1 / 28

DECIZIA nr. 13/06.05.2014

privind plângerea înaintată de către societatea TD MACI TRADING S.R.L. având ca obiect

posibila încălcare a prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea concurenţei şi ale art. 101 (1) din

TFUE de către societăţile ALPHA ROCAS S.A., GATE RETAIL ONBOARD GmbH şi WIZZ

AIR HUNGARY Kft., precum şi posibila încălcare a prevederilor art. 6 alin. (1) din Legea

concurenţei şi ale art. 102 din TFUE de către societatea ALPHA ROCAS S.A.

În baza:

1. Legii concurenţei nr. 21/1996, republicată, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240

din data de 3 aprilie 2014;

2. Decretului nr. 700 din 27 aprilie 2009, pentru numirea Preşedintelui Consiliului Concurenţei,

publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 901 din data de 20 decembrie 2011;

3. Decretului nr. 703 din 27 aprilie 2009 privind numirea unui membru al Plenului Consiliului

Concurenţei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 284 din data de 30 aprilie

2009;

4. Decretului nr. 974 din 19 decembrie 2011, privind numirea unui membru al Plenului

Consiliului Concurenţei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 901 din data de

20 decembrie 2011;

5. Regulamentului de organizare, funcţionare şi procedură al Consiliului Concurenţei, publicat în

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113/14.02.2012, cu modificărille ulterioare;

6. Regulamentului privind analiza şi soluţionarea plângerilor referitoare la încălcarea

prevederilor art. 5, 6 şi 9 din Legea concurenţei nr. 21/1996 şi a prevederilor art. 101 şi 102 din

Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, cu modificările şi completările ulterioare publicat

în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 687/12.10.2010;

7. Instrucţiunilor privind definirea pieţei relevante, publicate în Monitorul Oficial al României,

Partea I, nr. 553/05.08.2010;

8. Plângerii formulate de către societatea TD MACI TRADING S.R.L., înregistrată la Consiliul

Concurenţei cu nr. RS 50/10.10.2013 şi nr. RG 12158/10.10.2013;

9. Ordinului nr. 629/08.11.2013 al Preşedintelui Consiliului Concurenţei de numire a Comisiei

Consiliului Concurenţei în cazul privind plângerea înaintată de societatea TD MACI TRADING

S.R.L.;

10. Notei Direcţiei de Licitaţii şi Petiţii nr. 109/10.04.2014 privind analiza plângerii formulate de

către societatea TD MACI TRADING S.R.L.;

11. Informaţiilor şi documentelor suplimentare furnizate de reclamantă în scopul completării

formularului de plângere mai sus menţionat, plângerea fiind astfel considerată a fi completă

începând cu data de 25.03.2014;

2 / 28

12. Informaţiilor şi documentelor transmise în urma solicitărilor Consiliului Concurenţei de către

Gate Retail OnBoard GmbH, Wizz Air Hungary Kft., Alpha Rocas S.A., Compania Naţională

„Aeroporturi Bucureşti” S.A., Autoritatea Aeronautică Civilă Română, Infra Group S.A., Lot

Polish Airlines, Blue Air – Airline Management Solutions S.R.L., Austrian Airlines, Lufthansa

German Airlines, Air France/KLM, Turkish Airlines, SWISS International Air Lines, TAP

Portugal, Alitalia Compagnia Aerea Italiana, Qatar Airways şi Compania Naţională de

Transporturi Aeriene Române –TAROM S.A.;

13. Punctului de vedere prezentat de reclamanta atât scris prin Adresa nr. RG 4294/22.04.2014,

cât şi verbal în şedinţa Comisiei Consiliului Concurenţei din data de 28.04.2014;

14. Procesului Verbal nr. BMC 3686/28.04.2014 al Comisiei Consiliului Concurenţei.

Luând în considerare următoarele aspecte:

I. Societatea TD MACI TRADING S.R.L. (denumită în continuare „TD MACI”), prin plângerea

înaintată Consiliului Concurenţei a semnalat posibila încălcare de către societăţile ALPHA

ROCAS S.A., WIZZ AIR HUNGARY Kft. şi GATE RETAIL ONBOARD GmbH a prevederilor art.

5 alin. (1) lit. c) şi lit. g) din Legea concurenţei, nr. 21/1996, republicată, (denumită în continuare

“Lege”) şi ale art. 101 (1) din Tratatul de Funcţionare al Uniunii Europene (denumit în continuare

„TFUE”), precum şi posibila încălcare a prevederilor art. 6 alin. (1) lit. e) din Lege şi ale art. 102

din TFUE de către societatea ALPHA ROCAS S.A.;

II. Interesul legitim invocat de TD MACI este motivat de calitatea sa furnizor de servicii de

catering şi de handling aferente acestora pe Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” Bucureşti –

Otopeni (denumit în continuare „OTP”), fiind direct afectată de săvârşirea presupuselor fapte

anticoncurenţiale semnalate prin plângere.

III. Prezentarea părţilor

(1) TD MACI TRADING S.R.L. (denumită în continuare “TD MACI”) este persoană juridică

română, cu sediul social în Bucureşti, sector 1, str. Bucegi, nr.33 A, înregistrată la Oficiul

Naţional al Registrului Comerţului cu nr. J40/17439/1993, C.U.I. 4629438, activitatea

principală fiind “Activitaţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente” (cod CAEN 5621).

Potrivit informaţiilor furnizate, TD MACI nu deţine părţi sociale sau acţiuni la alte

întreprinderi din România sau din străinătate.

(2) ALPHA ROCAS S.A. (denumită în continuare “ALPHA ROCAS”) este persoană juridică

română, cu sediul social în Otopeni, Calea Bucureştilor, nr.224R, jud. Ilfov, înregistrată la

Oficiul Naţional al Registrului Comerţului cu nr. J23/1077/2001, C.U.I. 4339914, activitatea

principală fiind “Alte servicii de alimentaţie n.c.a.” (cod CAEN 5629). În perioada 2012-2013,

ALPHA ROCAS a desfăşurat activitaţi de handling la sol pe OTP, în baza Certificatelor de

Autorizare eliberate de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română. Poziţia reclamantei

faţă de ALPHA ROCAS este de concurent pe piaţa serviciilor de catering şi handling

aferente acestora, prestate pe OTP.

3 / 28

(3) WIZZ AIR HUNGARY Kft. (denumită în continuare “WIZZ AIR”) este persoană juridică

străină, cu sediul în 1185 Budapesta, Aeroportul Internaţional Budapesta, 221, ep., Ungaria,

înregistrată la Curtea Metropolitană sub nr.01-09-964332. WIZZ AIR face parte din WIZZ Air

Group. Poziţia reclamantei faţă de WIZZ AIR este aceea de furnizor servicii de catering şi

handling aferente acestora, prestate pe OTP.

(4) GATE RETAIL ONBOARD GmbH (denumită în continuare “GRO”) persoană juridică

străină, cu sediul social în Balz-Zimmermann-Strasse 7, 8302 Kloten, Elveţia. [...]. Poziţia

reclamantei faţă de GRO este aceea de furnizor de produse alimentare şi băuturi pentru

vânzarea cu amănuntul la bordul aeronavelor WIZZ AIR.

IV. Aspectele semnalate în plângere

(5) Prin plângerea înaintată Consiliului Concurenţei, TD MACI a semnalat posibila încălcare

de către societăţile ALPHA ROCAS, WIZZ AIR HUNGARY Kft. şi GRO a prevederilor art.

5 alin. (1) lit. c) şi lit. g) din Lege şi ale art. 101 (1) din TFUE, precum şi posibila încălcare

a prevederilor art. 6 alin. (1) lit. e) din Lege şi ale art. 102 din TFUE de către societatea

ALPHA ROCAS.

(6) Activitatea TD MACI s-a desfaşurat, până în anul 2012, în mare parte, pe Aeroportul

Internaţional Bucureşti - Băneasa „Aurel Vlaicu”, aceasta fiind un furnizor de servicii de

catering şi handling aferente acestora pentru companiile aeriene low-cost.

(7) Din anul 2012, TD MACI şi-a desfăşurat activitatea pe OTP, urmare mutării curselor low

cost pe acest aeroport. De asemenea, TD MACI a construit un nou punct de lucru pe OTP,

cu toate dotările necesare desfaşurării activităţii. Acest lucru a fost necesar deoarece, la

momentul respectiv, TD MACI avea în derulare următoarele contracte: contractul nr.[...]

încheiat cu WIZZ AIR şi contractul nr. [...] încheiat cu Gate Gourmet Northern Europe.

(8) Reclamanta a menţionat că la momentul mutării curselor low cost pe OTP, ALPHA

ROCAS era singurul furnizor de servicii de catering şi handling aferente acestora. Urmare

transferării activităţii prestate de către TD MACI pe acest aeroport, cota de piaţă a

întreprinderii ALPHA ROCAS s-a diminuat la [...]%, restul de [...]% revenind reclamantei.

(9) Iniţial, activitatea reclamantei pe OTP s-a desfăşurat în bune condiţii, până în momentul în

care aceasta a finalizat, în luna martie 2012, construcţia unui spaţiu de lucru adecvat

activităţilor prestate aici şi a deschis un punct de lucru pe Aeroportul Internaţional Iaşi,

unde a încheiat cu Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române - TAROM S.A.

contractul de catering nr. [...].

(10) TD MACI a susţinut că, în momentul în care a început să demonstreze că este un

furnizor performant de servicii de catering şi handling aferente acestora, ALPHA ROCAS a

negociat şi a încheiat contracte cu singurii beneficiari ai activităţii prestate de către

reclamantă, respectiv WIZZ AIR şi GRO. De asemenea, TD MACI a mai susţinut că

ALPHA ROCAS a practicat preţuri de ruinare, oferind, în vederea încheierii contractului cu

GRO, o marjă de profit de [...]% (fără T.V.A.), care nu putea acoperi pierderile unei

activităţi normale de catering, marja de profit acceptabilă fiind de [...]%. Suplimentar,

4 / 28

reclamanta a precizat că ALPHA ROCAS ar fi recurs la metoda preţurilor foarte mici pentru

a încheia contractele cu WIZZ AIR şi GRO în vederea eliminării TD MACI de pe piaţă

(11) Mai mult, urmare rezilierii contractelor mai sus menţionate, TD MACI a încetat

colaborarea cu WIZZ AIR şi GRO şi pe aeroporturile din Cluj şi Târgu-Mureş, reclamanta

fiind nevoită să disponibilizeze o mare parte a angajaţilor săi. În plus, în vederea construirii

punctului de lucru de pe OTP, reclamanta a încheiat contracte de credit, aflându-se,

urmare eliminării sale de pe piaţa serviciilor de catering şi handling aferente acestora, în

situaţia în care este posibilă deschiderea procedurii de faliment.

(12) Potrivit reclamantei, prin încheierea contractelor cu WIZZ AIR şi GRO, ALPHA ROCAS

a devenit singurul prestator de servicii de catering şi handling aferente acestora pe OTP.

