INDRUMAR INDRUMAR

DE AFACERI INDE AFACERI IN

I O R D A N I AI O R D A N I A   

20102010

1. CADRUL GENERAL 2. REPERE SI POLITICI ECONOMICE 3. COMERTUL EXTERIOR 4. REGIMUL COMERCIAL 5. POLITICA FISCALA 6. RELATIILE ECONOMICE ROMANO-IORDANIENE 7. CLIMATUL DE AFACERI 8. INFORMATII PRACTICE PENTRU CALATORIILE IN IORDANIA 9. ADRESE UTILE, DIVERSE

 

1.1. CADRUL GENERALCADRUL GENERAL

 Denumirea oficială a ţării: REGATUL HASEMIT AL IORDANIEIForma de guvernământ: Monarhie constitutionala ereditară în sistem parlamentar: regele pastrează, prin Constitutie, atributii legislative si executive, detinând, în fapt, ca suveran, puterea supremă. Impărţire administrativă - 12 guvernorate (muhafazat): Amman, Ajlun, Al Balqa', Al Karak, Al Mafraq, At Tafilah, Az Zarqa', Irbid, Jarash, Ma'an, Madaba si Zona Economica Speciala Al Aqaba (începând cu 15 februarie 2001).Capitala: Amman, 2,2 mil. locuitori.Geografie: Orientul Mijlociu, având ca vecini Siria la nord, Irakul la nord-est, Arabia Saudită la sud-est şi Israelul la vest. Golful Aqaba, la sud, îi permite iesirea la Marea Rosie.Granite: 1619 km2; pe tari: Irak 181 km, Israel 238 km, Arabia Saudită 728 km, Siria 375 km, Cisiordania 97 km.Climă: în cea mai mare parte deşertică, aridă; din noiembrie până în aprilie, sezon ploios în vest. Relief: platou deşertic în cea mai mare parte a zonei de est; podiş în vest. Valea "Marii Fisuri" separa malurile de est si de vest ale raului Iordan;  cel mai jos punct: Marea Moartă - 412 m, iar cel mai înalt: Jabal Ram 1734 m. Suprafata: 89.213 km2 (uscat: 88,884 km2, apa: 329 km2). Ape teritoriale: 3 mile marine.Probleme de mediu: resurse de apa foarte limitate, despăduriri, eroziunea solului, deşertificare.Populatia: 5,8 milioane locuitori, din care cca. 80 % traiesc în orase.În Amman locuiesc peste 2,0 milioane locuitori. Principalele orase sunt: Zarka (cca. 620.000 locuitori), Irbid (400.000 locuitori), Aqaba (80.000 locuitori). Peste jumatate din populatia tarii este formată din palestinieni naturalizati, care activeaza cu preponderenta in domeniile bancar, comercial si industrial. Refugiatii irakieni stabiliti in Iordania (tara gazda pentru peste 600 de mii de cetateni irakieni, dintre care doar jumătate sunt rezidenti legali).Limba oficială: araba; limba secundară este engleza (înţeleasă şi folosită de clasa mijlocie).Ziua Naţională: 25 mai (1946) - proclamarea independentei (de sub mandatul britanic).Constituţie: a fost adoptată la 8 ianuarie 1952.Sufragiul: 20 ani; universal.Executivul: Şeful statului: Regele Abdullah Bin al Hussein al II-lea; Cabinet: Este format de către primul ministru după consultări cu Regele;Alegeri: Nu, monarhia este ereditară.Legislativul: Adunarea naţională bicamerală sau Majlis Al – Umma este formată din Senat şi Camera Reprezentanţilor. Religia: Islamul (sunit) este religie de stat (exista si un minister pentru probleme islamice). Comunitatea crestină, minoritară, practică cultele ortodox, catolic si greco-catolic. Musulmani suniţi 88%, creştini 8% (2006 est.)Moneda nationala: Dinarul iordanian (JD)1 JD = 1.000 filsi sau 100 qirsi (piastri); Rata de schimb: 1 USD = 0,708 JD.Dinarul iordanian este legat de USD, rata de schimb neschimbata din 1995.

 

Numere de urgenta: Ambulanta: 199; Pompieri: 199; Politie:191; Servicii de Urgenta: 198; Politia Rutiera: 190; Politia de Autostrada: 534-3402Fusul orar: GMT+2 iarna (octombrie-februarie), GMT+3 vara (martie-septembrie)Clima: Temperatura medie in Amman in perioada de vara este 26°C, dar poate atinge 49° in anumite zone. In perioada iernii, temperatura medie este 7°C. Informatii suplimentare: Travel guide about JordanComunicatii: Coduri telefonice: Apel din Iordania in Romania: 00 40 ….; Apel din Romania in Iordania: 00 962 ….; Telefonie mobila: GSM; Sufix Internet: .jo

2.2. REPERE SI POLITICI ECONOMICEREPERE SI POLITICI ECONOMICE

RISCUL DE TARAPolitic Comercial

Scazut Ridicat Scazut Ridicat

LIBERTATEA ECONOMICA: Punctaj: 65,4/100; Nivelul: moderat; Locul in Lume: 51 din 179; Locul in Regiune: 6 din 18

RATA CRESTERII ECONOMICE (PIB): 4,0% in 2010 (estimare)

TRENDUL ECONOMIC: Iordania este clasificată de Banca Mondială ca o ţară cu "venit mediu scazut." Este o ţară mică, cu resurse naturale limitate. Recentele reforme economice menite să liberalizeze comerţul şi sa atraga investiţiile, au permis Iordaniei să inregistreze o performanta economica buna in 2009. Până în 2007, rata de creştere a PIB-ului a fost menţinuta la aproximativ 6%. Sărăcia, şomajul (aproximativ 12%) şi o datorie externă relativ mare, sunt principalele probleme ale ţării. Economia Iordaniei rămâne vulnerabilă la şocurile externe şi tulburările regionale. In plus, este foarte dependentă de ajutorul extern. În 2007, deficitul bugetar a crescut la peste 8% din PIB. Acest lucru se datorează în principal creşterii subvenţiilor pentru alimente şi produse energetice, asociate cu o scădere a ajutorului internaţional. Iordania a fost foarte puţin afectată de criza financiară din 2008 şi a cunoscut o încetinire economică moderată în 2009. Scădere a preţului materiilor prime şi a produselor alimentare de bază, în 2008, a ajutat la creşterea consumului. Cu toate acestea, performantele economice ale Iordaniei au scăzut în 2009, ca urmare a reducerii transferurilor de bani ale imigranţilor în ţările din Golf, afectate, la randul lor, de încetinirea creşterii economice. În contextul crizei economice globale, exporturile Iordaniei au scăzut, de asemenea, în 2009.

PRINCIPALELE SECTOARE ECONOMICE: Agricultura reprezintă aproximativ 2% din PIB. Lipsa resurselor de apă creează un obstacol pentru dezvoltarea agriculturii. Culturile principale sunt: grâu, orz, linte, rosii, vinete, citrice, masline si struguri. Fosfaţi şi potasiu sunt singurele resurse naturale. Sectorul producator este destul de limitat şi dominat de textile, aflat într-o stare de criză în momentul de faţă, datorită concurenţei internaţionale. Industria si mineritul contribuie, împreună, cu aproape 30% la formarea PIB. Guvernul încurajează dezvoltarea tehnologiei informaţiei şi turismului. Sectorul serviciilor contribuie cu ⅔ la PIB. Iordania este deosebit de activa în domeniul tehnologiilor de comunicare şi serviciilor financiare. Sectoarele de distribuţie şi infrastructura de turismcontribuie, de asemenea, în mod semnificativ la PIB. Sectoarele de construcţii şi transport sunt în plina ascensiune.

Fosfatii, singura bogatie naturala a Iordaniei. Compania iordaniana de stat "Jordan Phosphate Mines Co – JPMC" www.jpmc.com.jo este singura care detine licenta de exploatare a depozitelor de fosfati. Dispune de 4 mine si un complex chimic  in portul Aqaba. 

Exportul fosfatilor se face prin terminalul specializat, din portul Aqaba. Capacitatea de depozitare in port este de cca 350.000 tone. Terminalul  dispune de  instalatii si echipamente care permite amestecul / o prelucrare primara, conform cerintelor beneficiarilor, precum si capacitati de manevrare-incarcare in nave pentru o cantitate de 9 milioane tone/an. Exista doua cheiuri special amenajate, la care pot acosta vapoare de 30.000 si 100.00 tone capacitate. Principale destinatii de export: China, India, Japonia, Africa de est, UE, Pakistan. Restul cantitatilor au fost folosite pentru fabricarea acidului fosforic (1,3 milioane tone) la Complexul chimic Aqaba si pentru livrari catre companii diverse (1,0 milioane tone). Alte produse de export:  DAP, 566.000 tone (indeosebi in Asia si estul Africii), acid fosforic (indeosebi iu UE, dar cu respectarea unor norme stricte de mediu) aluminium fluoride, concentratie 97%, 11.000 tone.

