UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU

FACULTATEA DE MEDICINA VICTOR PAPILIAN

ASISTENTA MEDICALA GENERALA

GERIATRIE

DEMENTA ISCHEMICA

STUDENT CARMEN DELIOARA STANCIOI

AMG ANUL IV,SERIA II

IN ULTIMI 30 DE ANI,INTERESUL PENTRU ASISTENTA PSIHIATRICA A BATRINILOR A CRESCUT PESTE TOT IN LUMEA CIVILIZATA,IN PARALEL CU CRESTEREA NUMERICA A ACESTORA.

IMBATRANIREA ASA-ZIS NORMALA ,PRESUPUNE O SERIE DE MODIFICARI CARACTERISTICE ANATOMICE,FUNCTIONALE SI PSIHO-SOCIALE.

INTRU- CAT VARSINICII PREZINTA DESEORI TULBURARI SENSORIALE SI DIFERITE AFECTIUNI SOMATICE ESTE DIFICIL DE A SE STABILI O “NORMALITATE PSIHOLOGICA”.SE ACCEPTA CA FUNCTIILE INTELECTIVE, MASURATE CU TESTE STANDARD ,SE DIMINUEAZA EXISTIND INSA DIFERENTE INDIVIDUALE SEMNIFICATIVE .DETERIORAREA MEMORIEI IMEDIATE ESTE O TRASATURA EVIDENTA,DAR NATURA SI EXTINDEREA ACCESTEI TULBURARI NU SUNT CLARE .LENTOAREA SI AFECTAREA PERFORMANTELOR PSIHOMOTORII PAR A SE DATORA UNOR MECANISME DE ORDIN CENTRAL .

PE PLAN SOCIAL,VARSNICUL ISI RESTRINGE DIVERSITATEA CIMPULUI DE INTERESE,PREOCUPARI SI ACTIUNE.EL SE CONCENTREAZA ASUPRA DOMENIILOR CARE AU FOST IMPORTANTE SI CONSTANTE DE A LUNGUL VIIETI SALE DE ADULT,PE CARE INCEARCA SA LE ADINCEASCA SI SA LE PERFECTIONEZE.VARSINICUL PREFERA UN DOMENIU DE EXISTENTA BINE DEFINIT,USOR DE CONTROLAT ,CU CAT MAI PUTINE NECUNOSCUTE SI SCHIMBARI,ULTIMELE FIIND REFUZATE ,FIE INDUCAND ANXIETATE SI DEZORIENTARE.RETEAUA SOCIALA CAT SI RETEAUA DE SUPORT SOCIAL SE DIMINUEAZA.

DEMENTELE VASCULARE

SE DATOREAZA UNEI INSUFICIENTE CIRCULATORII CEREBRALE, DECI SI A OXIGENARII IN CONTEXTUL HIPERTENSIUNII ARTERIALE, ARTEROSCLEROZEI SI UNOR ACCIDENTE VASCULARE CEREBRALE. DEMENTA SE POATE INSTALA DUPA UN AVC ACUT, CA O CONSECINTA A UNEI HEMORAGII, EMBOLII SAU TROMBOZE. RECUPERAREA NEUROLOGICA SI INTELECTUALA ESTE INSA POSIBILA PRIN TRATAMENT SUSTINUT. DACA ACCIDENTUL VASCULAR SE REPETA ESTE PROBABIL DETERIORAREA IREVERSIBILA.DEMENTELE CA TULBURARI PSIHICE MAJORE AU O EVOLUTIE PROGRESIVA, EVOLUAND SPRE EXITUS. ELE PUN MARI PROBLEM DE INGRIJIRE PSIHOSOCIALA. DEMENTUL NU POATE FI LASAT NESUPRAVEGHEAT DEOARECE POATE PROVOCA ACCIDENTE. PLASAREA INTR-O INSTITUTIE POATE AGRAVA RAPID DEFICITUL, IN TIMP CE MENTINEREA INTR-UN MEDIU I N CARE SUNT PASTRATE REPERELE OBISNUITE POATE INCETINI RITMUL

DEGRADARII. DEMENTELE SE POT COMPLICA CU EPISOADE DE DEZORIENTARE TEMPORO-SPATIALA, NUMITE GENERIC SINDROM CONFUZIV SAU ‘DELIRUL”.APARITIA UNUI SINDROM CONFUSIV LA UN VARSTNIC, DEMENT SAU NU, PRESUPUNEM UN DIAGNOSTIC DIFERENTIAL DE FINETE, MOTIV PENTRU CARE, PENTRU PRACTICA GENERALA ESTE IMPORTANT DE A SE TRECE IN REVISTA ETIOLOGIA CLINICA SI ATITUDINEA TERAPEUTICA.

TABLOU CLINIC

DEBUTUL ESTE DE REGULA ACUT, DAR POT EXISTA SIMPTOME PRODROMALE ( ANXIETATE, INSOMNIE, NELINISTE, HIPERSENSIBILITATE LA LUMINA SI SUNETE). PACIENTUL ESTE DEZORIENTAT SI INCAPABIL SA SE ADAPTEZE REALITATII IMMEDIATE. EL ESTE INCAPABIL DE A DISTINGE VISELE DE ILUZII SI HALUCINATII; CICLUL VEGHE-SOMN ESTE PERTURBAT. PACIENTUL ESTE DESEORI ATRAS DE STIMULI IRELEVANTI; GANDIREA ESTE INCOERENTA, DEZORGANIZATA.ORIENTAREA IN TIMP SI SPATIU ESTE GRAV PERTURBATA ( PACIENTUL NU STIE LUNA, ZIUA, ANUL, ANOTIMPUL, NU STIE UNDE SE AFLA), DE ASEMENEA NU ISI MAI RECUNOASTE RUDELE SI PRIETENII. POT APARE TULBURARI PERECPTIVE, HALUCINATIILE ( IN SPECIAL CELE VIZUALE) SUNT FRECVENTE. TULBURARILE COGNITIVE VARIAZA IN CURSUL ZILEI SI SE AGRAVEAZA NOCTURN. COMPORTAMENTUL PSIHOMOTOR ESTE DE REGULA ANORMAL, CEL MAI FRECVENT PACIENTUL FIIND AGITAT PSIHOMOTOR, UNEORI AGRESIV, TRECAND APOI BRUSC SI INEXPLICABIL LA O STARE DE RELATIVA LINISTE.POT APARE TULBURARI NEURO VEGETATIVE: PALOARE, ROSEATAS, TRANSPIRATII, TULBURARI DE RITM CARDIAC, GREATA, VARSATURI, HIPERTERMIE.SUBIECTUL ESTE DE REGULA ANXIOS. DACA ANXIETATEA ESTE INTENSA CA REZULTAT AL UNOR HALUCINATII VIZUALE TERIFIANTE, PACIENTUL POATE SA DEVINA HETERO-SAU AUTO- AGRESIV IN INCERCAREA DE A SCAPA DE TEROARE.

REGULI TERAPEUTICE IN SINDROMUL CONFUZIVAPARITIA UNEI STARI CONFUZIONALE LA UN BATRAN DETERMINA PREA DES TRIMITEREA LUI PRECIPITATA INTR-UN SERVICU DE PSIHIATRIE. EXPERIENTA ARATA CA PRIMA ATITUDINE NECESARA A UNUI MEDIC ESTE DE A FACE UN EXAMEN CLINIC SI PARACLINIC CARE SA DEPISTEZE CAUZA STARII CONFUZIONALE. CHIAR DACA TULBURARILE PSIHOPATOLOGICE DIN CADRUL SINDROMULUI CONFUZIV SUNT PE PRIM PLAN SI “SPECTACULOASE”, ELE REPREZNTA EPIFENOMEN AL UNOR TULBURARI ORGANICE SAU METABOLICE CARE, NETRATATE LA TIMP POT DUCE LA UN SFARSIT LETAL.

DIN PACATE, ANAMNEZA SI EXAMENUL CLINIC LA BOLNAVII CONFUZIVI SUNT DIFICILE, ASTFEL INCAT O SEDARE RAPIDA A ACESTORA ESTE NECESARA. NU SE VOR ADMINISTRA: BARBITURICELE, BENZODIAZEPINE, FENOTIAZIDE INTRUCAT POT AGRAVA TABLOUL CONFUZIONAL, IAR EFECTELE LOR SECUNDARE POT AGRAVA CONDITIA BOLNAVULUI.DUPA SEDAREA PACIENTULUI SE VOR FACE EXAMINARILE CLINICE SI PARACLINICE AVAND CA SCOP UN DIAGNOSTIC PRECIS SI TRATAMENTUL CAUZEI CARE A DETERMINAT STAREA CONFUZIONALA.

PARTICULARITATI ALE TERAPIEI PSIHIATRICE LA VARSTA A TREIA

INGRIJIREA UNUI VARSTNIC CE DEZVOLTA O TULBURARE PSIHOPATOLOGICA REPREZINTA O PROBLEMA SERIOASA. TRIMITEREA SA INTEMPESTIVA LA UN SERVICIU DE PSIHIATRIE CA PRIMA MASURA NU ESTE INTOTDEAUNA CEA MAI FERICITA SOLUTIE.

PARTICULARITATI ALE TERAPIEI PSIHOFARMACOLOGICE CONVENTIONALE LEGATE DE VARSTA INAINTATA

EXPERIENTA CLINICA ARATA CA EXISTA TOATE MOTIVELE PENTRU A FI PRUDENTI CU MEDICATIA PSIHOTROPA LA VARSTNICI. ASTFEL, DOZELE VOR FI MAI REDUSE, SE VA EVITA SISTEMATIC POLIPRAGMAZIA, IAR EFECTELE DORITE SAU NU, VOR FI ATENT SUPRAVEGHEATE. DATORITA DECLINULUI FIZIOLOGIC AL CONTROLULUI POSTURAL SI A UNEI DECADERI TENSIONALE MINORE, PSIHOTROPELE TREBUIE ADMINISTRATE CU PRUDENTA, INTRUCAT AGRAVEAZA ACESTEB DEFICIENTE, PRODUCAND ACCIDENTE TERAPEUTICE SERIOASE.DINTRE NEUROLEPTICE, HALOPERIDOLUL ESTE ACCEPTAT CA CEL MAI UTIL SI BINE TOLERAT. ANTIDEPRESIVELE TRICICLICE SUNT GREU SUPORTATE DE BATRANI, ASTFEL INCAT SE PREFERA MIANSERINA FARA EFECTE CARDIO-TOXICE SEMNIFICATIVE.ESTE NECESAR A SE EVITA PE CAT POSIBIL ADMINISTRAREA DE BARBITURICE, BENZODIAZEPINE SI FENOTIAZINE LA VARSTNICI, DIN CAUZA RISCULUI EFECTELOR SECUNDARE MARCATE. SE POT TOTUSI ADMINISTRA BENZODIAZEPINE DE ULTIMA GENERATIE ( ALPRAZOLAB, IN TRE 25-50 MG/ZI SEARA) SAU DOZE MICI DE CLORPROMAZINA ( 25 MG SEARA) CU EFECT TRANCHILIZANT, ANXIOLITIC SI HIPNOTIC. TOT CA SEDATIV SI ANXIOLITIC MEPROBAMATUL ( 300-600 MG/ZI) ESTE BINE TOLERAT.IN PRINCIPIU, TERAPA FARMACOLOGICA VA FI ADAPTATA FIECARUI CAZ, NEPIERZANDU-SE DIN VEDERE PROBLEMATICA COMPLEXA A REINTEGRARII SOCIALE A BATRANU

INGRIJIREA BOLNAVULUI CU DEMENTA ISCHEMICA

1. CE SE INTAMPLA DACA UN PARINTE BOLNAV TREBUIE PRELUAT DE FAMILIA FIULUI/FIICEI SALE

· PENTRU A FI INGRIJIT?

TREBUIE STABILITA O ANUMITA RUTINA;

· TREBUIE PERMIS UN ANUMIT GRAD DE INDEPENDENTA;

· TREBUIE EVITATE CONFLICTELE PE CÂT POSIBIL;

· DEMNITATEA TREBUIE PASTRATA;

· MENTINETI SARCINI SIMPLE – PE CARE LE POATE EXECUTA;

· MENTINETI-VA SIMTUL UMORULUI;

· FITI SIGUR CA LOCUINTA ESTE CAT SE POATE DE SIGURA (APA, ARAGAZ, GAZE, CURENT, PRIZE, ETC.);

· ÎNCURAJATI PARINTELE SA FACA EXERCITII (REBUS, CATE O STROFA DINTR-O POEZIE, ZIARUL DE DIMINEATA, ETC.);

· AJUTATI-L SA-SI MENTINA CAT MAI MULT SI CAT MAI EFICIENT ABILITATILE INCA EXISTENTE;

· NU UITATI CA PROBLEMELE SUNT CAUZATE DE BOALA, NU DE PERSOANA;

· FLEXIBILITATEA SE IMPUNE: NU UITATI CA DEMENTA ESTE O AFECTIUNE PROGRESIVA SI VA TREBUI SA VA ADAPTATI LA MODIFICARILE CARE APAR PE MASURA CE TIMPUL TRECE.

2. DACA APAR PROBLEME CU IMBRACATUL, CE TREBUIE FACUT?

· SA FIE INCURAJAT SA SE IMBRACE SINGUR CAT MAI MULT TIMP PENTRU A MENTINE SENTIMENTUL DE INDEPENDENTA SI STIMA DE SINE.

· HAINELE ESTE BINE SA FIE ASEZATE IN ORDINEA IN CARE VOR FI IMBRACATE. ÎN STADIILE AVANSATE, VA TREBUI PROBABIL SA II DATI CATE O HAINA, PLUS INSTRUCTIUNI CUM SA O IMBRACE.

· SFAT UTIL: FOLOSITI HAINE USOR DE IMBRACAT, MAI ALES DACA PACIENTUL LE ACCEPTA.

· IDEAL: SA-L INCURAJAM SA-SI ALEAGA VESTIMENTATIA IN FIECARE ZI.

3. O PROBLEMA DIFICILA ESTE DESIGUR IGIENA PERSONALA. CE TREBUIE FACUT?

9· APAR PROBLEME „CIUDATE”, DE TIPUL REFUZULUI SPALARII FETEI, MAINILOR SAU DIMPOTRIVA EXAGERARII – SE SPALA DE NENUMERATE ORI, CU RISCUL INUNDARII BAII.

· CEA MAI FRECVENTA SI DIFICILA PROBLEMA ESTE BAIA GENERALA PE CARE CEI MAI MULTI PACIENTI O REFUZA. SOLUTII:

1. TACT SI DIPLOMATIE;

2. EVITAM CRITICA;

3. NU IL FACEM DE „RUSINE” IN FATA ALTORA;

4. FACEM IN ASA FEL INCAT BAIA SA DEVINA O RUTINA LEGATA DE CATE UN EVENIMENT POZITIV;

5. IL FELICITAM ATUNCI CAND ESTE PROASPAT IMBAIAT.

ÎN CAZ DE AGITATIE PSIHOMOTORIE SAU AGRESIVITATE, SE RENUNTA PENTRU MOMENT, SE CHEAMA AJUTOARE SAU SE APELEAZA LA INSTITUTIA DE TIP CENTRU DE ZI PE CARE O FRECVENTEAZA.

4. CE FACEM CAND SE INSTALEAZA INCONTINENTA?

ÎN PRIMUL RAND, CAUTAM CAUZELE:

· POATE EXISTA INCONTINENTA PREDOMINANT URINARA OCAZIONALA A CAREI CAUZA ESTE CONFUZIA.

ESTE BINE DE CONSULTAT UN MEDIC, CAUZA AR PUTEA FI TRATABILA.

· DACA URINA APARE BRUSC, ARE UN MIROS NEPLACUT SAU ESTE COLORATA (ROSIE SAU MARO INCHIS), POATE FI SEMN DE INFECTIE URINARA. AICI MEDICUL UROLOG VA STABILI DIAGNOSTICUL + TRATAMENTUL ADECVAT.

