Braşov, Hercari In 30 Noamvrle (13 Decemvrie) 1911

Apare în flecare zi de lucru.Abonam ~niui: pentru Austro-Ungarla pe an 24 cor., pe Va an 12 cor., pe % an 6 cor. Pentru RomAnla şl strelnâtate pe an 40 franci, pe Va tn 20 franci., pe V« an K> franci. Număr de Duminecă 8 franci pe an.

R e d a o ţ I a,T i p o g r a f i a ş i A d m i n i s t r a ţ i a : B R A Ş O V , P IA ŢA M A R E Nr. 3 0 .

Telefon: Nr. 228.—4 L

Pentru Braşov ou dusul acasă pe an 24 oor., Fără dus acasă pe an 20 cor. pe */i an 10 cor., pe Vi «n 6 cor. Un număr 10 bani. In­serate: un şir petit 20 bani pentru e publicare. Publicări mai dese după tarif şi învoială. — Reclame pe pagina a 3-a un şir 20 bani.

Directive economice.I.

\ Vieaţa noastră naţională se pare tfct mai copleşită pe toată linia de italia primejdioasă a desbinării. Pen­tru o curăţire a atmosferei sau pen-

i . f i o fixare a unui principiu, a unei iei, ce apar pe orizontul nostru în­tunecat şi fără stele şi lueeafări, este la tot cazul foarte discutabilă ori ce ches­tiune care ne interesează. Faţă de lici o chestiune nu avera o dato- rinţă aşa de absolută ca faţă de cea wonornică, care o neglijăm atât ca discuţie cât şi ca înfăptuire sau con­

cretizare.Presa, impuizul cel mai puternic

al acţiunilor mari, la noi — o parte Însemnată a ei — în loc de a pune ţe tapet chestiile mari şi practice ale wamului — a degenerat în certe şi incriminări personale.

Aceea ce ar trebui să ne preo- «pe, este între altele, ca pentru vieaţa . . . loastră economică să putem forma o | acţiunilor noastre economice şi ochiul

nou a se aşeza ca negustori prin di­ferite pieţe ale ţării, locuite de Ro­mâni. Despre aceştia voi tracta mai stăruitor în cele ce urmează.

Am avut noi şi o clasă de inte­lectuali ai comerciului nostru în se­colul trecut, care a dat neamului a- tâta lumină prin bărbaţi ca marele arhiereu Şaguna, Gojdu etc. Aceştia au fost neguţătorii români din Mace­donia, cari prigoniţi din imperiul oto­man în timpurile critice, s-au aşezat prin multe din oraşele noastre. Nea­murile conlocuitoare însă i-au înghiţit şi pe aceştia, nefiind o legătură mai organică între ei şi poporul român băştinaş.

Perderea acestor valoroşi negu­ţători o vom simţi până atunci, până când nu ne vom crea o nouă clasă puternică de comercianţi.

II.

Instituţiile noastre financiare ar trebui să fie punctele de emanare ale

lorăspunzătoare clasă de elemente in­telectuale, care pe nesimţite să ocupe întreg terenul ce ne compete ca na­ţiune în patria uoastră, cu asigurarea rasţinerei acestui teren, ba chiar a estinderfi lui. Prin aceste elemente să ie creeze cu timpul şi acei fii destoi­nici ai neamului, cari să dea sprijinul toi mai puternic tuturor instituţiunilor noastre naţionale, căci frământările Tariate la care e supusă vieaţa econo­mică, îmbrăţişată conform chemărei, ireiază oameni cu vederi largi, cu mentalitate vie, cu spirit practic, cu însuşiri etnice desvoltate şi cu bune sentimente naţionale şi religioase. Un astfel de esemplu să pot considera Românii din sudul şi ostul Ardealu- lii, cari împopulează încă şi azi pie­ţele statului român în parte şi o altă parte mai cu seamă din comitatul Sibiiului, au început în timpul mai

de observare a tuturor amănuntelor, ce servesc ca bază la aceste acţiuni. Dacă o bancă singură nu-i în stare să desvoalte o acţiune, să se unească2— 3 şi împreună, să formeze o sec­ţie de acest fel, ai cărei aplicaţi să fie obligaţi a esecuta sistematic şi cu stăruinţă în legătură cu organele „Aso- ciaţiunei“ tot ce cere ţinutul respec­tiv pentru propăşirea economică, fi© tovărăşii pentru valorizare şi consum, fie altfel de societăţi pentru esploa- tări de păduri, de mine, de ape mi­nerale, fie şcoli agricole ori conferinţe şi alte multe dispoziţii în cea mai mare parte luate deja în lucrare de „ Asociaţiune“ dela primirea donaţiunii pentru scopuri economice a marelui mecenat Stroescu, şi discutate răsleţ şi în presă.

Sunt şi ţinuturi româneşti unde s-ar cere o muncă uriaşă şi ca pu­

ţine rezultate, spre a introduce pe calea aceasta o vieaţă economică ro­mânească. Dar aici se pot folosi alte mijloace. Aceste ţinuturi sunt ţinu­turile nordostice ardelene, cu părţile bihorene, maramurăşene şi sălăgene. In satele acestor ţinuturi ar fi a se face o propagandă serioasă, ca să a- şezăm Mărgineni, de care am amin­tit în partea primă a acestui ar­ticol. Având astfel de elemente, în aceste părţi espuso, unde, fireşte, greu se poate opri curentul care împedecă înaintarea noastră naţional-economică, am câştiga terenul comercial, l-am naţionaliza şi astfel lucrarea iniţiată de băncile noastre s-ar uşura foarte mult şi i-ar fi asigurate şi succesele.

S-au făcut deja începuturi de colonizări a acestor elemente atât de potrivite pentru salvarea şi ocuparea comerciului pe satele noastre, căci e foarte atractivă şi interesantă starea comercială a satelor, precum vom a- răta cu câteva date statistice aproxi­mative a circulaţiei comerciale din cam 1700 de sate româneşti din păr­ţile de cari vorbim. Ocupaţia popo­rului pe aici e aproape esclusiv agri­cultura şi economia de vite. Popula­ţi^ va fi cam 1 mii. şi 200 mii, 240 mii de familii cu 2 mii. 100 mii de jug. cat. avere imobilă, cu 7— 800 mii vite mari şi mici. Contribue la producţiu- nea generală a ţării cu 8— 12 mii.m.m. de cereale, apoi alte producte economice ca poame, legumi etc. — cu cari stăm destul de slab — pro­ducte ale lăptăriei, galiţe, etc.

Evaluând plusul productelor eco­nomice, ce întrece consumul, rezultă o valoare de 70—80 milioane închi­nată comerciului din ţară. Dacă la suma aceasta socotim un venit cu­rat numai de 6°/0, iese un câştig de aproape 5 mii. Unde e însă câştigul la articlii de consum, apoi valoriza­rea productelor dela averile biseri­ceşti şi alte corporaţiuni de ale noa­

FOILETONUL »GAZ. TRANS«.nfcV\V.\X\\'X\\X\\%.' NXX\X.\\X.\VV .VXNW N'XW'X.WX.WX: .WWW' X\\%S\X\\X.\\X.\\X.NVX\ .VvVW \V.\V\X

m area pedagogică literară la Româniîn anul şcolar 1910/11.