Industria textila – sector care a cunoscut in ultimii ani o dezvoltare insemnata, in special in OIZ. Dezvolatrea a fost facilitata de existenta FTA care a permis patrundera pe piata SUA si internationala a marfurilor iordaniene. Exporturile iordaniene de textile vor cunoaste si in viitor o crestere bazata pe  avantajele competitive ale Iordaniei precum si de Acordurile QIZ, FTA, WTO, EU Trade Agreement. Exportatorii iordanieni sunt grupati intr-o puternica Asociatie – Jordan Garments, Accessories & Textiles Exporters Association ( JGATE), www.jgate.org.jo

Industria farmaceutica – crestere anuala de 15 % contributie de 10% in GDP, 10 % din totalul exporturilor iordaniene, investitii de peste 450 milioane dolari. Piete: Africa de Nord, Arabia Saudita, UE si SUA. Companii representative: Hikma Pharma ( www.hikma.com), Dar Al Dawa ( www.dadgroup.com). Productivitatea in sectorul farmaceutic va creste in continuare, sectorul avnd o strategie orientata catre export, cu fonduri importante alocate pentru R&D si  respectarea drepturilor de proprietate  ( TRIPS Agreement).

Tehnologia informatiei (IT ) – sectorul a fost identificat ca principalul catalizator pentru dezvoltarea economico-sociala a Iordaniei. Programul national " Connecting Jordanians" are ca scop intoducerea IT in toate ramurile economiei si  sistemul de educatie. Intre ministerul iordanian al informatiei si tehnologiei comunicatiei si compania Microsoft a fost semnat un Parteneriat strategic, colaborare intarita si de  vizita la Amman a lui Bill Gates, presedintele marii companii americane.Conform " The Global Competitiveness Report 2005" Iordania ocupa locul 9, din 105 tari, in promovarea sectorului IT si locul 16 in atragerea ( licente) investitiilor straine. Resurse: Ministerul Informatiei si tehnologiei comunicatiei- www.moict.gov.jo;  Information Technologies Association - Jordan www.intaj.net .

Turismul – numar de turisti cca 5 milioane, in principal din tarile arabe, UE, SUA, Israel, Asia. Locuri cele mai vizitate : Petra, Wadi Rum , Marea Moarta, Locul de botez. Strategia Guvernului urmareste dublarea veniturilor obtinute din turism, respectiv 1,8 miliarde dolari, in anul 2010. Resurse: Jordan Tourism Board – www.seejordan.org; www.allinjordan.com; www.petratours.com – obiective, programe, info, etc.

Fructe si legume proaspete - Jordan Exporters & Producers Association for Fruits & Vegetables – www.jepa.org.jo; Ministerul agriculturii din Iordania sprijina, prin programe si subventii, producatorii agricoli. Iordania exporta anual in Romania legume si fructe in valoare de circa 5 milioane $, principalul producator si exportator fiind Jordan River Company (JORICO) din Valea Iordanului.

Energie - petrol si gaze naturale, energie nuclearaResurse: Ministerul energiei si resurselor minerale – www.memr.gov.jo 1. Iordania nu dispune de resurse energetice – importa cca 95% din necesarul de petrol si gaze naturale. Costul acestor importuri reprezinta 25% din  GDP. Estimarile autoritatilor prevad o crestere  a necesarului de produse energetice  de 5% anual, pana in 2020. In anul 2006, consumul de energie electric ape cap de locuitor a atins 2089 Mwat, cel mai mare din lumea araba. Varful consumului de en. electrica: 2190 Mwat.2. Iordania dispune de o singura rafinarie – Zarqa, obiectiv modernizat in cooperare cu Romania, in anii 80-90. In conformitate cu Planul strategic al energiei, elaborat de ministerul iordanian de resort, se  intentioneaza modernizarea rafinariei, marirea capacitatilor de stocare a petrolului in portul Aqaba – investitii totale in valoare de 715 milioane dolari, termene de implementare: 2008-2012.

3. Iordania nu dispune de conducte pentru transportul petrolului. Importul de petrol se realizeaza prin portul Aqaba; de aici se transporta, cu cisternele, la Rafinaria Zarqa (cca 350 Km, nord); petrolul provine din Arabia Saudita si din zona Golfului.Iordania a semnat cu Irakul un acord de cooperare in domeniul petrolier (iunie 2007), pentru livrarea de petrol (cu cisterne auto), la preturi avantajoase si construirea in viitor a unei conducte avand ca punct de plecare statia Haditha, situata in nord-vestul Bagdadului si punct terminus Rafinaria Zarka. Constructia conductei este conditionata de stabilizarea situatiei din Irak si solutionarea finantarii proiectului. In perioada dinaintea razboiului, Irakul a fost principalul furnizor de petrol al Iordaniei iar autoritatile iordaniene doresc sa revitalize si sa dezvolte relatiile de  cooperare  traditionale in acest domeniu. In prezent, Iordania importa petrol din Irak prin  societatea de transport " Iraqi-Jordan Land Transport Co".4. Importul de gaze naturale se realizeaza din Egipt, prin conducta "Pan Arab", care tranziteaza Iordania.  Conducta intra in Iordania prin portul Aqaba se indreapta spre nord, la granita cu Siria. Constructia conductei a fost terminata pe teritoriul iordanian, in anul 2006 (cca 450Km), urmand a se continua traseul in Siria si  Liban, si inviitor spre Turcia. Iordania a realizat conversia / alimentarea cu gaze naturale a centralelor electrice de la Aqaba si Zarqa pentru a asigura o functionare mai eficienta si nepoluanta. 75% din energia electrica a tarii este generata de folosirea gazului metan in centrale. Are in vedere un program de introducere a gazului natural prin retele stradale la consumatorii casnici, in capitala Amman si din orasele Aqaba si  Zarqa. 5. Energie nucleara: Iordania a decis sa dezvolte un program energetic prin folosirea in scopuri pasnice a energiei nucleare, tara nedispunand de alte resurse energetice. Strategia elaborata de Comisia nucleara iordaniana, prevede ca 30% din energia electrica sa provina, treptat,  din reactoare nucleare, care vor fi puse in functiune in perioada 2014-2025. In prima faza se va construi un reactor de 400 MV, bazat pe rezervele naturale de uraniu ale Iordaniei. In vederea realizarii obiectivului propus, in ultimii ani, Iordania incheiat acorduri specifice cu un numar de state, printre care Franta, Canada, Coreea de Sud si SUA (cu acestea din urma au semnat, in oct. 2007, la Viena, Acordul de cooperare in domeniul energiei nucleare, care acopera domeniile tehnologie, asistenta, securitate, manipulare si depozitare materiale radioactive, scolarizare si pregatire specialisti). De asemenea, un acord de cooperare similar cu Romania se afla in stadiu avansat de negociere si semnare.6. Resurse petroliere: Iordania dispune de importante reserve de sisturi bituminoase, peste 40 miliarde tone. Ministerul iordanian al Energiei si Resurselor Minerale a stabilit contacte cu firme internationale (printre care, Petrobras) pentru elaborarea unor studii de fezabilitate care sa conduca la inceperea exploatarii, eficiente, a acestor rezerve. Se au in vedere zonele : Al Lajoun, Al Kamshah si Al Harir. Principalul impediment este tehnologia (poluanta) si eficienta utilizarii energetice. 7. Alte resurse cu potential: Rezervele de uraniu ale Iordaniei (estimate la circa 60-70 mii tone), in asociatie cu concentrari de alte metale, se gasesc in cantitati mai importante in special in zona centrala a tarii, fiind demarata deja cooperarea cu mai multe companii straine (Areva, Rio Tinto, SinoU) in vederea punerii in exploatare, in regim de participare a statului iordanian la impartirea si valorificarea acestora. 8. Iordania este printre cele mai sarace tari din lume in privinta rezervelor de apa, deficitul anual se ridica la 600 milioane m3; guvernul acorda fonduri importante descoperirii unor noi resurse de apa, conservare si reciclare.  Dintre proiectele mai importante mentionam: bazinul Dissi, proiect in  valoare de cca. 600 mil. dolari, sanse de adjudecare un consortiu de firme-banci din Turcia (grupul GAMA). La licitatia privind atribuirea de lucrari pentru realizarea proiectului participa si firma Foradex, in calitate de subcontractor al firmei GAMA – contractorul general si finantator al proiectului; Un alt proiect pentru resurse de apa este conducta care va lega Marea Rosie de Marea Moarta ("dead see - redsee") proiect hidro, energetic si pentru salvarea Marii Moarte, intre Iordania, Israel si Plalestina, valoare estimativa 3 miliarde dolari. In prezent sunt negocieri pentru finalizarea studiului de fezabilitate – valoare 15 milioane dolari. Realizarea proiectului depinde de evolutia situatiei politice din zona.  Companii din domeniul energiei:Central Gas - www.centralgas.jo Energy Management Services - www.ems-int.com Ideal Solar Energy Company (Hanania) - www.iseco.com.jo JomoGas - www.jomogas.com/jomogas.html Jordan Electric Power Company - www.jepco.com.jo Jordan Petroleum Refinery Company - www.jopetrol.com.jo National Electric Power Company - www.nepco.com.jo

National Petroleum Company - www.npc.com.jo Petrojd Engineering - www.petrojd.com

 

Companii de engineering Al-Bashir International Engineering Company Limited - www.albashir-engineering.com Al-Fadel Engineering & Contracting - www.alfadelco.com Arabtech Jardaneh Engineers & Architects - www.aj.com.jo Consolidated Consultants - www.ccjo.com Consolidated Establishment for Engineering & Construction - www.ceecjo.com Dar Al Handasah - www.daralhandasah.com Dar Al Omran - www.daralomran.com Darb Architechts & Engineers - www.darb.com.jo El Concorde - www.elconcorde.com Engicon - www.engicon.com Jordan Engineering Systems - www.jesjo.com Jordan Engineers Association - www.jea.org.jo MAG Engineering & Contracting - www.mag.com.jo Ruqn Al-Handasa Consulting Engineers - www.ruqn.com Traffic Tech Middle East - www.traffic-tech.com

