Distresul psihologic, atat cel emoional,cat i cel informaional, se reflect sub diferite forme de conduit: impulsivitate, iriscitabilitate, inertitate, provocnd tulburri somatice, transformri negative n calitatea proceselor psihice (memorie sczut, dispersarea ateniei), modificri n structura sferei volitive, emoionale, motivaional,schimbri contradictorii n conduit i comunicare cu ceilali [, . ., ., , 1990, ., p.12], iar o ultim instan este inadaptarea la mediul colar ulterior,ct i cel social.Vorbind despre profilaxia stresului trebuie, implicit, s facem o succint descriere despre rolul lui pozitiv in activitatea omului, aportul familiei in meninerea echilibrului emoional al elevului i despre simptoamele stresului la etapa in care este oportun implicarea unui specialist psiholog sau psihoterapeut.Astfel, dup H. Selye, stresul episodic, de intensitate moderat, are un impact pozitiv asupra persoanei. n caz de stres la prima etap cea de alarm i la cea de a doua - de rezisten, organismul se mobilizeaz, i amplific sursele interne [14, p. 24]. Astfel,n timpul stresului episodic elevul are success n activitate. Inadapdatarea poate fi prevenit dac este depistat la forma ei iniial de manifestare i se nltur cauzele ce le-au produs avnd n vedere factorii biologici,psihologici i sociali n care se formeaz elevul ca personalitate. n vederea optimizrii procesului de adaptare colar i a avertizrii fenomenului de inadaptare se propun urmtoatele activiti copiilor de vrst precolar: