Cuprins

1.Deciziile. elaborarea deciziilor de grup .1 2.Principiile grupului decizional43. Elementele constitutive ale grupului54. Grupul decizional eficient95. Modele de rationalizare a deciziilor de grup126. Deciziile de grup privind proiectul Palas13

1. DECIZIILE. Elaborarea deciziilor de grup

Decizia este procesul de alegere a unei cai de actiune inn vederea atingerii unor obiective, prin a carei aplicare este influentata activitatea decidentului si a colaboratorilor implicate. In mediul decizional public, se are in vedere eficienta procesului decizional, prin utilizarea rationala a mijloacelor financiare si material, umane, astfel incatsa poata fi identificate consecintele favorabile privind modul in care administratia isi atinge scopul sau, satisfacerea interesului general. Decidentul este intotdeauna un manager sau un organism managerial care, in virtutea obiectivelor, sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor circumscrise, adopta decizia in vederea solutionarii unei probleme identificate in situatia respective. Spre exemplu: decizia administratiei publice locale si centrale privind interesul public in vederea amenajarii aeroportului Iasi, cu efecte economice, politice si strategice. O situatie decizionala presupune in mod obligatoriu: unul sau mai multe obiective de atins(exemplu:aeroportul Iasi are ca obiective dezvoltarea economiei, turismului, eficientizarea timpului, atragerea unor investitii, etc.) doua sau mai multe variante (alternativele) de actiune care pot asigura realizarea obiectivelor; un grup de criterii de analiza a fiecarei alternative decionale. Decizia solicita capacitatea acelor angajati, care au anumite responsabilitati de a lua hotarari in toate problemele ce intra in sfera lor de competent. In aceasta acceptiune decizia este luata de conducere in general nefiind un process al vietii economice contemporane. Aceasta din considerentul unei decizii corecte din toate punctele de vedere, se cere a fi luata, in speta de un grup decizional care nu face decat sa mareasca gradul de eficienta a problemei rezolvate, a deciziei luate, a finalitatii actiunii.

Deciziile de grup; cu cat problemele de grup devin mai compleze, iar pentru solutionarea lor sunt implicate mai multe persoane, cu atat mai dificil este sa se ia decizii in mod unipersonal.In astfel de situatii, elaborarea deciiilor in grup este o necessitate.Realitatea practica arata ca principalele decizii sunt luate in grup si nu de catre o singura persoana.Uneori, chiar daca grupului nu ii apartine decizia este greu de imaginat ca decidentul(liderul grupului decisional) nu va fi influentat de presiunile sau interesele grupului;ele fiind tot mai mult implicate in abordarea deciziilor operationale. Comitetul de directori,echipa, grupul de proiectare, reuniunile constituie arumentele in favoarea tendintei conform careia doua capete sunt mai bune decat unul si ca este mai bine ca deizile sa fie elaborate in grup.Elaborarea deciziilor in grup nu inseamna neaparat ca se vor lua numai decizii bune.Au fost semnalate destule cazuri de decizii necorespunzatoare abordate in grup, dar, in general, exista orientarea de luare a deciziilor de catre grupuri, mai ales in conditiile in care in perioada contemporana se pune accentual vizibil pe constituirea activitatilor pe premise proiectelor care implica, categoric, un grup de persoane abilitate spre realizarea unei finalitati eficiente si proportional cu perspectivele proiectului.Folosirea ca forma de manifestare a procesului decisional de grup, mai concret a formarii unui grup decisional implica un set de considerente care nu fac decat sa sporeasca eficacitatea muncii depuse de fiecare participant la decizie, privind binele cetatenilor.considerente ca: Legitimitatea; Calitatea Noutatea Capacitatea de informare Problema moralului De exemplu daca o persoana ia o decizie se poate aprecia ca autocratic,ca nu tine seama de interesele si parerile celorlalti si ca pune in aplicare mai mult prin constrangere decat prin consens.In acest caz se pune problema legitimitatii deciziei.Evident, cand decizia este luata si acceptata de grup se considera ca are o legitimitate generala chiar si in situatia dezacordului din partea unei persoane.important este ca I s- a cerut parerea si a fost implicat direct in procesul de elaborare a deciziei.Prin urmare,o decizie luata in grup se va bucura de un sprijin mai larg decat o decizie unipersonala.Elaborarea in grup a deciziei inseamna sa se apeleze la mai multe experiente, aptitudini decat ar putea o singura persoana.Nu se poate compara uneori calitatea unei decizii pe care o singura persoana ar trebui sa o ia in conditiile in care acea decizie implica o sfera foarte larga de cuprindere, implica un grad foarte mare de informative si de contradictii.In aceasta situatie, o decizie care implica activ mai multi decidenti capabili, cu siguranta dezia luata va fi una corecta si eficienta. Grupul va elabora mai multe alternative si va propune mai multe modalitati de adoptare in practica.Toti acesti factori reprezinta premise in favoarea luarii unor decizii de o calitate mai mare decat in cazul persoanelor individuale. In situatiile cand se cer idei noi,solutii originale, grupurile sunt considerate superioare persoanelor individuale.Confruntate cu nevoia de a elabora noi idei, grupurile apar si ca o sursa mai prolific. Grupurile include persoane care se diferentiaza sub aspectul experientelor dobandite si al nivelului de informare.De aceea, cand exista o lipsa de informatii sau o urgenta de documentare, grupul va putea aduce mai multe informatii si intr-un timp mai scurt decat ar face-o o singura pesoana.Totodata, utilizarea grupului faciliteaza accesul la cele mai complete si potrivite informatii. Luarea deciziei de grup are valente pozitive sub aspectul satisfactiei profesionale, dar poate constitui un fenomen negative din punct de vedere alstresului.In cadrul grupului oamenii au satisfactii pentru ca schimba opinii, comunica mai mult si, in plus, cand emit si idei bune au sansa sa-si ridice statutul si increderea in fortele proprii. Satisfactia, increderea in fortele proprii sunt component evidente care influenteaza tonusul, moralul oricarei persoane. Limitele dezvoltarii in cadrul unui grup sunt mult mai mari, el iti permite sa te manifesti spunand-ti opinia chiar daca aceasta nu este una perfecta.Paticiparea si a celorlalti membri ai grupului la propria opinie , nu face decat sa o cizeleze sis a o slefuiasca acolo unde este cazul, doar pentru ca rezultatul sa fie unul bun. In lume cel mai mare activ al omului este considerat a fi timpul iar imediat urmatorul este reprezentat de omenire, de oameni, de cetateni.Daca o problema care implica un grup de oameni, pentru a avea o decizie de grup, reuseste sa dezvolte tot ce ei au mai bun si in cel ami scurt timp se aduce si o decizie complete, cu siguranta eficienta, eficacitatea, rapiditatea acestora ca si grup, imbunatatesc calitatea deciziilor si a timpului acordat acestora. Grupul decizional nu reprezinta in fond decat un grup de oameni care isi pun la un loc, formand un tot unitar, talentele, priceperea, rabdarea, cunostintele, experienta in scopul elaborarii unui process decizional care sa conduca spre rezolvarea unei probleme cu care comunitatea se confrunta si care are nevoie de un cadru decizional priceput.

2.Principiile grupului decizional

Grupul uman, oricare ar fi misiunea sa, este o entitate constituita din mai multe persoane independente, autonome, pe o durata bine precizata si avand un scop comun.Pentru a putea evalua calitatile care permit unor persoane sa devina un grup authentic este necesara cunosterea principiilor care stau la baza formarii sale.In acest context se apreciaza (Devillard, 2005, pp.27-29) ca dinamicile unui grup apar si se dezvolta potrivit principiilor: unicitatii, diversitatii si finalitatii. Principiul unicitatii considera grupul o entitate alcatuita din elemente care se combina pentru a actiona in mod unitar.In functie de acest principiu, grupul trebuie sa constituie un tot unitary orientat catre indeplinirea unui scop, avand un manager si un set de practice si proceduri.La maturitate grupul poate fi comparat cu corpul uman.Grupul functioneaza in mod integrat continand un system informational, decoordonare interna, managerul fiind elemental central de analiza si comanda si un system de reglare. Principiul unicitatii determina o forma specifica de relationare intre membrii unui grup si relationeaza obiectivul grupului cu compozitia sa.In functie de obiectiv se stabileste compozitia grupului.De exemplu,grupul(echipa) unui proiect este organizata in functie de scopul proiectului. O alta caracteristica aacestui principiu o reprezinta unitatea de timp.Multimea de individualitati reprezinta un grup care functioneaza unitary doar pe durata desfasurarii abiectivului pentru care s-a constituit. Principiul diversitatii statueaza faptul ca grupul isi trage seva din individualism, indivizii care il alcatuiesc pastradu-si identitatea personala.Fundamentadu-se pe valoarea indivizilor sip e vointa lor de a lucre impreuna, grupul dobandeste substanta datorita elementelor component si diversitatii situatiilor carora trebuie sa le faca fata.Grupul este o entitate, alcatuit din alte entitati care trebuie sa fie compatibile pentru a putea lucre impreuna.Grupul, pentru a se ridica la un nivel inalt de eficienta, trebuei sa combine doua aspect antagoniste: diversitatea indivizilor care il compun si unitatea de actiune.Acceptarea diversitatii este o conditie a succesului : un membru al grupului care este tratat cu indiferenta, ca un simplu pion, nu va cauta sa sediferentieze.O mare oraganizatie pot functiona fara a lua in considerare specificitatea individuala a fiecarui soldat sau angajat, dar in cazul echipelor de priect acest lucru nu poate fi ignorant.Exista, deci, o dubla loica ce anima grupurile: logica unitatii si logica diversitatii. Insistenta in ceea ce priveste diversitatea unui grup ar putea surprinde avand in vedere necesitatea unitatii de actiune.Grupul insa nu inseamna negarea individualitatilor, ci constituie un spatiu mai larg in cadrul caruia se afirma indivizii. Echilibrul intre cele doua principia este cel asigura spiritual de echipa(de grup): unitatea in dezvoltarea unei actiuni concertate si diversitatea pentru a mentine initiative si creativitatea. Principiul finalitatii presupune ca un grup nu ar exista daca nu ar avea un obiectiv de indeplinit.Finalitatea stimuleaza si orienteaza actiunea.Putem define grupul ca fiind o multime de oameni care concur la unitatea responsabilitatii tactice.Aceasta definitie pune in evident finalitatea, unitatea indivizibila si impactul asupra rezultatelor unei organizatii. Acest principiu nu reprezinta doar un interes theoretic; ca si precedentele, dar in propria maniera, are un effect mobilizator ce permite fiecarui membru al grupului sa se focalizeze asupra scopului sis a ofere contributia sa la rezolvarea problemei. Nu de multe ori am auzit gura cetatenilor prin presa zicand ca tot ce aud in jur din partea celor care iau decizii si formuleaza rezolvari la anumite probleme, ca de fapt ceea ce se intampla sunt numai vorbe in vant si ca REZOLVAREA, FINALITATEA lucrurilor nu este cea asteptata.De aici se duduce cum, oamenii, ca si cetateni ai Romaniei nu sunt atat de interesati de procedura care se urmeaza, de membrii echipei, de gravitatea si dificultatea problemei, ei sunt interesati in special de finalitatea deciziei, a hotararilor luate.

3. Elementele constitutive ale grupului

Grupul este un sistem viu si complex. In cadrul sau sunt articulate aspecte diverse precum: retele de comunicare, nevoi operationale, obiective, reguli de functionare.Acest ecosystem se afla sub influenta presiunilor interne (stilul de lucru, mediul ambient) si presiunilor externe (cetatenii etc.).Componentele unui grup sunt : managerul, membrii grupului, sistemul de actiune si viziunea. Componentele grupului interactioneaza prin intermediul functiilor pe care le indeplinesc, cum sunt: functia de pilotare, functia de coeziune, functia de mobilizare si functia de focalizare. Ceea ce distinge un grup de o multime de indivizi nu este compozitia sa, ci gradull de indeplinire a fiecareia dintre cele patru functii, precum si echilibrul mentinut intre ele.De exemplu, un manager prea autoritar, desi este un atribut al functiei de pilotare, nu permite membrilor grupului sa se afirme sis sa formeze o echipa performanta.Este necesar un anumit grad de delegare a autoritatii.In concluzie, gradul de indeplinire a functiilor si modul de operationalizare a elementelor component fac trecerea de la un grup classic de munca la un grup cu caracteristici de echipa.In general, functiile participa la operationalizare mai multor elemente componente ale unui grup. Managerul sau seful grupului, liderul este un personaj indispensabil.In cadrul unuii grup este necesara prezenta unui manager care sa-si assume raspunderea globala si care sa dispuna de o experienta si de o expertiza suficienta.Daca managerul unui grup vrea saimprime dinamica echipei sale va trebui sa treaca de la modul autoritar la unul bazat pe obiective, oameni si interactiuni. El va utiliza in acest sens inteligenta si abilitatile de lider ale celorlalti membri ai grupului pentru a putea atinge stadiul obtinerii unei minti inteligente collective. In cadrul unui grup exista intotdeauna necesitatea asigurarii arbitrajului, coordonarii si responsabilitatii. Este necesara existent managerului deoarece in cadrul corpului (grupului) este nevoie de un system nervos integrat si de un punct de referinta.El este cel care va asigura functiile de previziune, organizare, coordonare, antrenare si control. Necesitatea unui manager rezida de asemenea din principiul unitatii de actiune al grupului.Managerul este un punct de referinta , central in jurul caruia se realizeaza unitatea grupului.El poate fi asemanat cu dirijorul unei orchestra, asigurand desfasurarea actiunii membrilor grupului la unison.Prin stilul sau, el are un rol determinant asupra angajamentului celorlalti, mediului, rezultatelor obtinute.Gardian al intereselor collective si individuale, el este in acelasi timp si reprezentantul institutiei careia ii apartine grupul, cat si al membrilor grupului. Managerul este cel care organizeaza grupul, decide amploarea actiunilor interne.In conceptia autoritara, managerul este necesar pentru expertiza sa si pentru a-I determina pe subordonati sa munceasca.In conceptia dinamica, managerul trebuie sa fie un reper in cadrul actiunii grupului. In functie de stilul abordat, managerul va imparti functia de pilotare cu alti membri ai grupului sau o va pastra pentr sine.El va trebui sa lase mai mult sau mai putin libera initiative coechipierilor sis a le pastreze responsabilitati.In general poate aborda trei tipuri de atitudini: Sa se comporte ca un autocrat care decide singur; Sa se comporte ca un lider charismatic care antreneaza membrii grupului in realizarea conducerii; Sa se concentreze asupra dinamicii grupului. Membrii grupului se compun dintr-un numar de persoane care alcatuiesc grupul si relatiile care se stabilesc intre ele.Ca si amnagerul, membrii constituie un ansamblu uman al grupului, distinct de celelalte subansamble : ethnic si operational. Acest element complex integreaza dimensiunea individuala, dimensiunea rationala sip e cea colectiva. Membrii sunt ghidati de o serie de factori : psihologia indivisuala, psihologia sociala, cultura, fiziologie, nivel de maturitate, etc. O multitudine de persoane poate fi un conglomerate de oameni (exemplu : multimea celor care se afla in autobuz) sau poate fi o legatura de afectiune si sentimente impartasite (exemplu : o echipa de fotbal, membrii unei promotii de student).In acest sens, grupul este o veritabila echipa si nu un conglomerate de persoane. Membrii grupului sunt pioni activi care participa la rezultatul final al activitatii, a deciziei ce a urmat a fi luata. Sistemul de actiune reprezinta ansamblul de procese , prceduri si modalitati de operare necesare atingerii cu success a obiectivului colectiv.Sistemul de actiune regrupeaza practicile comune care isi aduc aportul la realizarea coeziunii tehnice: aspecte specifice sarcinilor, meseriilor, practicilor.Intr-un sistem de actiune pot fi identificare patru subsisteme: informational, operational, de reglare, decizonal. Calitatea sistemului de actiune depinde de maturitatea colectivului, stilul de management, nivelul de performanta urmarit.Daca sistemul de actiune este respectat, activitatea grupului este mai performanta, eficienta. Subsistemul informational se refera la schimburile realizate intre managerul grupului, membrii si mediul ambient.El este organizat sub forma reuniunilor, rapoartelor, sistemelor de operare a informatiilor.Rapiditatea si precizia sa sunt doi factori esentiali pentru eficienta sa.Subsistemul informational permite fiecarui membru al grupului sa fie informat in timp real asupra situatiei prezente.Functiunea coeziva nu poate indepli in lipsa realizarii unei informari eficiente a tuturor membrilor grupului. Subsistemul operational defineste normele de actiune, atat pe cele individuale , cat sip e cele collective.este determinat de procesele generale utilizate in cadrull grupului, de procedure, de scenario tactice, modalitatile de operare, planurile de actiune, metode de coordonare. Calitatea sa se amelioreaza in etapa de normare.Sintetizand, subsistemul operational articuleaza sarcinile, rolurile, alternanta schimburilor, modul de reactie la diferite situatii.Cu alte cuvinte: ce, cine, cand, cu cine si cum? Subsistemul de reglare.In timp un grup se uzeaza si se regenereaza .Pentru a evita uzura el trebuie sa adopte o serie de modalitati de reglare.Daca grupul se regenereaza, uzura nu il va mai afecta. In acest sens sunt necesare practici de evaluare, termene intermediare, modalitati de feedback pentru a putea ameliora modalitatile de actiune si pentru a indeparta elementele ineficiente si redundante. In practica, sistemul de reglare este alcatuit dintr-un sistem de obiective intermediare, de previziuni, planuri si programe care permit analiza stadiului in care se afla grupul. In cadrul sistemului de reglare se integreaza toate functiile procesului de management, reuniunile avand rol important in corectarea actiunilor membrilor grupului. Sistemul de reglare permite realizarea controlului si evaluarilor pe de o parte, iar pe de alta parte, in plan umna, mentine coeziunea si mobilizarea grupului. Un alt avantaj al sistemuluii de reglare consta in faptul ca permite realizarea controlului reciproc ceea ce conduce la intretinerea unui climat mobilizator. Apanaj al grupurilor performante, sistemul de reglare este cu atat mai util cu cat el permite interventia asupra actiunii in amonte, evitand apelarea la reglari mai dificile in aval. Subsistemul decizional reglementeaza atribuirea responsabilitatilor si modurile in care deciziile pot fi luate.In cadrul subsistemului decizional, deciziile sunt clasificate si ierarhizate. Subsistemul decizional releva structura grupului si nivelul de delegare a autoritatii. Viziunea reprezinta cadrul general in care are loc actiunea si se compune la randul sau din: misiunea institutiei, proiectului; strategii; valori; nevoi si dorinte personale ale membrilor. Viziunea creeaza un punct de reper, da nastere la aspiratii care pun in miscare grupul.Ea favorizeaza punerea in miscare a unor tensiuni progresive iar primele rezultate obtinute vor stimula dorinta de mai mult.Ea reprezinta un element esential al unui grup cu ajutorul caruia sunt identificate prioritetile care favorizeaza angajamentul pe termen lung si descurajeaza oportunismul. Pentru ca o viziune sa fie eficace este nevoie sa intruneasca patru proprietati: sa faciliteze comunicarea; sa aiba sens strategic; sa genereze pasiune; sa inspire membrii grupului. Contextul si mediul ambient. Descrierea elementelor grupului decizional nu ar fi complete daca ar fi omis contextual . Toate sistemele deschise comunica cu mediul ambient, care , la randul sau, comunica cu sistemul. Grupul isi desfasoara activitate in cadrul unui mediu vast care in inglobeaza si formeaza contextul. Acest mediu ambient determina , de fapt, caracteristicile grupului: in cadrul sau grupul se formeaza, se organizeaza, dobandeste un obiectiv, schimba informatii. Mediul exercita influenta sa asupra diferitelor servicii interne, asupra comunicatiilor, asupra rezultatelor obtinute.Pozitia grupului in central contextului care il inglobeaza poate fi rezultatul in mod avantajos din punct de vedere managerial.

4. Grupul decizional eficient

Studiile referitoare la eficienta grupului decizional contin abordari de o mare diversitate. Totusi in practica teoriile factorilor si participarii grupului par sa aiba cea mai larga recunoastere. In 1985, Charles Handy, in cartea sa: Sa intelegem organizatiile , apreciaza ca determinantele grupului decional sunt reprezentate de trei grupe de factori: datele de intrare, factorii de influenta si rezultatele. Datele de intrare sunt reprezentate de grup, sarcina si mediul ambient.Datele de intrare sunr considerate marimi date, care nu se schimba in timp. Grupul exercita influenta asupra eficientei prin marime, component, obiective si etape ale evolutiei. Un grup prea mare sau prea mic influenteaza negative eficienta. Grupul mare are tendinta sa se divizeze in subgrupuri cu interese conflictuale. Grupul mic nu poate beneficia de gama necesara de cunostinte si experinte. C. Handy apreaciaza ca un grup de 5-7 persoane permite un nivel ridicat de participare si implicare, iar grupul de peste 20 de persoane dovedeste un moral scazut si absenteeism ridicat. Componenta grupului influenteaza prin capacitatile individuale si prin compatibilitatea generala a membrilor. Doar o anumita component confera grupului decizional capacitate creatoare. In acest context, grupul este creative, cand persoanele care il compun au deprinderi tehnice, capacitate artistic, talent in domeniu, cunoastere factual si stil cognitive sau metoda de gandire. In orice grup exista un melanj de obiective individuale si de grup care vor fi urmarite. Daca obiectivele sunt diferite, eficienta va scadea, deoarece afirmarea personala va trece pe primul plan. Dupa cum s-a amintit, elaborarea in grup a deciziilor este un process complex constituit din patru etape. Din acest punct de vedere, grupul prezinta eficienta daca etapele sunt negociate. Sarcina influenteaza eficienta prin natura, importanta si claritate. Sub aspectul naturii se poate aprecia ca unele decizii sunt preferabile pentru o abordare in grup, iar altele nu. Totodata eficienta grupului scade daca, daca acesta trebuie sa-si asume sarcini care variaza considerabil. Jocurile sportive de echipa repreyinta un bun exemplu pentru a sustine ideea motivarii sau a demotivarii. Duritatea, importanta unei intreceri sportive motiveaya sportivii, in timp ce lejeritatea , lipsa de importanta ii demotiveaza. In mod asemanator, cu cat sarcina este mai importanta , cu atat grupul este mai motivate sa o indeplineasca. O sarcina mai putin importanta va genera la nivelul grupului superficialitate, lipsa de concentrare in abordarea deciziei. Claritatea sarcinii faciliteaza grupului sa opteze pentru o structura de management bine conturata. Sarcinile neclare, ambigui, vor necesita mai mult timp si sprijin din interiorul grupului. Mediul ambient, reprezentat printr-o serie de factori fizici, psihologici si sociologici, isi exercita influenta asupra eficientei prin normele grupului, pozitia liderului, relatiile intergrupari si conditiile de mediu. Normele grupului definesc caile si intrumentele de lucru, stilurile de intalniri, metodele de raportare si mecanismele de coordonare. Cu cat normele se pottrivesc cu activitatile grupului cu atat si eficienta creste. Grupurile vor continua sa se conformeze normelor stabilite chiar daca , in unele cazuri, nu se potrivesc cu activitatile lor. Cand grupul consuma timp pentru adaptarea normelor la cerintele realitatii de lucru, eficienta scade. Pozitia liderului se refera la pozitia detinuta de acesta. Cu cat puterea este mai mare, cu atat va fi mai mare libertatea liderului de a promova un anumit stil de luare a deciziilor. Inn general, o pozitie de putere mare va permite liderului sa determine grupul sa ia decizii intr-un timp scurt. Relatiile intergrupuri caracterizeaza natura legaturilor dintre grupuri, perceptiile pe care le au grupurile unele fata de altele. Relatiile intergrupuri genereaza doua categorii de grupuri: cu statut inalt si cu statut scazut. Un statut inalt face ca deciziile grupului sa fie acceptate cu surinta de catre cei din afara si, pe de alta parte, sa imbunatateasca moralul membrilor de a ramane implicate in activitatea lor. Conditiile de mediu redau un complex de factori de natura diversa(fizica, estetica, sociologica, psihologica etc.) care influenteaza pozitiv sau negative pozitia grupului. Confortu, atmosfera relaxanta, apropierea interumana favorizeaza cresterea eficientei. Izolarea, zgomotul, conflictele reduc eficienta. Factorii de influenta pot fi schimbati pentru a imbunatati performantele grupului. Deoarece se bazeaza pe schimbare, atunci capacitatea de lucru si eficienta grupului pot sa creasca. Factorii de influenta se refera la : stilul de management, procesele si procedurile utilizate si motivarea membrilor. Rezultatele sunt appreciate prin productivitatea muncii si prin satisfactia membrilor. Masura in care membrii grupului isi ating obiectivele indivisuale si de grup, in care sunt indeplinite scopurile propuse sunt indicatori de productivitate si satisfactie cu impact asupra eficientei in present si viitor. In afara teoriei factorilor, eficienta grupului se poate se poate baza si pe intelegerea si aplicarea conceptului de participare a grupului. In acest context, o mare extensie au teoria rolurilor si teoria prevenirii gandirii de grup. Grupul isi supraapreciaza capacitatea de a reusi cigar si in conditii de risc si incertitudine. Idea ca noi suntem cei mai buni insotita de sfidarea minimei prudente alimenteaza si dezvolta convingerea invulnerabilitatii. De fapt, in scurt timp, grupul va avea reflectarea corecta a iluziei invulnerabilitatii. In cazul cand grupului I se sugereaza ca planurile sale nu reusesc continua sa creada ca are abordari corecte la decizia de luat. Mai mult, grupul consuma un timp exagerat gandindu-se la rationalizarile impuse de un eventual esec si de alte moduri care sa ocoleasca avertismentele. Evident, grupul nu poate detecta nici o slabiciune pentru ca rationalizeaza colectiv. In cadrul procesului de mentinere a unui inalt nivel de conformitate, grupul ajunge la convingerea ca ceea ce face sta correct nu numai in sens logic, dar si in sens moral si etic. Reflectarea atitudinala reprezinta credinta de neclintit in moralitatea grupului. Victimele gandirii detin reprezentari eronate sau simpliste asupra grupurilor concurente. M. Belbin aprecia ca numai prin interpretarea unor roluri de catre persoanele componente ale grupului se poate realiza un grup eficient si puternic. Aceasta pozitie face ca grupul sa fie mai putin constient de orice consecinta discutabila din punct de vedere moral sau etic a deciziei luate.(figura 1.1.) Rolul Descriere

PresedinteleAsigura cadrul necesar pentru comunicare si este interpretat de liderul grupului

Lucratorul Persoana este dispusa la efort pentru documentare, gandire, elaborare de alternative.

Trisorul Cauta argument pentru a exagera in evidentierea anumitor aspecte legate de luarea deciziilor.

Persoana cu ideiContribuie cu noi sugestii.

Investigatorul resurselorDescopera cum si de unde pot obtine resursele.

Evaluatorul Stabileste cat de valide sunt sunt contributiile si masura in care grupul si- a atins obiectivele.

Bufonul Mentine buna dispozitie.

Finalizatorul Este persoana interesata de finalitatea deciziilor.

Fig. 1. Exemplu de roluri necesare unui grup decizional eficient

5. Modele de rationalizare a deciziilor de grup

Cerintele de rationalitate ale deciziilor in grup sunt mult mai complexe decat cele ale deciziilor unipersonale. Astfel de decizii impugn respectarea urmatoarelor conditii: daca o anumita variant decizionala urca pe cara preferintelor fiecarui individ, atunci trebuie sa urce sip e scara preferintelor grupului; daca decizia se refera la n alternative posibile, clasamentul facut de grup acestor alternative nu trebuie sa fie modificat prin luarea in considerare a unei noi alternative; regula dupa care se ia decizia in grup nu trebuie sa fie independenta de opiniile individuale, ci trebuie sa depinda direct de aceste opinii; decizia in grup nu trebuie sa fie identica cu opinia unui anumit membru al grupului fara a tine seama de opiniile celorlalti. Prin selectarea atenta a membrilor grupului si eforturile liderului de a crea o adevarata echipa se creeaza un climat adecvat elaborarii si adoptarii deciziilor de grup.

