fKAROS VÁSÁRHELY I KIR. ÜGYÉSZSÉG

15

s z á m

Kel! .

Braşov, Mercur! fn 2 (15) Noemviie 1911.

Apare în fiecare zi de lucru.[jltaMtft - ntuJ: pentru Austro-Ungarla pe en 24 cor., pe Vi *n 12 ©or., L y, m 8 cor. Pentru România şl atrelnfttate pe an 40 franci, pe Vi Im SO franc!., pe Y< »n 10 franc!; Număr de Duminecă 8 franci pe en.

R e d a c ţ i a ,T i p o g r a f i a şi A dm in i s t r a ţ i a : B R A Ş O V , PiAŢA MARE Nr. 30.

Telefon: Nr. 226.

Pentru Braşov ou dusul acasă pe an 24 cor., Fără dus acasă pe an 20 oor. pe Vi ®n 10 cor., pe V* 4,1 ® ©or- On număr 10 bani. In­serate: un şir petit 20 bani pentru o publicare. Publicări mal dese după tarif şl învoială. — Reolame pe pagina a 3-a un şir 20 bani.

Câştigarea de drepturi.ii.

Continuăm azi cu reflexiunile d-lui . Iâszi privitoare la câştigarea de ipturi pentru popor şi în deosebi chestiunea reformelor militare şi a !ormei electorale, cari amândouă

cupă lumea politică din Ungaria. Ara văzut pe Iâszi accentuând,

aşanumita „muncă pacinică parla- tară“ ar avea drept urmare vo-

ea reformelor militare în forma sunt azi prezentate în parlament

aceasta ar fi în defavorul reformei torale.E evident — zice Iâszi — că în

mentul când — după budget — vota proiectele militare, s-ar forma

situaţie cu totul nouă.In acel moment dinastia ar uita de promisiunea făcută cu pri-

jrire la sufragiul universal, cum s-a tâmplat cu proiectul de vot plural lui Andrassy, pentru care acesta, situaţia precară a anexării Bosniei,

\i forţat în câteva sile aprobarea re- că.Dacă Viena va avea votate pre- iunile militare provăzute în pro-

>te, atunci şeful patriotic al uzura- r fonciari, contele Tisza Istvân, ar rga numai decât la monarhul şi

!ir declama astfel:- Naţiunea întreagă şi întreg

parlamentul se pleacă la picioarele Maiestăţii Tale. Am eluptat şi revizia regulamentului camerei. Acum nu este nici o pedecă, ca să nu putem vota totul şi în viitor, ceea-ce va pretinde d-1 ministru de războiu. Alegerea de teputaţi nu e decât o chestiune de hni. Cu 50 milioane cor. se poate obţinea în ţara aceasta o maioritate năcar şi zionistă ori muzulmană. Şi »cvirarea acestei sume din 5 în 5 ani dq dă de nici o greutate, căci există întotdeauna cu grămada jidani patrio­tici, cari pentru un titlu de nemeş

ori baron pun bucuros această sumă „pe altarul patrieiw. Iar noul regula­ment al camerei face imposibil gras- sarea unei minorităţi demagogice.

Despre altă împotrivire nu poate fi vorba. Cel puţin câteva salve de puşti în Budapesta şi în câteva oraşe neastâmpărate dela ţară şi totul e în rânduială. In astfel de împrejurări idi­lice ar fi o greşală cu consecvenţe fatale a face experimente cu demo­craţia nesigură, în care nu poate avea omul încredere şi care e dus- mană declarată a tronului. Pe când din contră, nobilimea maghiară a fost întotdeauna fidelă regelui, de câte ori a fost în strâmtoare tronul...

A şa va grăi Tisza.Şi e de temut, că astfel de cu­

vinte frumoase şi ademenitoare nu vor rămânea fără efect asupra cercu­rilor vieneze. Căci doară acolo domnii generali privesc numai în viitorul a- propiat şi nu bagă de samă. că dom­nia de acum a junkerilor duce la fa­liment nu numai poporul maghiar, ci şi poziţia de putere mare a dinastiei, pentrucă Ungaria de azi a mizeriei masselor, a persecuţiei poporului şi a opresiunii popoarelor nemaghiare ar fi slabă şi incapabilă a suporta o încurcată internaţională, un răz­boiu... Ar trebui să fie aici un IosifII. care să vază prin sâtă jocul şan- tajiştilor politici feudali şi să aibă în­credere în democraţie, ca în garanţia cea mai puternică şi mai solidă a forţei statului.

— Sunt halucinaţii aceste, — vor zice cetăţenii pacinici, cari mistuie greu ceva nou şi au frică de vio­lenţă ...

In adevăr ? Dar n-aţi văzut d-voa- stră, că la prima ştire despre tratati­vele de pace Berzeviczy-Iusth, oligar­hii de cele mai diverse păreri poli­tice şi slugii lor, s-au împrietinit nu­mai decât şi s-au adunat la sfat, con- sultându-se asupra posibilităţilor de

descurcare? D-l Tisza, d-1 Károlyi, d-1 Kossuth şi d-1 Polonyi de bună seamă uú fost îngrijaţi de soarta proiectelor de reforme militare şi au voit să apere interesele coroanei faţă de ar­meanul Lukács, care nu înceată de-a tulbura liniştea domnilor ee benche- tuiesc!...

Nu e lipsă de ceva talent pro­fetic deosebit spre a se convinge ori şi cine, că la cea dintâiu ştire des­pre o descurcală cinstită, care s-ar face pe baza dreptului electoral uni­versal curat, şeful junkerilor din Bi­hor din furnisor aulic de armată, s-ar schimba numai decât în căpitan cu- ruţesc de guerilla şi ar tuna şi ful­gera contra Vienei. Pentrucă politi­zarea de secoli şi intrigele fără muncă au desvoltat în nobilimea maghiară un fin instinct de classă. Din contră, burghezimea ungară e încă tot oarbă la alegerea mijloacelor sale şi e laşă în luptele sale. Succesorii iobagilor de odinioară şi a cetăţenilor nemaghiari stau şi acuma încă tot cuprinşi de cutremurare în faţa urmaşilor de sinecură a nobilimei războinice de odinioară.

Iată pentru ce se poate înfiripa atât de greu democraţia ungară.

Dar tocmai din cauza aceasta este de lipsă, ca acele câteva mii de cetăţeni culţi şi progresivi ai Unga­riei, să aibă vederi clare, să fie cu- ragioşi şi cinstiţi în timpurile critice, ce urmează acum şi cari vor hotărî asupra întrebării, că oare să râmâie şi pe mai departe cetăţenii Ungariei, ca personal de lacai g rof eşti ai unei ţări balcanice sau ca un element conducător al unei ţări culturale?

Camera. Eri, conform pactului a fost la ordinea zilei în cameră proiectul de budget.

Petiţiile Intrate la biroul camerei, noul prezident Nâvay le-a avizat, fără a admite discuţie asupra lor. Acest proce­

deu a provocat un mic Incident. Polonyi, Batthyány şi Iusth au excepţionat proce­deul. Nâvay însă n’a cedat şi şi-a motivat atitudinea cu provocare la un paragraf al regulamentului.

La proiectai de budget au vorbit dep. Batthyány şi Szabó István, combătându-1.

Iusth despre armistiţiul parlamentar.La adunarea poporală de aialtăeri ţinută în Maria-Teresiopol Iusth a declarat că fără vot universal, egal şi secret nu poate urma o descurcare a situaţiei. Prin ur­mare armistiţiul încheiat nu înfluinţează deloc convingerea sa. Reformele militare trebuie retrase şi înlocuite cu reforma electorală, pentru ca noul parlament ales pe baza votului universal să decidă în mod principiar asupra chestiunilor mi­litare.

Externe. Regele Petru al Serbiei, în­soţit de d-nul Milovanovici, a plecat eri prin Viena spre Paris, unde va face o vi­zită preşedintelui Fallidres.

— Agenţia Reuter află, că guvernul otoman a dat ordine ca cu prilejui trece­re! Suveranilor Angliei în faţa Medinei, în călătoria Ier spre India, să se aprindă toate farurile din Marea Roşie, care au fost stinse din cauza războiului.

— Ziarul «Novoie Wremia» află că ministrul de externe dezminte în mod energic, că Rusia ar avea de gând să anexeze Manciuria de nord în înţelegere cu Japonia.

Moartea unui boier românbucovinean.

Foaia partidului naţional-ţărănesc din Bucovina «Foaia Poporului» închină la loc de frunte următoarele rânduri memo­riei regretatului boier român bucovinean Modest cav. de Qrigorcea, răposat zilele trecute la Berlin, unde plecase să-şi caute de sănătate:

Departe de ţară, departe de-ai săi, s-a stins înainte de o săptămână în Ber­lin Modest cav. de Qrigorcea.

FOILETONUL «GAZ. TRANS.»

Femeia în literatura română.— Urmare. —

Ceva mai înainte de a apărea în laşi »Convorbirile literare«, Iosif Vulcan din Oradea-mare scoate o revistă cunos­cută »Familia«, la care colaborează mulţi scriitori (între ei şi Eminescu), şi scrii­toare din Principate. Dintre colaboratorii acestei reviste nu a ajuns nici unul la tpogeu (atară de Eminescu) totuşi sunt «uiţi, cari trebue menţionaţi. Astfel din­tre scriitoare voiu cita pe cele mai de seamă, căci din păcate sunt foarte multe, cari au scris poezii erotice.

Locul de frunte i-ar ocupa Maria Suciu, soţia preotului Suciu £din Bihor, care scrie şi In »Curierul Românesc« al lui Heliade. Din noianul de poezii ale M.S., citez una, care mi-se pare mai de seamă:

Cu cât mai des a mea privire Se adânceşte în ochiul tău,

Cu atât mai mult a mea iubire Aprinde flăcări în pieptul meu.

Aşi vrea să fiu a ta ursită;

Şi ’n visuri dulci de amor răpită Vieaţă eternă ţi-aşi dărui (Sic !).

In acest gen scrie şi Elena Novacu, la aceiaşi revistă »Familia«, cu versuri de acestea:

Şi de când eu te iubesc,Doamne, multe pătimesc;)Dar mă rog la Dumnezeu Să te uit, iubitul meu.Că de când eu te iubesc,Nu ştiu moartă-s ori trăiesc ?Numai văd, că mă topeso

etc. etc.

Versuri de acestea găsesc în »Fami­lia«, revista consolatoare a nenorocitelor în amor, semnate de: Ecaterlna Obre- jeanu, Anastasia Leonescu, care are şi câte-va poezii erotice în genul lui Bolin- tineanu, Emilia Lungu, Eiisabeta lonescu, Valeria Micle, Elena Voronca, Laura Mu- reşeanu, Smara, Valeria Bianu. etc. etc.

Dintre colaboratoarele »Familiei“ tre­buie să insist mai mult asupra Lucreţiei Suciu, ale cărei poezii, deşi sub înrâurirea lui Lenau şi Heine şi a Jui Eminescu mai ales, dau o notă nouă prin gingăşia mă­iastră cu care exprimă sentimentele duioase, şi prin o melancolie de care ea însăşi a fost stăpânită toată viaţa, de altfel destul de scurtă. E fiica Măriei Su­

ciu, născută în 1859 şi moare în 1890 Martie 5. Cuprinsă de un scepticism, ex­plicabil până la un punct, dânsa îşi des­crie minunat de bine In versuri această stare. După ce se căsătoreşte cu scriitorul german Rudow, scrie puţin şi se pare, că această căsătorie nu o face tocmai fericită, înfiinţează în Oradea-mare „Foaia lite­rară«, din care apar numai câte-va nu­mere. Afară de poezii, scrie un roman din viaţa socială a Românilor din Bihor şi traduce îu 1886 pe Laokoon.

Din aceste două poezii pe care ie dăm aici, se pot vedea mai bine calităţile acestei poete, prea puţin cunoscută as­tăzi, şi ale cărei poezii ar trebui adunate într’un volum.

Bate vânt de primăvară,V esel soarele luceşte ;Raza caldă, vântul moale,Dor de dragoste stârneşte.

Toată lumea-i fericită,Toată firea *n dor tresare,Numai dorurile mele Pribegesc prin lumea mare.

De remarcat în aceste două strofe forma simplă şi plasticitatea. In cea de a doua, se vor vedea alte calităţi:

Aşi vrea, când mor să mă ’ngropaţi In codrul verde înflorit;

Căci oh ! mult dor i-am încrezut,De multe doruri mi-a vorbit.

Şi-n loc de perină la cap,Crengi înflorite de arin;Pe ochi, dumbravnici lăcrămiori;Să-mi fie somnul dulce, lin.

Iar pe mormântul meu sădiţi In preajma inimei un crin :Ca rouă rece ’n dalbe zori Să curgă ’ncet, să curgă lin.

încet pătrunde-or stropii reci,La inimă se vor op ri;Atunci doar dragostea din ea A b ! doar atuncea va pieri.

Sunt Inimoase şi unele poezii din »Familia«, iscălite Elena din Ardeal (Sim- tion), şi interesante unele articole ştiin­ţifice ale Veturiei M. Florenţiu.

Printre colaboratoarele »Convorbiri­lor literare« găsim pe Veronica Micle, pe care o putem pune alături cu d-na M. C. Poni, şi ale cărei poezii le cred destul de cunoscute astăzi, apărând în mai multe ediţii populare. (Cea mai recentă ediţie a apărut în Iaşi, ed. »Autorii români« 1909).

Originară din Ardea), puţin după naştere, părinţii ei — familia Câmpeanu— se mută în România, stabilindu-se intftiu în Botoşani, apoi în laşi. In 1874 se mă-

Pagina 2. G A Z S T A T E A K S I L V A N I I ! Nr. 240 —1911.