 Mai multe informatii despre aceste sectoare se gasesc pe situl: www.jordanecb.org/investment_keysector.shtm  

EVOLUTIA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICI (2006-2010)Principalii indicatori 2006 2007 2008 2009 2010

PIB (miliarde USD) 14,84 16,53 20,03 21,66e 23,33ePIB (preturi constante, modificare anuala %) 8,0 6,6 6,0 3,0e 4,0ePIB pe locuitor (USD) 2.649,85 2.888,78 3.421,38 3.616,01e 3.807,93eRata inflatiei (%) 6,3 5,4 14,9 4,0e 3,6eContul curent (miliarde USD) -1,60 -2,78 -2,54 -2,42e 2,48eContul curent (in % din PIB) -10,8 -16,8 12,7 -11,2e -10,6e

POLITICA ECONOMICA Iordania practica un sistem economic bazat pe piata. De la venirea pe tronul Iordaniei a regelui Abdullah al II-lea, in februarie 1999, Iordania a cunoscut o dezvoltare, in domeniile politic, social si economic. In conditiile dificile din zona, regele a reusit, prin initierea unui proces de reforme si initiative, sa transforme Iordania intr-un stat model pentru regiunea Orientului Mijlociu. Guvernul a inceput implementarea unor programe de stabilizare economica si restructurare sectoriala, impreuna cu IMF si Banca Mondiala,  in scopul asigurarii cresterii economice,  reducere a dezechilibrelor in economie si cresterea rolului sectorului particular.   Programele cuprind reducerea treptata a cheltuielilor bugetare, inlaturarea barierelor comerciale si ridicarea subventiilor  pentru energie, in anul 2008. Aceasta reprezinta o schimbare radicala a politicii economice:  inlocuirea vechii politici practicate de guvern, timp de decenii, caracterizata prin "paternalism" si redefinirea raporturilor public-privat si guvern-cetatean printr-un nou cadru de reglementari si legi, adaptare la procesul de globalizare. Pentru definirea noului cadru social dintre cetatenii iordanieni si Stat, in anul 2005,  a fost elaborat conceptul "Jordan First" – acord social prin care statul sprijina cetatenii in domeniile educatiei, scolarizare si pregatire profesionala, sanatate si conditii de viata, in pregatirea pentru viitor, pentru asigurarea unei societati moderne, bazate pe bunastare, cunoastere si realizare. Jordan First inseamna continuarea procesului de liberalizare, toleranta si diversitate in cadrul societatii, respectarea legilor, egalitate si sanse egale. Pentru intarirea democratiei, guvernul s-a angajat sa garanteze libertatile publice si sa actioneze in mai mare masura pentru eradicarera saraciei si a somajului, prin programe nationale de crestere a productivitatii si eficientei economice, dezvoltarea zonelor rurale. (Agenda Nationala, Programul de Transformare Economica si Sociala, Programul de Crestere a Productivitatii, Comitetul Audiovizualului).

EVOLUTIA ECONOMIEI IN 2009 SI PERSPECTIVA PENTRU 2010Situatia economica a Iordaniei a cunoscut, in ultimii ani,  evolutii dinamice si calitativ substantiale, cu

cresteri ale GDP-ului de 4,5-7,5%,  determinate in special de promovarea consecventa a obiectivelor fundamentale stabilite de Curtea Regala pentru edificarea statului de drept, consolidarea institutiilor democratice, extinderea procesului de liberalizare a vietii economice, reducerea dezechilibrelor structurale in economice, imbunatatirea calitatii vietii, cresterea performantelor activitatii guvernului, afirmarea unui rol important in lumea araba si factor de stabilitate in regiune.

In anul 2009, ritmul activitatii economice in Iordania a scazut considerabil, pe fondul unei evolutii nefavorabile a economiei regionale si globale. Datorita incetinirii activitatii financiare si comerciale, precum si scaderii productiei in sectorul extractiv, cresterea economica s-a redus de la circa 8% in 2008, la aproape 3% in 2009. Scaderea preturilor mondiale la majoritatea produselor si diminuarea cererii interne, au condus la scaderea abrupta a inflatiei. Rezervele valutare au continuat sa creasca, atingand 10,6 miliarde USD la sfarsitul lunii noiembrie 2009 (echivalentul a 8 luni de import). Rata de schimb efectiva s-a depreciat cu 4%, compensand astfel aprecierea accentuata din 2008.

Mediul economic iordanian va ramane dificil si in 2010. Conform Raportului FMI asupra perspectivei economiei mondiale, nu este de asteptat o revenire pe pozitiv a cresterii globale inainte de 2010, iar riscurile de scadere raman in continuare substantiale. In acest context, discutiile se axeaza pe recentele evolutii interne si regionale si pe gasirea celor mai adecvate politici economice de raspuns, pe termen mediu.

Cresterea economica este prognozata sa graviteze in jurul nivelului de 4% in 2010, reflectand ritmul lent de imbunatatire a conditiilor economice globale si regionale. Cresterea exporturilor este prognozata sa revina pe plus, dar va ramane sub trendul sau pe termen lung, ca urmare a mentinerii unui nivelul scazut al cererii externe. Impactul pozitiv al cresterii exporturilor asupra balantei de plati externe va fi practic anihilat de cresterea necesarului de importuri la alimente si combustibili, deficitul acesteia reducandu-se totusi la 7,5% din PIB in 2010, fata de 8% in 2009. Perspectiva pe termen mediu depinde insa de evolutia preturilor produselor pe piata internationala si de lichiditatile din zona, in special cele din tarile Consiliului de Cooperare a Golfului, care are o contributie importanta la formarea fluxului investitiilor straine in Iordania, transferurile iordanienilor din afara tarii, finantarile externe si incasarile din turism.

Presiunea pe pozitia fiscala s-a intensificat in 2009, in special datorita reducerii finantarii externe. Se apreciaza ca, in ciuda eforturilor autoritatilor de a reduce cheltuielile in a doua jumatate a anului trecut - prin limitarea cheltuielilor curente si reducerea masiva a cheltuielilor de capital - scaderea in continuare a finantarii externe va conduce la un deficit bugetar de 7,3% din PIB.

Bugetul pe 2010 evidentiaza o consolidare fiscala substantiala, esentiala sustinerii deficitului extern si mentinerii unui nivel scazut al inflatiei. Pe baza ultimelor masuri de politica macroeconomica, bugetul pe 2010 va permite reducerea deficitului la nivelul de 4,25% din PIB. In aceste conditii, este de asteaptat ca la sfarsitul anului 2010 datoria publica sa ajunga sub nivelul standard acceptat, iar serviciul datoriei sa creasca la 11% din venitul intern.

In anul 2009, Banca Centrala a Iordaniei (BCI) a aplicat unele masuri de mentinere a increderii in sistemul bancar si de sprijinire a economiei interne, inclusiv prin garantarea integrala a depozitelor bancare, restrangerea volumului operatiunilor in numerar, reducerea dobanzii de politica monetara si diminuarea plafonului depozitelor minime obligatorii. Cresterea la 24% din PIB a lichiditatii in sistemul bancar – sub forma depozitelor constituite la banca centrala - este de natura sa permita relaxarea in continuare a dobanzii de referinta si stimularea pe aceasta cale a consumului intern.

Sistemul bancar al Iordaniei a fost putin afectat de criza financiara globala si se mentine in continuare sanatos. Relaxarea financiara prudenta si supravegherea proactiva a BCI a ferit bancile iordaniene de expunere la problemele bancilor internationale, de nocivitatea produselor structurate si de pietele financiare de tip « wholesale ». Toate aceste politici au ajutat la mentinerea confidentei in economia si sistemul financiar al tarii, permitand o crestere rapida a rezervei valutare, chiar si pe durata crizei financiare globale. In timp ce creditarea sectorului privat a ramas constanta in 2009, depozitele bancare au continuat sa creasca intr-un ritm sanatos. Indicatorii de prudenta bancara sunt solizi, lichiditatea este confortabila, iar capitalizarea medie se situeaza la un nivel ridicat ; depozitele totale continua sa fie baza majora de finantare, in timp ce creditele neperformante se situeaza la un nivel scazut.

Printre ultimele masuri luate de BCI in vederea cresterii eficientei supravegherii bancare, se pot mentiona: continuarea implementarii reglementarilor Bassel II (introduse in 2008); aplicarea sistematica a testului de stres bancar; imbunatatirea reglementarilor bancare transfrontaliere prin supravegherea unitara a filialelor bancare din strainatate; publicarea rapoartelor de stabilitate financiara si monitorizarea

atenta a indicatorilor de sanatate financiara, ca parte a unui sistem de averizare timpurie. Aceste masuri vor ajuta autoritatile sa reduca, in continuare, vulnerabilitatile sistemului bancar.

Mentinerea ratei fixe de schimb reprezinta axa stabilitatii financiare, legarea dinarului iordanian de dolarul american avand un rol pozitiv asupra economiei si evolutiei inflatiei, oferind stabilitate in contextul unui climat regional si global dificil. In acelasi timp, in vederea cresterii productivitatii si asigurarea sustenabilitatii pe termen lung a ratei fixe de schimb, sunt necesare progrese decisive in domeniul reformelor structurale, cum ar fi liberalizarea in continuare a sectorului energetic, implementarea reformelor de securitate sociala (inclusiv asigurarea fondului de somaj pe termen scurt).