6. Deciziile de grup privind proiectul Palas

Deciziile de grup fac parte dintr-un lant lung de actiuni care nu fac decat sa creasca eficienta in procesul decional, in ceea ce simnifica acesta, in toata complexitatea lui. O decizie de foarte mare amploare din orasul nostru, IASI, este ceea ce reprezinta acum Proiectul Palas. Hotararea privind complexitatea proiectului (care cuprinde o zona comerciala, rezidentiala, hoteliera, birouri clasa A, cea mai mare parcare subterana din Romania si un parc amenajat pe aproximativ 5 hectare) implica ample probleme, iar neasigurarea unui cadru decional stabil si priceput nu ar duce la o finalitate asteptata si eficienta. Primaria a concesionat firmei private 12 ha de teren in spatele PalatuluI Culturii, intr-o zona, dupa cum bine se stie, de importanta istorica. Potrivit contractului, partea primariei in asociere este de 42 de milioane euro, in conditiile in care terenul a fost evaluat la 300-600 euro/mp. Pentru ca decizia este una de grup, este normal sa apara si anumite dezavantaje, si astfel dezechilibrele sunt si ele parti constituante. Directia Nationala Anticoruptie a inceput urmarirea penala pentru abuz in serviciu impotriva primarului PSD al Iasiului, Gheorghe Nichita, si a viceprimarului Constantin Neculau, in urma unei plangeri depuse de Zaharia Schrotter. De a semenea, s- a inceput urmarirea penala si impotriva secretarului Consiliului Local, Lacramioara Vernica, directorul ethnic al municipalitaii Mihai Chirica si consilierilor locali Ionel Oancea (care este seful Comisiei de urbanism din cadrul Primariei Iasi) si Camelia Gavrila. Seful comisiei de urbanism este acuzat de intentia de a negocia defavorabil interesului public. Fapta se refera la negocierile purtate intre municipalitate si Iulius Group cu privire la redeventa anuala ce o va primi Primaria Iasi in urma asocierii. Cei sase au fost asteptati, pentru o noua runda de audieri, la inceputul lunii iunie. Procurorii DNA cerceteaza modul in care s-a incheiat contractual de asociere in participatiune dintre Consiliul Local Iasi si firma Iulius Group, patronata de multimilionarul inn euro iulian Dascalu. In prezent , specialistii Iulius Group lucreaza impreuna cu reprezentatii institutiilor financiar bancare pentru stabilirea unuii graphic de executie a lucrarilor si de etapizare a proiectului la noile conditii. Aici intervine redirectionarea si reconsiderarea planului , intregului demers al ativitatii in care decidentii grupului au posibilitatea sa o faca, mai ales ca membrii grupului sunt membri responsabili si cu multiple cunostinte din multe domenii si care le permite sa redreseze activitatea si nu sa o stopeze. Masurile pe care decidentul ajunge sa le aplice nu este decat rezultatul muncii asidue si collective a grupului. Atunci cand problema este destul de complicate si solicita o multitudine de informatii din diverse domenii, consumul de timp rezultat in urma implicarii mai multor persoane cadrul procesului decizional poate fi justificat, insa suportul informational performant contemporan este un adevar valorificator al timpului si un real ajutor. Deciziile din cadrul proiectului sunt unele controversate, ele sunt considerate, pe de o parte, ca fiind unele eficiente si care vor avea rasfrangeri pozitive asupra cetatenilor Iasiului si nu numai, ca diminuarea numarului de masini parcate pe trotuare prin acea parcare v-a fi sustinuta de posesorii de masini, dar poate nu si de cei ce locuiesc in zona Palatului, miscarile frecvente ale masinilor inspre parcare si din parcare s-ar inmulti, cu un efect mai mult sau mai putin benefic in functie de diferitele puncte de vedere, crearea zonei hoteliere poate fi cu adevarat utila pentru turisti,pentru oamenii de afaceri, la fel si birourile functionale, neuitand si de marele parc, un spatiu de care s-ar bucura toti amatorii de relaxare, iar pe de alta parte o serie de opinii conform carora proiectul nu este decat o metoda de a castiga bani si de a se imbogati si mai mult unii. Personal consider ca proiectul este unul foarte mare si o provocare la adresa partcipantilor, caci dulce va fi clipa in care acest proiect isi va atinge finalitatea si chiar voi avea ocazia sa ma plimb in parc sau sa admir imensele cladiri finisate si aratoase. Este un proiect complex si cu siguranta decidentii nu fac decat sa caute cea mai buna decizie din toate, si ca derularea lucrurilor, acum in process de stagnare, vor lua avant si se va ajunge la o multumire pentru toti. Ca si un punct de vedere final, privind deciziile de grup, sunt o axistenta pro acestui mod de lucru, avand in fata un mic exemplu, care de fapt creeaza mediul pentru cele mari, si anume proiectele pe grupa la facultate. Am observat cu stupoare cum calitatile unor lucrari sunt formidabile si cum personal am evoluat, din punct de vedere al notarii si nu numai. Este o actiune benefica si rezultatele intradevar difera iar vorba de la inceputul proiectului meu doua capete sunt mai bune decat unu isi merita aclamarea si folosinta.

Bibliografie 1. Management. Functii. Structuri. Procese , Dumitru Constantinescu, editura Universitara, Craiova, 2008.2. Managementul serviciilor publice, Maria Viorica Bedrule-Grigoruta, editura Tehnopress, Iasi, 2007.3.Mihaela Onofrei, Decizia in administratia publica, support de curs, Iasi, 2006-2007.4. ziaruldeiasi.ro5. evenimentul.ro6. Hotararea privind Proiectul Palas

16