CVJ Nr 816, joi 12 martie

8
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul IV Nr. 816 Joi, 12 Martie 2015 Gheorghe Ile a rãsculat Colonia de Jos C onsilierul judeþean Zvâncã Adrian este citat ca martor în dosarul în care douã persoane au fost ucise pe tre- cerea de pietoni acum un an de zile, în sãptãmâna mare a Paºtelui. Un nou termen din acest dosar se va derula la judecãtoria Petroºani în data de 31 martie. Atunci va fi audiat ºi consilierul judeþean Adrian Zvâncã. “Amânã judecarea cauzei ºi la cererea apãrãtorilor pãrþilor, fixeazã termen la data de 31.03.2015, ora 12:00, pentru când va fi citat martorul Zvâncã Adrian cu citaþie ºi mandat de aducere. Va fi citat ºi inculpatul”, se aratã în soluþia instanþei. Norocel Mãturar are 21 de ani, iar în data de 17 aprilie 2014, chiar în Joia Mare, a trecut cu BMW-ul sãu peste doi oameni nevinovaþi, care traversau reguamentar strada pe o trecere de pietoni. Una din cele douã victime ale cumplitului accident rutier era mama micului Fabiani Prcsina, de la ªcoala Gimnazialã „I.G.Duca” din Petroºani, unul din marile talente pianis- tice ale þãrii noastre, aºa cum spun profe- sorii despre el, iar pre- miile obþinute atestã din plin acest lucru. Copilul o avea ca sprijin pãrintesc doar pe mama sa, dar Norocel i-a rãpit-o de lângã el mult prea devreme. Monika BACIU Monika BACIU “În Valea Jiului cel mai mare cuantum al indemnizaþiei de ºomaj a fost de 3077 de lei. Aceastã persoanã a lucrat ca manager de proiect dupã care a intrat în indemnizaþie de ºomer. A expirat. Aceste locuri de muncã sunt pe o perioadã determinatã, iar dupã ce a expirat acea perioadã, persoana a luat indemnizaþie de ºomaj”, a declarat Iudith Babþan, ºef ALOFM Petroºani. La polul opus, se aflã absolvenþii de liceu sau de facultate. Indemnizaþia de ºomaj pentru aceºtia este de 250 de lei. “Cel mai mic aju- tor de ºomaj este sta- bilit pentru absolvenþii de învãþãmânt care este de 250 de lei, iar pentru o persoanã care vine din câmpul muncii cuantumul este de 375 de lei, dar marea majoritate a indemnizaþiilor de ºomaj sunt undeva la 400 de lei. Acest cuantum este aºa de mic încât indemnizaþi- ile de ºomaj sunt sta- bilite dupã un indica- tor social de referinþã care este stabilit la 500 de lei ºi din 2008 nu a mai fost actualizat”, a mai spus sursa citatã. Potrivit articolului 39 din Legea 76/2002 privind sistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi stimularea ocupãrii forþei de muncã, modificatã ºi comple- tatã, indemnizaþia de ºomaj se acordã, pe perioade stabilite diferenþiat, în funcþie de stagiul de cotizare. Astfel, indemniza- þia de ºomaj se acordã timp de ºase luni pentru per- soanele cu un stagiu de cotizare de cel puþin un an, nouã luni pentru per- soanele cu un stagiu de cotizare de cel puþin cinci ani ºi 12 luni pentru cei care au un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani. Monika BACIU Monika BACIU D is de dimineaþã, miercuri, când nu ieºise încã soarele, locatarii din Colonia de Jos a Vulcanului au fost pur ºi simplu luaþi pe sus ºi puºi sã facã treabã. De vinã este primarul Gheorghe Ile, care s-a autosesizat în urma materialelor apãrute în presã ºi i-a pus pe toþi sã-ºi strângã gunoaiele. >>> >>> PAGINA AGINA A 2-A 2-A Consilier judeþean citat în dosarul de ucidere din culpã al lui Norocel Indemnizaþie de ºomaj de peste 3000 de lei M ii de lei pentru indemnizaþia de ºomaj. Cea mai mare indem- nizaþie de ºomaj din Valea Jiului a fost plãtitã unui manager de proiect. Acesta a obþinut o indemnizaþie de ºomaj de peste 3.000 de lei.

description

CVJ Nr 816, joi 12 martie

Transcript of CVJ Nr 816, joi 12 martie

Page 1: CVJ Nr 816, joi 12 martie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 816

Joi, 12 Martie 2015

Gheorghe Ile a rãsculat Colonia de JosC onsilierul

judeþeanZvâncã Adrian estecitat ca martor îndosarul în caredouã persoane aufost ucise pe tre-cerea de pietoniacum un an de zile,în sãptãmâna marea Paºtelui.