— Pare de samă de tnr. Pompiliu D&n. —

(Urmare).

IV. Manuale de şcoală primară.Cea mai slabă parte a literaturii

noastre pedagogice au fost şi în anul şcolar 1910/11 manualele didactice pentru şcoala primară. Manuale de şcoală au apărut, nu-i vorbă, destule. Intre autorii lor întâlnim pe Iuliu Vuia, Iosif Marian, L F. Negruţiu, P. Ungurean, Ios. Mol- dovan, Iul. Grotşorean, N. Boşcaiu, N. Ştefu şi P. Vancu, apoi Dr. I. Stroîa, D. Lăpădat şi I. Crişan etc. N’avem nimic de observat în contra numărului, dar în pri- riiiţa calităţii opinia publică dăscălească este absolut nemulţămită. Cele mai multe din cărţile noastre de şcoală sunt lucrate numai sub îmboldirea speculei, ceea-ce iste o mare desamăgire, pentru autori fi pentru şcoală. Am spus-o încă odată şi repetăm, că relele manuale sunt cea mai mare calamitate pentru învăţământul pri­mar. Cărţile ce ajung numai în mâna oamenilor maturi şi instruaţi, pot fi ori

Icât de rele şi greşite, ele nu vor avea nici pe departe un efect atât do strică- cios asupra spiritului, ca nişte cărţi rele date în mâna copilaşilor de şcoală. Cărţile de şcoală sunt încă astăzi un lucru indis- penzabil şi cu toată nizuinţa noastră spre desăvârşirea învăţământului primar, nu le putem înlocui. Dar ele nu sunt menite a forma proprietatea culturală numai a ele­vilor, ci şi a părinţilor, fraţilor, rudenii­lor lor, cu un cuvânt a satului întreg. An de an sute şi mii de astfel de cărţi inun- dează satele şi trec din mână în mână. Având deci în vedere împrăştierea lor atât de nemărginită, trebue să fim cil cea mai mare băgare de seamă la alcătuirea lor pe de-oparte şi la introducerea lor în şcoală de altă parte.

»0 carte trebue să fie rezultatul unor îndelungate şi serioase meditaţii. Necesitatea ei trebue s’o simtă dascălul din experienţa zilnică, din literatura ce-i stă la îndemână pentru împlinirea che­mării lui. Descoperind în cărţile ce utili­zează lipsuri de metod sau greşeli de fond ori nepotriviri de stil, care-i stânje­nesc progresul ce vrea să realizeze în şcoală, cine are răbdare şi simte puteri de muncă, s’apucă de făurit manuale cu scop curat şi credinţă ’n mai bine. Călău­zit de un plan mai dinainte tras şi îndru­mat de practica zilnică, care-i arată ce trebue să păstreze şi ce trebue dat la o

parte din materialul ce zi cu zi redac­tează sau culege din literatura naţională sau străină, autorul duce astfel, cartea la bun sfârşit, la lumina priceperii şi înde­lungatelor sale strădanii. O asemenea lu­crare nu se face nici în două nici în nouă luni«. Câţi dintre fecunzii şi meşte­rii de reclamă »autori« ai noştri se gân­desc la acest Îndemn şi-l urmează?!

Gândul lor este îndreptat departe de aceste plaiuri ale judecăţii pedagogice.

Şi aşa ne pomenim cu sumedenia de »manuale« slabe, cari îşi fac intrarea în şcoală cu sau contra voinţei noastre, ca şi nişte slugi rele, de cari nu se mai poate scăpa stăpânul, până nu-şi împli­nesc anul.

Dintre multe scăderi ale cărţilor de şcoală cea mai simţită este limbagiul sau stilul, în care sânt scrise, un limbagiu în­depărtat de limbagiul copilăresc al şco­larilor.

Atât ca alcătuire cât şi ca limbagiu sânt superioare tuturor celorlalte «Căr­ţile de cetire ale d-lor Dr. 1. Stroia, Lă­pădat şi Crişan.

Ca noutate merită amintire apariţia « Abecedarului fonomimio al colegilor de la Făgăraş G. Boeriu şi G. Codrea. Tot asemenea este binevenit şi <Abecedarul pentru analfabeţh, lucrat de d-nul I. Bota şi premiat de «Asociaţiunea» noastră.

stre, care încă ar realiza aproape acelaş câştig. Şi dacă ne întrebăm, că oare câtă parte are comerciul ro­mân din aceasta avere naţională, ce răspuns jnstificător ne pntem da? Comerciul român nu are nimic sau aproape nimic. Şi la aceasta cine e de vină? Oare nu noi, generaţia de acum?

Continuarea vieţei noastre pu­blice în felul manifestat până acum şi mai cu seamă în anii din urmă, de sigur că ne va duce la slăbirea puţinelor puteri, ce le mai avem încă, ori poate chiar la robia economică, care o vom lăsa moştenire jalnică urmaşilor noştri.

.C . C.

Camera. Eri s-a început discuţia bud­getului de agricultură. Referentul Pap Gdza recomandă proiectul. Au luat cu­vântul vre-o 5 deputaţi, între cari Szalay a cerut înfiinţarea unei universităţi a- gronomice.

Fiind-că sunt încă de rezolvit bud­getele la patru ministerii, ministrul de finanţe va cere zilele aceste indemnitate

Câţi alegători dieta!! are oraşul Bra­şov- Zilele aceste a sosit la oficiul central electoral al oraşului Braşov lista alegă­torilor dietali pentru anul 1912, aprobată de Curia reg. Conform acestei liste numă­rul alegătorilor dietaii îu cercul I este de 2242, iar în cercul al doilea de 1201 dintre cari cu sediul în oraş 610 alegători iar în Scheiu 591.

In Senatul României S-a terminat des- baterea răspunsului Senatului ia mesajul Tronului, deoare-ce opoziţia s-a abţinut de-a lua cuvântul la dezbaterea adresei. Eri comisia Senatului a prezentat Maj Sale Regelui acest răspuns.

In fine amintesc şi « Geografia» de Dr. N. Pop, prelucrată şi întocmită de au­torul acestor rânduri exact după noul plan de învăţământ şi apărută în anul acesta în editura librăriei Zeidner din Braşov în ediţia X. Ca răspuns nenoro­citelor încercări ce se fac şi la noi de un timp încoace, de a scrie cărţi de şcoală în 2 limbi paralele, am exprimat în pre­faţa acestei cărţi următorul vechiu şi vecinie adevăr didactic: «A propune Geo­grafia în 2 limbi deodată este cea mai mare piedecă la ajungerea scopurilor ide­ale şi practice ale învăţământului geo­grafic».

Nici nu-ţi vine să crezi, Ia ce pră­păstii duce învăţământul Geografiei în 2 limbi deodată. M-am convins într-o şcoală din comitatul Făgăraş, în care copiii din clasa V-a nu ştiau să spună româneşte în ce ţară se află şi aceasta era cu atât mai penibil din punct de vedere al sen­timentului patriotic, cu cât ne aflam a- proape de graniţa ţării.