Boier neaoş, de viţă veche, em eu inima deschisă, cu sufletul bun, de o bu­nătate discretă, care nu iubia de loc re­clama, boierul Grigorcea era o Înfăţişare simpatică de adevărat boier moldovean. Te câştiga prin felul lui simplu de a fi, prin căutătura blândă cu care te învăluia, eu strângerea de mână prietenească, cu vorba lui liniştită, cu firea lui aşezată.

De pe arena vieţii publice s a fost retras de vre-o câţiva ani cu totul, şi nu se interesa de politică aproape de loc, cu toate că sta In fruntea unui grup politic, destul de important, cel al proprietarilor mari români. N-a fost totdeauna aşa. A fost o vreme dela anii 90 Înainte când numele lui Grigorcea era numit ca cel dintâiu Intre fruntaşii politici ai Români­lor bucovineni. Deşi proprietar mare cres­cut în doctrina extrem conservatoare a politicei tradiţionale din Bucovina, el a înţeles Intr-o vreme, când unica repre­zentanţă politică a Românilor erau pro­prietarii mari conservatori, că şi masele largi ale poporului au interese, dureri şi nevoi, de care reprezentanţii politici tre­buie să grijească. De aceia atunci, când după epoca de stagnare politică se por­neşte o mişcare nouă, care se sprijineşte pe masele largi pe cari vrea să Ie In­troducă în viaţa publică, mişcare, care era reprezintată prin ziarul «Gazeta Bucovinei», în fruntea mişcării 11 aflăm şi pe Grigorcea. Prin un deceniu şi mai bine apoi îl aflăm în centrul evenimen­telor politice până ce în faţa suflului as­pru a curentelor nouă se retrage, făcând loc altora.

In afară de politică a participat însă până la sfârşitul vieţii sale la toate acţi­unile mari ale neamului, Îndeosebi la lupta pentru apărarea bisericei strămo­şeşti. A sprijinit cu banul său de gospo­dar bun toate instituţiile naţionale, Înde­osebi internatele noastre, şi nu s-a dat nici când înapoi dela jertfe naţionale.

Bun, cumpătat, plin de tact, simplu, aşa l-au cunoscut cei mai mulţi din cei tin eri: reprezentant tipic al clasei din care făcea parte şi a timpului din care a pornit.

Moartea lui a fost o zi de doliu na­ţional pentru Românii bucovineni.

Odihnească în pace 1

Războiul italo-turc.Atacurile trupelor turceşti şi

arabe din zilele trecute asupra po­ziţiilor italiene din jurul oraşului Tripolis au fost, după ştirile din sorgiate italiană, respinse cu simţi­toare perderi pentru Turci. 0 luptă decisivă însă nu s-a dat probabil din cauza, că nici Turcii dar nici Italienii încă nu se simt destul de puternici, ca să întreprindă nn pas mai ho­tărât.

Onrios este, că Constantinopolul, care mai când era atât de bogat în ştiri fantastice de pe câmpul de războtu, acum observă cam tăcere. Aceasta nu pare a fi tocmai un semn bun.

Mai nouă sunt următoarele ştiri:Iripolis , 13 Noemvrie. Agenţia Şte­

fani află că eri, cu prilejul zilei onomas­tice a regelui Italiei a avut loc ia Tripo­lis o recepţiune a notabililor arabi, care au exprimat sentimentele lor de omagiu şi urări pentru suveran. Societăţile mun­citoreşti, cierul, presa, ataşaţi militari, toţi cei de faţă au exprimat dorinţa de a tri­mite regelui Victor Emanuel expresiunea sentimentelor lor devotate. S-au distribuit ajutoare la săraci.

Tripolis, 13 Noemvrie. Un arab, care a sosit la Tripolis venind din interior, a asigurat pe ofiţerii italieni, că un batalion de vânători turci, venind din Garian, a sosit la Ainzara; el cuprinde 400 de oa­meni, dintre cari fac parte foarte puţini Arabi. Foarte puţini turci au mai rămas ia Garian, grosul trupelor lor se găsesc în faţa Trlpolisului. Mai sunt câteva trupe turceşti în faţa oraşelor Homs şi Suara.

O parte din artileria turcească s-ar găsi în faţa Tripolisului, dar Turcii duc lipsă do muniţiuni. O cantitate do muni- ţiuni a fost găsită şi capturată de italieni în cazarma de cavalerie şi e întrebuinţată pentru mitralieze turceşti capturate în pri­mele lupte. Patru medici turci se găsesc la Garian, alţi doi la Azizia, da*’ au puţine medicamente.

Provizianile turcilor se reduc la orez şi făină, dar intr-o cantitate insuficientă, cu toate că pare că soseşte din Tunis, de unde, zice ar mai sosi şi arme.

Ofiţerii turci încep să răspândească zvonul, după care Turcia ar mai rezista mult timp şi că Italia va fi silită să pără­sească Tripolisul. Ei caută să împingă pe arabi la războiul sfânt învinuind pe sol­daţii italieni de a fi violentat femei arabe şi de a fi pus foc moscheelor.

Din Homs nu a sosit nimic nou.

Importanţa pacifismului.O confer enţă a baronesei

Bertha de Sutlner.

Baroneasa Bsrtha de Suttner, cunos­cuta luptătoare pentru pace, adânc impre­sionată de lovitura dată mişcărei pacifice prin războiul provocat de Italia în Tripo­lis, a întreprins după cum so ştie un tur­neu de propagandă contra războiului în toată Europa. Zilele trecute a ajuns la Bucureşti, unde în faţa unui public nume­ros şi ales şi-a desvoitat conferinţa anun­ţată despre »Importanţa pacifismului«.

Cu o voce clară şi caldă baroneasa Bertha de Suttner a expus fazele, prin cari a trecut şi progresul la care a ajuns mişcarea pentru pace, care numără astăzi adepţi în toată lumea şi dispune de insti­tuţii puternice, cari îi asigură succesul.

Ultima lovitură a Italiei, războiul din Tripolis cu toate urmările lui nenorocite: I epidemii, foamete şi noui înarmări este o nenorocire, o adevărată catastrofă pentru pacifişti. Războiul italo-turc nu poate fi însă considerat ca falimentul păcei înar­mate şi a acordurilor şi convenţiilor ofi-

rită cu St. Micle, profesor universitar, de care rămâne în curând văduvă. Se mută apoi în Bucureşti, unde rămâne tot restul vieţei. Vara o petrecea la M-rea Văratec, unde şi moare în 1889. Eminescu a exer­citat o puternică influenţă asupra poezii­lor V. Micle. Putem zice, că cele mai multe erau răspunsuri fie la scrierile, fie la poeziile lui.

O mai vedem publicând în «Columna lui Traian» a lui Haşdeu. Cele mai multe poezii le-a publicat însă în «Familia» şi în «Convorbiri Literare».