(13) De asemenea, reclamanta a susţinut că, potrivit Directivei Europene 96/67/CE din

15.10.1996 privind accesul la piaţa serviciilor de handling la sol pe aeroporturile

comunităţii, „o concurenţă eficientă impune cel puţin doi prestatori pe un aeroport cu mai

mult de 2 mil. de pasageri /an, unul dintre aceştia trebuind să fie independent, atât faţă de

organismul de gestionare a aeroportului, cât şi faţă de transportator”. În cazul de faţă,

ALPHA ROCAS nu este independentă nici faţă de organismul de gestionare a aeroportului

(Compania Naţională „Aeroporturi Bucureşti” S.A.), nici faţă de transportatorul principal

(Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române Tarom S.A.).

(14) TD MACI a considerat că una din justificările acţiunilor întreprinse de către ALPHA

ROCAS este aceea de a o elimina dintr-o eventuală competiţie, care va avea loc în anul

2016, odată cu expirarea contractului încheiat între ALPHA ROCAS şi Compania Naţională

de Transporturi Aeriene Române – Tarom S.A., an în care va avea loc o nouă procedură

de atribuire a respectivului contract.

V. Piaţa relevantă

(15) Pentru a putea evalua posibila încălcare a prevederilor art. 5 alin (1) şi 6 alin. (1) din

Lege, este necesar să se definească piaţa relevantă (a produsului şi geografică), demersul

procedural având un rol determinant în stabilirea existenţei unor fapte anticoncurenţiale.

Piaţa relevantă a produsului

(16) OTP oferă acces la infrastructura de care companiile de transport aerian au nevoie

pentru furnizarea serviciilor de handling la sol de către terţi (acces la aeroport, la sistemul

central pentru bagaje, la infrastructura de securitate şi la utilităţile de energie). Prestatorii

de servicii de handling la sol care îşi desfăşoară activitatea pe OTP sunt următoarele

întreprinderi1: Globe Ground Romania, Menzies Aviation Romania, Derubar Service,

Romanian Airport Services, Infra Group, ALPHA ROCAS, TD MACI, Petrom Aviation şi

Romanian Fuelling Services.

1 Adresa Companiei Naţionale „Aeroporturi Bucureşti” S.A. nr. RG 13193/07.11.2013.

5 / 28

(17) În ceea ce priveşte clasificarea pe grupe a serviciilor de handling la sol la nivelul Uniunii

Europene, acestea sunt prevăzute de Anexa 1 la Directiva Consiliului nr. 96/67/EC2, cât şi

de Anexa A la Acordul Standard IATA privind serviciile de handling la sol3.

(18) În România, activitatea furnizorilor de servicii de handling la sol este reglementată şi

autorizată de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română (denumită în continuare

„AACR”). Procedura de autorizare de către AACR a furnizorilor de servicii de handling la

sol la nivelul aeroporturilor naţionale este prevăzută de Reglementarea Aeronautică Civilă

Română RACR-AD-AAH ed. 12/20084. Potrivit prevederilor paragrafului 1.3 din RACR-AD-

AAH, actele normative şi reglementările aeronautice naţionale aplicabile organizării şi

desfăşurării activităţii furnizorilor de handling pot fi corelate/completate cu specificaţiile de

profil conţinute de ediţiile în vigoare ale unor documente de aviaţie civilă relevante, printre

care şi Manualul IATA de Handling Aeroportuar. De asemenea, paragraful 2.1.4 prevede

că furnizorii de servicii de handling la sol sunt autorizaţi de AACR cu respectarea

prevederilor din Manualul IATA de Handling Aeroportuar.

(19) Serviciile de handling la sol reprezintă o piaţă separată de alte servicii oferite la nivelul

unui aeroport5. De asemenea, în mod obişnuit, datorită preferinţelor companiilor de

transport aerian, serviciile de handling la sol sunt oferite „la pachet”. Astfel, identificarea de

pieţe separate pentru fiecare tip de serviciu de handling la sol nu ar fi corectă, în anumite

cazuri, pentru că ar rezulta definiţii de piaţă prea restrânse6.

(20) În cazul serviciilor de catering, piaţa relevantă a produsului a fost identificată ca fiind

piaţa care cuprinde totalitatea serviciilor de catering oferite companiilor de transport aerian,

indiferent de durata sau tipul zborului. Cu toate că piaţa poate fi segmentată, ţinând cont

de faptul că furnizorii de servicii de catering oferă o gamă variată de produse în funcţie de

necesităţile fiecărei companii de transport aerian (gustări calde/reci, mese pentru clasa

întâi/business/economic etc.), condiţiile concurenţiale în cadrul acestor segmente de piaţă

nu diferă în mod semnificativ7.

(21) În ceea ce priveşte serviciile de handling pentru catering, acestea reprezintă servicii

de manipulare asociate cateringului. Astfel, printre acestea se numără: servicii de

încărcare/descărcare de catering din/în aeronavă, servicii de transfer încărcături de

catering în aeronavă, servicii de transport încărcături de catering între aeronavă şi

punctele convenite. S-a identificat că majoritatea furnizorilor de servicii de catering includ

în oferta prezentată companiilor de transport aerian şi serviciile de handling aferente

acestora. Acest lucru se datorează şi faptului că, de multe ori, companiile de transport

aerian preferă să contracteze cu un singur furnizor care să presteze ambele servicii.

2 din 15 Octombrie 1996 privind accesul serviciilor de handling la sol pe aeroporturile din UE; Directiva a

fost transpusă în legislaţia naţională prin OMT nr. 101/2007, publicat în MO Partea I, nr. 334/17.05.2007. 3 publicat în Manualul IATA de Handling Aeroportuar.

4 privind autorizarea agenţilor aeronautici de handling, aprobată prin OMT nr. 1245/2008.

5 Deciziile COMP/ M.1035 Hochtief, para. 12; COMP/ M.786 Birmingham International Airport, para. 15;

COMP/ M.1255 Flughafen Berlin (I), para. 9f.; COMP/ M.5141 KLM / Martinair, para. 15. 6 COMP/ M. 1124 Maersk Air/LFV Holdings.

7 COMP/M.1124 Maersk para. 18.

6 / 28

(22) În opinia reclamantei, operatorii de transport aerian care doresc să beneficieze de

servicii de catering şi de handling aferente se pot adresa doar furnizorilor care deţin

certificate de autorizare emise de către autorităţile competente8.

(23) Cu toate acestea, din analiza efectuată de Consiliul Concurenţei a rezultat că pot exista

şi situaţii în care companiile de transport aerian optează pentru furnizarea serviciilor de

catering de către furnizori independenţi care nu au nevoie de autorizaţie pentru acces la

infrastructura aeroportului respectiv, iar separat, contractează cu furnizori autorizaţi să

presteze servicii de handling pentru catering pentru aeronave pe infrastructura

aeroportului, care preiau produsele de la furnizorul de servicii de catering.

(24) Spre deosebire de unele servicii de handling la sol care sunt indispensabile bunei

desfăşurări a procedurilor operaţionale şi logistice pe un aeroport atunci când o aeronavă

aterizează sau decolează (cum ar fi serviciile de handling la sol pentru pasageri, serviciile

de handling la sol ce ţin de securitate, serviciile de handling la sol pentru transport marfă şi

cele poştale etc.), serviciile de catering nu intră în categoria celor indispensabile

aeroporturilor.

(25) Totodată, din datele şi informaţiile obţinute din piaţă urmare solicitărilor de informaţii

transmise de Consiliul Concurenţei, a rezultat că majoritatea companiilor de transport

aerian, care operează curse către şi dinspre OTP9, au ales să contracteze cu furnizori care

oferă, „la pachet”, ambele servicii de handling la sol (servicii de catering şi servicii de

handling pentru catering).

(26) Aşadar, având în vedere cele expuse mai sus, precum şi particularităţile cazului analizat,

piaţa produsului este considerată ca fiind piaţa serviciilor de catering şi de handling

aferente acestora pentru aeronave.

Întreprinderile care activează pe piaţa relevantă: furnizori tradiţionali/netradiţionali locali şi

furnizori tradiţionali/netradiţionali de servicii de tipul dus-întors (back catering)

(27) Potrivit prevederilor Instrucţiunilor privind definirea pieţei relevante10, piaţa relevantă a

produsului cuprinde toate produsele şi/sau serviciile pe care consumatorul le consideră

interschimbabile sau substituibile, datorită caracteristicilor, preţurilor şi utilizării acestora.

(28) Din punct de vedere economic, pentru definirea pieţei relevante, substituibilitatea la

nivelul cererii reprezintă cel mai rapid şi eficace element disciplinar care acţionează asupra

furnizorilor unui anumit produs, în special în ceea ce priveşte deciziile acestora în materie

de preţuri. O întreprindere sau o asociaţie de întreprinderi nu poate avea un impact

semnificativ asupra condiţiilor de vânzare existente, de exemplu, asupra preţurilor, atunci

când clienţii săi sunt în măsură să se orienteze fără dificultate spre produse substituibile

sau spre furnizori situaţi în altă parte. De aceea, procesul de definire a pieţei relevante

constă, în principal, în identificarea surselor alternative reale de aprovizionare la care

8 pentru teritoriul României, cele autorizate de către AACR.

9 dintre cele chestionate de către Consiliul Concurenţei.

10 din 5 august 2010, cu modificările şi completările ulterioare, publicate în Monitorul Oficial Partea I, nr.

553; art.8 şi art 11.

7 / 28

clienţii întreprinderilor în cauză pot apela, atât sub aspectul produselor/serviciilor propuse

de ceilalţi furnizori, cât şi sub aspectul localizării geografice a acestora.

(29) Din informaţiile obţinute din piaţă reiese că operatorii de transport aerian au mai multe

opţiuni în ceea ce priveşte alegerea furnizorului de catering, respectiv, furnizori pentru

servicii de tipul dus – întors (încărcarea aeronavelor cu produse suficiente în aeroportul de

origine atât pentru zborul dus, cât şi pentru cel de întoarcere) pe aeroportul de origine sau

furnizori de servicii de catering care activează la nivel local, la nivelul aeroportului de

origine şi la nivelul aeroportului tranzitat de aeronave.

(30) Cu privire la serviciile de catering pentru aeronave, furnizorii se împart în doua categorii:

furnizori tradiţionali, care pregătesc produsele în unitaţile specializate proprii, în funcţie

de cerinţele specifice ale fiecărui client şi furnizori netradiţionali care pot fi furnizori de

servicii de logistică care asamblează cutii cu produse de catering pentru clasa economic,

furnizorii de produse de patiserie, de sandvişuri şi de băuturi de diferite mărci care

urmeaza să fie incluse în pachetele cu produse reci sau pe tăvile servite la bord

pasagerilor, furnizori de produse congelate care furnizează produse semi-preparate etc11.

(31) De asemenea, unii furnizori netradiţionali pot furniza pachetele întregi de produse de

catering pregătite pentru a fi servite pasagerilor sau părţi din acestea care se livrează

furnizorilor tradiţionali de servicii de catering care asamblează pachetele. Companiile

aeriene pot contracta direct cu furnizorii netradiţionali sau pot să îi nominalizeze ca

subcontractori ai furnizorului lor tradiţional de servicii de catering.

