CVJ NR. 885 JOI 25 IUNIE 2015

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 885

Joi, 25 Iunie 2015

Hoþii de apã prinºicu „albinuþa”

U n dispozitiv ultra-modern, ajutat de câteva apometre performante cu telecitire, montate în puncte strategice, ne

indicã cine furã apã. Este un fel de „albinuþã”, cum o denumesc ceide la Apa Serv, care scaneazã apometrele tuturor consumatorilorde pe o razã mai mare ºi ne indicã exact cât consumã fiecare ºichiar dacã furã apã, cu diverse metode. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

ª i sãraci ºi cu pretenþii. Este

vorba de beneficiariicantinei de ajutor socialdin Petroºani care aurenunþat la masã caldãdin anumite raþiunigreu de înþeles.

Unii pur ºi simplu aurefuzat sã se deplaseze câþivametri din blocul social pânãla cantinã pentru a-ºi ridicahrana. Doar 44 de familii din municipiul Petroºani maibeneficiazã de serviciile cantinei de ajutor social.

“Avem 44 de familii beneficiare cu un numãr de81 de porþii de mâncare. Unii au solicitat încetareaacordãrii hranei, iar alþii carenu presteazã munca în folosulcomunitãþii timp de trei zileies automat din program”, adeclarat Cristina Mraz, direc-tor executiv DLAS Petroºani.

Dacã în luna aprilie, lacantina socialã din Petroºanise serveau 105 porþii demâncare, acum numãrulacesta s-a redus cu 24.Începând cu data de 1 august2014, asistaþii social trebuiesã munceascã pentru hranade care beneficiazã, potrivit

unei hotãrâri de consiliu localdin luna iunie 2014. Facexcepþie cei care asigurãcreºterea ºi îngrijirea, potrivitlegii, a unuia sau a mai mul-tor copii în vârstã de pânã la5 ani ; asigurã îngrijirea uneiasau a mai multor persoane cuhandicap grav ori accentuatsau persoane vârstnicedependente care nu benefi-ciazã de asistent personal sau îngrijitor la domiciliu, încondiþiile legii ori participã laun program de pregãtire pro-fesionalã. Tot prin hotãrâreaCL Petroºani s-a stabilit ºi numãrul de ore pe carebeneficiarii cantinei de ajutorsocial trebuie sã le efectuezelunar. Astfel, pentru o porþiebeneficiarul trebuie sã lucreze18 ore, pentru 2 porþii – 36ore, pentru 3 porþii – 54 ore,pentru 4 porþii – 66 ore,pentru 5 porþii – 84 ore ºipentru mai mult de 5 porþii –120 ore pe lunã.

Monika BACIU Monika BACIU

În mare parte,vechile ateliere dinfosta fabricã de utilajminier, UMIROM SA.,au fost tãiate ºi vândute la fier vechi.Acum, reprezentanþiigrupului Gerom vândºi ce a mai rãmas. Pesite-urile de anunþurisunt scoase la vânzaremai multe utilaje. De

la utilaje, la echipa-mente defecte ºi pânãla piese de schimbtoate sunt scoase lavânzare de consorþiulGEROM. Freze, rezer-voare supraterane ºimulte alte piese suntvândute la bucatã saudezmembrate pentrucei care sunt intere-saþi. “Maºinã debavu-

rat electrochimic +sursã curent. Are îndotare bazinele pentrudielectric, pompã derecirculare ºi matriþelepentru debavurat.

Sursa de curent are 4 posturi pentru200A fiind unredresor comandat cu

tiristori”, sunã unuldintre anunþurilepostate de cei de laGEROM.

SC "Umirom" SA afost cumpãratã în anul2000 de fostul prefectPSD al judeþului,Aurelian Serafinceanu,pentru 7,9 miliarde de

lei vechi. "Umirom"avea datorii încã de la privatizare, iar întimp nu a reuºit sã seredreseze, în ciudacontractelor de sutede miliarde încheiatecu CompaniaNaþionalã a HuileiPetroºani. Din cauzadebitelor foarte maricãtre stat, în anul2004 a fost instituitsechestru asigurãtorpe bunurile mobile ºi imobile ale uzinei,care au fost apoiscoase la licitaþie.

Potrivit datelor oficiale, Gerom mailivreazã acum minelor

din Valea Jiului stâlpiºi grinzi pentrususþinerea mecanizatã,transportoare saupiese de schimb pen-tru vasele de extracþie,echipamente pentrucare are de încasatsume importante debani.

Mara Mara POPESCUPOPESCU

Rãmãºiþele UMIROM-ului vândute la “second-hand”

Nu fac nimic, dar vor mâncarea la botul calului

C onsorþiul GEROM vinde fostulUMIROM la bucatã. Atelierele din

Petroºani unde a fost realizatã ColoanaInfinitului, una dintre cele mai importante opere ale marelui sculptorConstantin Brâncuºi, au ajuns la fiervechi ºi procesul încã mai continuã.

Stimaþi colegi,

Complexul EnergeticHunedoara a fost înfiinþat caurmare a decizei GuvernuluiPonta, în conformitate cuHotãrârea Guvernuluinr.1023/2011, la data de 01 noiembrie 2012, ca urmare a fuziunii princontopire a SocietãþiiComerciale ElecrocentraleDeva cu SocietateaComercialã ElectrocentraleParoºeni SA, iar de la datade 15.07.2013 acesta aabsorbit ºi SocietateaNaþionalã a Huilei SA,societate care cuprindeapatru mine viabile: Lupeni,Vulcan, Livezeni ºi Lonea,rezultatã în urma divizãriiCompaniei Naþionale aHuilei, cãreia i-au fost ºtersedatoriile istorice.

Complexul EnergeticHunedoara a fost conceputca obiectiv strategic,dorindu-se a fi o unitatepentru siguranþa sistemuluienergetic al României,proiectat sã funcþioneze cucãrbune din Valea Jiului, se asigura în acest fel ºi sta-bilizarea locurilor de muncãde aici, rezolvându-se astfelºi o problemã socialã, ValeaJiului este o zonã monoin-dustrialã, complexul fiind cel mai important agenteconomic din Vale ºi din

judeþul Hunedoara.Anul 2015 a gãsit

Complexul EnergeticHunedoara într-o situaþieeconomicã grea ºi întrucâtdomnul ministru Gerea aconsiderat cã ea s-a datoratunui management defectu-os, la data de 18.02.2015 aschimbat întreaga conducere,numindu-l în funcþia dedirector general pe domnulConstantin Jujan, ºi numindun nou preºedinte alConsiliului de Administraþie ,ca o soluþie salvatoare pen-tru redresarea complexului. Domnul director general larândul sãu, sub directasupraveghere a domnuluiministru Gerea, a schimbattoþi directorii de exploatãriminiere, directorul economicºi alte organe de conducere,acuzându-i pe cei schimbaþide lipsã de profesionalism.Pe parcursul a trei luni dezile de la preluarea conduc-erii, am acordat deplinãîncredere noii conduceri ºiam aºteptat o revigorare aactivitãþii complexului,darîntrucât rezultatele auîntârziat sã aparã, pentru ane forma o imagine cuprivire la performanþele noiiconduceri, am solicitat prininterpelarea nr. 6718A/07.04.2015, adesatã primu-lui ministru Victor Ponta,informaþii cu privire laactivitatea domnului director

Jujan Constantin, fost direc-tor al Companiei Naþionalea Huilei în perioada iulie2009- iunie 2012. Am aflat astfel cã pe parcursulmandatului acestuia,Compania Naþionalã aHuilei a înregistrat datoriide 1.665.141.177 lei,ceeace reprezintã aproximativ400 mil euro, ºi numãrultotal de personal în perioada31.07.2009- 01.06.2012,a scãzut de la 10638 per-soane, la 7683 persoane,ceea ce înseamnã pierdereaunui numãr de 2955 locuride muncã .

