Distresul psihologic
1
Distresul psihologic, atat cel emoţional,cat şi cel informaţional, se reflectă sub diferite forme de conduită: impulsivitate, iriscitabilitate, inertitate, provocвnd tulburări somatice, transformări negative în calitatea proceselor psihice (memorie scăzută, dispersarea atenţiei), modificări în structura sferei volitive, emoţionale, motivaţională,schimbări contradictorii în conduită şi comunicare cu ceilalţi [Гиссен, Л. Д., Время стрессов. Физкультура, Труд и спорт, 1990, Москва., p.12], iar o ultimă instanță este inadaptarea la mediul țcolar ulterior,cît și cel social. Vorbind despre profilaxia stresului trebuie, implicit, să facem o succintă descriere despre rolul lui pozitiv in activitatea omului, aportul familiei in menţinerea echilibrului emoţional al elevului şi despre simptoamele stresului la etapa in care este oportună implicarea unui specialist psiholog sau psihoterapeut. Astfel, după H. Selye, stresul episodic, de intensitate moderată, are un impact pozitiv asupra persoanei. În caz de stres la prima etapă –cea de alarmă şi la cea de a doua - de rezistenţă, organismul se mobilizează, îşi amplifică sursele interne [14, p. 24]. Astfel,în timpul stresului episodic elevul are success în activitate. Inadapdatarea poate fi prevenită dacă este depistată la forma ei inițială de manifestare și se înlătură cauzele ce le-au produs avînd în vedere factorii biologici,psihologici și sociali în care se formeazî elevul ca personalitate. În vederea optimizării procesului de adaptare școlară și a avertizării fenomenului de inadaptare se propun urmîtoatele activități copiilor de vîrstă preșcolară:
-
Upload
ana-podgurschi -
Category
Documents
-
view
23 -
download
6
description
j
Transcript of Distresul psihologic
Distresul psihologic, atat cel emoional,cat i cel informaional, se reflect sub diferite forme de conduit: impulsivitate, iriscitabilitate, inertitate, provocnd tulburri somatice, transformri negative n calitatea proceselor psihice (memorie sczut, dispersarea ateniei), modificri n structura sferei volitive, emoionale, motivaional,schimbri contradictorii n conduit i comunicare cu ceilali [, . ., ., , 1990, ., p.12], iar o ultim instan este inadaptarea la mediul colar ulterior,ct i cel social.Vorbind despre profilaxia stresului trebuie, implicit, s facem o succint descriere despre rolul lui pozitiv in activitatea omului, aportul familiei in meninerea echilibrului emoional al elevului i despre simptoamele stresului la etapa in care este oportun implicarea unui specialist psiholog sau psihoterapeut.Astfel, dup H. Selye, stresul episodic, de intensitate moderat, are un impact pozitiv asupra persoanei. n caz de stres la prima etap cea de alarm i la cea de a doua - de rezisten, organismul se mobilizeaz, i amplific sursele interne [14, p. 24]. Astfel,n timpul stresului episodic elevul are success n activitate. Inadapdatarea poate fi prevenit dac este depistat la forma ei iniial de manifestare i se nltur cauzele ce le-au produs avnd n vedere factorii biologici,psihologici i sociali n care se formeaz elevul ca personalitate. n vederea optimizrii procesului de adaptare colar i a avertizrii fenomenului de inadaptare se propun urmtoatele activiti copiilor de vrst precolar:
