Istoria medicinii (Autosaved)

8/19/2019 Istoria medicinii (Autosaved)

1/43

Lucreţia Mocuna Sion (d.1932) reprezintӑ una din personalitӑţile feminineremarcabile din aria Medicinii de la sfȃritul secolului 1! i nu numai" impunȃndu#se

predominant $n domeniul obstreticii i %inecolo%iei.

&umneaei i#a $nceput parcursul profesionl odatӑ cu realizarea tezei de doctorat

intitulatӑ 'Contribu ie la studiul anatomiei patologice a leprei” (1898), ca mai apoi sӑţ

devinӑ preparator ӑnlaboratorul de histologie şi ulterior, dar nu ӑncele din urmӑ – şef delaborator al unei clinici medicale,precum şi colaboratoare de seamӑ a prof ! "ssa#$

%espre persoana ei s&au spus multe, un detaliu relevant fiind considerat modul cum

aceastӑ 'doamnӑ de ier a edicinii romӑneşti* reuşea sӑ mӑnuiascӑ bisturiul, & +cu o

hotӑrӑre neşovӑielnicӑ, avӑnd ӑnperspectivӑ aducerea unei schimbӑri maore ӑnşcoala medical romӑneascӑ "şa cum puncta domnul dr -ichard Constantinescu,.ucre/ia 0ion '*a dorit ca coala pentru care milita i al crei regulament 2l 2ntocmise, sș șnu fie 'doar o 2nghebare de fa ad* + (pricipiu asemӑnӑtor celui apar/inӑnd fondatoruluiţ3unimii –4itu aiorescu& al cӑrui scop era "cela de amilita pentru +formele fӑrӑ fond”

&e apreciat este faptul cӑ aceastӑ fi%urӑ impunӑtoare nu s#a remarcat doar $n plan

tiinţic" ci a a*ut i importante contribuţii sociale" ducȃnd la $ntemeierea 5Cminului

moa elor rurale”, precum şi o maternitate, la conducerea creia s&a aflat mul i ani iș ţ ș

unde a reu it s se impun i s fie considerat +una din purttoarele de drapel aleș ș

educrii femeilor i schimbrii percep iilor asupra acestora 2n societatea rom6neasc aș ţ

2nceputului de secolul 77”


2/43

"vӑnd ӑn vedere aceste trӑsӑturi poitive care descriu atitudinea ei de conducӑtor, de

ӑntemeietor al unor centre care se vor a fi practice ӑn folosul comunitӑ/ii, putem afirma

cӑ .ucre ia ocuna 0ion se 2nrude te spiritual i professional cu aria %alle %onneţ ș ș

(18–18:;), tmduitor al multor femei, director al unei coli pentru moa e dinș ș

nstitutului de "rte !rafice +Carol !obl”

Ca şi cuvӑnt ӑnainte, .ucre/ia oscan ne face o incursiune prin istoria buciumatӑ a

poprului romӑn şi ӑşi e?primӑ spiritul aprig na/ionalist, militӑnd pur şi sincer pentru

integritatea /ӑrii şi pentru reunirea provinciilor ӑnstrӑinate (unele recuperate – untenia,


3/43


4/43

%e asemenea, ӑnӑnchierea paragrafului introductiv, .ucre/ia oscuna face apel direct la

cele cӑrora li se adreseaӑ aceste sfaturi, lӑudӑnd utilitatea cunoaşterii temeinice a

unor mӑsuri de baӑ ce trebuies luate pentru asigurarea sӑnӑtӑ/ii pruncilor


5/43

"şadar, no/iunile din aceastӑ carte sunt preentate ӑntr&un mod simplist, cu

termeni specifici secolului respective şi care sӑ poatӑ fi lesne ӑn/eleşi de cele cӑrora li

se adreseaa urmӑtoarele paragrafe

0unt e?plicate cu mare aten/ie şi chiar cu detalii dintre cele mai amӑnun/ite toate

procedurile, manevrele şi simptomatologia preente pe parcursul sarcinii dar şi ӑn

perioada neonatalӑ şi ӑn cea imediat umrӑtoare care implicӑ creşterea copilului

proaspӑt nӑscut

"şadar, .ucre/ia 0ion ӑşi ӑncepe inursiunea preentӑnd, ӑn primul şi ӑn primul rӑnd,

simptomatologia tipicӑ a unei viitoare mame@ greatӑ,sena/ie de balonare, obosealӑ

persistentӑ, dureri musculare şi osoase


6/43

ӑn continuare, .ucre/ia 0ion ne preint etapele pe care ar trebui s le parcurg o

femeie de la /ar care se ştie ӑnsrcinat@

&viita la un specialist ӑn domeniu (la o +moaş comunal”) şi ӑn niciun ca urmarea

unor sfaturi oferie de persoane neaviate@


7/43

&s se hrneasc adecvat@


8/43

%e altfel, ӑn cee ace priveşte alimenta/ia, se spune despre femeia gravid c are pofte,

pentru dulciuri, ӑn spe/, şi ar avea nevoie s şi le satisfac pentru buna devoltare a

ftului "utoarea este de alt prere ӑns@

%e altfel, conform unor preri neaviate, se ice c femeia ӑnsrcinat trebuie s bea

trie pentru ca pruncul s +creasc voinic” "utoarea ӑns contraice aceast opinie,

descoperind realitatea@


9/43

&nu e tocmai indicat sfatul din btr6ni conform cruia femeia ӑnsrcinat nu trebuie s

munceasc sau s depun un efort c6tuşi de mic, ci din contr@


10/43

&s ӑşi pstree cur/enia corpului@

-să se ferească de infecţii:


11/43

-femeia nsărcinată trebuie să se mbrace adecvat anotimpului, să nu se expunăȋ ȋ

n niciun fel eventualelor răceli de sezon care ar putea degenera n gripă:ȋ ȋ


12/43

-chiar dacă n paragrafele anterioare se punea accent pe necesitatea efortyuluiȋ

fizic moderat n primele săptămâni de sarcină, acum autoarea ia n calculȋ ȋ

obligaţia viitoare mame de a accede la repaus şi odihnă majoră n ultimeleȋ

perioade ale sarcinii:


13/43

-după naştere, copilul trebuie să aibă propriul lui pătuţ sau potcoavă sau căruţ, nȋ

niciun caz să nu doarmă n acelaşi pat cu mama, existând riscul unor accidenteȋ

sau loviri neprevute:

-de asemenea, nainte de naştere, familiacasa trebuie să fie aprovizionată cu oȋ

serie de piese vestimentare absolut necesare copilului nou-născut:


14/43

!" #omentul naşterii:

$-a arătat că femeile cu efort fizic moderat n primele şapte luni de sarcină şi cuȋ

odihnă moderată n ultimele două luni vor naşte mult mai uşor"ȋ

%rimul semn că mamei i-a venit sorocul sunt durerile pre&ntâmpinătoare, aşa zise

'ale facerii(:


15/43

&mediat cu declanşarea acestor dureri, femeia trebuie culcată n pat, timp n careȋ ȋ

un alt membru al familiei trebuie să se ocupe de punerea la fiert n clopote a uneiȋ

căldări cu apă, şi aceasta pentru că la naştere e nevoie de foarte multă apă care

se poate ntrebuinţa doar fiartă"ȋ

&mediat după aceasta se solicită chemarea unei moaşe care să ajute mama nȋ

desfăşurarea organizată a procesului de naştere) nimeni altcineva neavizat nu are

dreptul să dirijeze etapele corespunzătoare aferente acestui proces"


16/43

n lipsa unei 'moaşe comunale nvăţate( *din cauza drumului anevoios depărtatȊ ȋ

sau a vremii neprielnice etc""+, viitoarea mama este nevoită să nască numai cu

ajutorul unei femei care 'se dă drept moaşă(" n tompul naşterii propriu-zise,Ȋ

mama trebuie să rămână singură n odaie, ajutată de moaşa nvăţată, n cazȋ ȋ ȋ

contrar este bine să asiste şi o rudă de-a casei"

lterior, moaşa trebuie să pregătească scutecele n care se va nfăşa viitorulȋ ȋ

membru al familiei, precum şi albia n care va fi scăldat" u n ultimul rând,ȋ ȋ

moaşa trebuie să se 'echipeze( corespunzător pentru coordonarea travaliului şi a

momentului naşterii: ncepe prin spălarea inevitabilă a mâinilor"ȋ


17/43

$pălarea mâinilor este ea nsăşi un process complex penru prevenireaȋ

transmiterii oricăror microorganisme: unghiile trebuie să fie scurte, membrele

superioare se spală până la nivelul coatelor cu apă fiartă şi răcită cu săpun,

eventual şi cu o perie curăţată n prealabil" u n ultimul rând, mâinile astfelȋ ȋ

clătite trebuie dezinfectate cu spirt ori cu rachiu curat" umai după aceasta se

poate apropia de femeia nsărcinată şi manevra etapele următoare aferenteȋ

procesului de naştere"

nainte de iniţierea naşterii, femeia trebuie spălată n interior pentru a preveniȊ ȋ

contactarea diversilor microbe din mediul exterior sau pentru a .vita

transimiterea acestora noului născut, n timpul dirijării sale spre exterior"ȋ


18/43

/ând vine momentul facerii, moaşa şi va ruga 'pacienta( să ajute uşurareaȋ

actului de naştere prin actul de mpingere al fătului spre exterior" 0ucreţia $ionȋ

ndeamnă să se aibă grijă majoră n momentul scoaterii capului, pentru aȋ ȋ

mpiedica sugrumarea copilului *'ştreangul buricului(1ombilicul poate să fieȋ

legat de gâtul copilului+) n acest caz, se necesită lărgirea ombilicului pentruȋ

eliberarea corespunzătoare a căilor aerifere"

2e precizat este că ombilicul trebuie excizat numai după expulzarea completă a

nou-născutului" %ână atunci nsă, se sim undele pulsatorii n interioul lui,ȋ ȋ

determinate de trecerea sângelui de la mamă la copil #ai ales la copiii asfixiaţi

este necesară ntârzierea legării buricului, până ce ştreangul nu mai bate deloc"ȋ


19/43

2upă excizie, pruncul se ia şi se nveleşte ntr-o pătură caldă * n cazul n careȋ ȋ ȋ ȋ

acesta este vioi+" n caz contrar, copilul este ori asfixiat *leşinat+, ori este decedatȊ

premature *trebuie avută mare grijă la omiterea acestei confuzii+" n cazul n careȊ ȋ

copilul este doar asfixiat, se vor face toate manevrele necesare readucerii sale la

viaţă+"


20/43

ou-n scutului trebuie s i se dea o serie de ngrijiri imediate:ӑ ӑ ȋ

-verificarea culoriitexturii ochilor lui, n cazul n care mama a avut scurgeri nȋ ȋ ȋ

timpul travaliului) netratat *cu pic turi speciale pentru ochi,cu acid boric sau cuӑ ӑ

rachiu curat sau cu zeam de l m ie, conform autoarei+, infecţia poate cauzaӑ ӑ ȃ

orbirea pruncului)

-verficarea integrit ţii corporale *'s caute dac corpul e deplin, dac nu areӑ ӑ ӑ ӑ

vreun beteşug(+

-luarea unei eventuale 'pieliţe( de pe faţacorpul copilului n cazul n care acestaȋ ȋ

s-ar naşte cu aşa ceva extracorporal:


21/43

-e bine ca apoi pruncul s fie uns cu puţin untdelemn pentru a-i uşura sp larea şiӑ ӑ

cur ţarea materiei cleioase care exist inevitabil la suprafaţa corpului nou-ӑ ӑ

n scutuluiӑ

-temperatura din camer trebuie s fie una potrivit condiţiilor curente *nou-ӑ ӑ ӑ

n scutul are nevoie de c ldur 3nu doar sufleteasc -, iar uşile şi ferestreleӑ ӑ ӑ ӑ

trebuie s fie nchise pentru a nu permite sc derea imunit ţii pruncului, aflat de-ӑ ȋ ӑ ӑabia n primele zile de naştereȋ

-se mbaie copilul, ţin ndu-l cu faţa n jos cu m na st ng ) cu m na dreapt seȋ ȃ ȋ ȃ ȃ ӑ ȃ ӑ

cur ţ bine corpul pruncului n ntregime cu ap şi cu s pun)ӑ ӑ ȋ ȋ ӑ ӑ

-dup ce l-am sp lat, l usc m cu o c rp uscat , caldӑ ӑ ȋ ӑ ȃ ӑ ӑ ӑ

-s foloseasc apoi o c rp uscat c t podul palmei pe care s o despice nӑ ӑ ȃ ӑ ӑ ȃ ӑ ȋ

dou şi s o nf şoare n jurul buricului, iar prin despic tura ei s s scoatӑ ӑ ȋ ӑ ȋ ӑ ӑ ӑ ӑ

buc ţica de ştreang al ombilicului care a r mas la copil şi s o acopere cu o altӑ ӑ ӑ ӑ

buc ţic de material la fel de curat , de aceeaşi m rime)ӑ ӑ ӑ ӑ

-copilul trebuie nf şat, apoi s fie mbr catȋ ӑ ӑ ȋ ӑ


22/43

4" %erioada postanatalӑ

-proasp ta mam trebuie s stea n poziţie de repaus cel puţin zece zile *dacӑ ӑ ӑ ȋ ӑ

femeia este 'voinic () n caz contrar, perioada aceasta trebuie prelungitӑ ȋ ӑ

-s se alimenteze corespunz tor *carne, ou , lapte+ pentru a se re ntremeni)ӑ ӑ ӑ ȋ

- n camera aşa-zisei lehuze trebuie s circule aer proasp t:ȋ ӑ ӑ

-copilul trebuie scos din cas abia dup şapte zile de la momentul naşterii"%eӑ ӑ

timp de iarn , perioada aceasta trebuie prelungit p n n şase s pt m ni" uӑ ӑ ȃ ӑ ȋ ӑ ӑ ȃ

n ultimul r nd, copilul trebuie mbr cat conform anotimpuluiȋ ȃ ȋ ӑ

-al ptarea copilului: se realizeaz prima dat la c teva ore distanţ de laӑ ӑ ӑ ȃ ӑ

momentul naşterii *tmp n care copilul doarme, fiind proasp t nf şat+" 2e obicei,ȋ ӑ ȋ ӑ


23/43

dup acest interval orar, copilul ncepe a pl nge, semn c doreşte a fi 'pus laӑ ȋ ȃ ӑ

piept("

n cazul n care nu ise poate oferi pruncului lapte matern n primele ore de laȊ ȋ ȋ

naştere, este de preferat s nu se hr neasc nici cu vreun alt tip de alimente,ӑ ӑ ӑ

copilul put nd sta nem ncat chiar şi o zi jum tate, numai ca s nu trebuiasc a fiȃ ȃ ӑ ӑ ӑ

hr nit cu altceva:ӑ


24/43

5i aceasta pentru c exis un risc major ca pruncul s decedeze n primaӑ ӑ ӑ ȋ

perioad imediat urm toare de la naştere dac nu se ngrijeşte n modӑ ӑ ӑ ȋ ȋ

corespunz tor:ӑ


25/43


26/43

-$e atrage atenţia asupra obligaţiei mamei de a evita hr nirea propriului prunc cuӑ

orice tip de alte alimente n afar de lapte matern:ȋ ӑ


27/43


28/43

n cazul n care mama nu poate al pta din varii motive *a murit, i s-a spart s nul,Ȋ ȋ ӑ ȃ

s-a mboln vit+, este recomandat s se apeleze la o rud o vecin care a n scut,ȋ ӑ ӑ ӑ ӑ ӑ

de asemenea, de cur nd, şi s o roage s ia copilul r mas f r surs de lapteȃ ӑ ӑ ӑ ӑ ӑ ӑ

matern s o ia n grija proprie n aceast privinţ "ӑ ȋ ȋ ӑ ӑ

n cazul n care nici nu se g seşte o s teanc milostiv care s hr neasc şiȊ ȋ ӑ ӑ ӑ ӑ ӑ ӑ ӑ

acest copil s rman cu lapte propriu, se sugereaz ca acest copil s r m n nӑ ӑ ӑ ӑ ȃ ӑ ȋ

grija unei rude apropiate care s asigure astfel hrana necesar acestui copil, careӑ ӑ

va consta tot n lapte *de vac sau de capr +"ȋ ӑ ӑ


29/43

2up cum se poate intuit, s n tatea pruncului poate fi apreciat av nd n vedereӑ ӑ ӑ ӑ ȃ ȋ

c teva repere dup care ne putem ghida cu uşurinţ " 6rei semen sunt esenţialeȃ ӑ ӑ