Aceste informaþii, precumºi lipsa apariþiei unor mãsuride remediere a situaþieicomplexului, m-au determi-nat sã depun o nouã inter-pelare cu nr. 6806A/15.04.2015, prin care

am solicitat sã mi se punã ladispoziþie strategia pentruviabilizarea ComplexuluiEnergetic Hunedoara, propusã de domnul directorJujan, pentru a vedea cesoluþii vor fi implementatepentru eficientizarea complexului ºi continuareaactivitãþii acestuia.

Cu stupoare am constatatcã strategia de viabilizarea aacestui colos industrial, desoarta cãruia depind vieþile amii de oameni, cuprinde 6pagini ºi una din mãsurile debazã este implementareaunui program de concediericolective pentru un numãrde 540 de salariaþi, se poatespune astfel cã noua con-ducere continuã politicã PD-L din anul 2012 de redu-cere a locurilor de muncã.

Stimaþi colegi, vreausã vã aduc la cunoºtinþã fap-tul cã, de-a lungul timpuluitoate reducerile de personalau dus la închidereaunitãþilor miniere ºi restrân-gerea activitãþii de minerit.ªi, deºi cu mari eforturi, înperioada 2013-2014, s-areuºit efectuarea unuinumãr de 300 de angajãri,de personal direct productiv,în anul de graþie 2015,noua conducere a reuºit operformanþã neatinsã pânãacum în istoria minerit-ului, aceea cãTermocentralaParoºeni ºi-a opritactivitatea, întrucât nua avut cãrbune sã funcþioneze,personalul angajat fiindinsuficient pentru aextrage cãrbunele nece-

sar funcþionãrii termocen-tralelor.Ce se va întâmpladacã ºi din cel existent vamai fi disponibilizat?

Am mai constatat cãdupã 4 luni de la preluareaconducerii, producþia s-aredus cu aproape 35%,cheltuielile au crescut cu32%, ºi s-au înregistratpierderi de 55 mil lei.

Domnule ministru,datoritã lipsei unui program serios de eficientizare a activitãþiiComplexului EnergeticHunedoara pe termen lung,neonorãrii promisiunii deincludere a cãrbunelui înstrategia energeticã naþion-alã, a indiferenþei cu care aþitratat problemele minerituluiºi ale Vãii Jiului, singura dvs.acþiune fiind aceea de asemna unui protocol princare sã parafaþi închidereaminelor din Valea Jiului, eu, în calitate de deputat de Valea Jiului, minerii ºilocuitorii din Valea Jiului, vã solicitã dumneavoastrã ºituturor acelora care vor sãpunã lacãt pe minele dinValea Jiului:

DEMISIA!

Deputat, Deputat, CorCornel-Cristiannel-Cristian

RESMERIÞRESMERIÞÃ Ã

Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 iunie 20152 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE

(mitrache_evz @yahoo.com)0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU

[email protected]

CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDADiana MITRACHEDiana MITRACHE

([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

De anul viitor,

CEH ar puteascãpa de o taxãA nul trecut, Guvernul

a decis introducereaunei noi taxe ºi anumetaxa pe stâlp. Acum, CEHar putea scãpa de deaceastã taxã.

Complexul EnergeticHunedoara are de plãtit un milion de euro pentru aceastãtaxã, iar suma este calculatãdoar pentru Divizia Minierã.Acum, la un an de la introdu-cerea acestui bir, ministrul deFinanþe ia în calcul eliminareaacestei taxe începând cu datade 1 ianuarie a anului viitor.

“Taxa pe stâlp se duce indirect în tarif, pentru cã sunt

companii mari de stat cãrorali se aplicã aceastã taxã pepartea de utilitãþi ºi care ducaceastã taxã în tarif. Se creeazãun cerc neplãcut. Discuþiile vorfi ºi de scoatere, dar impactuleste unul foarte mare. ªtim foarte bine anul viitoravem o þintã de atins, aceldeficit de 1,1 aproximativ, faþãanul ãsta când avem 1,83 ºi vafi foarte greu sã ne încadrãm înceea ce înseamnã anul viitor”,a precizat ministrul de FinanþeEugen Teodorovici.

Pentru neachitarea la timp a taxelor, nivelul dobânzii estede 0,03% pentru fiecare zi deîntârziere, de la 1 martie.

În plus, nivelul penalitãþii deîntârziere este de 0,02% pentrufiecare zi de întârziere, potrivitCodului de procedura fiscalã.

Monika BACIUMonika BACIU

DECLARAÞIE POLITICÃ

Mesajul Vãii Jiului pentru cei care vor sã punã lacãtul pe minerit este: DEMISIA!

Grav este cã cele mai stringenteprobleme cauzate delipsa medicilor sunt laUnitatea primireUrgenþe, acolo undeajung prima datãpacienþii, unde seîncearcã stabilizarea lorºi abia ulterior suntrepartizaþi pe secþii.Este nevoie, însã, deîncã un medic ºi laRadiologie, dar ºi laPediatrie. “În primulrând este Unitatea dePrimiri Urgenþe, undear mai fi nevoie deîncã doi medici pe spe-cialitatea medicinã deurgenþã. În afarã deaceasta, poate intra îndiscuþie Secþia deRadiologie, Pediatria,însã aici sperãm sã nevinã un medic ºi sãorganizãm un concursîn luna iulie – august.De asemenea, existãprobleme pe linie de

personal auxiliar, infirmiere. La asistentestãm ceva mai bine,dar pentru a puteaacoperi tot ce înseam-nã concedii ºi libere ar fi bine dacã am reuºisã mai acoperim ºi la acest capitol”, adeclarat managerulSpitalului de UrgenþãPetroºani, dr. AlinVasilescu.

Mai existã însã oproblemã. Existã secþiideservite de un singurmedic care se închidefectiv când acestapleacã în concediu.Ani de zile, cu aceastã problemã s-aconfruntat ºi Secþia deOncologie dar, din fericire, aici situaþia ºi-agãsit rezolvarea. Pentruorice post de mediccare este scos la con-curs, conducerea SUPcere avizul MinisteruluiSãnãtãþii, iar procedu-

ra, destul de greoaie,dureazã cam douã luni.

„Existã ºi o serie desecþii care au un singurmedic ºi, când acestapleacã în concediu, seînchid. La Oncologieam reuºit sã aducem

un medic rezidentoncolog ºi, ca atare,nu mai intrã în discuþiea scoate un post.

Pentru fiecare caz înparte se face solicitarela Minister, dar, în general, au fost apro-bate. Nu au fost pro-bleme. Dureazã camdouã luni pânã se obþinaprobãrile, dar în gene-ral se aprobã”, a maispus dr. Alin Vasilescu.

Spitalul dinPetroºani are 22 desecþii ºi un numãr de657 de paturi.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Cronica Vãii Jiului | Joi 25 iunie 2015 Actualitate 3

Acest dispozitiv ademonstrat exact cinefurã apã, cât consumãfiecare abonat ºi sedovedeºte extrem deutil mai ales în zonele

cu aglomerãri de case,unde, ca sã citeascãapometrele, angajaþiiaveau nevoie de câtevazile. Acum, totul serezumã la câteva

minute, iar angajaþiine-au fãcut o demons-traþie pe Maleia.

„Am pornit citireaautomatã a apome-trelor. Pe o distanþã de500 de metri, s-au citit23 de apometre îninterval de 5 minute.Dacã e sã calculãm, lamersul pe jos, facem250 de metri în 3minute, deci ar fi 6minute de mers doar.Noi în 5 minute amcitit mai rapid, fãrã sãmai aºtepþi sã strigi lapoartã”, a spus AdrianDâlja, ºef ServiciulComercial, Apa Serv.

Sistemul ºi-a doveditdeja utilitatea ºi conducerea Apa Servvorbeºte deja despresituaþii delicate pe carea reuºit sã le evite, iar rãu platnicii, orihoþii au fost trimiºi îninstanþã. „Dau unexemplu, motel care

consuma 20 mc pelunã ºi intram acolodoar când vroia proprietarul, cã în rest þinea încuiat.Acum nici nu trebuiesã ne dea acceptul sãintrãm, ci de la 40 dem distanþã, dinmaºinã, vedem ºi dacãapometrul are magnet.A fost o situaþie cândam mers aici peMaleia. Nu am fostlãsaþi sã intrãm ºi softul nostru ne arãtacã acolo existã unmagnet. Cei care suntprinºi, vor fi daþi înjudecatã ºi vor fi

debranºaþi. De ce uniisã plãteascã ºi alþii sãfie mai deºtepþi?”, aspus Costel Avram,directorul general alSC Apa Serv.

Softul lucreazã înparalel cu apometrelede ultimã generaþie ºisistemul va fi folosit ºiextins în toatã ValeaJiului. Achiziþia a fãcutparte din proiectul dejaimplementat în zonã ºide cel puþin o lunã dezile este funcþional.

„La nivel de ValeaJiului, la gospodãrii ºila blocuri sunt, înmomentul de faþã

aproximativ 10.000de apometre, pe careApa Serv le gestio-neazã. Nu vor fi montate toate odatã.Odatã cu realizareainvestiþiilor pe P.O.S 1ºi aºa mai departe,acolo unde se extindreþelele de apã, sauunde se reabiliteazã,apometrele de acesttip fac parte integrantãdin aceste proiectefinaþate de UE. Nevom propune ºi noi sãînlocuim apometreleexistente”, a mai adãu-gat ºi Florin Donisã,ºef Serviciul ProducþieApa Serv.

Ca sã fie citite de ladistanþã, apometrele tre-buie sã fie cu telecitire ºidiferenþa de preþ dintreunul clasic ºi unul deacest tip este de 50 deeuro. Apa Serv va aveaîn plan schimbareatuturor apometrelor înanii care urmeazã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Nou termenîn dosarulexploziei dela Uricani

J udecãtorii de laPetroºani vor sã

audieze un expertcare a luat parte la ancheta tehnicãderulatã în subtera-nul ExploatãriiMiniere Uricani,dupã tragedia dinfebruarie 2011, când o explozie aucis cinci mineri.

Specialiºtii de laINSEMEX Petroºani au expertizat toateechipamentele care s-au aflat în minaUricani, atunci când pegaleria principalã aumurit cei cinci mineri.

Totodatã, aceºtia aufãcut o machetãa locului ºi auefectuat simulãripentru a stabilicu certitudinetoþi factorii careau dus la dezas-tru. Magistraþiide la Petroºanisunt de acord ºi

cu audierea ºefeiBiroului SãnãtateSecuritate în MuncãPetroºani din cadrulITM Hunedoara, IleanaBodea, aceasta fiindcitatã în calitate demartor în proces, încondiþiile în care servi-ciul pe care-l conducea efectuat, alãturi decercetãtorii INSEMEX,ancheta la locultragediei. Atât expertulINSEMEX Petroºanicât ºi cel SSM-ITMHunedoara, urmeazã afi audiaþi de instanþa dejudecatã la termenul demâine-vineri. Procesultragediei de la Uricania început în martie2012, iar patru ºefi aiminei, Aurelian Ciucã,Lucian Butari, FlorinMoga ºi FlorinelMoldovan au fosttrimiºi în judecatã pen-tru ucidere din culpã.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Hoþii de apã prinºi cu „albinuþa”U n dispozitiv ultra-modern, ajutat

de câteva apometre performante cu telecitire, montate în puncte strategice,ne indicã cine furã apã. Este un fel de„albinuþã”, cum o denumesc cei de la ApaServ, care scaneazã apometrele tuturorconsumatorilor de pe o razã mai mare ºine indicã exact cât consumã fiecare ºi chiar dacã furã apã, cu diverse metode.Totul de la distanþã, fãrã sã fie nevoiþiangajaþii sã ne batã la uºã.

Spitalul de Urgenþã din Petroºaniare nevoie de medici urgentiºtiS pital de urgenþã, cu o cazuisticã complexã ºi, mai ales

care funcþioneazã într-o zonã unde activitatea extractivãduce nu o datã la accidentãri grave, se confruntã cu o acutãlipsã de personal. Este vorba despre Spitalul de UrgenþãPetroºani care are nevoie ca de aer de cel puþin 4 medici, dar ºi de personal auxiliar.

Titlul este râvnit ºi deun maratonist care nudoar cã vrea sã înoateîntre Anglia ºi Franþa,dar vrea sã demons-

treze imposibilul, pentru mulþi dintre noi.

Hunedoreanul AvramIancu se antreneazãpentru a-ºi îndeplini

visul, acela de care afost aproape în august2014, respectiv de adeveni primul româncare a reuºit sã treacã

înot Canalul Mânecii.Obiectivul bibliotecaruluidin Petroºani esteameninþat de un celebrumaratonist român,Andrei Roºu (foto),acesta urmând sã intre înapa îngheþatã din Canal,peste patru zile, maiexact pe 30 iunie a.c.

Acesta participã lacompetiþia extremãArch 2 Arc, care presupune trei probeconsecutive. Roºu nu se mulþumeºte doar cutitlul de a deveni primulromân care îºi trecenumele pe panopliacelor puþin peste 1000de înotãtori care aureuºit, ci vrea ca succe-sul lui sã nu poatã fiegalat prea curând.Astfel, Andrei Roºu vapleca în alergare de laLondra la Dover, pe 29iunie a.c., iar pe 30

chiar de ziua lui, se valansa în încercarea de atraversa “Canalul”. ªinu doar atât, ci dupãcâteva ore de odihnã vapedala de la Calais spreParis. „Dacã vremea nuva þine cu mine, ”grafi-cul’ se va muta cu câte-va zile. Cam aºa aratã,pe scurt, programulparticipãrii mele la Arch2 Arc. (…) Oricum, întoate simulãrile mentalepe care le-am fãcutpana acum, m-am

pregãtit psihic ºi pentruo sesiune de 24 de oresau mai mult. Oricum,le-am spus ºi organiza-torilor cã nu ies din apã pânã nu ajung înFranþa”, spune AndreiRoºu. De menþionateste ºi cã Roºu va purtaun costum de protecþieîn traversarea CanaluluiMânecii, aºa cum cerorganizatorii com-petiþiei. Bibliotecarul dinPetroºani, Avram Iancu,care are programatãtraversarea între 9-13august a.c., ca ºi lacele douã tentative deanul trecut, va încercasã ajungã pe malulfrancez doar în slip ºifãrã minimul de pro-tecþie împotriva apeireci. Andrei Roºu are ºi o cauzã umanitarãpentru participarea laacest concurs, fondurilestrânse în cadrul campaniei vor ajunge laîngrijirea celor suferinzi.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

În tradiþia creºtinortodoxã, 24 iunie esteziua naºterii SfântuluiIoan Botezãtorul, eveni-ment ce pregãteºteminunea naºteriiMântuitorului dintr-ofecioarã. SãrbãtoareaSânzienelor este consi-deratã a fi ºi momentulcel mai bun, la mijloculverii, pentru culegereaplantelor de leac, dar ºide descântec. Astfel, înNoaptea de Sânziene,femeile merg sã culeagãflori ºi ierburi, care vorfi folosite contra bolilorºi altor rele, iar în preajma bisericilorastãzi s-au împãrþit floride Sânziene. „E ziuaSânzienelor. Acesteasunt flori de sânziene,iar lumea le cumpãrã,ori le dãm noi la toþi, sãse ducã în bisericã cuele sã le sfinþeascã.Sunt culese din pãdure,din fâneþe”, ne-a mãrturisit o bãtrânã ceîmpãrþea astfel de flori

galbene tuturor celor ceintrau în bisericã.

Credincioºii spun cãaceasta este o sãrbã-toare ce aduce în primplan iubirea, Sânzienelefiind fete frumoase cetrãiesc în pãduri, iar într-o astfel de zi emusai sã mergi la bise-ricã. „E sãrbãtoarea deSânziene ºi i se maispune ºi Drãgaica. ªtimdin bãtrâni cã ele neferesc de rele, iar dacãavem vite, ne rugãm sãavem noroc sã nu ni leia ursul. Florile le-amsfinþit ºi le duc acasãpentru boli. Sunt vin-

decãtoare ºi se spunecã acum trebuie culeseca sã aibã efect”, aspus o bãtrânicã ce acoborât dintr-un sat dela poalele munteluiParâng ca sã participeîn oraº, la Petroºani, laslujbã. „Este o sãrbã-toare fosrte importantã,care se numeºteDrãgaicele, sauSânzienele ºi când erameu copil erau ºi mai ºisãrbãtorite de tineri, cuflori, coroniþe din aces-te flori galbene”, ne-aspus o altã femeie cevenise miercuri dupãamaizã la bisericã.

Deºi sunt asociatesãrbãtorii creºtine aNaºterii Sfântului IoanBotezãtorul ºi aAducerii MoaºtelorSfântului Ioan cel Noude la Suceava,Sanzienele îºi au origi-nea într-un strãvechicult solar, iar creºtiniivin la bisericã sã seroage în aceastã zi, pe care o considerã omare sãrbãtoare.

S -au fãlit lanedeia de

Sânziene Cei mai harnici

dintre gospodarii carestãpânesc munþii cestrãjuiesc Valea Jiului s-au întrecut în Straja,de Sânziene, la un concurs devenit dejatradiþie. Cursa de cai amomârlanilor a fost ºi de aceastã datã principala atracþie lanedeia din Straja.

Nedeia de Sânzieneeste o tradiþie pentrustaþiunea hunedoreanãStraja, fiind þinutã cusfinþenie de cãtre local-nicii care în trecut,înainte ca Valea Jiuluisã fie cunoscutã pentrucãrbune, se ocupau cuprecãdere de pãstorit.

Încet, încet, mani-festarea a prins ºi laturiºti dar ºi la ortaciicare ºi-au cãutatbunãstarea în bazinulcarbonifer. Aºa se facecã în fiecare an pe 24 iunie, de Sânziene,munþii Vâlcan carestrãjuiesc Straja seumplu de turiºti, local-nici ºi momârlani, la unadin cele mai mari petre-ceri câmpeneºti organi-zate în Vale. Atracþianedeii din Straja esteconcursul de cai, obiceila fel de vechi ca nedeiaîn sine, ºi la care gospo-darii momârlani ies sã se„fãleascã cu animalelede povarã”, dar ºi sãle arate celor careurmãresc întrecerea, cecalitãþi au animalele.Fiecare momârlan carese respectã are îngospodãrie cel puþin un

cal, ar bunãstarea luieste reflectatã de ani-mal, cu cât este mai arã-tos ºi mai puternic cuatât proprietarul lui estemai avut. Tradiþia cereca animalele de tracþiu-ne sã fie suspuse unorprobe dificile. Flãcãulcare reuºeºte sã câºtigecompetiþia este declarat„omul nedeii”. Festivalulcailor, pentru cã maimult decât concursul,momârlanii fac un adevãrat festival în care-ºi prezintã cele maifrumoase animale depovarã, petrecerea continuã în staþiune cu opetrecere câmpeneascãde unde nu lipseºte muzica popularã, astfelca toþi oaspeþii sã sesimtã ca într-o zi de sãrbãtoare.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

U nu pe post.Locurile de

muncã vacante dela centrul deinformare turis-ticã din Petroºaninu au atras foartemulþi candidaþi.

În urmã cu câtevazile, municipalitatea dela Petroºani a scos laconcurs mai multe pos-turi la centrul de infor-mare turisticã. Patrupersoane ºi-au depus

dosarele pentru celetrei posturi, douã deagent de turism ºi unulde director. Pentru pos-tul de director s-a califi-cat Adrian OctavianMraz. Pentru cele douãposturi de agent de tur-ism ºi-au depusdosarele trei persoaneºi anume Gianina IrinaStoica, AndraCodreanu ºi MirabelaAdriana Muntean. Celedouã persoane care vorsusþine urmãtoareleprobe, fiind admisesunt Andra Codreanu ºi

Mirabela AdrianaMuntean. Gianina IrinaStoica a fost respinsãpe motiv cã nu a depusla dosar acte care sã îiateste pregãtirea îndomeniul turistic.

Una din persoanelecare ºi-a depus dosarulpentru ocuparea postu-lui de agent de turism afost espinsã pe motivcã nu avea studii îndomeniul turistic. Astfelcele trei persoane vor

intra în etapa urmã-toare de selecþie ºianume concursul pro-priu-zis. Concursul seva organiza la sediulPrimãriei MunicipiuluiPetroºani în data de30.06.2015, ora 10proba scrisã, inclusivtestul de verificare acunoºtiinþelor de limbaenglezã, data ºi orainterviului vor fi comu-nicate ulterior.

Monika BACIU Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 iunie 20154 Actualitate Actualitate 5

Z iua Tricoloruluiva fi marcatã

ºi la Petroºani, încentrul civic, undeun grup de tineri neaºteaptã vineridupã amiazã sãsimþim româneºte.

Va fi o zi ca sãrbãtoarea naþionalã,iar cu mic, cu mare,suntem aºteptaþi cubaloane în cele treiculori naþionale. ZiuaDrapelului Naþional estemarcatã în fiecare anîn data de 26 iunie, iarla Petroºani, un grup detineri care cred în ideeade patriotism, ne invitãsã trãim româneºte.

Ei vor veni cubaloane, roºii, galbeneºi albastre ºi vor contura

graniþele þãrii în scoaruldin zona de nord aoraºului. Asta pentru a

le aminti tuturor cãTricolorul este simbolulnaþional ºi cele trei col-

ori trebuie sã ne reprez-inte ca naþiune.

Manifestarea are locvineri începând cu ora18,00, când, sub slo-ganul „Uniþi subTricolor”, vor fi dis-tribuite baloane col-orate. „Cu acest prilej,va avea loc un eveni-ment, în centrul civic,unde 300 de baloanetricolore vor fi împãrþiteparticipanþilor. Fiecareom, când va pleca, vaprimi balonul. Va avealoc ºi un spectacol deculoare ºi sperãm sãmarcãm în acest felZiua Tricolorului, pecare noi o considerãm,într-o formã sau alta,Ziua Naþionalã, pentrucã Tricolorul trebuie sãfie sufletul tuturor

românilor”, a spusAnca Elena Tudor,organizatoarea eveni-mentului din Petroºani.

Manifestarea va figãzduitã de tinerii carese vor grupa într-unflash mob, la careputem fi ºi noi parte, înPiaþa Victoriei. Totulpentru a înþelege maibine ce înseamnã „Pe-alnostru steag e scrisUnire”. „Este o acþiunecare are loc la nivelnaþional, mai multeoraºe din þarã sãrbã-toresc aceastã zi.Platforma noastrãpregãteºte ºi pentru 28iunie un alt eveniment,pentru cã atunci a avutloc cedarea Basarabieiºi e ca o zi de doliu, darnoi avem o zi a

Tricolorului ºi nu trebuietrecutã fãrã a fi mar-catã”, a adãugat ºiFlorin Claudiu Muscalu,organizator

Ziua de 26 iunie afost proclamatã ZiuaDrapelului Naþional prinLegea nr. 96 din 20mai 1998. Conformlegii, aceastã zi estemarcatã de cãtreautoritãþile publice ºi decelelalte instituþii alestatului prin organizareaunor programe ºi mani-festãri cultural-educa-tive, cu caracter evoca-tor sau ºtiinþific, con-sacrate istoriei patriei,precum ºi prin cere-monii militare specifice,organizate în cadrulunitãþilor MinisteruluiApãrãrii Naþionale ºi aleMinisterului de Interne.

DianaDianaMITRACHE MITRACHE

C inci copii în peri-col de a fi aban-

donaþi, la Spitalul deUrgenþã din Petroºani.Doar în cursul acestuian, la Petroºani erauîn pericol de a fi abandonaþi cinci nou-nãscuþi.

Pentru aceºtia,reprezentanþii Direcþieide Asistenþã Socialã auluat mai multe mãsuri,astfel cã unii dintremicuþi au fost reintegraþiîn familie. “Un singurcopil se aflã în monito-rizare în momentul defaþã. Pe o perioadã deun an de zile vom facevizite la domiciliu pentrua vedea condiþiile de traiºi facem consiliere

socialã”, au declaratreprezentanþii Direcþieide Asistenþã SocialãPetroºani. Potrivitreprezentanþilor Direcþieide Asistenþã Socialã,doar douã dintre mãmiciau fost minore.“Nu suntfamilii cu problemesociale, însã doar douãmame au avut sub 18 ani”, a mai spusreprezentantul de laAsistenþã SocialãPetroºani.

În anul 2014 s-auînregistrat patru cazuriîn care copiii au fostabandonaþi în materni-tatea din Petroºani. Cuun an înainte, în anul2013, doar doi copiii auavut neºansa de a fipãrãsiþi.


Un candidat pentru un post de directorNaºterea nu trezeºtesentimentul matern.Nu tuturor mãmicilor

Sãrbãtoare de culoare de Ziua TricoloruluiSânzienele, flori ºi rugãciuniM iercuri a fost sãrbãtoare ºi creºtinii ortodocºi s-au dus la bise-

ricã sã se roage. Sânzienele sau Drãgaica sunt cunoscute înpopor drept o sãrbãtoare a iubirii, iar în preajma bisericilor oameniiau fost aºteptaþi cu florile denumite astfel dupã sãrbãtoarea de astãzi.

Bibliotecarul din Petroºani ar putea fi aldoilea român care a trecut Canalul MâneciiB ibliotecarul din Petroºani, Avram Iancu, cel care ºi-a propus

sã devinã primul român care traverseazã înot CanalulMânecii, ar putea rãmâne doar cu consemnarea cã a fost primulconaþional, în 2014, care a avut douã tentative de traversare.

Conform unei analizea Ziarului Financiar, þara noastrã a început sãaibã grave probleme curesursa umanã. Mai precis, România îºiepuizeazã resurseleinterne de creºtere apieþei forþei de muncã,ceea ce va aduce în câþi-va ani o crizã de resurseumane. Companiile dinmai toate domeniile suntîngrijorate cã nu voravea oameni pentru a-ºipune în aplicareproiectele ºi nu de lipsasurselor de finanþare ainvestiþiei. Statistica le dãdreptate…

În 2008, anul de vârf,România a avut 4,8 milioane de angajaþi înprima categorie, din care1,4 milioane lucrau lastat, iar 3,4 erau în privat. La începutul lui2011 aceastã cifrãcoborâse la 4,09 milioane.

Din 2012 încoace,deci în trei ani, Româniaa creat un plus de numai200.000 de locuri demuncã (USL- PSD plus PNL - promisese 1 milion de locuri demuncã în patru ani).

Numãrul celor carepot sã munceascã estede 9,2 milioane, din carepopulaþia activã este de8,6 milioane (salariaþi -5,8 milioane ºi alte categorii 2,7 milioane) lacare se adaugã peste600.000 de ºomeri. Cei 2,7 milioane suntpatroni, lucrãtori pe contpropriu, lucrãtori familialineremuneraþi sau mem-

bri ai unei societãþi agricole.

România are cam500.000 de studenþi,dintre care 100.000intrã anual pe piaþamuncii.

Numãrul pensionariloreste de 5,2 milioane, iarrestul sunt copii.

De unde sã atragiforþã de muncã dacã aiproiecte? Piaþa de ITplânge dupã oameni, darnumai 7.000, din facultãþile de profil intrãanual în muncã. Cam3.000 de poziþii suntocupate cu absolvenþi dela alte facultãþi.

Din resursa internãRomânia mai poate sãlivreze numai 200.000-300.000 de salariaþi îneconomie, cãtre com-panii, numãr insuficientdacã ritmul de creºtereeconomicã depãºeºte4% pe an. În vestul þãriideja s-a instalat seceta pepiaþa forþei de muncã,companiile ajungândacum cu anunþurile încomune ºi sate pentru agãsi oameni.

Existã aproximativ 2milioane de oameni carear putea sã munceascãdar nu o fac, trãind dinagricultura de subzis-tenþã, din mici comi-sioane, din banii rudelorde afarã. Mulþi specialiºtivorbesc de faptul cãromânii refuzã migraþiaspre regiuni în care gãsesc locuri de muncã,doar cã salariile oferitenu le acoperã cheltuielilede cazare ºi hranã, plus

facturi.ªi atunci cum sã

convingi taximetriºtiitineri, de 20-30 de ani,care rãmân pe lunã cu2.000 de lei în mânã.Nici pentru dublul sumeinu se vor duce sã punãcãrãmizi, în soare sau peploaie. Dacã pãrinþii saubunicii mai au o grãdinãla þarã, mâncarea esteasiguratã.