Acum, că în urma apariţiei «planu­lui şi îndreptarului metodic» s-a limpezit binişor orizontul vederilor noastre didac­tice şi metodice şi ştim, de ce avem să ne ţinem, e timpul suprem ca cei cu răb­dare şi cu putere de muncă să s-apuce de făurit manuale cu scop curat şi ere- dinţă-n mai binel Şi să scoatem din

U t. 262—1911 ( U Z B T A T B AH « Î L V A K ; KI. Fagina 2.

Valoarea tradiţiei naţionaleîn educaţia femeii.

O conferinţă a d-lui N. lorga.

Duminecă s’a întrunit la Bucureşti primul congres al » Societăţii ortodcxe na­ţionale a femeilor románét. Din acest pri- legiu d l prof. N. Iorga a rostit seara la Ateneu o foarte interesantă şi instructivă conferinţă despre »Valoarea tradiţiei na­ţionale în educaţia femeii« pe care o re- sumăm după raportul ziarului »Seara« în următoarele:

D-l N. Iorga îşi introduce conferinţa prin constatarea, că în societatea noastră se petrece dela o vreme o vădită schim­bare. E o reculegere a societăţei româ­neşti. E şi o hotărâre de a părăsi dru­muri greşite, cari nu sunt ale noastre. Ne întoarcem spre trecut.

Pare curios, fără îndoială, ca un po­por tânăr ca al nostru să aibă curajul să se întoarcă spre tradiţie. Azi moda stră­luceşte, tradiţia nu. Moda se vede, tradi­ţia se ţine la o parte. Moda e obraznică, tradiţia e sfioasă. A fost un moment când moda ne acaparase. Ea năvăleşte ca un şuvoiu sălbatec; pe când tradiţia e se­nină, armonioasă, nu reclamă prin nimic atenţia asupra ei. Tradiţia ne este însă de folos.

Multă lume văzându*ne, că ne în dreptâm spre tradiţie ai zice, că căutăm comori şi n’o să găsim nimic. Se înşalâ. Focul ce te chiamă spre tradiţie nu amă­geşte. In adâncul lui găsim tot felul de lucruri bune. Răscolind până dincolo de flăcări vom găsi aurul şi argintul strămo­şilor noştri strâns pentru vremuri grele. Când căutăm tradiţia spre a o urma ea ni-se înfăţişează ca o învăţătură bună ce nu ne poate înşela nîci-odată şi pe care suntem datori s’o dăm contimporanilor. Dacă cineva doreşte să lămurească tradi­ţia în educaţie trebue să cerceteze viaţa însăşi a societăţei. Bătrânii noştri erau mai cuminţi. Noi am primit simţămintele unei realităţi pe care ei le aveau înainte. Ei au rămas absolut oameni serioşi. Ei au fost mai buni în bărbăţia lor vech9, deoât noi în civilizaţia nouă. Ei sunt mereu in ochii noştri o lecţie de vitejie, muncă, seriositate, consecvenţă, caracter.

Trecând apoi în tratarea subiectului conferinţei, eruditul nostru istoric spune, că dacă voim să ştim cura strămoşii noş­tri îşi creşteau copiii, trebue să cunoaş­tem nevoile de pe atunci. Aceste nevoi puteau fl îndeplinite prin trei lucruri: prin religiositate, piin iubirea de artă şi prin talentul de a cârmui în acea mică şi mare împărăţie a casei care azi, deseori, n’are Suveran.

Religiositatea este aparentă şi reală. Cea aparentă goneşte deseori pe cealaltă. Când e vorba de religiositatea aparentă, a reclamei, înaintaşii noştri n’o aveau. Aveau însă religiositatea care ne mărtu­riseşte rar şi deplin, care se înfăptueşte prin fapte. Pentru astfel de religiositate erau pregătiţi înaintaşii noştri, fără ne­voia atestatelor de azi.

: îngrijire sufletească. Se făceau din piatră f şi suflet. Astfel doamna Elena Petru Ra-

reş a clădit trei biserici: una in Bucovina şi două în Moldova. O fată a Elenei Ra- reş, Ruxandra, a clădit o biserică la Ro­man. D-l Iorga Înşiră apoi nuraăroase acte pioase de acest iei datorite doamnelor române.

Dar în afară de clădiri de biserici, înaintaşele noastre arătau râvna cătră D-zeu prin alte mijltaee. In ele trebue să se găsească şi amintiri duioase, trebu- eşte împodobirea făcută de suflete reli­gioase.

La noi azi bisericile se împodobesc din banii Statuiui cu odăjdii cumpărate de la străini de neamul nostru. Odată nu era aşa. Doamnele şi jupânesele de odi­nioară nu dăruiau lucruri cumpărate, ve­neau cu lucruri lucrate de ele.

Când se tăceau darurile acestea, sa tăcea în acelaş timp şi artă.

D-nul N. Iorga trece apoi la a doua parte a conferinţei sale, la cârmuirea ca­sei. De ia ţărancă până la soţiile boerilor, de la soţiile boeriler până la Doamna Domnilor, toate — spune conferenţiarul erau stăpâne în casă. Femeea îşi avea rostul oi în casă, în educaţia copiilor.

Educaţia de azi, educaţia apusană nu e bună. Evident, că nici educaţia după datinele trecutului uu pot fi adoptate tim­pului de faţă.

Totuşi odinioară cine scria, scria ortografic şi cine scria şi compunea în acelaşi timp. Scrisorile aveau o logică practică. Azi o bună parte din literatură, din ziaristică, e cu totul în afară de lo­gică. Iubirea cetitorului odinioară se des­făcea din cunoaşterea cititului. Azi când cunoaştem prea multa iimbi, avem oroare de cetit. Azi trebue o altă alegere în ceea-ce se învaţă. In afară de instrucţie, ne trebuie şi deprinderea pentru vieaţă. Deprinderea aceasta o putem lua din trecut.

Nu trebue un moment să credem, că religiositatea e inutilă sufletelor noastre. Religiositatea nu e un fenomen care să aparţîe trecutului. Câtă vreme va fi du­rere, câtă vreme curioşitatea va trece dincolo de marginele ştiinţei, toţi vom avea şi trebue să avem în suflet partea păstrată religiei. Religia nu se învaţă ascultând dogmele. Religia se învaţă, vă­zând un om religios şi mă gândesc cu teamă când văd cum plec bătrânii, cari ne-au dat acest exemplu.

Femeea e datoare însă acuma, atâta timp cât societatea are nevoie de reli­giositate, să fie pregătită prin întreaga ei. educaţie pentru aceasta. Noi avem nevoie de înălţarea sufletului şi pentru faptul, că suntem nişte oameni ordinari. Vieaţa socială, politică, toată e trivială.

Şi în acest timp străinii ne cuceresc. E datoria feaieei să lupte, să ne scape de această cucerire. In oraşele şi orăşelele

\ noastre, străinii vin în cete organizate | prin biserici şi şcoli şi no cuceresc înee*| tul cu încetul, în timp ce noi stăm risi- | piţi, fără nici o legătură. Nu ne întâlnim I nici la biserică, nici în sălile de con­

ferinţă.