30/43

pentru aceasta: 7" nf ţişarea copilului) 8" 9reutatea lui) 4" spectul scaunelor Ȋ ӑ

copilului, lucru pe care mama l poate vedea pe pelincele şi scutecele copilului"ȋ


31/43

;emeia care al pteaz trebuie s şi impun nişte reguli stricte n alimentaţieӑ ӑ ӑ ȋ ӑ ȋ

pentru ca laptele matern s conţin o diversitate c t mai mare de nutrienţiӑ ӑ ȃ

necesari pruncului n scut) trebuie s m n nce patru mese principale) seӑ ӑ ӑ ȃ

nţelege de la sine c doar consumul de zarzavaturi şi buruiene cu m m lig nuȋ ӑ ӑ ӑ ӑ

poate genera lapte de calitate pentru pruncul proasp t n scut"ӑ ӑ


32/43

'u femeile care al pteaz soroc< 2e ce ;emeia care al pteaz nu are soroc, cel puţin primele cinci-ӑ ӑ ӑ

şase luni dup naşterea copilului) dar e drept c exist mame care ncep s aibӑ ӑ ӑ ȋ ӑ ӑ

din nou menstruaţie din luna a doua sau a treia dup naştere"ӑ

/hiar şi aşa, se poate nt mpla ca femeia s r m n ns rcinat n timpulȋ ȃ ӑ ӑ ȃ ӑ ȋ ӑ ӑ ȋ

perioadei de al ptare, mai ales n condiţia apariţiei premature a sorocului) deӑ ȋ

aceea nu este tocmai recomandat contactul intim ntre parteneri"ȋ

ţ rcarea copiluluiӑ

/opilului trebuie s & se dea lapte matern p n la v rsta minim de un an"ӑ ȃ ӑ ȃ ӑ


33/43

0a nceput trebuie s i se dea lapte o singur dat pe zi, timp n care se seȋ ӑ ӑ ӑ ȋ

ncepe 3apoi creşte- aportul de alimente obişnuite, 2e altfel nu este recomandatȋ ӑ

ncetarea definitive a al pt rii nici dup perioada aceasta de creştere" &n cazulȋ ӑ ӑ ӑcontact rii vreunei infecţiir celi, c nd imunitatea copilului este sc zut , chiar ӑ ӑ ȃ ӑ ӑ

se recomand al ptarea, laptele conţin nd o serie de anticorpi adecvaţi,ӑ ӑ ȃ


34/43

. de reţinut c procesul nţ rc rii nu e un procedeu tocmai la ndem n ,ӑ ȋ ӑ ӑ ȋ ȃ ӑ

trebuind a se ţine cont de anumite princiii n prealabil" 2e exemplu, copilul nuȋ

poate digera nici dup 78 luni: carne, ou , br nzeturi şi nici chiar legume verziӑ ӑ ȃ

sau uscate sau zarzavaturi"


35/43

ceste ciorbe de care am amintit trebuie preparate numai n contextual uneiȋ

game restr nse de alimente: ap , lapte, f in , f in , sare şi zah r) c nd copilulȃ ӑ ӑ ӑ ӑ ӑ ӑ ȃ

este mai m rişor se poate pune şi g lbenuşul extras solitar din ou"ӑ ӑ

2e ce boale mai cu seam mor copiii al ptaţi


36/43

#ulţi copii ns mor cur nd dup naştere din cauza f lc riţei *'tetanusului(+,ȋ ӑ ȃ ӑ ӑ ӑ

produ de un microorganism extern"ӑ


37/43

cest boal apare de regul n primele trei zile dup naştere" #ai rar, poateӑ ӑ ӑ ȋ ӑ