Continuarea reformelor structurale din sectorul public este esentiala pentru facilitarea unei cresteri sustenabile in sectorul privat si imbunatatirea mediului de afaceri. Recentele propuneri de modificare a taxei pe venit si a legii promovarii investitiilor, vor juca un rol esential in promovarea activitatii sectorului privat iordanian.

In viziunea Guvernului iordanian, Iordania trebuie sa devina un punct central pe harta comertului regional. In acest sens, Ministerul iordanian al Industriei si Comertului coopereaza intens cu Jordan Investment Board, organismul promovarii investitiilor in economia tarii, Camera de Comert Amman si Camera de Comert a Iordaniei, in vederea atragerii masive de investitii avand ca obiectiv dezvoltarea si consolidarea comertului si infrastructurii comerciale intre tarile din regiune.

Un vector esential al strategiei adoptate in acest sens il constituie promovarea larga a unui parteneriat public-privat sanatos, care sa serveasca economia nationala, in conformitate cu directivele Curtii Regale.

Mai multe informatii : Central Bank of Jordan – www.cbj.gov.jo ; Department of Statistics - www.dos.gov.jo

3. 3. COMERTUL EXTERIORCOMERTUL EXTERIOR

Iordania este foarte deschise comerţului internaţional, ponderea comertului international al tarii la nivelul anului 2009 fiind de 90% din PIB. In acelasi timp, Iordania înregistrează un deficit structural de balanţa comerciala datorită dependenţei de importul de materii prime. Iordania este membru al OMC şi a semnat un acord de liber schimb (ALS) cu Statele Unite ale Americii, în decembrie 2001, care a eliminat taxele vamale la majoritatea bunurilor şi serviciilor până în 2010. Iordania a semnat, de asemenea, un acord de asociere cu UE. Primii trei parteneri la export sunt: Irak, SUA şi India. Mărfurile exportate sunt, in principal, imbracaminte si accesorii de îmbrăcăminte, îngrăşăminte, produse farmaceutice şi legume comestibile. Primii trei parteneri la import sunt: Arabia Saudită, China şi Germania. Iordania importa, în principal, combustibili şi uleiuri minerale, vehicule si echipamente de transport, maşini, precum şi echipamentele electrice si electronice.

EVOLUTIA COMERTULUI EXTERIOR IN PERIOADA 2003 - 2009   2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

EVOLUTIA SCHIMBURILOR COMERCIALE (MLD. USD)Export (FOB) 3,08 3,89 4,31 5,21 5,74 5,85 6,4Import (FOB) 5,84 7,27 9,33 10,20 12,27 11,72 14,1Balanta comerciala -2,76 -3,38 -5,02 -4,99 -6,53 -5,87 -7,7

PONDEREA IN PIB (%)

Export propriu 23,2 28,5 28,7 27,8 27,2 29,4 22,8

Reexport 7,1 5,5 5,4 7,2 7,5 8,0 5,8

Import 56,3 71,7 83,1 77,8 83,2 80,1 61,4

Principala problema a comertului exterior al Iordaniei consta in faptul ca, de multi ani, tara importa mai mult decat exporta, balanta comerciala fiind grav deficitara. La nivelul anului 2009, importurile de marfuri s-au ridicat la 61% din PIB, in timp ce exporturile totale de marfuri circa 29% din PIB. Diferenta   este acoperita de valuta trimisa in tara de iordanienii care lucreaza in strainatate, de ajutoarele/finantarile

externe, la care se adauga fluxurile de investitii din SUA, UE, Japonia, China, Corea, Arabia Saudita, Kuwait, EAU.

Principalele produse oferite de Iordania la export sunt confectiile, urmate de ingrasamintele pe baza de fosfati si produsele farmaceutice.

Principalul produs importat de Iordania  il constituie masinile si echipamentele de transport, urmat de petrol, produse industriale manufacturate, alimente si animale vii.

Deficitul balantei comerciale si ponderile exportului si importului in Produsul Intern Brut al Iordaniei sunt prezentate in tabelul anterior.

DISTRIBUTIA GEOGRAFICA A IMPORTURILOR(milioane USD)

ZONA GEOGRAFICA 2009 2008 2009/2008TOTAL 14.115,1 17.035,2 -17,14%TARI ARABE 4.470,4 5.649,7 -20,87%UNIUNEA EUROPEANA 3.064,1 3.589,6 -14,64%ALTE TARI EUROPENE 802,4 1.407,2 -42,97%TARI NAFTA 1.051,3 875,8 +20,03%AMERICA LATINA 343,7 368,2 -6,65%TARI NEARABE DIN ASIA 4.166,5 4.949,9 -15,83%ALTE TARI 216,6 194,6 +11,31%

PRINCIPALII PARTENERI LA IMPORTUL DIN UE(MILIOANE USD)

TARA 2009 2008 2009/2008TOTAL 3.064,1 3.589,6 -14,64%GERMANIA 888,2 1.017,4 -12,69%ITALIA 476,8 542,9 -12,17%FRANTA 464,3 417,5 +11,21%ANGLIA 327,4 337,7 -3,05%OLANDA 149,3 178,6 -16,41%BELGIA 107,0 122,7 -12,80%SPANIA 106,7 125,6 -15,05%SUEDIA 83,8 94,1 -10,95%ROMANIA 63,0 44,5 +41,70%AUSTRIA 47,4 53,1 -10,73%DANEMARCA 40,1 42,0 -4,52%

PRINCIPALII PARTENERI COMERCIALI LA EXPORT (GLOBAL)*(milioane JOD/USD)

20082009

PozitiaValoarePondere in

totalexporturi

(%)TARAPozitiaaloareV

Pondere in total

exporturi (%)

TARA

1182,4 (257,6)20,6SUA1177,7 (250,9)20,1Irak

2123,6 (174,6)14,0Irak2149,9 (211,7)17,0SUA

396,5 (136,3)10,9India389,6 (126,5)10,1India

479,7 (112,6)9,0Arabia Saudita474,7 (105,5)8,5Arabia Saudita

552,4 (74,0)5,9Siria555,5 (78,4)6,3Japonia

633,0 (46,6)3,7EAU648,9 (69,1)5,5Siria

730,3 (42,8)3,4Israel735,7 (50,4)4,0Liban

828,2 (39,8)3,2Japonia832,6 (46,0)3,7Indonezia

925,9 (35,8)2,9Liban922,7 (32,1)2,6EAU

1019,8 (27,9)2,2Algeria1018,6 (26,3)2,1China

1114,9 (21,0)1,7Kuwait1113,9 (19,6)1,6Algeria

1214,0 (19,8)1,6Sudan1213,2 (18,6)1,5Egipt

1313,6 (19,2)1,5Egipt1312,0 (16,9)1,4Israel

1413,3 (18,8)1,5Qatar1410,7 (15,1)1,2Sudan

1512,4 (17,5)1,4Zone Libere1510,0 (14,1)1,1Zone Libere

-740,083,5TOTAL-765,786,7TOTAL* De observat ca nici una din tarile UE nu apare in topul partenerilor Iordaniei la export

4. REGIMUL COMERCIAL4. REGIMUL COMERCIAL 

4.1. CADRUL JURIDIC EXTERN AL RELATIILOR ECONOMICE Integrarea rapida a Iordaniei in economia mondiala a fost accentuata o data cu dobandirea calitatii de membru al WTO (aprilie 2000)  precum si semnarea Acordurilor de Comert Liber cu SUA si UE (anii 2000-2002) precum si a Acordului de la Agadir (feb.2004). Iordania constituie un exemplu in zona, prin faptul ca, printr-o politica de comert exterior de cooperare cu lumea araba si acorduri de comert liber, a reusit sa depaseasca problema lipsei de resurse naturale si sa asigure o crestere economica, sa atraga investitii straine, sa imbunatateasca nivelul de trai al populatiei.  Mai multe info privind participarea Iordaniei la WTO se gasesc pe situl: http://www.wto.org/english/thewto_e/countries_e/jordan_e.htm  Mai multe info despre politica de comert exterior a Iordaniei se gasesc pe situl: Jordan Foreign Trade Policy http://www.jftp.gov.jo/main.htm   4.2 TARIFUL VAMAL IORDANIAN. REGLEMENTARITariful vamal al Iordaniei, cunoscut si sub denumirea de nomenclatorul combinat (CN), se bazeaza pe Sistemul armonizat de descriere si codificare a marfurilor (HS, Bruxelles, 1983) si este alcatuit pe capitole numerotate cu 2 cifre, divizat in 21 de sectiuni. Se aplica de la 1 ianuarie 1994. Nomenclatorul combinat este utilizat atât in operatiunile de import-export, cât si in scopuri statistice.          Taxele vamale se calculeaza, in general, „ad-valorem” (procentaj din valoarea marfii). Baza de calcul a taxei vamale pentru tranzactiile de import este pretul platit pentru bunurile importate, la care se adauga costul transportului si a asigurarii. Valoarea in vama este, de regula, valoarea in conditia de livrare CIF .Pentru produsele agricole, taxele vamale se calculeaza in mod normal pe baze cantitative (la greutate). Fructele, legumele si produsele horticole au taxe vamale sezoniere care, de regula, protejeaza acelasi gen de produse de origine autohtona.Exista o serie de cazuri in care importurile sunt exceptate de la plata taxelor vamale si acestea se refera, in principal, la: mostrele comerciale, bunuri destinate expozitiilor si târgurilor comerciale.Iordania nu face parte din SGPC si nici din Protocolul privind negocieri comerciale intre tari in curs de dezvoltare, P16.Tariful vamal cuprinde un singur nivel de taxe vamale.  Marfurile importate in Iordania sunt supuse acestor taxe vamale, indiferent de tara de provenienta. Exceptie fac marfurile provenind din tari cu care Iordania are incheiate acorduri preferentiale de comert, rerspectiv: UE, SUA, Singapore si Acordul de la Agadir (Egipt, Tunisia, Maroc).Taxele vamala de import au urmatoarele 6 valori: 0, 5, 10, 15, 20 şi 30 %. Exceptie fac tutunul, produsele din tutun si bauturile alcoolice  care sunt supuse unor taxe vamale cuprinse intre 50-180 %, precum si aurul neprelucrat la care se aplică o taxa vamala de 0,5 %. Pe langa taxele vamale, prevazute in Tariful vamal, marfurile importate in Iordania sunt supuse unei taxe generale de vanzare – general sale tax – care are un nivel fix de 13 %.  Taxa de vanzare se aplica la valoarea CIF a marfii, plus taxa vamala. Pentru anumite bunuri importate se mai aplica unele taxe aditionale (de tip accize), avand niveluri variabile, cum sunt: pentru unele aparate electrice si electronice intre 14-16 %, pentru autovehicule, 10-50%, in functie de capacitatea cilindrica, etc. 

Departamentul Vamilor din Iordania a lansat Sistemul Integrat al Tarifului Vamal pe internet si intranet - Integrated Customs Tariff - sistem care faciliteaza obtinerea rapida  a informatiilor legate de tariful vamal (cautare marfuri - taxa vamala) cerinte, proceduri vamale, acorduri vamale etc. Mai multe detalii pot fi accesate pe adresa www.custom.gov.jo  In Iordania, prevederile si procedurile vamale legate de  importul si exportul marfurilor se desfasoara in conformitate cu Legea nr. 20 / 1998 – Custom Law.  (traducere in l engleza pe www.customs.gov.jo /custom law) Prevederi deosebite se aplica produselor / marfurilor din Zonele libere – conform Legii nr. 32 /1994 cu Amendamente – Legea Zonelor libere(www.jordanecb.org/pdf/Free_zones_corporation_law.pdf)

Documente necesare pentru importDocumentele comerciale solicitate la operatiunile de import sunt factura comerciala si documentele de transport (conosamentul maritim, scrisoarea de trasura, frachtul aerian). Pentru nici unul dintre aceste documente nu se solicita viza consulara. In cazul importurilor de articole textile si confectii se va prezenta certificatul de origine, eliberat de catre Camera de Comert.Documentele solicitate de autoritatile vamale iordaniene pentru marfurile din UE : factura comerciala originala, certificata de Camera de Comert sau alta agentie acreditata de

autoritatile vamale; certificat de origine, parafat de Camera de Comert, sau alta agentie acreditata de autoritatile vamale

(EUR 1). packing list.Daca nu se prezinta aceste documente/sau pana la clarificarea situatiei, (eventual traducerea certificatului de origine si a facturii)  autoritatile vamale iordaniene solicita plata diferentei taxelor vamale  4.3. ACORDUL DE ASOCIERE IORDANIA – UNIUNEA EUROPEANA (intrat in vigoare in luna mai 2002)Relatiile Iordaniei cu UE sunt definite de "Planul de actiune",  document economic si politic care stabileste obiective strategice, de cooperate. El ofera Regatului relatii intaritre in domeniile politic, securitate, economic si cultural, dar si responsabilitati in prevenirea si solutionarea conflictelor. Implementarea Planului  cuprinde si domeniile mai sensibile, respectiv agricultura si serviciile, prin liberalizarea treptata a exporturilor iordaniene, imbunatatirea standardelor, simplificarea procedurilor de vama si protectie fitosanitara  Conform Planului de actiune, Iordania va primi ajutor financiar marit, in valoare de cca 570 milioane euro, pentru sprijinirea reformelor  si  a modernizarii economiei.Investitiile europene in Iordania au cunoscut o crestere insemnata, in cursul anului 2006, ajungand la valoarea de 1,9 miliarde euro. Sectoarele care au atras cele mai mari investitii au fost textilele, energia, comunicatiile si  sistemul bancar. Asigurarea unui mediu de afaceri stabil si atractiv, o forta de munca tanara si calificata, mentinerea unei stabilitati politice intr-o regiune plina de incertitudini si conflicte,  sunt elemente care au determinat ca Iordania sa devina o piata atractiva pentru oamenii de afaceri din UE. Prin intarea in vigoare,  a Acordului dintre Iordania, UE si Israel, pentru infiintarea Zonelor Speciale Calificate ( QIZ ), dupa modelul american al QIZ, vor creste posibilitatile de patrundere pe piata celor 25 de state ale UE, a unor produse iordaniene, in regim preferential. Dintre tarile europene, Franta este primul exportator in Iordania, cu o pondere de 26 %, urmata de Germania (20 %), Italia (17 %) si Marea Britanie (15 %). In structura schimburilor economice figureaza urmatoarele categorii de produse: material de transport, produse manufacturate si produse chimice; aceste trei categorii de produse insumand 86 % din totalul exporturilor europene. Se mai exporta produse alimentare, cca 10% (www.jordanecb.org/agreements_europe.shtm)  

Faptul ca Romania a devenit membra a UE si a adoptat legislatia comerciala comunitara in relatiile cu Iordania,  aduce beneficii pentru  exportatorii romani. Acestia  vor beneficia de taxe vamale zero, sau reduse treptat pana la zero, pana in anul 2010. ( Acord de comert liber). Pentru produse care detin o pondere importanta la exportul romanesc pe piata iordaniana cum sunt lemnul, metalul, transformatoarele electrice, taxa vamala este zero incepand cu 1 ian. 2007. 

Comertul cu  produsele industriale iordaniene (HS Cap. 25-99) beneficiaza de acces liber pe piata UE (fara taxe vamale), incepand de la data intrarii in vigoare a Acordului de Comerţ Liber cu UE (1.05.2002).    4.3.1 COMERTUL CU PRODUSE AGRICOLEMasurile referitoare la comertul cu produse agricole dintre UE si Iordania au intrat in vigoare de la data de 1 ianuarie 2003. UE a stabilit un regim separat (mai restrictiv) pentru importul produselor agricole din Iordania, diferit fata de cel al importurilor produselor industriale.Produsele agricole iordaniene exportate in UE (HS Cap. 1-24) beneficiaza de facilitatile / regimul preferential MFN. (conform Protocol 1 al Acordului – www.agreements.jedco.gov.jo/main/eu_doc/p3pro1). Pentru fructe si legume exportate in UE a fost stabilit un pret de referinta - "pret de intrare" - si doua niveluri de taxe vamale. Primul nivel reprezinta taxe vamale aplicabile pentru produsele importate cu un pret mai mare decat "pretul de intrare", iar al doilea nivel de taxe vamale se aplică produselor care au un pret mai mic decat pretul de intrare. Mărfurile importate al căror pret CIF este sub pretul de referinta fac obiectul unei taxe suplimentare aplicate la tariful "normal", – suplimentarea fiind de 50-75%. Cele mai multe produse care beneficiaza de tratament preferential sunt supuse unor restrictii cantitative si/sau sezoniere. Exemplu: cartofii noi (poz. 07.01.90.51) originari din Iordania beneficiaza de scutiri de taxa vamala pentru UE numai in perioada 1 ianuarie - 31 martie si numai pentru o cantitate de 1000 tone/an. Daca se exporta cantitati mai mari, taxele se aplică la nivelul MFN – 13,2 %.Exemplu:  mandarine (poz. 08.05.20) din Iordania beneficiaza de scutiri  de taxa vamala pentru UE numai pentru o cantitate de 1000 tone/an.  Daca se exporta cantitati mai mari, mandarinele se taxeaza cu 60 % din nivelul MFN, respectiv 18,7 x 60 % = 11,2 %.Pentru unele produse agricole / prelucrate, exista prevederea de a se mari anual cota / cantitatile care sunt admise la export in UE fara taxe vamale (coloana D – prevederi specifice). Exemplu: preparate din fructe – taxa vamala “0” pentru 1000 tone/an export in UE. Cota va creste cu 3 % pe an, timp de 4 ani, respectiv 1030 tone, 1060, 1090, 1120 tone in anii 2004, 2005, 2006, 2007. Pana in anul 2010 toate produsele agricole iordaniene vor putea intra fara taxe vamale in UE, cu exceptia uleiului de masline (cota 12.000 tone/an)  si a florilor proaspete (cota 1000 tone/an).  4.3.2  LIBERALIZAREA COMERTULUI CU PRODUSE INDUSTRIALEProdusele industriale exportate de UE in Iordania beneficiaza de o reducere treptata a taxelor vamale, pe o perioada de 12 ani, incepand de la data intrarii in vigoare a Acordului – 2002. Fac exceptie produsele incluse în Lista de 492 (Anexa IV la Acord), respectiv, in principal: tigari, autovehicule, pasta de tomate, textile si confectii, mobila, incaltaminte si covoare.  (www.agreements.jedco.gov.jo/main/eu_doc/part2.html)Reducerea treptata a taxelor vamale pentru produsele industriale europene exportate  in Iordania se va efectua astfel: -  pentru cele la care taxele vamale sunt de 5-10 %, deducerea va fi de 20 % anual, incepand cu primul an al intrarii in vigoare a “Acordului” ( 2002).Aceste marfuri cuprind: produse de consum de baza, echipamente medicale, materii prime industriale, piese de schimb pentru industrie, produse si echipamente industriale, materiale pentru industria chimica, farmaceutica si a ingrasamintelor. (Anexa III, Lista A) www.agreements.jedco.gov.jo/main/eu_doc/p2a3) -  pentru cele la care taxele vamale sunt de 20-30 %, deducerea va fi de 10 % anual, incepand cu al 5-lea an de la data  intrarii in vigoare a “Acordului” (2002). Produsele din aceasta categorie sunt prezentate in Anexa III, Lista B si se refera la produse locale, care au nevoie de o perioada de adaptare, transformate, modernizare www.agreements.jedco.gov.jo/main/eu_doc/p2a3 Autoritatile iordaniene, pot lua masuri exceptionale, de reintroducere a taxelor vamale, pe timp limitat, pentru a proteja producţia locală (dar nu mai mult de 25 % din valoarea anuala totala a importurilor respective).   4.3.3. REGULILE DE ORIGINE

O dificultate intampinata de exportatorii iordanieni este respectarea regulilor impuse de UE privind originea marfurilor. Prin semnarea, de catre Iordania, a acordurilor de cooperare si comert liber de la Agadir, cu trei state arabe, Egipt, Maroc, Tunisia (2004, acord  sustinut financiar de UE),  care permite cumul de origine (cumularea procentajelor privind originea marfurilor), se vor crea conditii pentru solutionarea acestei probleme (principiul "bilateral cumulation"). 4.3.4 MASURI NETARIFAREIordania exporta in Romania medicamente si dispune de capacitati de productie si comercializare medicamente in tara noastra, in baza unor investitii de cca 10 mil. dolari. Intre autoritatile din cele doua tari, respectiv ministerele sanatatii, au avut loc discutii si clarificari privind documentatia de autorizare de punere pe piata a medicamentelor – pregatirile pe care trebuie sa le faca pentru asigurarea conformitatii documentatiei de autorizare cu standardele europene si pentru a se asigura ca vor putea ramane pe piata farmaceutica romaneasca dupa 1 ian. 2007. Agentia Nationala a Medicamentului a elaborat un Ghid privind documentatia de autorizare a medicamentelor in Romania, aprobat de Ordinele ministrului sanatatii OMS nr.1451/2005 si nr. 92/2006, in  concordanta cu Directiva 2001/83/CE.

4.4 ALTE ACORDURI

4.4.1 Acordul de Comert Liber dintre Iordania si SUA Reprezinta un exemplu al sprijinului american pentru politica de moderatie si liberalizare dusa de guvernul iordanian. Iordania va juca rolul principal in  initiativa americana de creare a Middle East Free Trade Agreement -MEFTA, prin sprijinirea tarilor din zona in modernizarea sistemului legislativ, in vederea aderarii la Organizatia Mondiala a  Comertului si incheierea de Acorduri de Comert liber cu SUA.  In conformitate cu initiativa MEFTA, SUA vor extinde prevederile Sistemului Generalizat de Preferinte ( GSP ) respectiv taxe vamale zero,  pentru 3500 de produse din sase tari din regiune, inclusiv Autoritatea Palestiniana.  SUA propune, de asemenea,  negocierea unor acorduri bilaterale privind investitiile,  care se asigure un tratament corect si transparent investitorilor, la  fel ca si celor locali. Dupa  incheirea acordurilor bilaterale,  SUA vor putea extinde, pentru intreaga subregiune, prevederile acordurilor de comert liber. Crearea MEFTA ar putea fi finalizata in anul 2013.  Datorita rolului Iordaniei in lupta impotriva terorismului si asigurarea stabilitatii in regiune, Iordania primeste  din partea SUA  o asistenta financiara importanta (Congress-Foreign Aid Bill si USAID). Domeniul care a cunoscut o dezvoltare si amplificare deosebita in ultimii ani intre Iordania si SUA este cel economic, beneficiind de avantajele acordului de comert liber (96% din exporturile iordaniene pe piata SUA se efectueaza fara taxe vamale). Comertul bilateral a cunoscut cresteri spectaculoase, exporturile iordaniene pe piata SUA crescand de la valoarea de 18 milioane dolari, in 1998, la peste 960 milioane dolari in 2008. O mare parte din aceasta valoare a fost creata in Zonele Industriale Calificate – QIZ (Qualified Industrial Zones)  

Conditiile ca bunurile produse sa fie "calificate", produs din Qualified Industrial Zone - QIZ, constau in asigurarea unui procent de minimum 35% valoare adaugata. 

Din acest procent, 11,7%  provine din Iordania, 8% din Israel, iar restul poate proveni din Iordania, Israel, SUA sau de la Autoritatea Palestiniana.

 Mai multe info pe: http://www.jordanecb.org/investment_qiz.shtmAcordul de liber schimb Iordania-SUA prevede, in continuare, etape care trebuie parcurse si solutionate, indeosebi protectia mediului inconjurator, protectia dreptului de proprietate intelectuala - elemente esentiale in asigurarea unei cresteri economic sanatoase si  atragerea investitorilor straini.  Acordurile Iordaniei cu SUA se gasesc pe situl : www.jordanecb.org/agreements.shtm

4.4.2  Acordul de la Agadir www.agadiragreement.org  (2004) – Iordania, Egipt, Maroc si Tunisia- Zona de comert liber care cuprinde o piata de peste 100 milioane de locuitori si asigura o productie totala de 160 miliarde dolari.  Acordul de la Agadir este complementar Acordurilor de asociere semnate de UE cu partenerii mediteraneeni (Euro-Mediteranean Association Agreement).

In viitor, prin dezvoltarea comerului si a cooperarii economice, a investitiilor,  va aparea posibilitatea creerii unei integrari regionale ample, UE-Tarile mediteraniene – zona de comert liber, in anul 2010. Secretariatul si "Technical Unit" pentru urmarirea implementarii prevederilor acordului, intre cei patru membrii, este la Amman (jftp@mit.gov.jo).Acordurile Iordaniei cu Tarile arabe  se gasesc pe situl : www.jordanecb.org/agreements_arabcountries.shtm :

Greater Arab Free Trade Agreement – GAFTA (1997);Agreement for the Establishment of a Free Trade Zone between the Arabic Mediteranian Nations – AGADIR Agreement (2004). 4.4.3  Acordul de Comert liber cu Singapore (mai 2004)www.jordanecb.org/agreements_asia.shtmAcordul prevede scutirea de taxe, imediat, pentru toate produsele iordaniene; pentru importurile din Singapore reducerea de taxe se va face treptat, in baza graficelor negociate intre parti, durata maxima fiind de 10 ani. 4.5  ZONA ECONOMICA SPECIALA AQABA (ASEZA – Aqaba Special Economic Zone Authority)

ASEZA a fost infiintata in anul 2001, din initiativa Guvernului Iordanian, de a continua si dezvolta zona portului Aqaba, intr-un centru zonal pentru comert, turism si cultura - 375 Km2 zona libera, taxe reduse pentru dezvoltare/investitii, aeroport "Open Skies" (www.aqabazone.com)

Dintre facilitatile oferite de Zona Libera Aqaba mentionam: lipsa  restrictiilor privind investitiile in industrie, turism si comert, cota de 5% taxa unica  pe venit, scutiri de taxe pentru marfurile si produsele importate in Zona, repatrierea deplina a profitului si capitalului, proceduri simple pentru folosirea mainii de lucru din afara. Se urmareste implementarea " Planului de dezvoltare a Zonei Libere" si transformarea ei intr-un centru de afaceri si de turism al zonei Marii Rosii.

Principalele proiecte cuprind: dezvoltarea facilitatilor portului Aqaba, in special a terminalului de containere si relocarea lui in sudul zonei, devoltarea unor capacitati industriale si depozite in jurul Aeroportului International, hoteluri, centre de afaceri si rezidentiale. proiecte din domeniul cultural.  Din zona Golfului au fost atrase importante investitii pentru construirea a unor centre turistice, comerciale  si de distractii. Constructiile se dezvolta, esalonat,  pe perioada urmatorilor 5-10 ani, iar volumul investitiilor se ridica la cca 5 miliarde dolari.

Portul  Aqaba reprezinta o poarta de intrare a marfurilor si produselor destinate Irakului. Companiile romanesti interesate, in baza unei startegii pe termen lung, pot analiza posibilitatea infiintarii unor capacitati de productie in Zona libera Aqaba, beneficiiind de facilitatile existente,  pentru realizarea de produse si servicii pentru piata Iordaniana dar mai ales pentru Irak si alte tari din zona Orientului Mijlociu. Mai multe info pe: http://www.jordanecb.org/investment_aqaba.shtmAqaba Container Terminal - www.act.com.jo

5. POLITICA FISCALA 5. POLITICA FISCALA

5.1  IMPOZITAREA VENITURILOR OBTINUTE DE COMPANII Companiile incorporate in Iordania, care au sediul central sau realizeaza majoritatea afacerilor in aceasta tara sunt impozitate pe venitul global realizat (inclusiv din strainatate). Companiile sunt supuse unui impozit pe profit de 35%,  unui impozit local  de 4%. si  16,5% impozit pe salarii care merge la Social Security Corporation. Companiile rezidente, cu activitate de productie in Zonele Libere beneficiaza de o serie de facilitati,   mergand pana la scutiri de impozit pe profitul realizat.