Cetindu-i volumul de versuri, veţi observa în ce priveşte fondul, o iubire mistică, splendidă de multe ori la accen­tele-! de religiozitate aprinsă către iubit, o fire dulce, cugetări adânci, un scepti­cism neexagerat, o formă uşoară şi bine Îngrijită. Citez, spre e x , poezia: «Lac oglindă».lozemiti, Iozemiti, vale tainică şi dulce,Pe-al tău sân ca de mătase nemişcat şi pacinic lace Lac oglindă cu a sa faţă netedă ca nn cristal, Vecinie limpezi a lui ape, vecinie făr’ de nici un val.

Călătorii spun că lacu-i o minune nestimată Răsfrângând şi stânci şi arbori în oglinda sa curată, Fără ca de când e lumea cineva să-i fi zărit Apa tulbure vre-o dată pe-al b&u luciu încreţit.

Lac ogiindă’n nepăsare şi’n eterna liniştire!

Cred că tu ai văzut multe şi-ai rămas în neclintire; Dar o clipă de-ai răsfrânge starea sufletului meu, Te vei tulbura îndată şi-ai fi tulbure mereu.

Ua talent, o inteligenţă rară, răpit de cruda moarte, a fost fără îndoială Iulia Haşdeu, care promitea să ajungă cea mai de frunte poetă româiă. Născută în Bucureşti în 1869, dânsa îşi face parte din studii în ţară, parte ia Paris, Sa co­legiul Sévigné. Ia anul 1888 moare acolo, unde se născuse; iar acum odihneşte în cimitirul Beliu din Bucureşti. Cele mai multe scrieri ale salo sunt în franţuzeşte; româneşte, prea puţine Ele au fost adu­nate în 3 volume: «Bourgeons d’Avril», «Rêves et fantaisies», «Théâtre». Toate sunt caracterizate de o concepţie adâncă, un ideal sublim, de o sinceritate rară, o delicateţe de formă fără pereche aproape, cari însuşi îi dau un loc de frunte prin­tre poeţii francezi şi români.

Voiu cita aci o poezie scrisă după dorinţa tatălui său B. P. Haşdeu în româ neşte, pentru «Revista Nouă».

«România»

Câmpia ne zâmbeşte, de flori împestriţată Ca un chilim ce-1 ţese natura’n feţe vii;Şi iarba cea subţire, de vânturi aplecată ▲scunde mii de fluturi cu aripi argintii.

ciale cari s-au dovedit fără valoare. Răz- boaele trebue să înceteze şi aşa cum se poate vorbi acum de »ultimul autodafe« se va putea vorbi odată şi de ultimul răz­boiu. Că războiul nu este o »necesitate naturală«, după cum sa susţinea odată, au dovedit-o ştiinţele sociale.

Actuala campanie a Italiei va con­tribui mult la clarificarea luptei pacifis­mului spre scopul final care este: federa- ţiunea statutelor europene. Pacifismul este azi destul de puternic pentru a nu mai putea fi ignorat.

D-na Suttner şi-a terminat intere- sauta-i conferinţă In mijlocul aplauzelor entuziaste ale azistenţei cu următoarea povestire alegorică.

„Mă aflam la un teatru cinematogra­fic unde se reprezentau diverse sporturi americane. Am putut să văd o scenă in­teresantă.

La un moment dat, două locomotive vechi scoase din uz, fură lansate pe ace­eaşi linie una contra celeilalte cu o viteză de o sută de chiiometri pa oară. O mul­ţime imensă urmărea scena.

Cele două locomotive pornite cu vi­teză, se ajunseră, se ciocniră, Intrară una într-alta şi focul izbucni prefâcându-le pe amândouă într-un morman de ruine.

Acelaşi lucru se va întâmpla când două putori mari europene vor porni una contra celeilalte. Nici una din ele nu va fi învinsă, nici una nu va învinge, ci a- mândouă vor fi prefăcute în ruine.

Dar nu cred, ca oamenii să fie aşa de proşti ca două locomotive vechi scoase din uz.

D-na de Suttner a întreţinut publi­cul cu lecturi, variaţii interesante asupra războiului şi foloaselor pacifismului.

—- 1 Noemvrie v.

Boala I P. S Sale Mitropolitului Dr- Victor Mibalyi. Din Budapesta se anunţă, că I. P. S. Sa Mitropolitul Dr. Victor Mi- halyi s’a supus eri dimineaţă unei opera­ţiuni în sanatoriul Grflnwald. Ne bucurăm, că operaţiunea făcută de prof. Dollinger a succes foarte bine şi că I. P. S. Sa va pă­răsi peste câteva zile deplin restabilit sa­natoriul.

Reprezentaţie teatrală tn Braşov.Comitetul filial al societăţii noastre teatrale aranjează supt conducerea d-lui A. P. Bănuţ directorul artistic al societăţii o reprezentaţiune tea­trală urmată de dans, in sala cea mare a redutei orăşeneşti, Marţi în 8/21 Noemvrie, ziua sfinţilor arhangheli Mihail şi Gavri!.

Se vor reprezenta:L a „ Tur nu Măgurele“ de V .

Alexandri şi comedia în 2 acte„Unica ficău. Programul frumos şiamuzant, suntem siguri, că va atrage toată lumea noastră românească din Braşov şi împrejurime,

Preţurile de intrare (cari îndreptă­ţesc şi la intrarea la dans) sunt urmă­toarele :

Balcon..............................Cor. 3.—F o t e i ................................ » 2.50

Când florile mişcate de-a blândei adiere,Se’mbatâ de lumină sub soarele cel cald;Din sânul lor albina cu poftă soarbe miere, Notând din floare ’n floare pe marea de smarald.

De-odată un nor năpraznic astupă mândrul soare. Un răi ursuz şi rece se ’ntinde peste fiori; Se’ntunecă pământul de-o noapte ’ngrozitoare Şi fluturi şi albine, cuprinse ’s de fiori.

Dar iată că pe ceruri spărgând namila ceţii Un înger se iveşte trimes de domnul sfânt; împrăştie toţi norii, ca roza dimineţii S’aşterne iar voioasă lumina pe pământ.

Câmpia cea bogată e dulcea Românie Cu fluturi, flori ş’albine, iar norul cel cumplit E duşmanul ce tinde s-o ducă la robie Lăsând o neagră umbră pe ceru-i umilit.

Luceafărul ce vine ca să ne dea dreptate,Gonind întunecimea prin falnicul său sbor,In lume acel înger, se cheamă libertate,El trage după dânsul lumina peste nor!

In aceiaşi revistă mai scrie nuvela «Lauda» de o frumuseţe rară. Sunt a- proape fără pereche in literatura noastră cugetările acestei poete, o uimitoare bo­găţie pentru vârsta el.

(Va urma).

Loc I . . Loc II . . Loc de stat

-: î

Avis membrilor secţiei ds gimnasta r6ffl)iun8l. Din cauza petrocerei coruli bisericesc de pe Tocile, care va aveai acum Sâmbătă, oara de gimnastică şefii mâne, Miercuri, la oarele 6 p. m.