· ALTE CAUZE TRATABILE ALE INCONTINENTEI POT FI ADENOMUL DE PROSTATA LA BARBATI SI CONSTIPAŢIA SEVERĂ, AMBELE INTERFERÂND CU FLUXUL NORMAL AL URINEI.

· TRANCHILIZANTELE, SEDATIVELE POT SCADE SENZATIA DE NECESITATE SI INCETINESC INSTINCTUL DE A FOLOSI TOALETA; DE ASEMENEA, DIURETICELE FOLOSITE PENTRU AFECTIUNI POT AGRAVA INCONTINENTA PRIN CRESTEREA PRODUCTIEI DE URINA.

4.1. DAR INCONTINENTA CAUZATA DE BOALA?

SE INSTALEAZA DE OBICEI IN STADIILE MEDII-AVANSATE SI INCEPE PRIN UDAREA PATULUI IN TIMPUL NOPTII. SE DATOREAZA CONFUZIEI.

4.2. CE E DE FACUT?

· EVITAM SA-I ADMINISTRAM LICHIDE IN CANTITATI MARI SEARA;

10· NU-I MAI DAM LICHIDE DE TIP CAFEA, CEAI, DIN CAUZA POTENTIALULUI LOR DIURETIC;

· ÎNCURAJAM PACIENTUL SA UTILIZEZE TOALETA INAINTE DE CULCARE;

· POATE FI UTIL SA IL TREZIM DE 1-2 ORI PE NOAPTE PENTRU A URINA;

· TOALETA TREBUIE SA FIE CAT MAI APROAPE DE DORMITOR;

· TOALETA TREBUIE SA FIE IDENTIFICATA DE PACIENT;

· SALTELE ADAPTATE SITUATIEI (CARE NU RETIN LICHIDUL);

· PAMPERS: CAPITOL DIFICIL!!! DE DISCUTAT CAZURILE PERSONALIZAT, PENTRU CA APARE REFUZUL,

TENDINTA DE INDEPARTARE A LUI, ETC.

4.3. CE FACEM IN CAZUL IN CARE INCONTINENTA APARE IN STADIILE MEDII, IN CARE BOLNAVUL ESTE INCA ACTIV, SE DEPLASEAZA IN AFARA SPATIULUI CASEI?

CEA MAI BUNA ATITUDINE ESTE DE A VERIFICA IN PRIMUL RAND DACA CUMVA INCONTINENTA ARE O CAUZA TRATABILA. DACA SE EXCLUDE O ASEMENEA CAUZA, EXISTA CATEVA TREPTE UTILE DE URMAT:

· AMINTIM PACIENTULUI SA UTILIZEZE TOALETA DIMINEATA LA TREZIRE, APOI DIN 2 IN 2 ORE SIINAINTE DE A MERGE LA CULCARE , ASTFEL SCADEM RISCUL DE ACCIDENTE.

· OBSERVAM SEMNE CARE SUGEREAZA CA AR DORI SA MEARGA LA TOALETA , NE ASIGURAM SA AJUNGEM INTR-O ZONA UNDE ACEASTA EXISTA.

· UTILIZAM MATERIALELE SANITARE TIP ABSORBANTE CARE SE POTRIVESC PIERDERILOR DE CANTITATI MICI DE URINA SI DAU INCREDEREA DE A PARASI LOCUINTA.

· DIN CAUZA INCONTINENTEI, PIELEA POATE SUFERI, ASA INCAT E NECESAR SA NE ASIGURAM DE O IGIENA CORESPUNZATOARE IN TIMPUL ZILEI. ÎN CAZUL ÎN CARE PIELEA ÎŞI MODIFICĂ ASPECTUL (ROSEATA, IRITATII) ESTE BINE DE A APELA LA UN MEDIC PENTRU TRATAMENTUL UNEI EVENTUALE INFECTII (DE OBIECI, MICOZE).

SFAT: ORICAT DE PROBLEMATICA AR FI INCONTINENTA, SI ORICAT DE INTELES AR FI UN COMPORTAMENT NEGATIV – SUPARARE, NEMULTUMIRE – EL ESTE CONTRAINDICAT: NU IMPARTASITI CUNOSTIINTELOR PROBLEMELE DVS. POT FI SUBIECTIVE; APELAŢ I LA SPECIALIŞTI!!