(32) ALPHA ROCAS consideră că cei mai importanţi concurenţi direcţi ai acestuia sunt

întreprinderile care fac catering dus-întors. Prin datele prezentate, ALPHA ROCAS a arătat

că aproximativ [...]% din companiile de transport aerian care operează pe OTP beneficiază

de servicii de catering de tipul dus-întors oferite de furnizorii de servicii de pe aeroportul de

origine. De asemenea, un număr de [...] companii de transport aerian au renunţat în

perioada 2010-2013 la serviciile oferite de ALPHA ROCAS, apelând la servicii de tip dus-

întors12. Din perspectiva substituibilităţii cererii clienţilor, ALPHA ROCAS a subliniat13

următoarele aspecte:

a) companiile aeriene nu sunt blocate pe un aeroport, având posibilitatea reală de a

“opta” pentru servicii de catering, care pot fi achiziţionate şi din alte aeroporturi

recurgând la modelul de catering dus-întors, fără să implice costuri suplimentare

aferente schimbării;

b) capacitatea companiilor aeriene de a reacţiona la schimbarea structurii relative de

preţ a furnizorului de servicii de catering pentru aeronave este foarte mare;

c) furnizorii de servicii de catering tip dus-întors au posibilitatea de a negocia calitatea şi

preţul direct cu companiile de transport aerian, aflându-se în concurenţă directă cu toţi

ceilalţi furnizori de servicii de catering tradiţionali, cât şi cu cei netradiţionali.

11

COMP/M.4170 LSG Lufthansa Service Holding/Gate Gourmet Switzerland. 12

Adresa ALPHA ROCAS nr. RG 13524/18.11.2013. 13

Adresa ALPHA ROCAS nr. RG 958/31.01.2014.

8 / 28

d) nu este esenţial pentru companiile de transport aerian să aleagă un furnizor de

servicii de catering care să fie activ/să deţină facilităţiile/infrastructura necesare/-ă în

aeroport.

(33) Aşadar, companiile de transport aerian, în calitate de beneficiari ai serviciilor de

catering pentru aeronave, pot opta atât pentru serviciile de catering furnizate de un

operator local care activează pe aeroportul de destinaţie (furnizor de catering

tradiţional sau netradiţional), cât şi pentru servicii de catering tip dus-întors de pe

aeroportul de origine.

(34) În ceea ce priveşte substituibilitatea din perspectiva ofertei, ALPHA ROCAS a arătat că,

având în vedere că furnizorii de servicii de catering la nivel local (tradiţionali şi

netradiţionali), cât şi cei de servicii de catering dus-întors au acces la aceeaşi

infrastructură, serviciile oferite de aceştia se bucură de substituibilitate.

(35) Suplimentar, furnizorii de servicii de catering tip dus –întors oferă servicii de aceeaşi

calitate ca şi furnizorii tradiţionali şi netradiţionali care operează pe aeroportul de

destinaţie, singura diferenţă fiind locul în care se încarcă produsele la bord.

(36) Din punct de vedere al reclamantei, logistica este unul dintre motivele pentru care

operatorii de transport aerian creează baze (hubs), acestea reprezentând locul în care se

centralizează şi se supraveghează operaţiunea sectorului respectiv. În situaţia în care o

companie de transport aerian operează zboruri dintr-un aeroport către mai multe destinaţii,

aceştia ar întâmpina, în primul rând, probleme legate de continuitatea calităţii produselor

încărcate la bord (neputând stabili aceleaşi standarde de calitate pentru toţi furnizorii), iar,

în al doilea rând, s-ar confrunta cu situaţii în care ar exista diferenţe ale preţurilor de

achiziţie. De asemenea, operatorii ar trebui să negocieze şi să încheie contracte în toate

aeroporturile în care aterizează14.

(37) Pe lângă aspectele de mai sus legate de logistică, o companie de transport aerian se

poate confrunta şi cu probleme ce ţin de aspecte operaţionale, timpul necesar pentru

încărcare a produselor de catering, atât pentru zborul de dus, cât şi pentru cel de

întoarcere (care variază între 15 min – 1 oră) care, dacă nu este respectat, poate duce la

împiedicarea unei bune desfăşurări a programului de zbor.

(38) În privinţa costurilor, TD MACI consideră că este mai avantajos pentru operatorul de

transport aerian să încarce toate produsele de catering o singură dată, atât pentru zborul

de dus cât şi pentru cel de întoarcere, nefiind astfel nevoiţi să solicite şi serviciile de

catering oferite de furnizori care operează pe aeroportul de destinaţie, evitând plata

serviciilor de manipulare şi handling ce survin odată cu fiecare încărcare la bord15.

(39) În opinia GRO16 (care este şi unul dintre cei mai importanţi furnizori de servicii de

catering şi de handling aferent acestora la nivel mondial), alegerea făcută de compania de

transport aerian depinde de numeroase elemente legate de zborul care urmează să fie

realizat, în special, de durata zborului, numărul de opriri care urmează să fie efectuate, de

14

Adresa TD MACI nr. RG 3127/25.03.2014. 15

Adresa TD MACI nr. RG 3127/25.03.2014. 16

Adresa GRO nr. RG 2736/18.03.2014.

9 / 28

situaţiile în care aeronava trebuie să staţioneze pe timp de noapte pe un anumit aeroport şi

de capacitatea aeronavei. Astfel, folosirea serviciilor tip dus-întors depinde de modul în

care zborurile sunt organizate şi de alegerea făcută de compania de transport aerian. În

plus, atunci când iau în considerare folosirea serviciilor tip dus-întors, companiile de

transport aerian au în vedere, de asemenea, costurile serviciilor, calitatea produselor care

urmează să fie încărcate, timpul necesar încărcării. Pentru anumite curse, pot interveni, în

mod sistematic, probleme legate de calitatea produselor şi, astfel, companiile de transport

aerian preferă să folosească servicii de tip dus-întors. În alte cazuri, achiziţionarea de

servicii de catering de tipul dus-întors poate fi mai eficientă din punct de vedere al

costurilor pentru întreprinderi decât dacă ar folosi servicii de catering oferite la nivelul

aeroporturilor locale tranzitate de aeronave.

(40) GRO a menţionat că furnizează clienţilor săi atât servicii locale de catering, precum şi

servicii de tipul dus-întors, în funcţie de necesităţile acestora. GRO a furnizat servicii de

catering de tipul dus – întors pentru companii de transport aerian precum […] sau [...]. În

opinia GRO, serviciile de catering tip dus –întors şi cele furnizate la nivel local sunt similare

(singura diferenţă fiind locul de încărcare a produselor), iar furnizorii de servicii de catering

de tip dus-întors pot fi consideraţi ca fiind pe aceeaşi piaţă cu furnizorii de catering care

operează la nivel local pe aeroportul de destinaţie.

(41) Din analiza efectuată Consiliul Concurenţei, a rezultat că majoritatea companiilor de

transport aerian care decolează şi aterizează pe OTP şi care decid să achiziţioneze

servicii de catering17, au opţiunea de a alege, în funcţie de necesităţi, modalitatea de

aprovizionare cu produse de catering oferite pasagerilor în timpul zborului, precum şi tipul

de servicii (tradiţionale sau netradiţionale) care se potriveşte necesităţilor acestora la

momentul respectiv.

(42) Astfel, companiile de transport aerian pot alege fie servicii prestate pe aeroportul de

origine şi pe cel de destinaţie de furnizori locali (tradiţionali sau netradiţionali) sau pot

alege servicii de catering de tipul dus-întors oferite la nivelul aeroportului de origine.

(43) Din punct de vedere al furnizorilor de servicii de catering, s-a identificat că majoritatea

acestora poate oferi atât servicii tradiţionale cât şi netradiţionale de catering, în funcţie de

nevoile specifice fiecărei companii de transport aerian. De asemenea, din punct de vedere

al serviciilor de handling pentru catering, din informaţiile furnizate de părţi18, cât şi de

AACR, furnizorii netradiţionali interesaţi să presteze aceste servicii pe un anumit aeroport

nu întâmpină dificultăţi pentru a intra pe aceasta piaţă. Precizăm că, în cazul analizat, atât

ALPHA ROCAS, cât şi TD MACI activează ca furnizori tradiţionali şi netradiţionali pe OTP.

17

Din analiza efectuată de Consiliul Concurenţei a rezultat că achiziţionarea serviciilor de catering pentru aeronave este opţională pentru companiile de transport aerian, acestea putând decide să nu ofere aceste servicii pasagerilor pe anumite rute de zbor. Achiziţionarea sau nu a acestor servicii este strict legată de politicile comerciale ale fiecărei companii. 18

Adresa ALPHA ROCAS nr. RG 958/31.01.2014, Adresa AACR nr. RG 3028/24.03.2014, Adresa TD MACI nr. RG 3127/25.03.2014.

10 / 28

(44) Aşadar pentru analiza aspectelor semnalate în prezentul caz se va considera că

furnizorii de servicii de catering tradiţionali şi cei netradiţionali activează pe aceeaşi piaţă

relevantă.

(45) În ceea ce priveşte substituibilitatea serviciilor de tipul dus-întors oferite la nivelul

aeroportului de origine cu cele oferite la nivel local, pe aeroportul de origine şi pe cel de

destinaţie, aceasta a fost confirmată de către companiile de transport aerian chestionate

de către Consiliul Concurenţei care operează curse de pe OTP.

(46) Astfel, compania de transport aerian [...] a precizat că în momentul de faţă nu

beneficiază de servicii de catering şi handling aferente acestora oferite la nivel local pentru

cursele efectuate de pe OTP. Pentru cursele către şi dinspre OTP, serviciile de catering şi

de handling aferente acestora sunt asigurate de către furnizorii [...] din cadrul Aeroportului

Internaţional [...] şi, respectiv, din cadrul Aeroportului Internaţional din [...]19.

(47) De asemenea, compania de transport aerian [...] a menţionat că în cazul care ar dori să

renunţe la actualii furnizori de servicii de catering şi de handling aferente acestora, ar

demara o analiză amplă a celor mai bune opţiuni disponibile în ţările tranzitate de

aeronavele companiei20. Precizăm că, potrivit informaţiilor furnizate de către ALPHA

ROCAS, compania de transport aerian [...] a beneficiat de serviciile oferite de aceasta

pentru cursele efectuate de pe OTP până în anul 201221.

(48) Compania de transport aerian [...] a precizat că alegerea serviciilor de tip catering dus-

întors este o practică obişnuită a companiei în cazul anumitor curse efectuate din diferite

ţări22. De asemenea, în cazul intervenirii iregularităţilor de zbor, compania de transport

aerian [...] beneficiază pe OTP de serviciile oferite de către furnizorul local de servicii de

catering şi de handling aferente acestora, TD MACI23.

(49) Compania de transport aerian [...] a precizat că beneficiază de servicii de catering

prestate de către ALPHA ROCAS. [...] a adăugat că a încheiat contracte de prestări servicii

de catering şi cu alţi furnizori de catering, atât la nivel naţional, cât şi internaţional. [...]

practică sistemul de tip dus-întors doar pentru o parte din zboruri pe mai multe aeroporturi

din România pe care are baze de desfăşurare a activităţii de zbor24.

(50) Compania de transport aerian [...] a precizat că beneficiază de serviciile de catering şi

de handling aferente acestora oferite de către ALPHA ROCAS pentru cursele operate de pe

OTP. Cu privire la posibilitatea optării pentru furnizarea de servicii de catering şi de handling

aferente acestora de tipul dus-întors, [...] a adăugat că aceasta rămâne o opţiune pentru

companie cu toate că, în momentul de faţă, preferă tipul de servicii prestate la nivel local

pentru cursele efectuate de pe OTP25.

19

Adresa [...] nr. RG 2904/20.03.2014. 20

Adresa [...] nr. RG 2904/20.03.2014. 21

Adresa [...] nr. RG 2904/20.03.2014. 22

Adresa [...] nr. RG 2836/19.03.2014. 23

Adresa [...] nr. RG 1467/17.02.2014. 24

Adresa [...] nr. RG 1468/17.02.2014. 25

Adresa [...] nr. RG 2978/24.03.2014.

11 / 28

(51) Compania de transport aerian [...] a menţionat că, în prezent, pentru cursele efectuate

de pe OTP, beneficiază de servicii de catering şi de handling aferente acestora de tip dus –

întors oferite de furnizorul din ţara de origine. Cu toate acestea, atunci când aeronavele

staţionează peste noapte în Bucureşti, compania [...] beneficiază de serviciile oferite de

către ALPHA ROCAS pentru produsele pe care le oferă în timpul zborului pasagerilor de la

clasa business. Cu privire la opţiunea alegerii unui furnizor local pe aeroportul de destinaţie

pentru serviciile de catering şi de handling aferente acestora, [...] a menţionat că atunci când

se negociază contractele cu furnizorii de astfel de servicii, potrivit politicilor comerciale ale

companiei, se iau în considerare în mod egal toate ofertele, atât ale furnizorilor locali care

operează pe aeroportul de destinaţie, cât şi ale celor care operează pe aeroportul de

origine26.

(52) Compania de transport aerian [...] a menţionat că preferă, în prezent, modelul de

catering de tipul dus-întors întrucât operează doar curse de scurtă durată. Cu toate acestea,

în cazuri excepţionale, atunci când se suplineşte numărul de pasageri în ultimul moment,

apelează la serviciile de catering şi de handling aferente furnizate la nivel local pe OTP27.

(53) Companiile de transport aerian [...] şi [...] au precizat că beneficiază de servicii de

catering şi de handling aferente de tipul dus-întors pentru zborurile operate de pe OTP. Cu

toate acestea, în cazuri excepţionale, apelează la serviciile furnizorului local de pe

aeroportul de destinaţie, ALPHA ROCAS, pentru a suplini/înlocui anumite produse

necesare. [...] a adăugat că apelează la servicii de handling pentru catering pe OTP în

cazul celor două zboruri de noapte în care aeronavele staţionează în Bucureşti şi produsele

trebuie descărcate, depozitate şi încărcate în cursul zilei următoare la bord. Cu toate că, în

prezent, politicile comerciale ale celor două companii de transport aerian prevăd

contractarea serviciilor de catering şi de handling aferente acestora de tipul dus-întors,

acestea au menţionat că, atâtă vreme cât ofertele transmise de către un furnizor local de

servicii de catering şi de handling aferente acestora de pe aeroportul de destinaţie sunt

conforme politicilor comerciale şi standardelor companiilor aplicabile în acel moment, atunci

acele oferte vor fi luate în considerare28. Din informaţiile furnizate de către ALPHA ROCAS,

rezultă că, până în anul 2013, compania [...] a beneficiat, pentru zborurile operate de pe

OTP, de servicii de catering şi de handling aferente acestora furnizate de către ALPHA

ROCAS.

(54) Din analiza efectuată de către Consiliul Concurenţei, a rezultat că există posibilitatea

pentru companiile de transport aerian care operează pe OTP să recurgă, oricând, la oricare

din tipurile de servicii pentru cursele operate dinspre OTP către aeroportul de origine,

această decizie fiind strict legată de politicile comerciale ale companiilor în vigoare la

momentul respectiv.

(55) Aşadar, se consideră că furnizorii de servicii de tipul dus – întors pot exercita

suficiente presiuni concurenţiale pe piaţă asupra furnizorilor care operează la nivel

local. Companiile de transport aerian au opţiunea de a renunţa la serviciile de catering şi de

26

Adresa [...] nr. RG 3221/26.03.2014. 27

Adresa [...] nr. RG 3180/26.03.2014. 28

Adresa [...] nr. RG 3181 26.03.2014 şi adresa [...] nr. RG 3182/26.03.2014.

12 / 28

handling aferente acestora oferite la nivel local pe aeroportul de origine şi pe cel de

destinaţie în favoarea serviciilor oferite de tipul dus-întors la nivelul aeroportului de origine

(astfel cum s-a întâmplat, de exemplu, în cazul celor [...] companii de transport aerian

deservite de ALPHA ROCAS în perioada 2010-2013).

(56) În scopul analizei prezentului caz, furnizorii de servicii de tip dus-întors de pe aeroportul

de origine de care beneficiază companiile de transport aerian care operează pe OTP sunt

consideraţi ca activând pe aceeaşi piaţă relevantă, fiind concurenţi direcţi ai furnizorilor

(tradiţionali şi netradiţionali) care activează la nivel local pe acest aeroport.

Piaţa relevantă geografică

(57) În ceea ce priveşte piaţa geografică, s-a identificat că aceasta este limitată la nivelul

aeroportului supus analizei29. Acest lucru se justifică prin faptul că, din perspectiva clienţilor

(companiile de transport aerian), aeroportul respectiv reprezintă locul în care se manifestă

cererea pentru furnizarea produselor de catering pentru anumite zboruri, aceasta nefiind, în

general, substituibilă cu cererea manifestată la nivelul altui aeroport30.

(58) Din punct de vedere al cererii manifestate de majoritatea companiilor de transport

aerian, precum şi al specificului activităţii acestora (considerând, mai ales, faptul că sunt

ţinute de un program de zbor strict), este deosebit de important ca furnizorul de servicii de

catering să dispună de suficiente facilităţi şi infrastructură la nivelul aeroportului respectiv,

astfel încât să poată satisface toate nevoile clienţilor.

(59) De asemenea, majoritatea furnizorilor de servicii de catering au puncte de lucru pe

aeroportul pe care operează, tocmai pentru a putea satisface nevoile clienţilor cu celeritate

şi, de asemenea, pentru a furniza servicii la standardele de calitate impuse de clienţi, lucru

care se poate dovedi a fi dificil în situaţiile în care furnizorii operează în afara aeroportului, în

special datorită apariţiei unor situatii neprevăzute precum traficul intens, aspecte ce ţin de

securitate, nevoia de a răspunde prompt cerinţelor clienţilor intervenite în ultimul moment

(cazul curselor ad –hoc sau cazul suplinirii numărului de pasageri cu puţin timp înainte de

ora programată a zborului etc.).

(60) Cu toate acestea, pot exista situaţii în care furnizorii de servicii de catering nu deţin

puncte de lucru pe aeroportul respectiv. Din practica altor autorităţi de concurenţă din

Uniunea Europeană, precum şi din practica Comisiei Europene, rezultă că, în asemenea

situaţii, piaţa geografică relevantă a fost definită cuprinzând şi zonele geografice în care se

află punctele de lucru ale furnizorilor.

29

astfel cum este unanim acceptat la nivelul Uniunii Europene. A se vedea, de exemplu, deciziile Comisiei Europene nr. COMP/M.4170 LSG LUFTHANSA Service Holding/Gate Gourmet Switzerland; COMP/M.1269 Lsg/Onex Corp /Sky Chefs/ Caterair; Decizia autorităţii de concurenţă din Spania în cauza C-0029/07 Newrest/Lsg; Deciziile autorităţii de concurenţă din Grecia nr. 498/VI/2010 şi nr. 499/VI/2010. 30

C-179/90 Merci Convenzionali Porto di Genova SpA v. Siderurgica Gabrielli SpA, [1991] ECR I-5889,

p. 5923. Deciziile M.1913 Lufthansa / Menzies, para. 13; M.4164 Ferrovial para. 23; case M.2262

Flughafen Berlin (II), para. 17.

13 / 28

(61) Totodată, astfel cum rezultă din datele furnizate de părţi, precum şi de Compania

Naţională „Aeroporturi Bucureşti” S.A., furnizorii de servicii de catering şi de handling

aferente acestora pe OTP, respectiv, ALPHA ROCAS şi TD MACI, dispun de puncte de

lucru aflate pe infrastructura aeroportului.

(62) Aşadar, luând în considerare particularităţile pieţei în cazul supus atenţiei Consiliului

Concurenţei, piaţa relevantă geografică este limitată la nivelul Aeroportului Internaţional

„Henri Coandă” Bucureşti-Otopeni.

VI. Existenţa unor posibile înţelegeri anticoncurenţiale între întreprinderile ALPHA

ROCAS, WIZZ AIR şi GRO

(63) TD MACI a reclamat existenţa unor înţelegeri anticoncurenţiale în sensul prevederilor

art. 5 alin. (1) lit c) şi lit g) din Lege şi ale art. 101 (1) din TFUE între ALPHA ROCAS cu

WIZZ AIR şi GRO, în vederea eliminării reclamantei de pe piaţa serviciilor de handling şi de

catering aferente acestora la nivelul OTP.

Incidenţa prevederilor art. 5 alin. (1) din Lege

(64) Pentru a fi incidente prevederile art. 5 alin. (1) din Lege, trebuie fie întrunite cumulativ

următoarele condiţii:

A. existenţa a cel puţin două întreprinderi sau a unei asociaţii de întreprinderi;

B. existenţa unei înţelegeri, decizii a unei asociaţii de întreprinderi sau a unei practici

concertate;

C. înţelegerea, decizia asociaţiei de întreprinderi sau practica concertată să aibă ca obiect

sau ca efect împiedicarea, restrângerea sau denaturarea concurenţei pe piaţa

românească sau pe o parte a acesteia.

A. Existenţa a cel puţin două întreprinderi

(65) Potrivit prevederilor art. 2 alin (1) din Lege, dispoziţiile Legii sunt aplicabile actelor şi

faptelor care “restrâng, împiedică sau denaturează concurenţa, săvârşite de:

a) Întreprinderi sau asociaţii de întreprinderi – persoane fizice sau juridice - de cetăţenie,

respectiv, de naţionalitate română sau străină, denumite în continuare întreprinderi (...)”

(66) Aliniatul (2) al aceluiaşi articol oferă o definiţie legală noţiunilor de „întreprindere” şi

„activitate economică”, astfel: „orice operator economic angajat într-o activitate constând în

oferirea de bunuri sau servicii pe o piaţă independent de statutul său juridic şi de modul de

finanţare.” Noţiunile prevăzute de Lege sunt conforme jurisprudenţei instanţelor Uniunii

Europene31.

31

Cauzele C-180/98 – C-184/98 Pavlov şi alţii, [2000] ECR I-6451, para. 74 şi 75.

14 / 28

(67) Astfel, prevederile din domeniul concurenţei vizează unităţile economice constituite dintr-

o organizaţie unitară de personal şi din elemente tangibile şi intangibile, care urmăreşte un

scop economic specific, pe termen lung şi poate contribui la comiterea unei încălcări de tipul

celei la care fac referire prevederile legale32.

(68) În scopul analizei prezentului caz, au fost identificate următoarele întreprinderi:

1. ALPHA ROCAS S.A.;

2. GATE RETAIL ONBOARD GMBH;

3. WIZZ AIR HUNGARY KFT.

(69) Având în vedere cele expuse mai sus, prima condiţie în scopul aplicării prevederilor art.

5 alin (1) din Lege este îndeplinită.

A. Existenţa unor înţelegeri între întreprinderi

(70) Jurisprudenţa instanţelor Uniunii Europene este constantă în ceea ce priveşte definiţia

noţiunii de „înţelegere” în sensul legislaţiei din domeniul concurenţei. Astfel, există o

înţelegere atunci când există concurs de voinţe între cel puţin două părţi, forma sub care se

manifestă fiind lipsită de importanţă, atâta vreme cât constituie expresia fidelă a „intenţiei”

părţilor33.

(71) În cursul anului 2013, GRO şi WIZZ AIR au încheiat cu ALPHA ROCAS contracte de

furnizare servicii de handling la sol pe OTP, renunţând la serviciile oferite de către

reclamantă.

(72) Anterior încheierii contractelor sus menţionate, în perioada în care se aflau în derulare

contractele încheiate cu reclamanta, a existat o corespondenţă între întreprinderi pe

marginea unei posibile colaborări viitoare. Corespondenţa dintre părţi a fost transmisă

Consiliului Concurenţei de către WZZ AIR, ALPHA ROCAS şi GRO.

(73) Având în vedere că, potrivit jurisprudenţei instanţelor Uniunii Europene, schimbul de

corespondenţă dintre părţi poate reprezenta o înţelegere în sensul prevederilor din domeniul

concurenţei, întrucât prezintă suficiente elemente care să demonstreze existenţa

concursului de voinţe al părţilor, în vederea adoptării unei anumite conduite pe piaţă34,

schimbul de corespondenţă dintre ALPHA ROCAS şi WIZZ AIR şi dintre ALPHA ROCAS şi

GRO reprezintă înţelegeri în sensul prevederilor din domeniul concurenţei.

(74) Considerând cele expuse mai sus, a doua condiţie pentru aplicarea prevederilor art. 5

alin. (1) din Lege este îndeplinită, urmând a se analiza posibilul caracter anticoncurenţial al

înţelegerilor.

C. Înţelegerea să aibă ca obiect/efect împiedicarea, restrângerea sau denaturarea

concurenţei

32

Cauza T-352/94 Mo Och Domjo AB v. Comisia, [1998], ECR II-1989, para.87. 33

Cauza T-41/96 Bayer AG v. Comisia [2000] ECR II-3383, [2001] 4 CMLR 176. 34

Deciziile L155/33 Nintendo, T-18/03 CD Contact Data si C-260/09P Activision Blizzard Germany.

15 / 28

(75) Reclamanta a semnalat că înţelegerile dintre ALPHA ROCAS cu WIZZ AIR şi cu GRO

vizau încetarea colaborării cu aceasta în favoarea ALPHA ROCAS, în scopul eliminării TD

MACI de pe piaţa serviciilor de catering şi de handling aferente acestora la nivelul OTP.

(76) În motivarea oferită de reclamantă asupra aspectelor semnalate, aceasta a precizat că,

în perioada 2008 - august 2013, perioadă în care a deservit întreprinderile WIZZ AIR şi

GRO, nu au existat plângeri din partea acestora cu privire la modalitatea şi promptitudinea

prestării serviciilor asumate sau cu privire la calitatea acestor servicii şi a produselor de

catering livrate de către TD MACI. Aşadar, în opinia reclamantei, în perioada 2008-august

2013, nu a existat niciun motiv de reziliere a celor două contracte încheiate cu WIZZ AIR şi

GRO bazat pe o eventuală neîndeplinire sau îndeplinire necorespunzătoare a obligaţiilor

asumate faţă de acestea35.

Relaţia dintre ALPHA ROCAS şi WIZZ AIR

(77) Potrivit informaţiilor furnizate de către WIZZ AIR, negocierile cu ALPHA ROCAS în

vederea încheierii contractului [...] de furnizare de servicii de catering şi de handling

aferente acestora pentru echipaj au început la data de [...]. [...].

(78) WIZZ AIR a oferit clarificări cu privire la motivele care au stat la baza luării deciziei de a

înceta colaborarea cu TD MACI, întreprindere cu care colaborase încă din anul 2008. [...].

(79) [...].

(80) [...].

(81) [...] Din corespondenţa dintre ALPHA ROCAS şi WIZZ Air pe marginea încheierii

contractului de prestări servicii de catering şi de handling aferente acestora rezultă că

părţile au negociat termenii contractuali şi condiţiile furnizării acestor servicii [...].

(82) [...].

(83) Negocierile au continuat şi cu privire la aplicarea unor reduceri de preţ, în situaţia

incheierii contractelor de prestări servicii pentru [...]. Cu toate ca WIZZ AIR a încercat să

negocieze o reducere în cuantum de [...] pentru serviciile de handling pentru catering,

oferta finală a ALPHA ROCAS a conţinut doar o reducere în cuantum de [...] pentru

serviciile de handling pentru catering prestate pe [...].

(84) Urmare finalizării negocierilor dintre WIZZ AIR şi ALPHA ROCAS, WIZZ AIR a transmis

TD MACI notificarea de reziliere a contractului nr. [...] pentru serviciile oferite de aceasta

pe OTP, în conformitate cu termenii contractuali agreaţi de părţi privind rezilierea

contractului.

(85) Din analiza efectuată de Consiliul Concurenţei asupra informaţiilor şi documentelor puse

la dispoziţie de către părţi, nu au rezultat elemente care să ducă la concluzia că

înţelegerea dintre WIZZ AIR şi ALPHA ROCAS a fost de altă natură, decât una

comercială.

35

Adresa TD MACI nr. RG 13160/06.11.2013.

16 / 28

(86) Pe cale de consecinţă, nu există elemente care să dovedească faptul că înţelegerea

dintre ALPHA ROCAS şi WIZZ AIR a fost una de natură anticoncurenţială, în scopul

eliminării întreprinderii TD MACI de pe piaţa serviciilor de catering şi de handling aferente

acestora la nivelul OTP.

Relaţia dintre ALPHA ROCAS şi GRO

(87) Potrivit informaţiilor furnizate de către ALPHA ROCAS si GRO, negocierea termenilor şi

condiţiilor, în vederea încheierii contractului [...], a început în perioada [...].

(88) GRO a oferit clarificări cu privire la motivele care au stat la baza deciziei de a înceta

colaborarea cu TD MACI, întreprindere cu care colaborase înca din 2008 pentru furnizarea

serviciilor pe OTP, respectiv [...].

(89) [...].

(90) În luna mai 2007, Gate Gourmet Northern Europe Aps (denumită în continuare “GGNE”)

a organizat o licitaţie în vederea încheierii unui contract de prestări servicii de catering şi

de handling aferente acestora pentru aeronavele WIZZ AIR care aterizau pe Aeroportul

Bucureşti-Băneasa. În urma acestei licitaţii, întrucât oferta prezentată de TD MACI a fost

mai bună decât cea depusă de ALPHA ROCAS, oferta TD MACI a fost selectată de către

GGNE.

(91) GRO a arătat că, ulterior selecţiei TD MACI ca furnizor de servicii de catering şi de

handling aferente acestora la nivelul OTP, a existat o corespondenţă electronică între

GGNE şi reclamantă având ca scop semnarea unui contract care să cuprindă termenii şi

preţurile agreate iniţial36, contract care nu a fost semnat niciodată de ambele părţi, [...].

(92) Astfel, serviciile de catering şi handling aferente acestora au fost prestate de către TD

MACI pentru GGNE în funcţie de nevoi şi având ca punct de plecare termenii stabiliţi în

oferta iniţială37.

(93) Cu toate ca GRO a susţinut că “nu a existat şi nu există niciun contract încheiat între

TDMACI şi vreo societate gategroup pe nici o perioadă”38, din documentele puse la

dispoziţie Consiliului Concurenţei de către reclamantă, rezultă că, doar în anul 2007

colaborarea cu GGNE s-a desfaşurat pe bază de comenzi ad-hoc, pentru că la începutul

anului 2008 aceştia au semnat un contract pentru furnizare de servicii de catering şi

handling aferent acestora. TD MACI a furnizat Consiliului Concurenţei o copie a

contractului nr. […] semnat de către ambele părţi la această dată39 şi care a fost în vigoare

în perioada 01.06.2007-31.06.2009. Deşi au fost solicitate clarificări suplimentare cu privire

la existenţa acestui contract, GRO a precizat că nu are cunoştinţă despre încheierea

acestuia, oferind ca justificare faptul că, în 2011, GGNE a fost preluată de către GRO,

36

Adresa GRO nr. RG 1619/19.02.2014, Anexa 3. 37

Adresa GRO nr. RG 14023/02.12.2013, pag 6/11, alin.3.1. 38

Adresa GRO nr. RG 14023/02.12.2013, pag.5/11, alin.3.1. 39

Anexa la plângerea înregistrată cu nr. RS 50/10.10.2013.

17 / 28

intervenind multe schimbări la nivelul întreprinderii, multe documente din perioada

anterioară preluării fiind pierdute40.

(94) La sfârşitul anului 2011, ulterior preluării de către GRO a întreprinderii GGNE, GRO a

organizat o nouă licitaţie în vederea încheierii unor contracte de subcontractare pentru

furnizarea serviciilor de catering şi de handling aferente acestora pentru aeronavele WIZZ

AIR pentru un număr de şapte ţări, printre care şi România - pentru aeroporturile din

Bucureşti, Cluj, Timişoara şi Tg. Mureş.

(95) În ceea ce priveşte aeroportul din Bucureşti, invitaţia pentru participare la licitaţie a fost

adresată către ALPHA ROCAS41 şi TD MACI42, cei doi participanţi primind o documentaţie

identică.

(96) Pentru că şi de aceasta dată a avut cea mai bună ofertă de preţ, TD MACI a fost

selectat ca furnizor de servicii de catering şi handling aferent acestora pentru aeronavele

WIZZ AIR care aterizau pe Aeroportul Bucureşti – Băneasa „Aurel Vlaicu”, continuând

astfel colaborarea cu GRO.

(97) Conform informaţiilor primite de la părţi, a existat o corespondenţă electronică între GRO

şi TD MACI43, prin care termenii comerciali şi condiţiile contractuale au fost acceptate de

ambele părţi, fapt care a dus la desemnarea lui TD MACI ca fiind câştigătorul licitaţiei.

(98) Cu toate acestea, dupa încheierea procedurii la începutul anului 2012, părţile nu au

reuşit să ajungă la un consens cu privire la încheierea unui contract cu data propusă

01.04.2012.

(99) [...].

(100) [...].

(101) [...].

(102) [...].

(103) Pe parcursul lunilor septembrie şi octombrie 2012, a existat o corespondenţă44 între TD

MACI şi GRO referitoare la interpretările diferite ale acestora legate de grilele de preţ

stabilite iniţial în oferta de preţ. [...].

(104) [...].

(105) [...].

(106) După această dată, conform informaţiilor şi documentelor furnizate de părţi, au continuat

să apară situaţii conflictuale între acestea, după cum urmează:

[...];

40

Adresa GRO nr. RG 1619/19.02.2014, pag.3/9, pct.4 şi adresa GRO nr.RG 2736/31.03.2014, pct.5 41

Adresa GRO nr. RG 1619/19.02.2014, Anexa 5.. 42

Adresa GRO nr. RG 1619/19.02.2014, Anexa 6. 43

Adresa GRO nr.RG 1619/19.02.2014, Anexa 6, e-mail-uri între Sarah Devies şi Doina Trăsnea din 05.03.2012, subiect:Confirmation of Tender prices. 44

Adresa GRO nr. RG 1619/19.02.2014, Anexa 9, e-mail-urile cu subiect: Final conclusion.

18 / 28

[...];

[...];

[...];

(107) […].

(108) Întrucât nu au reuşit să ajungă la o înţelegere cu privire la stabilirea termenilor şi

condiţiilor în care urma să se desfăşoare colaborarea, la data de 01.08.2013, GRO a

notificat TD MACI cu privire la încetarea relaţiilor comerciale dintre aceştia începând cu

data de 31.08.201345.

(109) Din analiza informaţiilor şi documentelor puse la dispoziţia Consiliului Concurenţei de

către părţi, rezultă că înţelegerea dintre ALPHA ROCAS şi GRO în vederea încheierii

contractului […] pentru prestarea serviciilor de catering şi de handling aferente acestora pe

OTP a fost una de natură comercială.

(110) Aşadar, având în vedere cele expuse mai sus, a treia condiţie pentru aplicarea

prevederilor art. 5 alin. (1) din Lege nu este îndeplinită, întrucât nu există elemente care să

dovedească faptul că înţelegerea dintre ALPHA ROCAS şi GRO a fost una de natură

anticoncurenţială, în scopul eliminării societaţii TD MACI de pe piaţa serviciilor de catering

şi de handling aferente acestora la nivelul OTP.

Incidenţa prevederilor art. 101 (1) din TFUE

(111) Având în vedere că nu sunt îndeplinite cumulativ cele trei condiţii necesare pentru a

demonstra existenţa unei înţelegeri anticoncurenţiale între întreprinderile ALPHA ROCAS,

WIZZ AIR şi GRO, în temeiul art. 5 alin. (1) din Lege, nu se justifică intervenţia autorităţii

de concurenţă pentru efectuarea unei analize privind existenţa unor posibile încălcări a

prevederilor art. 101 (1) din TFUE sâvarşite de către întreprinderile respective.

VII. Posibilul abuz de poziţie dominantă

Incidenţa prevederilor art. 6 alin. (1) din Lege

(112) În conformitate cu prevederile art. 6 alin. (1) din Lege, pentru constatarea săvârşirii

faptei de abuz de poziţie dominantă de către o întreprindere, trebuie să fie îndeplinite, în

mod cumulativ următoarele condiţii:

A. întreprinderea să deţină o poziţie dominantă pe piaţa relevantă;

B. întreprinderea să fi abuzat de poziţia dominantă prin afectarea activităţii economice a

altor întreprinderi sau prejudicierea consumatorilor pe piaţa relevantă.

A. Evaluarea posibilei poziţii dominante deţinute de către ALPHA ROCAS

45

Adresa GRO nr.RG 1619/19.02.2014, Anexa 24.

19 / 28

(113) În formularul de plângere şi verbal în faţa şedinţei Comisiei Consiliului Concurenţei din

data de 28.04.2014 reclamanta a susţinut că la nivelul OTP operează doar doi furnizori de

servicii de catering şi de handling aferente acestora, respectiv TD MACI şi ALPHA

ROCAS. Reclamanta a precizat că, înaintea semnării contractelor cu WIZZ AIR şi GRO,

ALPHA ROCAS deţinea o cotă de piaţă de […]% şi TD MACI o cotă de […]%, iar, la

momentul prezent, aceasta consideră că Alpha Rocas deţine o cotă de […]%.

Poziţia ALPHA ROCAS pe piaţa relevantă

(114) Ca regulă generală, atunci când se analizează poziţia pe piaţă deţinută de către o

întreprindere, în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (3) din Lege, “se prezumă, până la

proba contrară, că una sau mai multe întreprinderi se află în poziţie dominantă, în situaţia

în care cota ori cotele cumulate pe piaţa relevantă, înregistrare în perioada supusă

analizei, depăşesc 40%”.

(115) Astfel cum a fost definită piaţa relevantă în cazul analizat, serviciile oferite la nivel local

pe OTP (de furnizori tradiţionali şi netradiţionali) şi cele furnizate de tip dus-întors se

bucură de substituibilitate, companiile de transport aerian putând oricând să recurgă la

oricare din tipurile de servicii pentru cursele operate dinspre OTP către aeroportul de

origine. Aşadar, pentru calcularea cotei de piaţă a ALPHA ROCAS pe OTP s-au luat în

considerare şi cotele de piaţă deţinute de furnizorii de servicii de tipul dus-întors care

deservesc companiile de transport aerian care operează pe OTP.

(116) Cu toate că, în general, valoarea vânzărilor reprezintă punctul de referinţă pentru

calculul cotelor de piaţă, pot exista şi alte repere care, în funcţie de produsele/serviciile

oferite de industria în cauză, pot oferi informaţii utile. Din practica Consiliului Concureţei

rezultă că şi volumul vânzărilor poate furniza informaţii utile cu privire la calculul cotelor de

piaţă ale intreprinderilor.

(117) Cu toate acestea, în scopul efectuării analizei în prezentul caz, nu s-au putut obţine

informaţii referitoare la mărimea totală a pieţei serviciilor de catering şi handling aferente

acestora pe OTP. Aşadar, pentru analiza aspectelor semnalate, Consiliul Concurenţei a

avut în vedere cota de piaţă a întreprinderii ALPHA ROCAS calculată în funcţie de numărul

de pasageri care aterizează/decolează pe/din acest aeroport.

(118) Reclamanta a susţinut atât în scris în punctul de vedere transmis în data de 22.04.2014,

cât şi verbal în faţa Comisiei Consiliului Concurenţei din data de 28.04.2014, faptul că, în

mod greşit a înţeles Consiliul Concurenţei să adopte modalitatea de calcul a cotelor de

piaţă prin raportare la numărul total de pasageri care au decolat/aterizat de pe/pe OTP în

perioada analizată. În opinia TD MACI, „doar pasagerii care au efectuat curse de transport

aerian cu companiile care au Hub-uri (baze) pe OTP pot fi consideraţi ca fiind cei care dau

dimensiunea pieţei şi la care CC ar trebui să se raporteze pentru a stabili cota de piaţă a

ALPHA ROCAS”46.

46

Adresa TD MACI nr. RG 4294/22.04.2014.

20 / 28

(119) Aceste afirmaţii nu pot fi reţinute întrucât, o segmentare în acest sens a pieţei nu ar fi

corectă şi nici relevantă având în vedere dinamica acestei pieţe şi puterile de cumpărare şi

de negociere mari ale companiilor de transport aerian.

(120) Astfel, cu titlu de exemplu, dacă doar o companie de transport aerian decide să îşi

stabilească baza pe un aeroport şi contractează cu un furnizor de servicii de catering şi de

handling aferente pentru acest aeroport, nu se poate concluziona că pe aceasta piaţă

geografică operează doar o companie de transport aerian, iar furnizorul care o deserveşte

deţine o cotă de piaţă de 100%. În acest sens este important să se sublinieze că poziţia

dominantă (puterea de piaţă) a unei întreprinderi este caracterizată, în primul rând, de

posibilitatea acesteia de a se comporta în mod independent faţă de clienţi şi faţă de

concurenţii săi de pe piaţă47. Or, în exemplul dat, întreprinderea care deserveşte compania

de transport aerian care îşi stabileşte baza pe un anumit aeroport nu se poate comporta în

mod independent pe piaţă, întrucât, aceasta a fost selectată ca urmare a strategiei

comerciale adoptată de client (compania de transport aerian). Astfel, există o relaţie de

dependenţă a furnizorului faţă de compania de transport aerian.

(121) Justificarea pentru care s-a luat în considerare şi numărul pasagerilor care au aterizat pe

OTP este că anumite companii de transport aerian beneficiază de servicii de tipul dus -

întors furnizate pe OTP, furnizorul deservind şi pasagerii care aterizează pe acest

aeroport. De exemplu, pentru compania de transport aerian […], produsele sunt încărcate

o singură dată pentru toate cursele efectuate în ziua respectivă, inclusiv pentru cea de

întoarcere către OTP.

(122) Astfel, cota de piaţă a lui ALPHA ROCAS, a fost de […]% în perioada în care TD MACI

a semnalat săvârşirea posibilei fapte de abuz de poziţie dominantă de către aceasta

(ianuarie-septembrie 2013).

(123) Chiar şi în condiţiile în care cota de piaţă a societăţii ALPHA ROCAS s-ar fi calculat doar

în funcţie de numărul de pasageri care decolează de pe OTP, aceasta nu ar fi condus la o

modificare semnificativă a cotei de piaţă deţinută de către aceasta.

(124) Cu toate acestea, pe lângă analiza cotelor de piaţă ale unei întreprinderi, Consiliul

Concurenţei poate lua în calcul şi o serie de alte elemente care pot indica o eventuală

poziţie dominantă deţinută de către aceasta pe piaţa relevantă. Astfel, existenţa barierelor

la intrare pe piaţă şi puterea de cumpărare şi puterea de negociere exercitate de către

cumpărători, pot, de asemenea, oferi indicii cu privire la poziţia deţinută de o întreprindere

pe piaţă. Din analiza efectuată de Consiliul Concurenţei asupra informaţiilor aflate la

dosarul plângerii, nu s-au identificat bariere semnificative la intrarea pe piaţa serviciilor de

catering şi de handling aferente acestora la nivelul OTP. Din punct de vedere al puterii de

cumpărare şi al puterii de de negociere exercitate de către companiile de transport aerian,

din analiza efectuată a rezultat că acestea sunt mari, contribuind semnificativ asupra

dinamicii pieţei.

(125) TD MACI a susţinut atât în scris, cât şi verbal în faţa Comisiei Consiliului Concurenţei în

cadrul şedinţei din data de 28.04.2014, că în mod greşit s-a reţinut faptul că pe piaţa

47

C- 27/76 United Brands v. Comisia.

21 / 28

relevantă nu există bariere semnificative de intrare. Aceasta a motivat că nu s-a avut în

vedere faptul că nu orice companie poate să îndeplinească toate condiţiile impuse de

autorităţile române pentru avizare şi acreditare ca operator de servicii de catering şi de

handling pe un aeroport şi, de asemenea, de costul investiţional care este în sumă de

aproximativ […]EURO. Suplimentar, reclamanta a precizat că trebuie să se aibă în vedere

şi faptul că orice companie de transport aerian nou intrată pe aeroporturile din România

este obligată să se adreseze, în primul rând, autorităţii care administrează aeroportul în

vederea identificării situaţiei serviciilor conexe – Compania Naţională „Aeroporturi

Bucureşti” S.A.. Cu privire la aceasta, întrucât este acţionar în cadrul ALPHA ROCAS, în

opinia reclamantei, este discutabilă împarţialitatea cu care ar putea fi prezentate alte

societăţi prestatoare de servicii de catering respectiv, posibile concurente ale ALPHA

ROCAS.

(126) Aceste afirmaţii nu pot fi reţinute, întrucât, din informaţiile furnizate Consiliului

Concurenţei de către Compania Naţională „Aeroporturi Bucureşti” S.A., a rezultat că, până

în prezent, nu a fost respinsă nicio cerere de autorizare pentru prestarea serviciilor de

handling la sol pe OTP. De asemenea, trebuie să se ia in considerare şi faptul că TD MACI

operează pe OTP încă din anul 2012 şi, până în prezent, aceasta a contractat cu diferite

companii de transport aerian pe OTP pe care le deserveşte în regim ad-hoc (de exemplu,

[…]).

(127) Suplimentar, AACR a precizat că gradul de complexitate al procedurii de autorizare a

furnizorilor de servicii de handling la sol este mai ridicat doar în situaţia în care o societate

solicită autorizarea pentru furnizarea mai multor tipuri de servicii de handling la sol pe un

aeroport. Cu privire la costul investiţional afirmaţiile reclamantei nu se pot reţine, întrucât,

furnizorii, care sunt interesaţi să intre pe piaţa serviciilor de catering şi de handling aferente

pentru aeronave, îşi dimensionează costurile în funcţie de propriile strategii comerciale,

acestea nefiind impuse.

(128) Astfel, în considerarea celor expuse mai sus, Consiliul Concurenţei consideră că prima

condiţie pentru aplicarea art. 6 alin. (1) din Lege nu este îndeplinită.

(129) Totodată, întrucât cota de piaţă deţinută de ALPHA ROCAS pe piaţa relevantă are o

valoare ridicată, şi având în vedere că această cotă nu s-a putut calcula cu acurateţe,

Consiliul Concurenţei a analizat şi următoarea condiţie necesar a fi îndeplinită pentru

aplicarea prevederilor art. 6 alin. (1) din Lege cu privire la aspectele semnalate in

plângere.

B) Posibilul abuz de poziţie dominantă săvârşit de ALPHA ROCAS

(130) Prin plângerea formulată, TD MACI a precizat că din informaţiile deţinute de către

aceasta, ALPHA ROCAS a practicat preţuri de ruinare, oferind, în vederea încheierii

contractului cu GRO, o marjă de profit de […]% (fără T.V.A.), care nu poate acoperi

pierderile unei activităţi normale de catering, marja de profit acceptabilă fiind de […]%.

22 / 28

(131) De asemenea, reclamanta a semnalat faptul că ALPHA ROCAS, a reuşit să încheie cu

WIZZ AIR si GRO contractele de prestări servicii pentru OTP, folosind metoda preţurilor

foarte mici.

Cadrul juridic în analiza faptelor semnalate în plângere privind posibilul abuz de poziţie

dominantă

(132) La nivelul Consiliului Concurenţei nu există, până în prezent practică decizională cu

privire existenţa unor practici anticoncurenţiale imputate unor întreprinderi, constând în

abuzul de poziţie dominantă prin practicarea preţurilor de ruinare. Şi la nivelul Uniunii

Europene, practica decizională a Comisiei Europene şi jurisprudenţa instanţelor Uniunii

Europene este limitată în ceea ce priveşte constatarea acestor tipuri de încălcări a

prevederilor din domeniul concurenţei. Acest fapt se datorează dificultăţilor întâmpinate în

dovedirea existenţei acestor practici datorită dinamicii pieţelor care impută întreprinderilor

modificarea şi adaptarea continuă a strategiilor comerciale. Pentru a analiza aspectele

semnalate de către reclamantă, Consiliul Concurenţei s-a raportat la principiile consacrate

în deciziile imperative ale instanţelor Uniunii Europene, la practica decizională a Comisiei

Europene şi la Orientările emise de aceasta în vederea aplicării prevederilor art. 102

TFUE48.

(133) Prin practicarea preţurilor de ruinare se înţelege fapta savârşită de către o întreprindere

care deţine poziţie dominantă care constă în oferirea pe piaţă a unor preţuri sub costurile

înregistrate pentru anumite produse/servicii pentru o perioada scurtă de timp în vederea

înlăturării concurenţilor de pe piaţă. Odată ce concurenţii săi sunt excluşi de pe piaţă,

întreprinderea aflată în poziţie dominantă, măreşte preţurile astfel încât să îşi poată

recupera pierderile înregistrate. Majoritatea teoriilor cu privire la această practică de abuz

de poziţie dominantă se concentrează asupra costurilor înregistrate de întreprinderea

dominantă. Dificultatea întâmpinată atunci când se calculează costurile unei întreprinderi

este că acestea sunt greu de identificat, aceeaşi situaţie fiind şi în relaţia dintre costuri şi

preţurile finale oferite pe piaţă. Aceste dificultăţi apar mai ales în situaţia în care

întreprinderea respectivă foloseşte aceeaşi capacitate pentru a oferi mai multe

produse/servicii diferite.

(134) Existenţa acestei fapte anticoncurenţiale a fost abordată, pentru prima dată, la nivelul

Uniunii Europene în cauza AKZO. Decizia pronunţată de către Curtea de Justiţie a Uniunii

Europene (denumită în continuare „CJUE”) în această cauză a stabilit un test pentru

identificarea cazurilor de abuz prin practicarea preţurilor de ruinare. Astfel, pentru a

identifica săvârşirea acestei fapte, CJUE a statuat urmatoarele aspecte49:

48

Orientări privind prioritățile Comisiei în aplicarea articolului 82 din Tratatul CE la practicile de excludere

abuzivă ale întreprinderilor dominante publicat în JOCE 2009/C45/02.

49 C- 62/86 AKZO Chemie BV, para. 66-72.

23 / 28

Există o prezumţie a savârşirii acestei fapte atunci când preţurile oferite de

întreprinderea dominantă sunt sub valoarea costurilor variabile medii înregistrate; şi

În cazurile în care preţurile practicate sunt peste valoarea costurilor variabile medii dar

sub cele totale medii, preţurile oferite de întreprinderea dominantă nu se prezuma a

fi de ruinare, cu excepţia situaţiei în care se stabileşte că această practică face parte

din strategia întreprinderii respective de a elimina concurenţa de pe piaţă.

(135) Cu toate că testul stabilit în cauza AKZO a fost subiectul multor critici, acesta a fost

reafirmat de instanţele UE şi în decizii pronunţate ulterior, în cauzele Tetra Pak II50, France

Telekom51 şi, mai recent, în Post Denmark52 (procedură pentru pronunţarea unei hotărâri

preliminare).

(136) Astfel, în France Telekom, testul AKZO a fost sumarizat în felul următor: Este clar că în

cazul practicilor de preţuri de ruinare, primul element care indică existenţa practicii abuzive

a unei întreprinderi este faptul că aceasta nu işi recuperează costurile. Al doilea element

care indică existenţa unei practici abuzive îl reprezintă cazul practicării unor preţuri sub

nivelul costurilor variabile, situaţie în care intenţia întreprinderii de a abuza de poziţia

dominantă se prezumă. Totodată, în situaţia în care preţurile oferite sunt sub nivelul

costurilor totale medii trebuie să se dovedeacă existenţa unei strategii adoptate de

întreprinderea dominantă în vederea eliminării concurenţei de pe piaţă53.

(137) Noţiunea de preţ de ruinare are la bază prezumţia că o întreprindere dominantă sacrifică

înregistrarea de profit pe termen scurt, bazându-se pe câştigurile viitoare pe termen lung

care vor acoperi pierderile înregistrate. Astfel, întreprinderea are posibilitatea de a îşi

recupera pierderile înregistrate pe termen scurt în perioada următoare ieşirii de pe piaţă a

concurenţilor, prin creşterea preţurilor oferite. Cu toate acestea, aceasta posibilitate de

recuperare a pierderilor nu există în situaţia în care piaţa nu prezintă bariere de intrare.

(138) Tot din jurisprudenţa instanţelor Uniunii Europene rezultă că practicarea preţurilor de

ruinare de către întreprinderile dominante nu presupune doar practicarea unor preţuri sub

nivelul costurilor ci poate rezulta şi din fapte de discriminare prin preţ54. Acestea au fost

identificate ca fiind situaţiile în care, spre exemplu, o întreprindere dominantă oferă, în

mod selectiv, clienţilor concurentului său preţuri mai mici55. Elementul esenţial

necesar a fi subliniat este faptul că, în aceste cazuri, nu este necesar ca întreprinderea

dominantă să înregistreze pierderi (cu toate ca poate înregistra un profit mai mic).

(139) În decizia CJUE în cauza Post Denmark, CJUE a abordat o analiză bazată pe efecte.

Astfel, confirmând cerinţele testului AKZO56 pentru stabilirea existenţei unor preţuri de

ruinare, CJUE a statuat că dacă o întreprindere dominantă îşi stabileşte preţurile la un

50

C-333/94P Tetra Pak II. 51

T-340/03 France Telekom, para. 130; C-202/07P France Telekom, para. 97. 52

C-209/10 Post Denmark. 53

T-340/03. Para. 197. 54

T-24/93 CEWAL; C-395-396/P Compagnie Maritime Belge si altii si T-228/97 Irish Sugar. 55

Orientări privind prioritățile Comisiei în aplicarea articolului 82 din Tratatul CE la practicile de excludere abuzivă ale întreprinderilor dominante publicat în JOCE 2009/C45/02, pct.72. 56

C -209/10, Post Denmark para. 27-29.

24 / 28

nivel care acoperă în mare parte costurile înregistrate, va fi, în general, posibil

pentru o întreprindere concurentă, la fel de eficientă, să concureze pe piaţă fără a

înregistra pierderi care să nu poată fi susţinute pe termen lung57.

(140) Aşadar, o întreprindere care oferă clienţilor întreprinderii concurente preţuri care

depăşesc costurile totale, nu impiedică întreprinderile la fel de eficiente să concureze pe

piaţă58 .

Analiza aspectelor semnalate în plângere privind posibilul abuz de poziţie dominantă

(141) Cu privire la aspectele semnalate, Consiliul Concurenţei a solicitat întreprinderilor

ALPHA ROCAS, WIZZ AIR şi GRO o serie de date, informaţii şi documente contabile.

a) Cu privire la aspectele semnalate de reclamantă, respectiv practicarea de către ALPHA

ROCAS a unor preţuri de ruinare în vederea încheierii contractului cu GRO prin

obţinerea unui profit de […]%, în condiţiile în care marja acceptabilă este de […]%,

Consiliul Concurenţei a constatat următoarele aspecte:

(142) Din analiza efectuată de Consiliul Concurenţei asupra documentelor contabile, a datelor

şi informaţiilor furnizate de părţi a rezultat că oferta de preţ acceptată în final de către GRO

pentru încheierea contractului de subcontractare cu ALPHA ROCAS a prezentat diferenţe

nesemnificative în comparaţie cu oferta reclamantei59. Precizăm că, GRO si TD MACI

colaborau încă din anul 2007, iar decizia GRO de a înceta colaborarea cu reclamanta s-a

datorat, în mare parte, urmare neînţelegerilor dintre părţi care s-au întins pe o perioadă

semnificativă de timp.

(143) Considerând principiile stabilite în jurisprudenţa instanţelor Uniunii Europene, Consiliul

Concurenţei a efectuat o analiză comparativă între preţurile de achiziţie şi cele de vânzare

practicate de către TD MACI în relaţie cu GRO, în perioada ianuarie-august 2013, cu cele

practicate de către ALPHA ROCAS în relaţia cu GRO, în perioada septembrie-decembrie

2013, pentru aceleaşi tipuri de produse şi servicii şi nu au rezultat diferenţe semnificative.

(144) De asemenea, potrivit informaţiilor furnizate de ALPHA ROCAS, marja de profit

înregistrată de aceasta în relaţia cu GRO a fost de […]% pentru perioada septembrie-

decembrie 2013.