Femeile românce şi-au arătat reiigio- sitatea prin fapte. Doamnele clădeau bi­serici făcute întregi din jertfe de bani şi

sanctuarele şcolii slugile cele rele, cari în chip de cărţi numai de dragul simbriei vreau să ne slujiască.

Organizaţie şi cronică pedagogică.

Mişcarea pedagogică-literară româ­nească, schiţată în această dare de seamă şi depusă în revistele şi cărţile înşirate, ne arată un progres îmbucurător. Să ne dăm seamă acum şi de acele organe, cari alimentează şi îndrumează în mod constant şi regulat această mişcare. In- văţătorimea românească de pretutindenea ca factor pedagogic este grupată şi orga­nizată în re u n iu n i şi conferin ţe. In cadrele acestei organizaţiuni învăţătorii îşi fac şcoala vieţii pedagogice aplicate. In adunările şi conferinţele lor este locul de întâlnire al diferitelor curente, aici se cern ideile, se comunică experienţele, se deşchid şi se limpezesc orizonturile, se probează puterile, se descoper talentele, se scormonesc ambiţiile nobile, cari apoi dau naştere productelor practice şi lite- rare-pedagogice. Cu escepţia învăţătorilor gr, or. din arhidieceză, toţi ceilalţi învă­ţători români au organizaţia lor, aşa- zicând liberă şi autonomă în diferitele reuniuni cu secţiile sau despărţămintele lor, constituite pe bază de statute. îşi au fondurile, bibliotecile şi organele lor de publicitate, îşi ţin adunările lor regulate,

D-nul Iorga terminând a spus, că femeea are datoria să apropie clasele în­tre ele în acelaşi crez, al legăturilor

strânse ale elementelor româneşti, de a da unei societăţi fără suflet — un suflet.

D-nul Iorga a presărat conferinţa d-sale, din care redăm numai un slab re­zumat, cu citirea a numeroaselor docu­mente, prin care a pus în evidenţă vieaţa de religiositate, de cârmuire cas­nică a femeei, şi de cultura ei in trecut.

La conferenţă a asistat un public ales, intre cari Mitropolitul Moldovei, mi­nistrul de răsboi etc.

Războiul italo-ture.Autorităţile turceşti au început să

aplice represalii faţă de Italienii stabiliţi în Turcia. Italienii din Galipoli şi Srnyrna au fost provocaţi ca In timp de câteva zile să părăsească Turcia. Consulatul ger­man a intervenit pentru prelungirea ter- minului. Măsurile aceste au provocat mare consternare în sânul Italienilor stabiliţi în Turcia.

Despre situaţia de pe câmpul de răz­boi au sosit următoarele ştiri mai nouă:

Roma, 11 Dec. O depeşă primită prin telegrafia fără fir din Beughazi, cu data de 9 Decemvrie, zice, că situaţia e acoeaş în localitate. In seara de 7 Deceravre s-a dat un mic atac la avant-posturi, dar duş­manul a fost imediat respins, italienii n-au avut pierderi. Situaţia la Tobrok şi Derna este neschimbată.

Roma, 11 Dec. Agenţia Ştefani află din Tripolis, că nimic nou nu s-a mai pe­trecut la Tripolis. Inforroaţiuni primite din interiorul ţârei arată, că comandamentul turco-arab s-ar afla la Azizia şi ar avea merinde puţine, iar tunuri de fel. Numă­rul Arabilor ar decreşte.

Adunarea şi banchetul „Societăţii scriitorilor români“.

Bucureşti, 28 Nov. v. 1911.

Societatea scriitorilor români a ţinut eri după amiazi în sala de conferinţe de la Cassa Şcoalelor o şedinţă festivă sub preşedenţia de onoare a d*iui C. C. Arion, ministrul insfcrucţiunei publice.

D-l Emil Gîrleanu, preşedintele so­cietăţei, deschizând şedinţa spune, că a sosit ziua când scriitorii trebue să se u- nească într-o societate, care ca şi Cenu- şoreasa din poveste să-şi găsească condu­rul perdut. Pentru aceasta însă trebuia sprijinul oilciaiitâţei, pe care scriitorii îi găsesc astăzi în d-l ministru Arion.

I>sa face istoricul societăţilor lite ­rare arătând că la noi n-a existat până azi propriu zis u asemenea societate, Aş- tăzi însă se simte nevoia ca şi scriitorii sa aibă organizaţia lor puternică cu care să poată iofluiuţa asupra capricioaselor tendinţe a speculei literare.

D-l Cincinafc Pavelescu arată greuta­tea prin care trece un scriitor până să poată pătrunde în conştiinţa şi preţuirea publicului cetitor, accentuând indiferenţa

de care au fost copleşiţi înaintaşii noştri: Mihaii Eminescu şi alţii. j

D-l C. C. Arion mulţumeşte pentru onoarea ca i-se face de a fi proelamat ea preşedinte de onoare, exprimându-şi di* rinţa ca toţi miniştrii de instrucţie să •- cupe pe viitor acelaş loc în societăţi» scriitorilor români. D-sa îşi ia angajame»- tui formal, că va face ca societatea sădi* vină persoană morală în cel mai scurt timp, arătând că deocamdată acesta ar I cel mai mare serviciu pe care l-ar aduce scriitorilor.

După şedinţă d-nii Cincinat Pate* iescu, loan Minulescu, Al. Cazaban şi Aiex. Stamatiad au cetit din operile lor.

Seara, membrii soeietăţei scriitoriiw români au oferit un banchet în sala d« marmoră a Hotelului-Bulevard, d-nului C. C. Arion, ministrul instrucţiune! publice. Au participat în afară de membrii soeie­tăţei d-aii Meissner, secretaral general al ministerului, Mih Popeseu, administrato­rul casei şcoalelor, Lamotescu, Bastak/ Dim. Arion, Vasiliu Barnosky etc.

— 29 Noemvrie v.

Apostolai Andrei# Mâne în 30 Nov. n. a. c. este sărbătoarea apos­tolului Andreiu şi biserica noastră ortodoxă serbează îu această zi a- mintirea martlui arhiereu al biseri- cei ortodoxe române Andrei bar. de Şaguna. Precum în alte centre ro­mâneşti astfel şi în Braşov se va serba ziua de mâne cu solemnitatea cuvenită. La oarele 9 a. m. d-l ca­tihet Dr. Nicolae Stinghe va rosti un discurs comemorativ în faţa ele­vilor şi profesorilor şcoalelor secun­dare şi superioare întruniţi în sala festivă a gimnaziului. Elevii şi pro­fesorii vor asista apoi corporativ la serviciul divin şi la parastasul oficiat în biserica Sf. Nicolae. Cântările li­turgice şi de parastas vor fi esecn- tate de corul mixt al bisericei sub conducerea măiestrului G. Dima. 1

r *Ştire ŞGOlară. D l asesor eonzistorw/ Mafceiu Voileanu a sosit la Braşov pentru a inspecta şco dele noastre secundare ţi superioare.

La congresul »Societăţii femeilor or­todoxe române«, care s’a deschis Duminecă la Bucureşti, participă şi d-l prof. Dr. Há­lán din Sibiiu, care a adus o scrisoare di« partea I. P. S. Sale Mitropolitului loan Me- ţianu şi o donaţie de 500 iei a l. P. S. Sala pentru societatea crtoioxâ. — Cor.