5.2 TAXA PE VALOAREA ADAUGATAVânzarea de marfuri, serviciile si importurile sunt supuse platii TVA, exceptând unele activitati si operatiuni pentru care se acorda derogari. Taxa pe valoarea adaugata standard este de 16%, iar pentru TVA redusa, de 0% si 10%, se publica, periodic, liste cu produsele care beneficiaza de aceste reduceri.

6. RELATIILE ECONOMICE ROMANO-IORDANIENE6. RELATIILE ECONOMICE ROMANO-IORDANIENE Romania se situeaza pe primul loc, in comertul Iordaniei cu tarile Est Europene.

6.1 EVOLUTIA SCHIMBURILOR COMERCIALE ALE ROMANIEI CU IORDANIA,  IN PERIOADA 2000-2009 (milioane USD)

SCHIMBURI COMERCIALE 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

TOTAL  19,75  19,8 26,4 15,0 39,6  36,1 37,0 50,67 50,03 66,49EXPORT  17,11  18,2 23,8 13,4 37,0  33,7 33,2 43,65 44,48 63,02IMPORT   2,64    1,6 2,6 1,6 2,6    2,4   3,8 7,02 5,55 3,47SOLD +14,47 +16,6 +21,2 +11,8 +34,4 +31,3 +29,4 +36,63 +38,93 +59,55

 

EVOLUTIA PRIMELOR 10 PRODUSE LA EXPORT LA 31.12.2009 / 31.12.2008(MII USD)

GRUPA DE PRODUSE 2008 2009 % POZITIALEMN SI PRODUSE DIN LEMN 21.029,1 23.691,1 +12,7 1MASINI, APARATE SI ECHIPAMENTE ELECTRICE 9.240,1 15.745,5 +70,4 2PRODUSE METALURGICE 5.290,7 13.996,3 +164,5 3INCALTAMINTE 730,6 2.317,3 +217,2 4ANIMALE VII 75,1 1.941,1 +2.484,5 5VEHICULE SI ECHIPAMENTE AUXILIARE DE TRANSPORT 1.430,4 1.047,9 -26,7 6MATERIALE TEXTILE SI ARTICOLE DIN ACESTE MATERIALE 1.357,5 822,8 -39,4 7PRODUSE ALE REGNULUI VEGETAL 4.153,4 782,2 -81,2 8PRODUSE CHIMICE 469,0 751,1 +60,1 9

INSTRUMENTE SI APARATE OPTICE 0,9 716,5 +79.511,1

10

Caracteristica pietei iordaniene este participarea companiilor romanesti la realizarea, in cooperare, de obiective economice complexe – linii electrice de inalta tensiune, modernizari la rafinaria Zarqa.La excedentul comercial înregistrat în relaţiile cu Iordania, se adauga sume, cuprinse între 5 si 20  milioane USD, reprezentând transferuri financiare în ţara noastră pentru serviciile prestate de furnizorii români de obiective complexe.Condiţiile de acces pe piaţă pentru produsele şi serviciile româneşti s-au înăsprit, concurenţa este puternică datorită mărfurilor provenite din China, India, Coreea de Sud, Egipt, Turcia, EU,  Ucraina. Iordania exporta in Romania medicamente si dispune de capacitati de productie si comercializare produse farmaceutice in tara noastra, in baza unor investitii de circa 12 milioane USD. Cooperarea industrială româno-iordaniană este domeniul în care s-au obţinut rezultate importante în anii `80 -`90 prin realizarea de către companiile româneşti a unor proiecte de modernizare a Rafinariei Zarqa, parcuri de rezervoare pentru petrol în Portul Aqaba, modernizări la fabrici de ciment, drumuri şi amenajări turistice. Un sector de succes al cooperării româno-iordaniene îl constituie transportul şi distribuţia energiei electrice, inclusiv realizarea de staţii şi posturi de transformare. Proiectele pentru transportul energiei electrice răspund posibilităţilor firmelor româneşti, în măsura în care livrările de furnituri din ţară creează avantaje competitive.Companiile româneşti Romelectro şi Electromontaj - Bucureşti, care au birouri proprii de reprezentare în Iordania (la Amman), sunt binecunoscute şi apreciate pe piaţa iordaniană, participând în ultimii 20 de ani la realizarea a circa 1400 Km linii electrice aeriene de înaltă tensiune pentru transportul energiei electrice. 6.2 Participarea firmelor romanesti la programul de reconstructie a Irakului Se contureaza  formule de parteneriat cu firmele iordaniene iar  pe masura ce situatia si securitatea din Irak se vor imbunatatii, vor fi create conditii pentru companiile si specialistii romani sa participle, direct, la

realizarea proiectelor de reconstructie.  Formulele de parteneriat identificabile intr-un astfel de cadru ar urma să beneficieze de “culoarul iordanian” care deservesc Irakul, “culoar” constituit din Portul Aqaba, Zona Economică Specială Aqaba şi Zonele Libere Zarqa si Karama,  prin care se estimează că se deruleaza 50- 60 % din totalul importurilor irakiene pe termen scurt şi mediu.Romania participa cu pavilion national  la manifestarea expozitionala "Rebuild Iraq" de la Amman; in anul 2008 se organizeaza editia a V-a, extinsa si redenumita Project Near East, la inceputul lunii mai, la care participa cu stand propriu si firme romanesti. 6.3 Oportunitati de investitii / proiecte in IordaniaDat fiind cele de mai sus, consideram util, sa prezentam oportunitatile de paricipare a companiilor romanesti la proiecte de investitii/ modernizari din Iordania: Al-Abdali Urban Regeneration Project Aqaba-Iraqi Border Highway Aqaba Special Economic Zone-Investment Projects Ayla Oasis Development of the Eastern Coast of the Dead Sea Disi Water Conveyance Project Jordanian-Iraqi Border Center (Al-Karameh) Major Energy Infrastructure Projects National Resources Investment & Development Corporation (Mawared) Upgrading Port Facilities in Aqaba Zarqa New Garden City Project

Privatization Projects Jordan Aircraft Limited Company (JALCo) Jordan Airline Training and Simulation   (JATS) Amman Zarqa Light Rail Project Jordan Phosphate Mines Company Jordan Telecom Airports Hotel Company Aqaba Railway Corporation Jordan Phosphate Mines Co. Agricultural Marketing and Processing Company Queen Noor Civil Aviation Technical College Jordan General Silos and Supply Company Electricity

Public Sector Projects Amman Greater Municipality Ministry of Energy & Mineral Resources Ministry of Water & Irrigation Public Transport Regulator Commission

Private Sector Projects Arabic Search Engine Project Arabized Hospital Management System Project Arabized Salesman PDA Application Project Barcode System for Medical Laboratories Project Bioequivalence Research Center Project Call Center Project Cancer Drugs Production Project Compact Discs (CD) Production Project Centralized National ID Number Project Computer Assembly Project Doctors PDA Application Project Electronic Hospital Appointments Project

Electronic Signature Accreditation Project Gelatine Production Project Glass Bottles Project Glass Macroslides Project Graphic Design and Printing Projects Medical PDA for Emergency Units Project Medical Waste Incinerator Project Metal Caps Project National Health Data Base Project Plastic Measuring Spoons and Bottle Caps Project Propylene Glycol Project R & D Center Project Sorbitol Production Project Standard Nursing Management Project Surgical Gloves Project Surgical Grade Plaster Project Training Center for Pharmaceutical Industries Vehicle Tracking Devices Project

 7. CLIMATUL DE AFACERI7. CLIMATUL DE AFACERI

7.1  TÂRGURI SI  EXPOZITII In Iordania se organizeaza numeroase expozitii specializate, dar nu au o data consacrata. Exceptie fac manifestarea internationala "Rebuild Iraq" organizata la inceputul lunii mai, de catre IFP Near East (info@ifpjordan.com). Din 2008, manifestarea a fost extinsa si redenumita Project Near East, cu orientare catre pietele Iordaniei, Siriei, Irakului si Teritoriilor Palestiniene.

Centrul de conferinte de la Marea Moarta: Numit " Davos of the Middle East", Forumul de la Marea Moarta a atras, la editia din 2007, peste 1000 de participanti din 50 de tari. Lucrarile "Forumului economic mondial pentru Orientul Mijlociu" www.weforum.org/en/events/WorldEconomicForumontheMiddleEast2007: situatia politica, petrolul, investitiile straine, reforma economica si sociala. Presedintele World Economic Forum ( WEF- Elvetia), Klaus Schwab a anuntat ca centrul de conferinte  de la Marea Moarta – Iordania va deveni sediul permanent al WEF pentru Orientul Mijlociu. WEF – Marea Moarta va organiza, anual, conferinte in regiune avand ca tema situatia politica si economica din Orientul Mijlociu.