Pentru fondai ziariştilor- d -mTeodor Cruşit, director de bancă i Bicaz, ne trimite suma de 20 cot pentru fondul ziariştilor răaenrapi rând anunţările speciale de logodii cu gentila d-şoară Otilia Jnca, fiia * preotului Ioan Anca din Supădurt Adresând mirilor sincere felicitări mulţumite Ie notificăm, că suma 20 cor. am trimis o băncii „Ard» leana“ din Orăştie, unde se adminii trează fondul ziariştilor creat de Dr. I. Mihu.

Desvălirea bustului iul D Aug. Lauria*Duminecă, s’a desvălit bustul mult re$| tatului D Aug. Liuri&u, aşezat îu curt liceului 8f. Sava din Bucureşti, undeD.l! Lauri an a fost elev, profesor şi directori La serbarea desvălirii au asistat elevii tar* turor şcoaielor din Bucureşti şi un publlij distins in frunte cu ministrul Arion, uni într’un discurs mare a apreciat activitatei | multilaterală a lui Laurian.

Concertul doamnei Lucia Cosma.neri, în 17 Noemvrie 1911 st. n. la8oHi seara va avea loc în sala societăţii (Ge# schaftshaus) din Sibiiu, concertul doamiui Lucia Cosma, dat cu binevoitorul concuri al domnişoarei Ana Voileanu, pianista. Si va executa următorul program: 1. L. Di-libes : Arie din „Lakmé“. 2. HugoDie Spröde, Die Bekehrte, Nimmersatt« Liebe. R. Strauss; Wiegenlied. 3. G.ßima: Şi dacă ramuri bat în geam. Ana Voileanu: Dorinţa. Ionel Borgovan : Toarce pui«, T. Brediceanu: Când treci bade pa la noi, toate cântate de d-na Lucia Cosma.4.Raeli< maninoff: op. 3, Prelude Cis-moll Chopio; Ballade G-moll de d-şoara Ana Voileani Pausă. 5. Ana Voileanu: Sommernacht, Theodor Fuchs: Es hing der Reif. Bertba Bock: Märzsturm. Friedrich Mayer: Der Hufschmied. 6. Puccini: Arie aus „Bohl-

Bemberg : Nymphes et Sylvains, etometäte de doamna Lucia Cosma.

Gohalmnl cei modest. Ni-se scrie: Marele public românesc n’are de unde şti, că în Cohalm s’au petrecut zilele trecute lucruri frumoase şi vrednice de încrestat la răbojul gazetăresc. A fost siujbă dum­nezeiască în biserica ortodoxă şi hramul şcolii în ziua Sf. Dumitru. A iost serbare şcolara cu elevii, cari au cântat şi decla­mat. A fost eonferenţă învăţătorească cu isprăvuri bune şi cuminţi, condusă de noul şef tractual, părintele loan Bercan, care munceşte din greu la desgroparta tractu- lui din afunzitnea în car6-l cutundaseri antecesorii săi. A fost banchet cu toţi în­văţătorii şi o soacră de preoţi. S’au auzit atunei cuvinte calde, sincere şi vrednice de*a fi ştiute. Iar seara a urmat o repre­zentaţie teatrală aranjată de harnica noas­tră ţărănime şi condusa de d-nii George Fueiu, Stânilă şi D 1 Acrei P. Bănuţ. Cest din urmă a muncit o săptămână întreagl din greu, ca să poată presta lucruri, cari în Cohalm nu s’au mai văzut. Căci sunt sigur, că drama o Sâmbătă norocoasă (1 acte) şi comedia Geloşii, nu s’ar fi putui juca mai bine nici din partea unor căr­turari.

Şi am văzut pe d-1 Bănuţ şi la munc i’am văzut şi atunci seara, în mijlocul ti nerimei care l’a sărbătorit după cum a meritat (căci a fost sufletul acelei seri). — Cum se poate, ca din întreg tractul, nici un condei să nu simtă trebuinţa de-a scrie şi fixa, ceea ce e cu cale?

Cohălmenii sunt prea modeşti! Aş­teptăm câte-va cuvinte din partea celor competenţi. Unul din cei de faţă,

i

r;

Ifl Poiană vor avea loc în zilele di 17, 18, 20 şi 21 exerciţii de tragere la ţântâ.

Militare In Martie 1912 se vor fac« unele schimbări de garnizoană, cari pri­vesc şi corpui al 12 lea de armată; şi a- decă: batalionul prim din Abrud şi bata­lionul al patrulea din Orăştie al regimen­tului de infanterie Nr. 64 îşi vor schimba garnizoana reciproc; iar compania a 5-a a batalionului 12 de pioneri va merge de la Băigrad la Pola.

Incendii in luna Septemvrie a anului curent s’au iscat în 1320 comune din Dn- garia. Au fost cu totul 1758 cazuri de in­cendiu, în urma cărora 3847 păgubiţi aa

G A Z E T A T R A N S I L V A N I « 1i| Nr. 240 — 3 911.j f

ut să ladure o pierdere de 7.839 302 roane.

Magistratul oraşului aduce la eunoş- fi publică, că planurile prezentate pen- i zidirea noului spital vor fii espuse ip de 14 zile, începând cu ziua de 15 iv. până inel. 28 Nov. în sala cea mare (fătului, unde se pot vedea zilnic dela de 9—12 a. m. şi 2—4 p. m.

O s c e n a i n t e r e s a n t ă s’a petrecut eri lineaţă, la poliţia locală. Un husar se prezentă »servitoare la oăpitanul poliţiei, cerându-i să (»depsească ou 6 zile „dunckel arrest“ şi cu «, întrebat fiind pentru ce, husarul îi răspunde iţa a poruncit stăpânul ei, un căpitan de hu- i, de oarece servitoarea se purtase obraznic cu u câpităniţă.

Căpitanul de poliţie, se înţelege, le-a dat nul la amândoi neputând împlini porunca d-lui Han.

Promoţie. Ni se scrie: In 11 Nov. n. fost promovat la universitatea din Cluj or în ştiinţele juridice d-1 Ioan Mateiu, teol. din Sibiiu, Aiul preotului cu ace*

nume din Sebeşul de sus (prot. Avrig). »re felicitări.

Concurs. Comitetul societăţii bisericii a. romi;ne din Viena deschide concura Iu ocuparea unui post de funcţionar ircinat cu conducerea agendelor de se- lir şi cassar. Condiţiuni: 1. Cunoaşte- iperfectă a limbii remâne şi germâne; Contabilitatea simplă. Retribuţiune lu- i: 100—150 cor. De preferinţă per­se, cari dispun şi de alte venite. Pen* comitet: Alexandru Lupu General, i. reşedinţe. Dr. Mihai A. Popovici, şe­lar.

Pentru ocuparea postului de notar co-ial îq comuna mare românească Corbu ergydhollâ) din comitatul Csik, până 87-lea 1. c, este escris concurs cu salar ăl de 1600, cvartir in natură şi alte ilnmente. Reflectanţii au a-şi înainta mele protopretorului din Corbu (Gyer- Wllgyes) comitatul Ciucului. Alegerea aţinea în 29 lea 1. c. a. m. în cance- i amintitei comune.