ap rea n zilele @-A" 0a nivel fizic, simptomatologia se manifest prin: apatie,ӑ ȋ ӑ

lipsa vioiciunii) copilul poate ncepe s ţipes pl ng cu un alt glas mai aspru,ȋ ӑ ӑ ȃ ӑ

mai r guşit"ӑ

2e asemenea, se poate nt mpla ca pruncul s nu mai poat suge, muşchiiȋ ȃ ӑ ӑ

specializaţi n masticaţie devenind riidizaţi" 2e asemenea, se pot nţepeni muşchiiȋ ȋ

limbii, ai spatelui, dar şi ai g tului şi cefei care trag spatele napoi) pielea devineȃ ȋfierbinte şi nţepenit ) ncepe s r sufle din greu" 2e cele mai multe ori, copilulȋ ӑ ȋ ӑ ӑ

şi d sufletul n primele ore de contactare a bolii) mai rar ntr-o zi şi n maxim 4-Bȋ ӑ ȋ ȋ ȋ

zile de agonie"


38/43

5i omul matur poate contacta boala aceasta prin intermediul microbului care

p trunde n organism prin intemediul leziunilor *r nilor, zg rieturilor de la nivelulӑ ȋ ӑ ȃ

ţesutului cutanat+"

cest microb al f lc riţei are mare incidenţ n special la nivelul solului" ?mul lӑ ӑ ӑ ȋ ȋ

adduce n locuinţ prin intermediul colbului care se ia pe nc lţ minte, pa m ini,ȋ ӑ ȋ ӑ ӑ ȃ

pe haine, din b t tur sau din grajdul vitelor" cest praf, odat intrat n cas ,ӑ ӑ ӑ ӑ ȋ ӑ

devine un adev rat focar de infecţie, aşez ndu-se n unghere sau pe diverseӑ ȃ ȋ

lucruri din cas : pat, scaune haine" stfel, orice lucru care atinge sau vine nӑ ȋ

contact cu rana t ierii ombilicului devine surs sigur de transmitere a bolii"ӑ ӑ ӑ


39/43


40/43

2esigur c n pruncie, copilul mai poate contacta şi alte boli *de obicei laӑ ȋ

momentul naşterii, din cauza vulnerabilit ţii r nii ombilicale, cu predispoziţie nӑ ӑ ȋ

cazul lucrului nu tocmai antiseptic"


41/43

n continuare, autoarea c rţii aduce din nou n discuţie cauzele principale aleȊ ӑ ȋ

mortalit ţii infantile la un nivel at t de nalt *aproape o treime din copii mor maiӑ ȃ ȋ

devreme de a mplini v rsta de trei ani, p n la cinci ani r m n nd aproximativȋ ȃ ȃ ӑ ӑ ȃ ȃ


42/43

CDE din cauza aprinderii organelor, n genere: a pl m nilor, a stomacului şiȋ ӑ ȃ

intestinelor"

%oate s mai moar copilul mic din alte cauze


43/43

2in p cate, ntr-un asemenea caz nefericit, pruncul nu are şanse deӑ ȋ

supravieţuire, av nd imunitatea foarte sc zut şi eman ndȃ ӑ ӑ ȃ

fragilitatevulnerabilitate prin ntreaga sa fiinţ "ȋ ӑ

.ste deci un lucru vital ca pruncul s stea la dep rtare de copiii mai mari care ar ӑ ӑ

putea lua contact cu asemenea boli *la spital nu numai c se vindec mult maiӑ ӑ

repede, dar coilul mic 3de-abia n cut se poate dezvolta n voie acas , f r a fiӑ ȋ ӑ ӑ ӑ

predispus vreunui focar infecţios+"

cesta fiind ultimul aspect asupra c reia insist autoarea, 0ucreţia #oscuna $ionӑ

reuşeşte s -şi ncheie c rticica ntr-un mod inedit, cu o urare din suflet adresatӑ ȋ ӑ ȋ ӑ

mamelor:

Istoria medicinii (Autosaved)

Documents

Transcript of Istoria medicinii (Autosaved)