7.2  SISTEMUL CAMERELOR DE COMERT SI ASOCIATII ALE EXPORTATORILORCamera de Comert a Iordaniei (CCI) www.cci.jo Este o organizatie fara scop lucrativ a sectorului particular, care reprezinta interesele membrilor sai in domeniile economic, comercial si al serviciilor. Reuneste toate cele 15 camere de comert existente in Iordania. CCI furnizeaza servicii intregii comunitati a comerciantilor si oamenilor de afaceri iordanieni (70.000 entitati).

Camera de industrie a Iordaniei (C.I.I.) www.cii.jo  A fost  infiintata prin Legea  Camerelor de Industrie nr. 43 din 2003, fiind o institutie autonoma din punct de vedere financiar si administrativ.Coordoneaza si reprezinta interesele comunitatii industriasilor iordanieni in tara si in strainatate. Este entitatea nationala care reuneste cele trei camere de industrie din Iordania (Amman, Zarqa si Irbid).

Alte asociatii specializate:Jordan Europe Business Association  (JEBA)– www.jeba.org.jo Jordanian Businessmen Association – www.jba.com.jo

Intre aceste organizatii si cele similare din Romannia, au fost semnate documente de cooperare:

Memorandum de cooperare între Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti şi Camera de Comerţ a Iordaniei, privind stimularea iniţiativei particulare în diversificarea schimburilor comerciale şi în realizarea unor proiecte industriale în cele două ţări, precum şi pentru imbunătătirea schimbului de informaţii şi oportunităţi de afaceri (2004) Memorandum de intelegere privind colaborarea bilaterală între Centrul Român pentru Promovarea Comerţului şi Corporaţia Iordaniană pentru Dezvoltarea Exporturilor şi a Centrelor Comerciale, pentru îmbunătăţirea comunicării şi a schimbului de informaţii în sprijinul oamenilor de afaceri din cele două ţări (2004) MOU de cooperare intre Camera de Comert si Industrie a Romaniei si Fedferatia Oamenilor de Afaceri Arabi (2005)Acord de Cooperare intre ANEIR si Jordan Europe Business Association ( JEBA ) SI Jordanian Exporters Association (2006) Acord de Cooperare intre Camera de Comert si Industrie Bucuresti si Camera de Comert Amman (2009)

Deschiderea unei afaceri in Iordania: Inregistrarea firmelor se face la Biroul de Control a Companiilor din cadrul Ministerului Industriei si Comertului (MIC). Pentru inregistrarea companiilor straine, formalitatile au fost simplificate prin introducerea sistemului Biroului Unic. Companiile trebuie, de asemenea, sa se inregistreze la Camera de Comert si Industrie, Departamentul de Taxe si Oficiul de Asigurari

Sociale. In plus, companiile trebuie sa obtina o licenta anuala de functionare, eliberata de consiliul local din localitatea de domiciliu. Pentru proiecte industriale este necesara obtinerea unui certificat de inregistrare industriala de la MIC, dupa completarea si depunerea unui dosar la Departamentul Dezvoltarii Industriale din cadrul MIC (the tax department, the social security office ).

8. INFORMATII PRACTICE PENRU CALATORIILE IN IORDANIA8. INFORMATII PRACTICE PENRU CALATORIILE IN IORDANIA Incepand cu anul 2009, cetatenii romani pot obtine viza de intrare si sedere temporara in Iordania pe Aeroportul International „Queen Alia” Amman, sau la unul din punctele terestre de frontiera, contra unei taxe de 10 dinari iordanieni (cca 14 USD) si fara a prezenta o invitatie in acest scop.  AMBASADA ROMANIEI LA AMMAN Biroul de Promovare Comercial EconomicaAdresa: 35,   Madina  Munawara Str.  P.O. Box 2869 Amman 11181, JordanPhone: +962-6-5813423;  Fax: +962-6-5812521E-Mail: rotrade@orange.jo  REPREZENTANTA TAROM – AMMAN Adresa: Shmeisani, 101, Abdulhamid Sharaf Str. P O Box 19185 Amman , Jordam Tel: 00-62 6 5674674Mobil 00962 79 5678719

AMBASADA IORDANIEI IN  ROMANIA020461, No. 1 Dumbrava Rosie StreetSector 2, BucharestRomaniaTel: 0040-021-210-80-80/210-47-05Fax: 0040-021-210-03-20E-mail: jordan.embassy@pcnet.roWebsite: www.jordanembassy.ro

9. ADRESE UTILE SI DIVERSE9. ADRESE UTILE SI DIVERSE

Situl  www.jordanecb.org/laws_regulation.shtm ofera informatii privind:         The Investment Promotion Law          Free Zones Corporation Law          The Aqaba Special Economic Zone Law          Privatization Law          Trade Mark Law of 1952          Trade Mark Law of 1999          Industrial Designs and Models Law          Patent Law          Protection of Layout-Designs of Integrated Circuits Law          Companies Law          Income and Sales Tax Laws & Regulations          Companies Registration Guidelines          Commercial Agents and Mediators Law          Customs Law          Customs Regulations and Instructions          Labor Law Situl  www.jordanecb.org/laws_fiscal.shtm ofera informatii privind: Banking Law Public Debt Management Law Guidelines No. 10/2001 on Combating Money Laundering Operation Securities Law

Situl www.jordanembassyus.org/new/links.shtml ofera informatii despre principalele institutii si organisme cu atributii in domeniul comertului exterior si al relatiilor economice internationale, precum si alte informatii utile privind Iordania.

 Airlines Jordanian Embassies Worldwide Miscellaneous

Banks Government Departments Non-Profit OrganizationsCompanies Government Ministries Official Documents

Computer and Related Electronic Services Hotels Professional Associations

Culture & Archeology The Hashemite Royal Family References

Diplomatic Missions in Jordan Human Resources Management & Development

Sports, leisure and other interests

Economy, Development, Commerce & Services

Law Firms & Intellectual Property Rights

Trade Promotion, Development & Microfinance

Education & Research Media TelecommunicationsForeign Entities in Jordan Medical Tourism Groups

Information Technology (IT) Military related sites U.S. Government links pertaining to Jordan

 MARI COMPANII DIN IORDANIAAl-Daoud Investment Group - www.aldaoud.com.jo

Al-Deka for Investments & International Trade - www.al-deka.com Al-Sayegh Group - www.sayeghgroup.com Dar Al Dawa Group - www.dadgroup.com

Hammoudeh Group - www.hammoudeh.com Hijazi and Ghosheh Group - www.hgg.com.jo

ICA Group - www.ica-jo.com Jordan International Investment Group - www.jiig.com

Jordan Modern Group - www.jomogroup.com

Kalouti Group - www.kaloutigroup.com Maani Ventures - www.maani.com

Munir Sukhtian Group - www.sukhtian.com Nuqul Group - www.nuqulgroup.com

Talal Abu Ghazaleh Group - www.tagi.com Zalloum Group - www.zalloumgroup.com

Zara Investment Holding - www.zaraholding.com  

 INSTITUTII SI ORGANIZATII DE COMERTAmerican Chamber of Commerce In Jordan - www.amcham.jo

Amman Chamber of Commerce - www.ammanchamber.org Amman Chamber of Industry - www.aci.org.jo Amman World Trade Center - www.awtc.com

Association of Banks in Jordan - www.abj.org.jo Dead Sea Products Manufacturers Association - www.deadseajordan.com

Federation of Jordanian Chambers of Commerce - www.jocc.org.jo Information Technology Association of Jordan INTAJ - www.intaj.net

Institute of Management Consultants of Jordan - www.imc.com.joInternational Advertising Association - Jordan Chapter - www.iaajordan.org

International Chamber of Commerce - Jordan - http://www.iccwbo.org/home/national_committees/middle_east/jordan.asp

Irbid Chamber of Industry - www.ici.com.jo Jordan Association of Pharmaceutical Manufacturers - www.japm.com

Jordan Bar Association - www.jba.org.jo Jordan Computer Society - www.jcs.org.jo

Jordan Construction Contractors Association - www.jcca.org.jo Jordan Engineers Association - www.jea.org.jo

Jordan Europe Business Association (JEBA) - www.jeba.org.jo Jordan Exporters Association - www.jordanexporters.org

Jordan Exporters & Producers Association for Fruits & Vegetables - www.jepafv.org Jordan Furniture Exporters & Manufacturers Association - www.jfema.com

Jordan Garments, Accessories & Textiles Exporters' Association - www.jgate.org.jo Jordan Hotel Association - www.johotels.com

Jordan Inbound Tour Operators Association - www.jitoa.org Jordan Insurance Federation - www.joif.org

Jordan Intellectual Property Association - www.jipa.jo Jordan Olive Products Exporters Association - www.jopea.org

Jordan Pharmaceutical Association - www.jpa.org.jo Jordan Press Association - www.jpa.jo

Jordan Society of Tourism and Travel Agents - www.jsta.org.jo Jordan Stone and Tile Exporters Association - www.jostone.com

Jordan Tour Guides Association - www.tourguides.com.jo Jordanian Society of Cosmetic Sciences - www.cosmarabia.org

Jordanian Veterinary Association - www.jordan-vet.org Near East-North Africa Regional Agricultural Credit Association - www.nenaraca.org

Shipping Agents Association - www.shipping.com.jo Young Entrepreneurs Association - www.yea.com.jo

Zarqa Chamber of Commerce - www.zci.org.jo   Redactat: Actualizat: Aprilie 2010G.N. HARLAV, Consilier EconomicReprezentantul MECMA la BPCE AmmanM: +962 79 514 0216rotrade@orange.jo