Milionarii prusienl. Revista „Plutus“ licâ o listă a milionarilor prusienl, din ireiese câ numărul acestora ar atinge ide 8900 inşi. In frunte stă doamna ipp von Bohlen und Halbach cu 187 de cane avere şi 17 mii. venit. Apoi vine ipl Guido Henckei von Donnersmark 117 mii. mii. avere şi 12 mii. venit. A l lea e Christian Kraft, prinţ Hohoniohe- fingen, al patrulea e baronul Max von ischmidfc Rothschild. Până la moartea lilli Rolhschîld ţinea locul întâiu cu vere de 266 mii. de mărci.

DO groaznic ciclon a bântuit alaltaeri întreaga provincie Visconsin din Sta- i-Unite, pricinuind mari pagube. La Yo- nrille au fost 9 victime omeneşti şi mari n&ciuni materiale.

Do manuscript al Iul Sofocles. Dinlira se anunţă, că literatul Dr. A. S. ut a raportat în „Royal Society“ , că ar bit de un fragment din drama lui So­te: lehneutas. In societatea ştienţifică Urnit o mare senzaţie acest fapt, mai ică până acuma numai titula acestei ae a fost cunoscută.

Mulţumită publică. Cu ocaziunea po­terii aranjată în 5 Nov. st. nou de so- latea română din Mediaş din prilejul (irei şcoalei gr. or. din loc a rezultat profit curat de 97 cor. Suprasolviri au t următorii domni: Anastasiu Boiu, m „Albina“ 20 cor., Dr. Dionisiu ian, advocat 20 cor., Adarn Stan, cassar eor., Romul Mircea, protopop 10 cor., i Moldovan, protopop 4 cor., Ioan Sava, labil 10 cor., N. N. 7 cor., M. Popoviciu, iar 5 cor., Atanase Popoviciu, comer- It 5 cor., Neuman Bernât 5 cor., I. Ho- .esecutor 5 co r , N. N. 3 cor., Dr. Ne- i3 cor., Dr. Bleahu 2 cor., Griiofeld nr. Griiofeldne 2 cor., I. Kis 2 cor., P.D 260 cor., N. Pop 3 cor., Racoti lc or., Bârsan 1 cor., Pop 1 cor. V. Neamţu 1 ,E. Sămărghiţaa 40 fii., D. Tufescu, ÎL, N. Câlbureanu 60 fi i , I. Gheaja 1 ţ V. Langa 2 cor. Esprimăm prin acea- ituturor acestora precum şi acelor st. Bai şi dame, cari prin binevoitorul d-lor icors au promovat reuşita petrecerii, l mai sincere mulţămiri. Profitul cou*D destinaţiunei s’a împărţit în părţi (jambelor şcoaie din loc. — Comitetul Bş'afor.

ApOllo BiOSCOp. Joi şi Vineri în 16 şi Soemvrie: Clopotul norocos (dramăj îacte, filmul lung 700 metrii. Scăde- artistului (dramă). Gluma domnului lo- Mut (humoristic). După cererea geno- |ritz ca atlet (humoristic). Curtezanul

Hildei (humoristic). Asilul de copii în Stock- holm (ştudie). Castelul din Portugalia (ştudi®).

Sâmbătă şi Duminecă program nou.

Orchestra lai Ioag Rasa, mult apre­ciatul nostru artist de fluer, concertează seară de seară in cafeneaua «Transilva­nia». Avis publicului nostru amator de o muzică frumoasă românească.

Un Clavir foarte bun este, din cauza strămutărei din Braşov, foarte eftin de vânzare sau de închiriat pe lună, cu pre­ţul de 4 fiorini lunar. Amănunte la ad­ministraţia foaiei noastre.

Cât cheltuiesc Românii în străi­nătate?

Cunesoutul economist domnul Nico* lae Xenopol, directorul revistei »Le Mou- vement Economique«, publică în Nr. 1 al nouei reviste lunare »Ţara Nouă« de sub direcţia sa o interesantă dare de seamă asupra sumelor, ce cheltuiesc Românii din România în străinătate, în cea mai mare parte pentru scopuri neproductive.

După datele publicate de d-1 Xenopol plăţile făcute peste fruntarii sau sumele luate in fiecare an din România de străini se pot cifra astfe l:

Anuităţile datoriei publice Lei 80 mi­lioane. Obligaţiuni comunale şi judeţene Lei 5 milioane. Scrisuri fondare urbane şi rurale 3 milioane. Acţiuni ale băncii Naţionale, Acţiuni ale Societăţilor finan­ciare (bănci, societăţi de asigurare) 7 mi­lioane. Acţiuni ale societăţilor industriale (petrol, zahăr, păduri) Lei 10 milioane. Sumele luate de antreprenori şi comer­cianţi 3 milioane. Sumele luate de lucră­tori (Italieni, bulgari), etc. 12 milioane. In total Lei 120 milioane.

Suma aceasta trebue adăugată la ci­fra importului şi se va afla aproximativ Buma valorilor, ce trec peste graniţă.

Mai trebue apoi adăugate la aceasta cifră sumele cheltuite de Români în strei- nătate.

La cât se ridică această cifră?E foarte greu de a stabili în mod

exact.Sa ştie, că mulţi proprietari mari ro ­

mâni domiciliază în străinătate; de ase­menea se ştie, că unii străini, domiciliaţi peste fruntarii posede întinse moşii în România.

După un raport al ministerului de finanţe din 1906, veniturile acestor pro­prietari se ridicau atunci la 4.741.143 lei. Dela aceea epocă unele moşii, cu deose­bire din acele deţinute de străini, au fost vândute; în schimb valoarea moşiilor şi arendelor s*au urcat, aşa încât cifra totală trebue să fi rămas aproape identică.

După informaţiunile, pe cari le-am cules, la diferitele universităţi din Austria, Germania, Belgia şi Franţa, studiază a- proape 1000 de Români. Dacă vom lua o medie de 4,500 lei de fiecare student, a- jungem ia cifra de 4.500,000 lei, cifră d9 sigur inferioară realităţii.

Mai putem adăuga încă cel puţin 500 elevi şi eleve prin liceele şi pensio­natele străine, pentru care putem compta încă 2 milioane lei.

Sumele cheltuite In consultaţii me­dicale 1 milion.

Sumele cheltuite de Români la băile din străinătate; peste 4000 de Români frecuentează în fiecare an aceste băi, aşa încât comptând cel puţin 3000 lei de fie­care ajungem la un total de 12 milioane de lei.

Sumele cele mai considerabile sunt reprezentate însă de cheltuielile făcute de Români în străinătate în simple călătorii de petrecere. Paris, Nizza, Monte-Carlo, Elveţia ne iau în fiecare an 10— 15 mii.

Totalul acestor cheltuieli se ridică la cifra fantastică de minimum 30 milioane!