La muncã în strãinã-tate sunt peste 3 mili-oane de români, cea mai bunã forþã de muncãactivã care din pãcateeste pierdutã. Este puþinprobabil ca cei care seîntorc sã doreascã sãmunceascã pentrualtcineva. Cu banii pecare i-au strâns, câtevazeci de mii de euro, sausute de mii de euro îºiîncep o afacere proprieºi cautã ei forþã demuncã, mãrind astfelconcurenþa.

”Mi-a fost greu, chiar foarte greu, dar amrãzbãtut în cei opt ani de când sunt plecatã.Nu, clar nu m-aº maiîntoarce sã muncesc în

România. De fapt nicinu am fost angajatã vreodatã acasã. PentruRomânia se pare cã nuam fost bunã... Acolo mis-au oferit ºanse, amputut sã arãt ce pot, ceºtiu. Ba mai mult, ei m-auvalorificat descoperind lamine abilitãþi pe care nicinu ºtiam cã le am. ÎnRomânia nici în visul celmai frumos nu mãvedeam de la femeie de serviciu, la seniormanager de pub, apoi laBanca Santander pluspropria afacere ºi asta în8 ani. Sã fim serioºi! Lanoi, acasã, este vorba dementalitate - ºi a angaja-tului ºi a angajatorului.Aici în UK, regulile suntsimple: munceºti ºi eºtieficient, eºti plãtit corectºi eºti stimulat financiar.Poate cã în România aºdeschide pe viitor oafacere, dar ºi acest lucrueste extrem de restrictivcomparativ cu Anglia, iarlegislaþia greoaie nu teîncurajeazã, nu te lasã sãte dezvolþi” – Maria S.,din Petroºani, în MareaBritanie.

”Nu-mi vine sã cred!Un prieten, cu care amfost la muncã în Cehia, aajuns la un spital de psihiatrie în stare gravã.Practic a înebunit. Are20 ºi ceva de ani ºi nu îºigãsea un loc de muncã.Mai precis, era refuzatsistematic. Are mamabolnavã la pat, iar fratelesãu este ºi el bolnav. ÎnCehia, întreprindereaunde lucram nu mai aveacontracte ºi nu mai erade lucru. Am venit acasã,în Valea Jiului, iar acestprieten în fiecare zi erape la uºile firmelor dis-perat. Nici nu bãnuiamcã este aºa de afectat...Eu, din cauzã cã nu ammultã ºcoalã, nu mi-afost luatã în seamã expe-rienþa, deºi am lucrat lacablaje auto, am fabricathuse auto, am montatcalculatoare, am fostºofer pe transport încomun. Am gãsit la Arad ºi m-au angajatimediat, dar salariul nu-mi ajungea ºi pentruchirie ºi celelalte cheltuieli, aºa cã am plecat din nou. De dataasta în Germania ºi ebine. Acasã ce sã fac?Sã lucrez cu ziua laoameni? Sunt tânãr ºitrebuie sã gândesc înviitor ” – Gabriel P., dinPetrila, în Germania.

”Din cauzã cã arãt cao tânãrã necoaptã – suntmicã de staturã ºi slabã –nu m-a ajutat deloc, nuam inspirat încredere, lanoi, în Valea Jiului. Nu avrut nimeni sã mã anga-jeze, deºi am gãsit locuride muncã. Am muncit înCehia, la asamblare cal-

culatoare, iar acumlucrez în Germania la unhotel de patru stele.Cum sã mã întorc? Cesã fac acasã?” – VioletaH., din Cimpa, înGermania.

Valea Jiului în specialºi România, în general,sunt total dezechilibratedin punct de vedere albusinessului ºi al anga-jãrii: 70% din cifra deafaceri totalã dineconomie se realizeazãîn 10 judeþe care anga-jeazã 80% din totalulforþei de muncã de pepiaþã. Având în vedereacest lucru, plus investiþi-ile care se localizeazãdoar în aceste 10 judeþe,România nu mai este odestinaþie chiar aºa deieftinã, iar acest lucrudeja se vede în piaþã. Ceidin IT au ridicat nivelulpentru România la job-uri mai complexe,unde salariile sunt multmai mari. Acest trend va continua ºi va ridicanivelul de salarizare alpieþei ºi în celelaltedomenii, cum ar fi celbancar sau industrial,precizeazã ZiarulFinanciar.

Pentru a nu ajunge sã se blocheze Româniatrebuie sã facã rost decel puþin un milion deoameni din altã parte.Singura ºansã este sãdeschidã larg graniþelepentru moldoveni, pentru ucraineni, pentru sârbi ºi de ce nu, pentru tinerii dinUngaria, Grecia, Spania,Portugalia sau chiarItalia, unde ºomajul este extrem de ridicat.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 iunie 20156 Actualitate

Groapa de gunoide la Vulcan,închisã cu fondurieuropene

R eprezentanþii CJHunedoara au reuºit

sã rezolve problema gropiide gunoi de la Vulcan, carenu a putut fi prinsã în programul mare privindsistemul de managementintegrat al deºeurilor.

Preºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, AdrianDavid, s-a întâlnit, miercuri, laBucureºti, cu directorul AMPOSMediu, iar în urma discuþiilor

situaþia ºi-a gãsit rezolvarea. Adrian David a precizat cã

închiderea ºi ecologizarea gropiide gunoi de la Vulcan va ficuprinsã în viitorul program demediu ºi nu va fi cheltuit în acestsens niciun leu de la bugetul localal municipiului Vulcan ori de labugetul judeþean. Preºedintele CJHunedoara a mai precizat cãPrimãria Vulcan a reuºit sãobþinã toate documentele privind

regimul juridic al terenului,astfel cã anul viitor poate fidepus proiectul de finanþarepentru deponeul de laVulcan, cu fonduri europene.

De precizat cã groapa degunoi de la Vulcan, careacum colecteazã deºeurile dintoatã Valea Jiului, nu a pututfi inclusã în sistemul de management integrat al

deºeurilor deoarece la acelmoment adminsitraþia localã nu aputut face dovada cã deþine înproprietate toatã suprafaþa pecare se întinde aceastã groapã.Tocmai din acest motiv, oficialiiCJ Hunedoara ºi ai PrimãrieiVulcan au fost la Bucureºti, pen-tru a expune aceastã problemã

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Pericol! Se epuizeazã resursele forþei de muncã. Este nevoie deun milion de oameni care vor fi aduºi din Ucraina ºi Moldova

”Nu-mi vine sã cred! Un prieten, cu care am fost la muncã în Cehia, a ajuns la un spital de psihiatrie în stare gravã. Practic a înebunit. Are20 ºi ceva de ani ºi nu îºi gãsea un loc de muncã.Mai precis, era refuzat sistematic. Are mama bol-navã la pat, iar fratele sãu este ºi el bolnav”

– Gabriel P., Petrila.

”Mi-a fost greu, chiar foarte greu, dar amrãzbãtut în cei opt ani de când sunt plecatã înMarea Britanie. Nu, clar nu m-aº mai întoarce sãmuncesc în România. De fapt nici nu am fostangajatã vreodatã acasã. Pentru România se parecã nu am fost bunã...” – Maria S., Marea Britanie.