Holera s’a ivit din nou în Ungaria, i»Zenta s-au ivit de Sâmbătă până acum patru cazuri de holerci. Zilerul Ravasi Vince a murit. Teatrul şi şcolile au / o s H închise. Populaţiunti i s-a interzis să mai bea apă din Tisa.

în cari îşi dau seamă de act vitatea lor periodică, ce se caracterisează prin legă­turi de continuitate. — Numai învăţătorii gr. or. din arhidieceza Transilvaniei nu au o asemenea organizaţie. Cu toate a- cestea şi ei îşi ţin adunările lor în fiecare an, întrunindu-se fie în conferinţe trac- tuale, fie în conferinţe cercuale, la cari participă învăţători din cât mai multe protopopiate.

Un alt izvor, care alimentează cul­tura pedagogică, sunt bibliotecile. In de­cursul anului, de care ne ocupăm, s’au făcut progrese îmbucurătoare şi în ches­tia bibliotecilor. Pe de-oparte conzistoa- rele bisericeşti de ambele confesiuni au dat cerculare şi au luat dispoziţiile de lipsă ca să se înfiinţeze biblioteci şcolare în flecare comună, cari biblioteci să cu­prindă cărţi pentru uzul elevilor din şcoala primară şi cea de repetiţie; pe de altă parte »Asociaţiunea pentru literatura şi cultura poporului român« a înfiinţat ■>Biblioteca poporală« pe seama membri­lor ei ajutători, al căror număr se urcă acum la 15,000. — In fine amintim, că s’au înfiinţat şi biblioteci tractuale atât pentru trebuinţele preoţilor, cât şi pentru ale învăţătorilor. Pentru organizarea bi­bliotecilor pedagogice-tractuale, care se susţin din cotizaţiile anuale â 2 cor. ale fiecărui învăţător, Conzistoriul arhidie- cezan din Sibiiu a publicat un »Regu­

lament« special. — Aceste biblioteci de mult aşteptate nu vor întârzia a-şi re ­vărsa roadele mănoase asupra şcoalei, în­văţătorilor şi educaţiei poporului român.

Un eveniment tot atât de îmbucu­rător pentru pedagogia română din anul acesta a fost şi iniţiativa de a se alcătui muzee pedagogice. La 20 Nov. 1910 s’a făcut în Bucureşti inaugurarea » bibliotecii

i şi muzeului peclagogicty instituţie înfiin­ţată de »Cassa Şcoalelor«, care va aduce însemnate foloase reale atât învăţămân­tului în genere, cât şi corpului didactic. Iniţiatorul şi făptuitorul acestui muzeu este d-î Mihaii Popeseu, administratorui »Cassei Şcoalelor«. —- Nu mult după aceea la 24 Decemvrie 1910 Direcţiunea »seminariului pedagogic andreian« a pu­blicat un »Apel«, în care ne aduce la cu­noştinţă, că profesorii seminariului an­dreian în conferenţă lor ţinută in 17 Sept. au adus hotărârea să înfiinţeze un » mu­zeu şcolart pe lângă şcoala de aplicaţie, cu scopul de a oferi tinerimii seminariale prilejul de a şi lărgi şi aprofunda cunoş­tinţele din studiile pedagogice. — In acest muzeu —- ni-se spune — se vor colecta tot felul de obiecte ce se ţin de şcoala poporală, din trecutul cel mai în­depărtat şi până în zilele noastre. Anume va cuprinde muzeul tot soiul de manuale didactice în ordine cronologică, cum s’a succedat apariţia lor în timp. Astfel vom

avea o colecţie de abecedare, în care se ! va putea intui : evoluţia cetitului la alcă- ! tuirea acestor cărţi. Aici se vor putea ! urmări ad oculos diferitele principii peda- ! gogice, de cari au fost conduşi autorii \a compunerea lor etc... Se vor mai face co- lecţiuni din tot felul de mijloace de rr&~ tuiţie, ca: harţe geografice, tabele isto­rico, tabele de ştiinţe naturale, aparat»

j de fizică şi de aritmetică; apoi colecţiuni de caete de desemn şi de caligrafie. Vor avea loc aci şi colecţii de animale, plante, minerale, utenzilii şcolare, cu un cuvânt tot ce priveşte şcoala şi aranjamentul ei.

: Intru cât se va putea, se vor prezent» aici modele de mijloace intuitive din cele mai perfecte alo timpului de faţă. — Cu­noscută fiind înrâurirea culturală a mu­zeelor asupra cultivării masselor, nimeni

| nu va putea trage la îndoială folosul ce ! va rezulta din această nouă creaţiune pentru cultivarea şi educarea tineretului seminarial, cum şi a altor oameni da şcoală.

Direcţiunea seminarială apelează deci la toţi foştii elevi ai acestui seminar s» adune atari obiecte şi manuale, hărţi geo­grafice, utenzilii de prin locurile unde for fi aruncate, ca nişto obiecte netrebniee, dar de mare folos, pentru a fi păstrate fi transmise drept moştenire preţioasă g«- neraţiilor ce vor urma.

(Tâ HMBft).

IPagina b

î Falsificatorii de la Banca comercială.I Ia urma cercetărilor pornite pentru des­

coperirea falsificatorilor de cambii la banca eomercială din Budapesta, a fost presupus ca complice al falsificatorilor şi unul dintre

.oficianţii numitei bănci, Rychliczky Zoitan. f Acesta, văzându-se încontinuu urmărit de

detectivi, a încercat să se sinucidă, tră- gându-şi un glonte cu revolverul, fără Insă ca să-i succeadă să-şi curme vieaţa. Io mai multe scrisori el mărturisea, că nu e vinovat, şi că încercase să se sinu­cidă din cauză că era suspicionat pe ne­drept. Eri un frate a! său — lacom de premiul, pe care-1 propuse banca celui ce va denunţa pe făptuitori — s-a prezentat inaintea şefului-detectiv, mărturisiadu-i că făptuitorul falsificării este fratele său, căruia — după ce a aflat despre faptul comis — i-a dat statul să se împuşte. S-a rugat totodată şi de acordarea premiului promis de cătră bancă. In urma acestor declaraţii detectivul s-a prezentat la spi­tal, unde zăcea Zoltan, luându-i un inte­rogatoriu. Deşi la început nu voia să-şi recunoască fapta, în urmă, — după ce de­tectivul i-a amintit de declaraţia fratelui tău, — a fost nevoit să mărturisească idevărul. A declarat totodată, că un com­plice al falsificării este şi Bauer Bajor Lajos, un oficiant de bancă fără post, cu 'trecut suspect, care însă dispăruse din .Pesta.

Suma de 270 mii coroane au împăr­ţit-o complicii Intre sine şi au depus-o la diferite institute de bani. Partea lui Rychliczky de 135 mii, au aflat-o cu o lipsă de 9 mii cor. Câteva mii le plasase la o bancă din Solnoc.

In urma acestui fapt, Rychliczky a fost transportat în spitalul robilor. Un al treilea implicat în această afacere este

* un individ, care se prezentase cu Bauer la bancă şi fără să ştie ceva despre a*

j ceastă mişeiie, se făcuse părtaş contra voinţei sale.