Neapărat, că nu toate aceste chel­tuieli sunt iroproductive. O parte din su­mele cheltuite de studenţi se traduc în foloase reale pentru ţară, de asemenea şi o bună parte din sumele cheltuite pentru căutarea sănătăţii nu pot fi considerate

ca improductive. Dar tot ce s-a cheltuit pentru un învăţământ, care se poate do­bândi în ţară, tot ce s-a risipit în că­lătorii de agrement, sunt energii pierdute în mod absolut improductiv. Dacă am so­coti numai la jumătate din cele 30 mili­oane, numărarul, care iese din ţară fără nici un folos, putem să ne dăm seama de risipa colosală de capitaluri ce se face peste fruntare, în dauna bogăţiei ţării. In zece ani aceste cheltuieli improductive re­prezintă 150 milioane de lei. Câte foloase nu ar trage ţara românească, dacă aceşti bani ar fi utilizaţi în agricultură, în co-

1 merţ, în industria noastră naţională.Nimeni nu poate pretinde, ca toate

aceste sume să fie cheltuite în ţară, căci nicăeri nu se poate pune frâu dorinţei oamenilor de a călători în ţări străine fie şi fără nici un folos. Dar e o măsură în toate. Relativ cu alte naţiuni, şi fiind dată starea noastră materială, Românii călăto­resc în număr prea mare şi cheltuiesc în mod disproporţionat cu mijloacele, de care

j dispun. E o boală eminamente naţională aceea de a părea, de a-şi satisface mai mult vanitatea, decât de a eăuta distrac­ţii sănătoase ori instructive.

B i b l i o g r a f i e ,Un no» siaf românesc. Primim la

redacţie primul număr din ziarui săptă­mânal independent »Timpul« care a înce­put să apară în Iaşi. Primul număr se prezintă foarte bine cu un conţinut bogat şi de interes general românesc. Intre alţi articoli de actualitate se publică şi o co­respondenţă din Braşov, care se ocupă cu reorganizarea reuniunei noastre de cân­tări, cu punerea pietrii fundamentale a internatului şi cu recenta adunare popo­rală ţinută Ia Braşov.

Abonamentul pe an 12 lei. Redacţia şi administraţia: Iaşi, Strada Ştefan cel mare 47.

*

Amintiri, schiţe şi nuvele de Alee* sandru Ciura, Grăştie. Edit. «Librăriei Naţion le», S. Bornemisa, 1911. Un voi. în 8°, de 263 pp. Preţul 1.60 coroane. — Este primul volum din «Biblioteca scrii­torilor dela noi», ce apare sub îngrijirea d-lui Oct. C. Tăslăuanu şi sub auspiciile «Asociaţiunii». Librăria naţională dela Orăştie a luat asupra sa o sarcină împre­unată cu jertfe considerabile, când s-a ho­tărât a porni această întreprindere lite­rară. Volumul d-Jui Ciura cuprinde vre-o 20 de povestiri, mai ales scene bine prinse din traiul românilor din Munţii-apuseni. Cartea d-lui Ciura este una din cele mai da seamă din scrierile de acest gen şi o recomandăm cu căldură cetitorilor noştrii. Pe lângă cuprinsul ei bogat şl interesant, are avantajul, că e foarte ieftină.

Ştirile ce s-au colportat eri şi azi prin Braşov despre un pretins accident grav al aviatorului nostru Aurel Vlaicu, nu sunt adevărate. După informaţiunile ce le avem din Bucureşti din loc competent, iubitul nostru aviator e sănătos, tare şi mare.

Budapesta, 14 Nov. Cu ocazia discuţiei In parlament asupra buge­tului, în numele partidului naţional român va lua cuvântul d*l Teodor Mihali, preşedintele clubului parla­mentar al naţionalităţilor.

Budapesta, 14 Nov. Viceprezi- dentul camerei Kabos va dimisiona din postul său. De urmaşi ai lui se amintesc deputaţii conte Lázár Ist­ván, eventual Sándor János.

Viena, 14 Nov. Ştirea că flota italiană proiectează o acţiune în Ma­rea Egeică a stârnit mare senzaţie la ministerele de externe din Viena şi Berlin. Cu ocaziunea ultimei sale audienţe ministrul de externe Aeh- renthal a raportat monarehului asu­pra conflictelor ce ameainţă să isbnc- nească. Contele Aehrenthal a confe­rit şi cu ambasadorul italian, ducele de Avarna. Din sursă italiană se ac- centuiază că flota italiană vă căuta să nu jignească interesele europene ale aliaţilor săi. Austro-Ungaria şi

Germania nefiind satisfăcute de acea­stă declaraţie, proecteaza un protest în potriva acţiunei flotei italiene în Europa.

Tripolis, 14 Nov. Alaltă-eri, in revărsatul zorilor, un batalion de soldaţi regulaţi turci cu artilerie a atacat frontul sudic italian între ca­zarma de cavalerie şi Bumeliana dar la 600 metri în tata poziţiunilor italiene a trebuit să se retragă lă­sând 5 morţi dintre cari un ofiţer şi luând cu dânşii număroşi răniţi. Italienii au avut doi răniţi. Un nou atac s’a produs la ora 2dupăamiazi şi a fost respins fără pierderi pentru noi. Nu se poate avea decât foarte puţine ştiri despre mişcarea duşma­nului din cauza măsurilor riguroase ale turcilor contra celor suspecţi de spienagiu. (Ag. Stef.)

Coastantinopol, 14 Nov. Poarta a primit de la comandantul trupelor din Tripolis următoarea telegramă, dată din 10 Noemvrie st. n . : 8800 arabi din tribul Tuareg şi puternice detaşamente de infanterie turcă au atacat azi dimineaţă tranşeele Itali­enilor, cari au suferit o gravă în­frângere. Italienii au avut 400 morţi şi tot atâţia răniţi. Noi am luat Ita­lienilor 40 catâri, o mulţime de che- soane cu muniţii şi alimente, 2 tu­nuri, o mitralieză şi o mulţime de puşti. Pierderile noastre se ridică la 90 morţi şi 50 răniţi. Trupele inamicului s-au retras parte în for­turi, parte în oraş.

Constanţinopol, 14 Nov. Un con­siliu de miniştri turc ţinut eri, a ho­tărât pentru cazul, când flota ita­liană ar ataca vre-un port sau inzulă din marea egeică, să expulzeze pe toţi Italienii stabiliţi în Turcia. Ho­tărârea aceasta s-a notificat puteri­lor mari.

Milano, 14 Nov. Ziarul „Avânţi“ primeşte din cercurile amiralităţii italiene următoarele informaţiuni: A c ­ţiunea flotei italiene este iminentă. Prima divizie, compusă din două vase mari de războiu şi patru vase tor- pedo circulă intre insulele Cerigo şi Creta; a doua divizie, compusă din 9 vase de războiu şi 3 submarine se află în apropierea insulei Lemnos, iar divizia a treia a plecat eri din Veneţia în marea egeică.

Paris, 14 Nov. O telegramă din Tripolis anunţă, că trupele turce au atacat alaltăieri pe Italieni la isvoa- reie Bumeliana. Din sursă italiană se asigură, că Italienii, sprijiniţi de bateriile de câmp şi de vasele de războia ar fi reuşit să respingă pe Turci.