”Din cauzã cã arãt ca o tânãrã necoaptã –sunt micã de staturã ºi slabã – nu m-a ajutatdeloc, nu am inspirat încredere, la noi, în ValeaJiului. Nu a vrut nimeni sã mã angajeze, deºi amgãsit locuri de muncã. Am muncit în Cehia, laasamblare calculatoare, iar acum lucrez înGermania la un hotel de patru stele. Cum sã mãîntorc? Ce sã fac acasã?” – Violeta H., Cimpa.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 iunie 2015 Actualitate 7

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 14.20 lei- Cotlet porc fãrã os -18.50 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Costiþã porc cu os - 9.90 lei- Ciolane porc - 5 lei- Grãsime pentru topit - 5 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºanicu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelororganizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

Amândoi s-au alãturat ”Grupului deprieteni” din ValeaJiului, iar acest gesteste cu atât mai valo-ros cu cât ºi domeniileîn care activeazã suntprofilate pe laturi ºi pârghii care sãaducã beneficii,direct sau indirect,oamenilor aflaþi îndificultate.

Mai precis,Adriana Pavellucreazã într-uncolectiv, care, pelângã multe altele,se ocupã de formarea ºi infor-marea medicalãcontinuã, un program care a

obþinut Premiul deExcelenþã la Gala"Medica Academica".

Gabriel Lungu, încalitate de secretar destat la un ”Ministerpentru oameni”, deprotecþie socialã ºi

pentru persoane învârstã, se pliazã perfect pe scopulAsociaþiei ”Grupul deprieteni”, mai ales cãeste ºi un bun

cunoscãtor alproblemelor dinValea Jiului pentrucã a rezolvat multecazuri ºi o face ºiacum.

”Este o onoarepentru mine sã mãalãtur acestei minunate iniþiative“Grupul de prie-teni”, o iniþiativãtot mai puþin întâl-nitã în vremurile

nostre, din pãcate.Grija faþã de semenieste un sentiment carenu trebuie sã nepãrãseascã niciodatã,indiferent de cine suntem, unde suntem,ce facem ºi cum amajuns. Nu este admis.Aceasta este cea maipurã formã de uma-nitate. Cât priveºteimplicarea mea înacest grup de prieteni,nu pot decât sã fac opromisiune mie, înprimul rând, cã mã voistrãdui sã fac ceea cetrebuie, ceea ce îmidicteazã conºtiinþa” –Adriana Pavel, editor-

communication spe-cialist, Data CenterSolutions Bucureºti.

”Având în vedere cã mã ocup în cadrulunui Minister care arestrânsã legãturã cupartea socialã, respec-tiv gãsirea de soluþiipentru protecþiesocialã, protecþie profesionalã, pentruoameni în general, pelângã ceea ce implicãaceastã funcþie, mãalãtur dumeavoastrã ºimã bucur sã activez înAsociaþia ”Grupul deprieteni”. Un gruporganizat ºi implicitmai puternic în acþiuneeste mult mai eficientdecât o persoanã izolatã care simte ºiface la fel. Existã mulþioameni care ajutã pecei nevoiaºi, pe cei cuprobleme sau caresunt blocaþi în calealor spre a ºi le rezolva,dar una este sã activezide unul singur ºi altaeste ca aceºtia sã sereuneascã avândacelaºi scop” – adeclarat Gabriel Lungusecretar de stat laMinisterul Muncii,Familiei, ProtecþieiSociale ºi a

Persoanelor Vârstnice.Iar prima “acþiune”

a celor doi proaspeþimembri a fost de a-lvizita pe OctavianPopescu - ºefulCircumscripþiei SanitarVeterinare ºi pentruSiguranþa Alimentelordin estul Vãii Jiului ,care se aflã într-o clinicã din Bucureºtipentru a-ºi rezolva oproblemã de sãnãtate.

Asociaþia ”Grupulde prieteni” s-a coagu-lat gradual, în timp,având 11 membriifondatori cãrora li s-au alãturat medici,profesori, doctoriingineri, mineri ºiingineri minieri,oameni simpli etc.,iarparteneriatele îndiverse acþiuni cari-tabile s-au legat cuCasa PensionarilorPetrila, Crucea RoºiePetroºani, PrimãriaPetroºani, PrimãriaPetrila, mici oamenide afaceri, iar mânilede ajutorare s-au arãtat din toatedomeniile de activitateºi chiar de la cetãþeniromâni aflaþi în þãri din Europa.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

P rãbuºireaComplexului

Energetic Hunedoara arputea avea efectepe toate palierele.Astfel, primãriaPetroºani ar puteasã piardã sumeimportante debani la bugetullocal.

În ultimele luni,consilierii locali de laPetroºani s-au arãtatîngrijoraþi de soartasocietãþii hunedoreneºi au solicitat date cuprivire la impactuleconomic pe care l-arputea avea închidereaasupra bugetului local.În momentul de faþã,CEH contribuie doarla bugetul local al

municipiului Petroºanicu aproape 600 demii de lei. 577 de miide lei, contribuþiaCEH la bugetul localal municipiuluipetroºani. ComplexulEnergetic Hunedoaraare de plãtit pentruactivele care le deþinepe raza municipiuluiPetroºani taxe ºi impo-zite locale în valoarede aproximativ 580de mii de lei. Taxelesunt aferente clãdiri-lor, respective Minei

Livezeni, HoteluluiOnix, ºamd. Datapânã la care ºi agenþiieconomici puteauplãti taxele ºi impozi-tele locale pentru abeneficia de bonifica-þia de 10 procente afost la 31 martie, iarCEH nu s-a încadratîn termen.

PrãbuºireaComplexului energeticHunedoara va face ca ºi bugeteleautoritãþilor locale sãfie afectate serios. Nudoar bugetele localevor fi afectate cât ºicele ale contribuþiilorpe diferite paliere.CEH este cel maimare angajator dinjudeþul Hunedoara,peste 7000 de persoane fiindîncadrate aici.


Doi bucureºteni din Valea Jiului s-au alãturat”Grupului de prieteni”

A driana Pavel, fostã jurnalistã, timp de10 ani în spaþiul dintre Jiuri ºi care

acum locuieºte în Bucureºti ºi activeazã laData Center Solutions ca editor-communi-cation specialist, ºi Gabriel Lungu, înprezent secretar de stat la MinisterulMuncii, Familiei, Protecþiei Sociale ºiPersoanelor Vârstnice, s-au alãturatAsociaþiei umanitare ”Grupul de prieteni”Petroºani, asociaþie ce are ca scop principalde a sprijini persoanele nevoiaºe.

Prãbuºirea CEH, gaurã de aproape600 de mii de lei la bugetul local

P reocuparea la nivelnaþional legat

de activitatea echipelorde tineret ºi juniori aînceput într-un modorganizat din sezonul1937-1938. Atunci s-aorganizat un primturneu final, primacâºtigãtoare fiindS.S.U.D.R. Reºiþa, scor, 6-1 în finala cuAcvila Iaºi.

O echipã din ValeaJiului se va impune pentruprima datã în 1953, atuncicând Minerul (Jiul) Petroºaniva ajunge în sferturile definalã, 3-3 cu ªtiinþaTimiºoara, dar pierde...prin tragerile la sorþi!?