4.4. CE ALTE PROBLEME CREAZA INCONTINENTA?

PERSOANELE SUFERIND DE DEMENTA ALZHEIMER UITA DESEORI CARE ESTE ROLUL HARTIEI IGIENICE SAU CUM SE TRAGE APA LA TOALETA SAU MAI ALES, DE CE ANUME AR TREBUI FACUTE TOATE ACESTEA. CEA MAI BUNA ATITUDINE ESTE SA URMARIM DISCRET CE SE INTAMPLA SI SA AJUTAM LA MOMENTUL OPORTUN (ASTA NE FERESTE DE SITUATII NEFERICITE).

11CE FACEM IN CAZUL REFUZULUI ALIMENTAR?

REFUZUL ALIMENTAR APARE DESEORI IN STADII AVANSATE ALE BOLII. ARE MAI MULTE CAUZE:

· NU SIMTE FOAME, NEFACAND MISCARE;

· NU MAI RECUNOASTE SENZATIA DE FOAME;

· POSIBIL SA AIBA PROBLEME LA MESTECARE SAU INGHITIRE;

SOLUŢII: ALIMENTATIA SA FACA PARTE DINTR-O RUTINA RELAXANTA.

ÎNCURAJAREA ŞI LAUDELE SUNT FOARTE EFICIENTE;

· DAM O LINGURA IN LOC DE FURCULITA/CUTIT;

· ÎI DAM VOIE SA MANANCE CU MANA;

· NU CRITICAM GRESELILE;

· DACA PROBLEMELE SUNT LEGATE DE MESTECARE/INGHITIRE, LE OFERIM ALIMENTE LICHIDE (PASTE, PIREURI, SUPA);

· DACA UITA SA MANANCE, II REAMINTIM BLAND FIECARE ETAPA;

· ÎN FINAL, CEL MAI IMPORTANT ESTE SA AIBA APORT LICHIDIAN SUFICIENT , CIRCA 8 CESTI DE LICHID PE ZI PENTRU A PREVENI DESHIDRATAREA SI CONSTIPATIA.

6. CE FACEM CAND PACIENTUL SE ALIMENTEAZA BINE, DAR SLABESTE? AR TREBUI SA FOLOSIM SUPLIMENTE ALIMENTARE?

ÎN URMA UNOR SITUATII, S-A DEMONSTRAT DE CE PACIENTII CU DEMENTA SLABESC MAI MULT DECAT BOLNAVII SUFERIND DE ALTE BOLI, IN CONDITIILE STANDARD DE ALIMENTARE. SUPLIMENTELE NUTRITIVE AR FI DE FOLOS, DAR NU EXISTA GARANTII.

7. CE FACEM CAND PACIENTUL MANANCA SI APOI SOLICITA O NOUA MASA?

SE INTAMPLA FOARTE DES, PREDOMINANT DIN CAUZA CONFUZIEI, UITA CA A MANCAT SAU DIN CAUZA FAPTULUI CA BOALA A AFECTAT CENTRUL SATIETATII DIN CREIER.

SOLUŢIE: TEMPORIZAREA MESELOR – „PACALIM” ACEA-ZISA FOAME CU SUPLIMENTE NECALORIZATE PANA LA URMATOAREA MASA (EXEMPLU: MORCOV SAU TELINA).

8. CE FACEM IN CAZUL ABUZULUI DE ALCOOL LA O PERSOANA CARE A BAUT CONTROLAT PANA A SE IMBOLNAVI?

12FIIND VORBA DE UN STIL DE VIATA, NU ARE ROST SA PUNEM RESTRICTII DECAT DACA MEDICATIA PE CARE O IA AR PUTEA SĂ DEA REACŢII ADVERSE LA ALCOOL – AICI APARE IMPORTANŢA ROLULUI MEDICULUI SAU FARMACISTULUI. CEL MAI FRECVENT MOTIV ESTE CEL CA DEJA A UITAT CA A BAUT SI VREA SA BEA DIN NOU (IDEM CA LA ALIMENTATIE) – ACEST COMPORTAMENT CERE FOARTE MULTA IMAGINATIE – UMPLEM BARUL CU STICLE CU APA, II LIMITAM BUGETUL SAU DISCUTAM CU VANZATORII DIN MAGAZIN SA NU II VANDA ALCOOL. REZONABIL ESTE SA IL LASAM SA BEA ALCOOL LA MESE SI SA NU UITAM CA DORINTA DE A BEA POATE VENI SI DIN PLICTISEALA.