Conferirea premiului Nobel. Din Stock­holm se anunţă, că premiile Nobel au fost conferite în modul următor: Premiul No­bel? pentru pace l-a primit Alfred Fried din Viena şi consilierul de stat din Haga, Affer. Premiul pentru fizică a fost acordat profesorului Wien din Würzburg; pentru chemie d-nei Curie; profesorului Gulsfcrand

I din Upsala i s’a conferit premiul pentru lucrările sale din domeniul medicinei, iar Maurice Maeterlinck a primit premiul pen­tru literatură.I Contra tuberculozei. Din Paris se a- fwnţă, că d-rul Raoul Bayeux a încunoş- t/inţat academia de medicină, că prin un tratament deosebit i-a succes să vindece pe mai mulţi indivizi atinşi de tuberculoză. După tratamentul său, introducând sub pielea suferinzilor oxigen în stare fluidă, a ajuns la un rezultat strălucit. Simpto- mele tuberculozei îndată au dispărut, iar starea bolnavilor s a ameliorat în mod simţitor.

Prinderea noul escroc internaţional.Poliţia din Fiume a arestat pe vestitul es­croc Bresovac Ferencz. Cu ocazia arestării s>a aflat, câ Bresovac, comisese nenumă­rate hoţii, spargeri şi alte mişelii prin mai multe state ale Europei. Mai pe urmă co­misese două furturi mari în Zagrab. Tri­bunalele din Nürnberg, Triest, Monacco, Versailles şi Csttaro, îl osândiră la mai

: mulţi aui închisoare, dar isteţul escroc e- i vadase de pretutindenea. Poliţia a aflat la

«1 mai multe scrisori compromiţătoare.

AUUOţ. Aduc la cunoştinţă că Nrii 1|$i 2 din „Biblioteca Şcolarilor“ vor apărea io luna aceasta şi fundatorii îi vor primi înainte de Naşterea Domnului. Fiecărui fondator i-se vor expeda câte 30 exem­plare dintr’un număr. Ceice au trebuinţă de un număr mai mare de exemplare să binavoia^că a mă aviza cât mai în grabă. {Qvăţătorii, cari mai au de gând să se în- Serie între fundatori — şi de dorit ar fi

] si se încrie cu toţii, — sunt rugaţi să grăbească cu trimiterea cvotei de 5 cor. Dr. V. Stan, profesor.

Himen. Lucia Seichter n. Bogdan (Bra­şov) şi Hermann Seichter, locotenent, căsă­toriţi. — Felicitări!

Accident de automobil. Alaltaeri di­mineaţă, pe când automobilul-omnibus, care face cursele Tulcea-Constanţa, se înapoia ca pasageri în Constanţa, în dreptul cătu­nului Ienigioi, automobilul voind să câr­mească pentru a nu călca o trăsură, care trecea pe drum, a fost svârJit în şanţ. Co­merciantul Asenov a fost grav rănit. Două doamne au leşinat şi au fost rănite, iar şo­ferul a fost de asemeni rănit.

Ucigaşii Mitropolitului din Greboua.\ Comisiunea însărcinată cu anchetarea o-

merului Mitropolitului Eailianos din Qre-

G A Z E T A T R

bena şi-s depus raportul la ministerul de interne al Turciei. Din ancheta făcută s’a dovedit că Mitropolitul n’a fost omorât nici de aromâni, nici de oamenii comitetului unionist, după cum pretindeau Grecii, ci a fost asasinat de Grecii Zihos şi Pansos din motive de răzbunare personală.

Prinderea unor falsificatori de bilete de tren Şt de bani. La Mărăşeşti (Româ­nia) s’a arestat individul Simion Gheorghîu, care vindea călătorilor bilete de tren ne­perforate şi cu data falsificată. S’a desco­perit că el era în complicitate cu un alt individ Ioniţă Dulgheru. Biletele erau pro­curate de unii şefi de tren, cari după ce le luau de la călători, în loc să le perfo­reze le dedeau acelor indivizi spre vânzare.

Tot la Mărăşeşti şeful poliţiei gărei Mărăşeşti a reuşit să prindă pe individul Dumitru Gheorghiopol şi complicii săi Ion Atanovici şi Jean Farmacistu, cari erau urmăriţi ca falsificatori de monede de aur. La ei s’au găsit zece piese lire de aur en­glezeşti falsificate. Căutările continuă.

Lemne dt foc. începând cu ziua de mâne oraşul Braşov vinde lemne pe urmă toarele preţuri: Lemne de prima calitate stânjinul 30 cor. tăiate şi crepate 36 cor. Lemne de calitatea a doua stânjinui 28 cor., tăiate şi crepate 34 cor. j

Noua operă din New-Jork. Direcţiu­nea şi capitaliştii operei „Metropolitan“ din New-Jork, au hotărât clădirea unei nouă opere, care va întrece pe toate cele de până acum. Actualul edificiu al operei, care s-a clădit numai în anul 1893, a rămas deja prea mic, deşi în vremea clădirei se spera, că vre-o câteva decenii, nu va fi lipsă d9 vre-o altă operă.

ApOllO BiOSCOp. Marcuri şi Joi în 13 şi 14 Decemvrie. Mercuri are loc o repre- zentaţiune şi la oarele 4 p. m .: Concu­renţa de gimnastică în Philadelphia (sport), întâmplările din Tripoiis (actualitate nouă). Unchiul Iancu (humoristic). Prima încer­care (humoristic). Cel mai mare slager al sesonului: „Jertfa Marmonilor", roman din vieaţa detectivilor de Fred. J6'rgsen în 3 acte. 1100 metri filmul lung.

\ In zilele viitoare : „Zigomar“, regele pungaşilor parisieni şi Paul Broquet, cel mai genial detectiv. Afară de program : Cei patru draci. Numai Mercuri de văzut la toate trei reprezentaţiunile.

Vineri şi Sâmbătă program nou.

Ştiri mărunt». Sinodul episcopesc sâr­besc a ales pe arhimandritul Vidicki epis­cop de Buda, iar arhimandritul Zerenssky a fost ales coadjutor patriarhal.

— Eri dimineaţă cu ocaziunea ani- versărei luărei l levnei Soc. Coroana de Oţel a veteranilor a organizat un parastas pentru odihna sufletelor eroilor căzuţi in lupta pentru Independenţă.

— Alaltaeri după amiazi, un tren ve­nind din Hirson s’a ciocnit cu o maşină lângă Gara Nordului din Paris, sub podul Marcadet. Sunt 5 morţi şi 8 răniţi.

— Un învăţător Flutsch din Menzza- selva şi-a împuşcat pe tatăl-său, pe mamă-sa, două surori, iar pe a treia soră a rănit-o de moarte, în urmă el s-a sinucis.

— Fabrica de ulei din Fiume, a fost distrusă de un foc, care a durat două zile. Pagubele se urcă la 600 mii coroane.

— Ucigaşul Sipos Balint a fost osân­dit la moarte, de cătră tribunalul din Ora­dea, iar complicele sau Nagy Balint ia temniţă pe vioaţă.