Londra, 14 Nov. O telegramă Drimită de ziarul „Morning Post“ din Peking anunţă, că situaţia s-a schim­bat în favoarea dinastiei, care s-a lotărât să procedeze cu mai multă energie faţă cu revoluţionarii. Curtea nu are de gând să părăsească capi­tala. Rezistenţa înverşunată a trupe- or imperiale din Nanking şi Kiljang

se datoreşte influenţei generalului' Linciang.

Proprietară *.Văd. E len a D r. A u re l M ureşiam L

Redactor resp. Ioan S pu d erca

Flori proaspetese află în bogat asortiment în

Hala de floriW i lh e im F ink,S t r a d a T7* a* m e i 3 © -

Palatul Czell, yis-â-yis de cafeneau Tran- : silyania. - - Telefon Nr. 85. :

Recomand grădinăritul tehnic pentru a- ranjarea de grădini moderne ia case.

Pagina 4, G A Z E T A T R A N S I L V A N E I L Nr. 240—1911

Aviz. Avem onoarea a aduce la cunoştinţa Onor. public, că vindem ou începere din 11 Novembre a.

toate articolele de modăpentru bărbaţi şi dame, ce se află în două prăvălii ale noastre, cu preţuri foarte redus

Cu toată stima

T h e i s s & Mar tonStrada Vămei 9. (Hotel Europa).

Arme de vânătoareşstem Novotny,

B e v o l v e r esistem F ro m m e r , B r o w n in g , S t e y r -P i e p e r .

Floberte şi pistoale, gramofoane de tot soiul violine, Hanţe, tamburine, ghitare, cimbale, citere, harmonice, Binocluri şi ochiane originale franceze, ochiane cu prisme sistemul cel mai nou, aparate de fotografiat, candelabre, mobile do aramă, dulapuri de ghiaţă, căhale, cuptoare aparate moderne de ras, jamantane de piele veritabilă, non plus ultra în elegauţă şi durabilitate de toată mărimea, jente de mână, precum şi tot felul de articole de sport cu preţurile cele mai ieftine

şi de calitatea cea mai excelentă

se pot c u m p ă ra pe r a t e l u n a r e m in im a le

în contcurent semestral sau anual delà

9 9 G E 1 T T E 6 6

Societate pe acţii pentru mărfuri comerciale şi articole de sport.

Budapesta V II. B u levardu l E lisabeta Nr. 48.

S c r i e ţ i r o m â n e ş t e !Irste de preţuri trimitem gratis şi franco oricui despre oricare articol.

In restaurantul la

Îm păratul Rom anilorstrada Orfanilor Hr- 3-

la dispoziţie o odae separatăpentru reuniuni, Societăţi particurare

în anumite zile din săptămână.

HOTEL CENTRAL===== Nr. I --------

Din causa desfiinţărei cu începere de astăzi sa vinde cu preţ de tot ieftin diferite mobile, aranja-

mente de odăi.Informaţii mai de aproape în H O TE LÜ L C E N T R A L Nr. 1.

O O O O O O o o o o o o

9

Aviz!Aduc la cunoştinţa Onor. public din Braşov şi din împre­

jurime, că m*am reîntors din voiajul meu de târguiala pentri sesonul de toamnă şi iarnă şi am adus

Modele de pălării de damedin lfiena şi Paris

şi sunt în stare a vinde cu preţurile cele mai moderate.Totdeauna avem un bogat asortiment de Pălării în maga-

zinul meu. Pălării vechi prelucrez pe formele cele mai mo­derne cu preţuri ieftine. Asemenea se găseşte Pălării dt doliu totdeauna gata.

Rog pe Onor. Public a sprijini şi a vizita maga­zinul meu.

Ou deosebită stimă

La pălăria parisianăBraşov, strada Porţii 25 (Casa Fleiscber)-

o & O © G

ifi* * +1. ••' SjjÉÉSjkw 3 B ?! fi GZ*-'*'xii.

G H E T Eoriginal americano pentrn dame, domnişi co|i

Papuci albi de atlas. Papuci albi de dans. Papuci de gimnastică Papuci c&iduroşi.. Papuci de postav Ghete cu ţug.Ghete de voiaj.

Cisme de lucru. Cisme Halina. Cisme de vânat. Cisme de călărit. Gamase. Galoci.Ghete cu şinoare.

IgCsT pentru Dam e, Domni şi Copii. -SHCalitate solidă. — Magazin de încălţăminte. — Mare asortiment.

Ateilor modern Alfred Ipsen Kronstadt.Strada Vămii Nr. 36, (V is -â -v ls de cafeneaua Transilvania).

o/®

IMPRIMATE, CĂRŢI,ştientifice, didactice şi l ite- rare. — STATUTE, — foi periodice, Preţuuri curente Protocoale tabelarice, tot fel iul de Invitări la petre­ceri, logodnă, cununie, în colori şi simple, lucrări artistice esecutate modern.

vor r iToa.e comandelepunctual, grabnic efeptuitecu preţurile cele mai con-

veniabile.Atelier de arte grafice sta b ilim en t n o u a ra n g ia tcu cele mai frumoase litere

- -0

Târgul inului nr. 30.Biroul Tipografiei în curte et. I.

1

Telefon inter. nr. 226.Aci se efeptuiesc toate comandele.

Acest stabiliment este arangiat din nou cu un bogat asortiment de material, cu cele mai frumoase şi mai modeme corpuri de litere, provăzut cu toate mijloacele technicei tipariului, astfeliu încât ne-a flăm în plăcuta poziţie de a putea satisface pe terenul artelor grafice, şi celor mai rafinate dorinţe Fără concurenţă, Ia nivoul recerut de timpul prezent s’a avântat Tipografia A. Murăşian, prin n o a u a a ran g ia re . Muncitori experţi, puteri de primul rang. De acea ne este posibil a pregăti urgent şi cu acurateţă ori ce lucrare cât de extinse, opuri, Istorii, volume, monografii, şi tot feliul de lucrări cât de complicate la noi se ------ - efeptuesc prompt, cu febrilă iuţeală, gust şi frumseţe artistică, Preţuri modarate. zzzzz:w Ne rugăm pentru spriginirea binevoitoare prin dese comande.T o a t e com andele ,scrisorile , m an date le şi b a n i i , sunt a s e a d re s a d i r e c t la

LUCRĂRI PENTRU Ibănci, Bilanţe, Libele de depuneri esecutate artis­tic n toate culorile dupăl dorinţă. Corupturi, adrese| Circulare, Scrisori, Firme, DIPLOME, GALANTERII, I

Bilete de vizită, Logodnă| Cununie, Necroloage. Toi soiul de tabele şi anunţe preţuri foarte moderatei Cele mai moderne tipări-

zzzturi comercialandlStabiliment d e noua sortat ş arangiat cacele mai bogate garnituri

^Direcţiunea Tipografiei A. Mureşian Braşo\7oi IP A R U L Ti POU R A F IE I A. M U K EŞIA N U , BRA ŞO V .