9. CE FACEM ATUNCI CÂND BOLNAVUL ARE PRESCRIPŢIE MEDICAMENTOASĂ DAR UITĂ SĂ ŞI-O ADMINISTREZE?

ROLUL INGRIJITORULUI ESTE ESENTIAL!!!

PROBLEME SERIOASE APAR SI IN CAZUL IN CARE PRESCRIPTIA MEDICAMENTOASA CUPRINDE UN NUMAR PREA MARE DE TABLETE, MAI ALES CU DIMENSIUNI MARI.

CE APARE?

REFUZUL DE A LE INGHITI

CAND APAR PROBLEME LA INGHITIRE: E DE PREFERAT MEDICATIA SUB FORMA LICHIDA. SOLUTIA CEA MAI BINE VALIDATA: MEDICATIA ESTE ESENTIALA PENTRU BUNUL MERS AL LUCRURILOR. TREBUIE ADMINISTRATA APROAPE CU ORICE PRET!!

10. CE FACEM IN CAZUL INSOMNIEI?

CA ALTERNATIVA LA INSOMNIE:

· ACTIVITATEA SUSTINUTA IN TIMPUL ZILEI;

· IMPIEDICAREA SOMNULUI FURAT ZIUA;

· FARA CEAI/CAFEA;

· SERILE TREBUIE SA FIE LINISTITE;

· EVITAREA CINELOR TARZII;

· NE ASIGURAM DE CONFORT IN DORMITOR;

DACA NIMIC NU FUNCTIONEAZA, SOLUTIA DE A ADMINISTRA SOMNIFERE ESTE DE PREFERAT , MACAR PENTRU A NU EPUIZA RESURSELE INGRIJITORULUI , CU RISCUL DE A ACCENTUA CONFUZIA PACIENTULUI.

11. CUM FACEM FATA SITUATIEI IN CARE PACIENTUL DOARME ZIUA SI NOAPTEA VEGHEAZA?

13CAUZA: CONFUZIA – NU MAI RECUNOASTE DIFERENTA ZI – NOAPTE.

SOLUŢIA:

· STABILIREA UNOR ACTIVITATI DE RUTINA DE-A LUNGUL ZILEI PENTRU A MENTINE BOLNAVUL OCUP SI ACTIV. NU IL LASAM SA „SOMNOLEZE” , MAI BINE IESITI LA PLIMBARE IMPREUNA!

· DORMITORUL TREBUIE SA FIE FOARTE BINE ADAPTAT CONDITIILOR IDEALE DE SOMN , NICI PREA CALD, NICI PREA FRIG, PERDELE FOARTE BINE TRASE, SA NU INTRE DELOC LUMINA.

· DACA REFUZA SA INTRE IN PAT, PUTEM SA IL LASAM CONFORTABIL INTR-UN FOTOLIU LARG SAU PE O CANAPEA.

· ÎNAINTE SA MEARGA LA CULCARE, TREBUIE SA NE ASIGURAM CA A FOLOSIT TOALETA.

· ÎN CAZ DE TREZIRI NOCTURNE, TREBUIE SA GASIM BLANDETEA NECESARA PENTRU A-I AMINTI CA ESTE INCA NOAPTE PENTRU CA EL NU STIE!

SOLUŢIE: FERMITATE SI REASIGURARE – SENTIMENTUL DE SECURITATE FACE APROAPE TOATA TREABA!

14

BIBLIOGRAFIE :

- SPIRU LUIZA,ROMOSAN I.,- GERIATRIE,EDITURA SOLNESS,TIMISOARA 2002

- IOAN ROMOSAN,LUIZA SPIRU,-TRATAT DE GERIATRIE,EDITURA ACADEMIEI ANA ASLAN INTERNATIONAL,BUCURESTI 2004