Exposiţie ds tablouri pentru Crăciun.120 tablouri, litographii artistice, colorate sunt expuse în casa de vânzare a oraşu­lui din Strada Hirscher până la 7/12 1911. Intrarea liberă. Tablourile sunt de vân­zare cu preţul dela cor. 1*20—7*20. Cata­loagele 50 fii.

Hârtie fie maculatură de jurnale se vinde foarte ieftin, kilogr. cu 7 er.; daca se ia 100 kilogr. numai cu 6 cr. kilogramul. Amănunte la administraţia ziarului nostru.

Convocare.P. T. membrii ordinari, onorari, fun­

datori şi ajutători ai despărţământului în- văţătoresc din tractul protopresbiteral or­todox român al Lugojului sunt prin acea­sta invitaţi a participa la prima adunare de despărţământ din anul societar 1911/1912, ce se va ţinea Sâmbătă, în 10/23 Decem­vrie c. la oarele 8 a. m. în sala cea mare a noului edificiu şcolar din Lugoj pe lângă următoarea

O r d i n e de z i :

1. Deschiderea adunării prin presidiu;2. Constatarea membrilor prezenţi;

A N S i L V A R I E I

3. Cetirea cireulariului Comitetului central;

4. Constituirea despărţământului;5. „Sala de învăţământ şi obiectele

din eaa, prelegere practică din învăţămân­tul intuitiv de Simeon Sârbu, înv. în Gă- vojd ia;

6. „ Numărul 7 în cele patru operaţii“, prelegere practică din comput de Andrei Rachitovan, înv. în Tincova;

7. „Regatul Italiei“ , prelegere prac­tică din geografie de Alecsandru JVouac, înv. în Herendeşti;

8. „Conferinţele învăţătoreşti intro­duse de episcopul 1. Popasu (1866— 1872), contribuţii la istoria şcoalelor noastre de Gheorghe Joandrea, înv.-diacon în Lugoj;

9. Raportul casierului;10. Raport despre bibliotecă ;11. Propuneri şi curenţii;12. încheierea adunării.L u g o j , în 29 Noemvrie st. v. 1911.

Dr. Gheorghe Popouiciu, m. p. protopresbitac.

A p e i .

Se apropie sărbătorile Crăciunului; ca în fiecare an Reuniunea femeilor ro­mâne dorind să ajutoreze fetiţele sărace deia şcoaleie noastre cu îmbrăcăminte, a- pelează la inimile tuturor Românilor din localitate să contribuiască ou micul lor obol la această faptă generoasă, pentru ca să uşurăm cu toţii iniseria nenorociţilor copii lipsiţi de haine călduroase în timpul de iarnă grea şi geroasă.

Ofrandele binevoitoare se primesc de cătră preşedinta Rouniunii Maria B. Baiu- lescu, Strada Fântânei 34.

Pentru înlesnirea publicului sunt au- torisate şi membrele comitetului a lua în primire aceste daruri.

Braşov, 19 Noemvrie 1911.

In numele Comitetului Maria B. Baiulescu,

prszidentă.

Din pnblic.— Un mic răspuns. —

In răspunsul din Nr. 253 al »Gazetei Transilvaniei« al d-nilor M. Brumboiu, I. Ionică şi Dr. O. Cernea din polemica ce o poartă d-lor cu d-1 Dr. I. Hoadrea referi­tor la înfiinţarea institutului de credit »Românul“ din Zârneşti, se face amintire— într-o propoziţie lungă şi cam nebuloasă— şi de câţiva oameni »nedisciplinabilic, cari sunt îndrumaţi de d l Hoadrea »să-i ţină bangái« la facerea unei bănci, care n-ar avea nici un alt scop, decât să satis­facă ambiţia rău pricepută a acestuia.

înţelegând din pasagiiie următoare, ca sub aceşti „nediscîplinabili« suntem în­ţeleşi mai ales noi, ca unii, chipurile, cu mai multă cultură, ne luăm voie a răs­punde următoarele:

I. Intenţiile şi motivele, cari ne-au hotărât să ne facem membrii fundatori ai băncii, sunt aceleaşi cari i-au îndemnat şi pe d-lor să facă parte dintre fundatori, ba chiar şi dintre iniţiatorii ei.

Dacă acestea au fost bune şi fru­moaso la început, credem, că trebue să fie şi astăzi şi n-avem de ce roşi pentru fapta noastră — se înţelege, dacă acele motive şi intenţiuni nu se vor fi schimbat.

N-avem nici un indiciu, că s-ar fi schimbat, considerând atât statutele, ce s-au votat, cât şi spiritul, în care s-au adus.

Iar motivele retragerii d-lor, invo­cate în cursul polemicei sunt de ordin pur personal şi privesc diferende dintre per­soana d-lor şl d-1 Hoadrea. Argumentul d-lor referitor ia înfiinţarea de însoţiri economice, Japtărif, reuniuni etc., cade pentrucă face parte şi din programul sta­tutar al institutului. Celelalte argumente ce se mai aduc erau !a valoare şi înainte de iscălitura lor, — şi deci trebuia să sa gândească mai de vreme la ele, — sau sunt născute după exodul lor, — deci în ambele cazuri nu 1 pot motiva.

Astiel noi nici astăzi nu vedem — din ce s-a publicat — care e la adecă a- devărata cauză a retragerii şi ostilităţii d-lor faţă de nenorocitul »făt«.

Ne luăm deci voie să rămânem ş* mai departe credincioşi iscăliturei noastre, neavând motive să ne-o retragem.

II. Suntem oameni, cari — credem — am ajuns şi noi în vârsta (dacă peste tot puterea de judecată poate fi legată de a- tingerea unei vârste oarecare), la «are ne putem permite şi noi să judecăm cu ca­pul nostru şi să cântărim faptele siaguri;

Nr. 2*2-1911*

credem sâ avem şi independenţa de jude­cată, cât şi independenţa cea externă a situaţiei şi posiţiei noastre. Astfel avem convingerea, că nici conştient; nici incon­ştient, nu vom fi duşi de nimenea de nas, nu ne va îndruma nimeni nici în dreapta nici în stânga, nici a-i ţine hangul cuiva.

Nu zicem »tabu« dinaintea unei cri­tici a faptelor noastre publice, recunoa­ştem îndreptăţirea ei pe toate terenele vieţii publice, dar de aci până la dreptul de a disciplina pe cineva, mai va.

Să ne dea voie d-lor să nu le recu­noaştem nici o superioritate sau autori­tate nici morală, nici intelectuală, nici na­ţională, pe baza căreia d-lor s-ar crede îndreptăţiţi să ne puie la rezon, deci nici epitetul de »nedisciplinabili« nu ne poate atinge de loc.

Zârneşti, în 9 Decemvrie 1911*

Dr. Pompiliu Nistor, medic. Dr. Eu­gen Sâmpetrean, advocat. George Nastea v.-notar eom. George Cutean, farmacist.

Bibliografie.In editura revistei > Flacăra* din

Bucureşti a apărut Scenete şi Fantezii de E. Lovinescu cuprinzând următoarele:

1. Suflete de copii, — 2. Doi prie­tini, — 3. Homer travestit, — 4. Intr-o zi de curse, — 5. Povestea lui Coco, — 6. Hoţul de Zewn, — 7. Moartea lui Iov, — 8. Mărturisirea, — 9. Huhurezul, — 10. Amfora, — 11. Cetatea morţii, — 12. fa­vorul şi norul.