(145) Având în vedere cele de mai sus, precum şi faptul că este necesar să se stabilească

dacă întreprinderea dominantă a practicat preţuri sub nivelul costurilor totale medii

înregistrate pentru a dovedi existenţa preţurilor de ruinare, în cazul supus atenţiei

Consiliului Concurenţei, nu se poate reţine în sarcina ALPHA ROCAS săvârşirea acestei

fapte de abuz de poziţie dominantă în vederea încheierii contractului de prestări servicii cu

GRO.

57

C -209/10, Post Denmark, para. 38. 58

C -209/10, Post Denmark, para. 28; Opinia AG Mengozzi in cauza C-209/10, para. 121. 59

Adresa GRO nr. RG 2736/18.03.2014. Acest calcul a rezultat din exercitiul financiar comparativ exercitat de GRO la nivelul lunii septembrie 2013 cu privire la ofertele ALPHA ROCAS şi TD MACI.

25 / 28

b) În ceea ce priveşte al doilea aspect semnalat de către TD MACI, respectiv faptul că

ALPHA ROCAS ar fi recurs la metoda preţurilor foarte mici pentru a încheia contractele

cu WIZZ AIR şi GRO în vederea eliminării reclamantei de pe piaţă, din informaţiile şi

documentele puse la dispoziţia Consiliului Concurenţei s-au reţinut următoarele aspecte:

(146) WIZZ AIR şi GRO au fost iniţatorii negocierilor cu ALPHA ROCAS în vederea unei

posibile colaborări viitoare, iar nu ALPHA ROCAS.

(147) Din informaţiile şi documentele puse la dispoziţia Consliului Concurenţei60 a rezultat că

atât WIZZ AIR, cât şi GRO au decis să înceteze colaborarea cu TD MACI datorită

neînţelegerilor intervenite în relaţie cu aceasta.

(148) În cazul WIZZ AIR, în momentul abordării ALPHA ROCAS pentru achiziţionarea de

servicii pentru OTP, WIZZ AIR a comunicat pâratei bugetul maxim pe care era dispusă să

îl suporte pentru meniurile pentru echipaj. […]. Pentru serviciile de handling pentru

catering, oferta finală ALPHA ROCAS a prezentat diferenţe nesemnificative în comparaţie

cu cea a TD MACI. Marja de profit înregistrată de ALPHA ROCAS în relaţia cu WIZZ AIR a

fost ridicată61.

(149) De asemenea, reducerile oferite de ALPHA ROCAS în relaţia cu WIZZ AIR pentru

serviciile de handling pentru catering pentru prestarea serviciilor simultan în aceeaşi lună

calendaristică pe aeroporturile […],[…] şi […], au fost mai mici decât cele propuse de către

WIZZ AIR62. Astfel, încheierea contractului cu ALPHA ROCAS a fost rezultatul alegerii

făcute de către client, iar nu urmare strategiei adoptate de către ALPHA ROCAS în

scopul eliminării reclamantei de pe piaţă.

(150) În relaţia cu GRO, oferta de preţ finală a ALPHA ROCAS nu a prezentat diferenţe

semnificative faţă de cea a TD MACI, ceea ce duce la concluzia că ALPHA ROCAS nu a

oferit întreprinderilor preţuri mai mici care să determine GRO să renunţe la serviciile

TD MACI în favoarea acesteia.

(151) Astfel cum s-a arătat la punctele (126) si (127) din prezenta Decizie, pe piaţa serviciilor

de catering şi de handling aferente acestora la nivelul OTP nu există bariere de intrare

semnificative.

(152) ALPHA ROCAS nu a practicat preţuri sub nivelul costurilor totale (înregistrând la

nivelul OTP în perioada septembrie-decembrie 2013, marje de profit ridicate în relaţia cu

WIZZ AIR – […]% şi cu GRO - […]%), astfel că nu se poate considera că există

impedimente pentru TD MACI să concureze pe piaţă.

(153) Încheierea contractelor cu ALPHA ROCAS şi încetarea colaborării cu TD MACI au fost

rezultatul alegerii comerciale strategice a clienţilor (WIZZ AIR şi GATE RETAIL

ONBOARD).

60

De WIZZ AIR, GRO şi reclamantă. 61

Informaţii confidenţiale. Adresa Alpha Rocas nr. RG 2771/18.03.2014. 62

Adresa Alpha Rocas nr. RG 3203/26.03.2014, Anexa 2.

26 / 28

(154) Chiar şi în situaţia în care o întreprindere deţine o poziţie dominantă pe piaţă, acest

statut nu conduce în mod automat şi la săvârşirea unui abuz în situaţia în care aceasta

adoptă un comportament concurenţial pe piaţă.

(155) Din analiza aspectelor expuse mai sus raportate la cadrul juridic aplicabil, Consiliul

Concurenţei consideră că afirmaţiile reclamantei nu sunt susţinute întrucât nu există

elemente pentru a reţine în sarcina ALPHA ROCAS săvârşirea faptei de abuz de poziţie

dominantă prin practicarea unor preţuri de ruinare constând în oferirea în mod selectiv

clienţilor TD MACI, respectiv WIZZ AIR şi GRO a unor preţuri mai mici în vederea eliminării

reclamantei de pe piaţa serviciilor de catering şi de handling aferente acestora la nivelul

OTP.

(156) Aşadar, chiar şi în situaţia în care ALPHA ROCAS ar fi deţinut o poziţie dominantă pe

piaţă, considerând aspectele analizate, rezultă că a doua condiţie pentru a fi incidente

prevederile art. 6 alin. (1) din Lege, respectiv existenţa unui abuz săvârşit de

întreprinderea dominantă, nu este îndeplinită.

Incidenţa prevederilor art. 102 din TFUE

(157) Având în vedere faptul că nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile necesare pentru a

demonstra existenţa posibilei fapte de abuz de poziţie dominantă în sensul prevederilor

art. 6 alin. (1) din Lege, nu se justifică intervenţia autorităţii de concurenţă pentru

efectuarea unei analize privind existenţa unor posibile încălcări ale prevederilor art. 102 din

TFUE sâvarşite de către ALPHA ROCAS.

VIII. Evaluarea relaţiilor comerciale dintre reclamantă şi WIZZ AIR, respectiv GRO

(158) Prin punctul de vedere din data de 22.04.2014 exprimat în scris, precum şi verbal în faţa

Comisiei Consiliului Concurenţei în şedinţa din 28.04.2014, reclamanta a contestat

concluziile analizei efectuate de autoritatea de concurenţă cu privire la aspectele

semnalate în plângere, motivând lipsa unei evaluări corecte a relaţiei comerciale dintre

aceasta şi WIZZ AIR, respectiv, GRO.

(159) Susţinerile reclamantei nu pot fi reţinute, întrucât, autoritatea de concurenţă nu are

competenţa legală să facă o asemenea evaluare. Consiliul Concurenţei a analizat

relaţia comercială dintre părţi doar pentru a putea evalua posibila existenţă a unor

fapte contrare legislaţiei din domeniul concurenţei.

(160) Astfel cum rezultă din jurisprudenţa Curţii Constituţionale, procedura prin care Consiliul

Concurenţei îşi îndeplineşte atribuţiile stabilite de lege, în principal de a constata şi

sancţiona practicile anticoncurenţiale, nu impune caracterizarea activităţii autorităţii ca o

activitate jurisdicţională, întrucât, această activitate nu presupune soluţionarea unor

litigii cu privire la existenţa, întinderea sau exercitarea drepturilor subiective ale unei

persoane şi nici nu adoptă măsuri de tragere la răspundere juridică de competenţa

27 / 28

instanţelor judecătoreşti ci efectuează operaţii tehnico-juridice de cercetare,

deliberare şi decizie specifice iniţierii şi adoptării oricărui act administrativ.63

IX. Cu privire la susţinerile TD MACI referitoare la existenţa unor fapte de încălcare a

prevederilor art. 101 alin. (1) şi ale 102 din TFUE de către ALPHA ROCAS pe motiv că Directiva

Europeană nr. 96/67/CE privind accesul la piaţa serviciilor de handling la sol în aeroporturile

Comunităţii stabileşte că o concurenţă eficientă impune cel puţin doi prestatori de servicii pe un

aeroport cu mai mult de 2 milioane de pasageri/an, unul dintre aceştia trebuind să fie

independent atât faţă de organismul de gestionare a aeroportului cât şi faţă de transportator,

acestea nu pot fi reţinute, întrucât evaluarea posibilei neîndepliniri de către Statele Membre ale

Uniunii Europene a obligaţiilor rezultate din actele normative imperative, este de competenţa

exclusivă a Comisiei Europene64.

X. Din analiza elementelor prezentate în plângere, a documentelor anexate acesteia, a

informaţiilor obţinute din piaţă, precum şi a punctului de vedere al reclamantei prezentat atât în

scris cât şi verbal în cadrul şedinţei de ascultare din data de 28.04.2014 în faţa Comisiei

Consiliului Concurenţei, rezultă cǎ nu există suficiente temeiuri care să justifice pornirea unei

investigaţii privind posibila încălcare a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. c) şi lit. g) din Lege de către

societatile ALPHA ROCAS, WIZZ AIR HUNGARY Kft. şi GATE RETAIL ONBOARD GmbH,

precum şi posibila încălcare a prevederilor art. 6 alin. (1) lit. e) din Lege de către societatea

ALPHA ROCAS. Pe cale de consecinţă, nu se justifică intervenţia autorităţii de concurenţă

pentru efectuarea unei analize privind existenţa unor posibile încălcări ale prevederilor art. 101

(1) si ale art. 102 din TFUE asupra aspectelor semnalate de reclamantă.

În temeiul prevederilor art. 39 alin. (2) din Legea concurenţei nr.21/1996, republicată la

03.04.2014, coroborate cu prevederile art. 10 alin. (2) lit. a) din Regulamentul de

organizare, funcţionare şi procedură al Consiliului Concurenţei,

COMISIA CONSILIULUI CONCURENŢEI

DECIDE

Art.1. Respingerea plângerii formulate de către TD MACI TRADING S.R.L., înregistrată la

Consiliul Concurenţei cu nr. RS 50/10.10.2013, pe motiv că nu există suficiente temeiuri pentru

a justifica pornirea unei investigaţii de către Consiliul Concurenţei.

Art.2. Prezenta decizie intră în vigoare la data comunicării acesteia.

63

Decizia nr. 116/3.02.2009, publicată în MO, Partea I, nr. 157/13.03.2003; Decizia nr. 844/2009, publicată în MO, Partea I, nr. 506/22.07.2009; Decizia nr. 5/2006, publicată în MO, Partea I, nr. 135/13.02.2006. 64

în baza procedurii prevăzute la art. 258 din TFUE.

28 / 28

Art.3. Decizia Consiliului Concurentei poate fi atacatǎ în termen de 30 de zile de la comunicare,

la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal.

Art.4. În conformitate cu art. 60 din Legea concurenţei nr. 21/1996 republicată, prezenta Decizie

va fi publicată pe pagina de internet a Consiliului Concurenţei.

Art.5. Secretariatul General va transmite aceasta Decizie la:

TD MACI TRADING S.R.L., Bucureşti, str. Londra nr. 36A, sectorul 1.

Bogdan M. CHIRIŢOIU

Preşedinte

Dan IONESCU Laszlo GYERKO

Consilier de concurenţă Consilier de concurenţă