În ediþia 1972-1973,trei echipe din Valea Jiuluivor participa în „campionatulrepublican” de juniori înaceeaºi serie, seria a 4-a,ªtiinþa Petroºani (locul 5),Jiul Petroºani (locul 9) ºi ªc.Sportivã Petroºani (locul 12),o serie cu 14 echipe câºtigatãde F.C. Argeº Piteºti.

ªtiinþa Petroºani vareuºi un loc 7, ª.S.P. un loc8, iar Jiul un loc 9 ºi însezonul urmãtor, 1973-1974, în Seria a 4-a a ace-luiaºi „campionat republi-can”, iar echipa ªcoliiSportive Petroºani va ocupaîn acelaºi sezon 1973-74,locul 10 (ultimul...) în competiþia de la Bacãu aCampionatului ªcolilorSportive.

Vor trece mai bine dezece ani pânã vom avea opoziþie de frunte într-uncampionat naþional, atuncicând în ediþia 1985-1986Jiul Petroºani participã la

turneul zonal, Grupa a 5-a(5-1 cu Strungul Arad, 5-2cu Rovine Craiova, 0-3 cu„Poli” Timiºoara), clasându-se pe locul 2 în grupã.

Începând cu ediþia1990-1991, se disputãcampionate naþionale la mai multe grupe de vârstãla juniori.

În sezonul 1996-1997, la juniori A (gr.1978), Jiul Petroºani ocupãîn faza zonalã, ca ºi câºtigã-toare a seriei sale un loc 2,dupã „Poli” Timiºoara.

Mai trec alþi ºase anipânã în 2003, când laturneul zonal de la Craiovala juniori A (gr. 1985) încalitate de câºtigãtoare aSeriei a 13-a, Jiul Petroºaniva ocupa locul 2, dupã ªc.Fotbal Gicã PopescuCraiova. În acelaºi sezon, lajuniori B (gr. 1987) Jiulcâºtigã aceeaºi Seria a 13-a,ocupând la turneul zonal dela Craiova, locul 3 (ultimul),cu un golaveraj slab, 0-13,dupã douã meciuri...

Dupã 2005, apar ºi

campionatele de juniori D ºiC (copii de 15-17 ani), iardin 2007-2008, campio-natele de juniori AJ (sauA1), campioane din DiviziaD (Liga a IV-a).

Jiul Petroºani ajungeîntr-o fazã zonalã la juniori(gr. 1991) în ediþia 2005-2006, cu o calificare la„zona 9” de la Cluj,ocupând un loc 2 (din patruechipe), dupã ªc. F. „Z.Ivanszub” Cluj, la egalitatede puncte cu liderul! 0-0 cuZ.I. Cluj, 5-0 cu ApulumAlba Iulia ºi 4-0 cu Maris Tg. Mureº.

În sezonul 2008-2009, la juniori A (gr.1990), Jiul Petroºani se

calificã de pe locul 3 înSeria a 7-a în turneul zonaldin Zona a 4-a, la Cluj, 1-3cu CFR Cluj ºi 3-0 cu CSSBotoºani.

J iul, vicecampioanã!

În sezonul 2010-2011, la juniori D (gr.1999), Jiul Petroºani vaaccede pânã la turneulzonal Zona 8 de laTimiºoara. În aceeaºi ediþie,Jiul are o evoluþie bunã ºi lajuniori AJ (gr. 1993) când echipa câºtigã titluljudeþean, apoi trece de fazasemifinalelor din Grupa a 3-ade la Iºalniþa (3-0 cu C.S.

Strehaia, 3-0 cu C.S.Barcãu Nusfalãu, 4-0 cuC.S. Iºalniþa) ajungând însemifinale.

Acolo, la Buftea (15iulie 2011), Jiul trece cu 7-1 de C.S. Conpet Ploieºti,disputându-ºi finala a douazi cu Olimpia Gherla. Jiuldeschide scorul prin Andrei(min. 25), dar Olimpiarevine ºi puncteazã de douãori prin Fl. Pop (min. 40,61), câºtigând cu 2-1 ºititlul naþional. Jiul (antrenorDaniel Huza), a folositechipa: Serea – R. Sandu,M. Matei, Al. Ungur (min.77 Bg. ªtefan), Arcuºi – R.Drãgoescu (min. 84Roºianu), R. Andrei (min.82 Matiþã), Vl. Tudorache,Mareº - D. Ursachi (min. 70A. Criºan), Zaharia (min. 35Duma).

A fost cea mai mareperformanþã la nivel dejuniori a unei echipe dinValea Jiului.

În ediþia 2011-2012,Jiul Petroºani (juniori E)ajunge pânã la turneul zonalZona 4 de la Arad, iarUniversitatea Petroºani(juniori AJ) la turneul zonalZona 3 de la Petrila.

Rãmâne însã o perfor-manþã a UniversitãþiiPetroºani prezenþa laturneul final din 2013 (apierdut calificarea în finalãla lovituri de la 11 m, 5-6cu Portul Constanþa), culocul 3 ºi medalia de bronz,dupã 4-1 cu C.S.O. ªtei(Bihor), cu echipa: Pasãre –Vl. Negrea, Fãuricã,Costinaº, Adr. Baltaru (min.87 R. Marian) – Stoi (min.89 Chelaru), R. Andrei, R.Popa (min. 90+2 Untea),Nemeti (min. 33 Doroftei) –Bobinã, Medrea (min. 65Szalacsi).

Iatã cã, acum e posibil sã se lege o nouãperformanþã. Avem certitudinea cã aºa va fi!

Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 iunie 20158 Sport

Juniorii A1 (17-19ani) ai Jiului intrã disearã în pagina deistorie a fotbaluluiromânesc: prezenþa laturneul final pe þarã dela Buftea, alãturi dealte trei echipe,

Bihorul Beiuº (cu careva juca în semifinala dela ora 18:00), C.S.M.Paºcani ºi OlimpiaSuseni (Argeº). Este undeja vu, jiuliºtii fiind înurmã cu patru ani înaceeaºi posturã.

Atunci, în 2011, au ajuns în finalã cuOlimpia Gherla, pierdutã cu 1-2. Erageneraþia lui „Remi”Sandu, Ungur,Drãgoescu, VladTudorache, Mareº, Gicã Criºan, DariusUrsachi sau Adi Duma.Universitatea Petroºania ajuns în semifinale, în

2013 (4-1 cu C.S.O.ªtei în jocul pentru locul3), dar la acest nivel,iatã, Jiul Petroºanipoate recidiva.

Aºadar, disearã, laun pas de un bis, dupãisprava din 2011. Erândul generaþiei juniorilor antrenaþi deCosmin Kanduth sãreediteze performanþa

lui Daniel Huza ºi atrupei sale.

Ar fi minunat capovestea juniorilor dela Jiul sã se reînnoadedin acest punct. ªi, dece nu, în plus cu unpas faþã de momentulde acum patru ani,câºtigarea titluluinaþional.

N-ar fi frumos?

Henþ cu mâna

Ce ziceþi, bisãm?

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Epopee fotbalisticã despre juniori

Un (alt) drum pânã în finalã

CVJ NR. 885 JOI 25 IUNIE 2015

Documents

Transcript of CVJ NR. 885 JOI 25 IUNIE 2015