Preţul 1*25 cor. plus 10 bani porto. (La librăria »Gazetei«).

ULTIME ŞTIRI.Paris, 12 Dec. In jurul oraşelor Derua şi Benghazi decurge o maro luptă între trupele italiene în număr de 40,000 şi între trupele turceşti şi arabe de sub conducerea Iui Eover bey. Rezultatul încă nu se cunoaşte.Milano, 12 Dec. Telegrame dia Neapole anunţă, că Yezuviul a in­trat în activitate. Autorităţile au luat măsuri de salvare.Goostantinopol, 12 Dec. Patrisr- hatul armean şi ambasada rusă au primit ştirea, că bande alcătuite în mare parte din 'curzi, au atacat pe armeni în jurul localităţilor Yan şi Bitlis, i-au jefuit şi au omorât uu mare număr.Gonstantinopol, 12 Dec. Relativ la hotărârea consiliului de miniştri din 7 Decemvrie ca privire la Bar- danele se afirmă că consiliul a dat însărcinare marelui vizir şi ministru­lui de externe, ca împreună să pre­gătească un răspuns negativ la cere­rea Rusiei.

Dacă nu vor cădea de acord a- supra textului redacţiunei, chestiu­nea va fi din nou supusă consiliului într-o viitoare şedinţă. Răspunsul n-a fost încă comunicat ambasadorului Rusiei şi aceasta se esplică prin fap­tul, că marele vizir şi ministrul de externe n-au căzut de acord asupra redactărei depeşei.

Proprietară :

Văd. E len a Dr* A u re l M u r e ş is n n Redactor resp. Xo&n Spuderoa

Di. m m m 1 . cn recu .VIII RochgassB Nr. 29 — Viena

C onsu lta ţ i uni celebrităţii medicale, cu specialiştii de

facultatea de medicină din Viena.

Telefon nr. 17065

Flori proaspetese află în bogat asortiment în

Hala d e floriWilhelm Fink,S t r a d a T7" a. m © i 3 6 . Palatul Czell, ris-â-ris de eafeaeaa Tra*- : silTania. — Telefon Nr. 88. :

Recomand grădinăritul tehnic pentru a- ranjarea de grădini moderne la ca»«.

Pagina 4, G A Z E T A T B A M 8 I L Y A N I K L Nr. 232—1011.

1

Am. Avana a aiuafe k cunoştinţa Onor. publi«, a# vimdema eu tneepere «ka 11 Navenabre a. c.^

toate articolele de modăpentru bărbaţi şi «kaae, ce se află î » două prăvălii aia noaske, cu preţuri foarte redusei

Cu toată stima

T h e i s s & M a r t o nStrada Vămei 9. (Hotel Europa).

de a c e i aDragostea

f e r b e ţ i , f r i g e ţ i ,în legătură cu stomacul,

c o a c e ţ i n u m a i cu u n t u r a de b u c a t e CEecepta pentru unt fin la ceai: Topeşte unt Cerea galbin (Ceres Wiirfelj şi alb (Cere3 Tabletten) jumătate şi jamătate, eu băgare de seamă fără a fi ferbinte, toarnă smântână, sau lapte nefiert (la 1/2 Kg. Ceres l/2 smântână) pune vasul în apă rece şi freacă până oe se întăreşte untul. Apa din lapte se disolvă, şi untura Ceres capătă gustul şi mirosul de unt la ceai cel mai fin. Cu adaus de uu gălbănuş de ou cu puţină sare se face

şi mai bun. Untul la ceai preparat astfel, după ordinaţiuni legale se poate folosi numai în gospodărie.

P r o p r i e t a r u l ierca.a,g-azielul 1 in.I d e g h e t e a n a t o m i c e

O S K O V I T Sanunţă On. public că cu începere din 15 Decemvrie se află în casa proprie Strada porţii Nr. 14.

m0 3ecO.©

©csote09*

CP20

a>0 *03

X3

2*

t/2

E x p o z iţ ie de C ră c iu nsingură în felul ei, s a deschis la

Succesorii G. Servatius,Braşov,SStrada Orfanilor Nr- 6.Decoraţii pentru Pomul de Crăcim, dela cea mai ieftină până la cea mai fină executare. No vi taţi apparte. Pomi- şori de Crăciun înpodobiţi dela 20 cm. până la 1 m. înălţime. Feşulcele patent pentru luminiţe, Lumânări bri-

lanţ de minune.

Mare asortiment de surprinderi „N ikolo“.

ooB

o3.

ta00

S3fu

xsCDÜ.o'W0S<

rabii&'ii.iMni

H oldengräber I.B R A Ş O V .

Depozit principal de vânzare pentruPeşte sărat de tot soinl, Măsline, Ta- rama, Icre, Smochine, Roşcove, etc.

M. S c h l a n d tBraşov, Strada Morii.

Fabrica de pielărie.

Telefon 440. Cu măruntu nu vinde.

O ^

A v i z !Aduc la cunoştinţa Onor. public din Braşov şi din împre­

jurime, că fiind sezonul înaintat, vindem

Modele de pă l ă r i i de damedin Viena si Paris

cu preţurile cele mai moderate.Totdeauna avem un bogat asortiment de Pălării în maga­

zinul meu. Pălării vechi prelucrez pe formele cele mai mo­derne cu preţuri ieftine. Asemenea se găseşte Pălării de doliu totdeauna gata.

Onor. Public a sprijini şi a vizita maga-Rog pe ziuul meu.

Cu deosebită stimă

La pălăria parisianăBraşov, Strada Porţii 25 (Casa Fleischer).

Oieră produsele sale ca: rTalpa^Terzen, Vache în jumătăţi şi Grupoane, poale, gâturi, piei de opiniiŞi Opinci Croite în cea mai fină cali­

tate cu preţuri eftine.

B e re „ P ilsn e r U r q u e ll u

Berea din berăria „BQrgerliches Brăuhaus Pilsen“ fondată la anul 1842 şi recomandată de cătră cele mai marcante auto­rităţi medicale, nu numai ca beutură înviorătoare, ci ca o bere priincioasă sănătăţii, este acel product pe al cărui calitate, cu- răţeoie şi gust esclusiv se bazează renumele mondial al berei de Pilsner.

Se vinde în restauraţiunile Hotelului Coroana şi Reduta. In sticle numai în hotel Coroana. Peste stradă sticla 40 bani.

Recomandabile cadouri de CrăciunprecumPerini de divan, Covoare milieu, Coperte de pat cu dantele, Perdele, Mape de scris. Casete, Cu­sături de mână, începute şi isprăvitei Diferite Hovităţi cu preţ convenabil. Asortiment minunat numai la

F r i t z Bo l e s ch ,/e*> y Magazin de împletituri şi tapiserieB r a ş o v , Strada Vămai 29.

■ i vTIPARUL TJPOGRAFIHI A . MUREŞIANU, BRAŞOV.

•“ , ' i / r , i-~ ’ |