Un nou termen din acest dosar se vaderula la judecãtoriaPetroºani în data de 31 martie. Atunci va fiaudiat ºi consilieruljudeþean Adrian Zvâncã.

“Amânã judecareacauzei ºi la cerereaapãrãtorilor pãrþilor,fixeazã termen la datade 31.03.2015, ora12:00, pentru când va fi citat martorulZvâncã Adrian cucitaþie ºi mandat deaducere. Va fi citat ºiinculpatul”, se aratã însoluþia instanþei.

Norocel Mãturar are21 de ani, iar în datade 17 aprilie 2014,chiar în Joia Mare, a

trecut cu BMW-ul sãu peste doi oameninevinovaþi, care traversau reguamentarstrada pe o trecere depietoni. Una din celedouã victime alecumplitului accidentrutier era mama micului FabianiPrcsina, de la ªcoalaGimnazialã „I.G.Duca”din Petroºani, unul dinmarile talente pianis-tice ale þãrii noastre,aºa cum spun profe-sorii despre el, iar pre-miile obþinute atestãdin plin acest lucru.

Copilul o avea casprijin pãrintesc doarpe mama sa, darNorocel i-a rãpit-o delângã el mult preadevreme.

Monika BACIUMonika BACIU

“În Valea Jiului celmai mare cuantum al indemnizaþiei deºomaj a fost de 3077 de lei. Aceastãpersoanã a lucrat camanager de proiectdupã care a intrat înindemnizaþie de

ºomer. A expirat.Aceste locuri demuncã sunt pe operioadã determinatã,iar dupã ce a expiratacea perioadã, persoana a luat indemnizaþie deºomaj”, a declarat

Iudith Babþan, ºefALOFM Petroºani.

La polul opus, seaflã absolvenþii deliceu sau de facultate.Indemnizaþia deºomaj pentru aceºtiaeste de 250 de lei.

“Cel mai mic aju-

tor de ºomaj este sta-bilit pentru absolvenþiide învãþãmânt careeste de 250 de lei, iarpentru o persoanãcare vine din câmpulmuncii cuantumuleste de 375 de lei,dar marea majoritate

a indemnizaþiilor deºomaj sunt undeva la400 de lei. Acestcuantum este aºa demic încât indemnizaþi-ile de ºomaj sunt sta-bilite dupã un indica-tor social de referinþãcare este stabilit la500 de lei ºi din2008 nu a mai fostactualizat”, a maispus sursa citatã.

Potrivit articolului39 din Legea76/2002 privind sistemul asigurãrilorpentru ºomaj ºistimularea ocupãriiforþei de muncã,modificatã ºi comple-

tatã, indemnizaþia deºomaj se acordã, peperioade stabilitediferenþiat, în funcþiede stagiul de cotizare.

Astfel, indemniza-þia de ºomaj seacordã timp de ºaseluni pentru per-soanele cu un stagiude cotizare de celpuþin un an, nouãluni pentru per-soanele cu un stagiude cotizare de celpuþin cinci ani ºi 12 luni pentru ceicare au un stagiu decotizare mai mare de10 ani.

Monika BACIUMonika BACIU

D is de dimineaþã, miercuri, când nu ieºise încã soarele, locatariidin Colonia de Jos a Vulcanului au fost pur ºi simplu luaþi pe

sus ºi puºi sã facã treabã. De vinã este primarul Gheorghe Ile, care s-a autosesizat în urma materialelor apãrute în presã ºi i-a pus pe toþisã-ºi strângã gunoaiele. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 2-A2-A

Consilier judeþean citat în dosarul de ucideredin culpã al lui Norocel

Indemnizaþie de ºomajde peste 3000 de lei

M ii de lei pentru indemnizaþia deºomaj. Cea mai mare indem-

nizaþie de ºomaj din Valea Jiului a fostplãtitã unui manager de proiect.Acesta a obþinut o indemnizaþie deºomaj de peste 3.000 de lei.

Page 2: CVJ Nr 816, joi 12 martie

V ulcanul pareoraºul cu cei mai

puþini câini. GheorgheIle are propria-i reþetã ºiminim 45 de animalesunt strânse lunar ºitrasportate, în bazaunui contract, laCodlea. Restul, staula adãpost, dar suntadunaþi de pe strãziperiodic.

Municipiul Vulcandin Valea Jiului stã celmai bine în ceea cepriveºte câiniivagabonzi. Cei maimulþi sunt în zonele decase, iar în oraº, suntorganizate periodicrazii cu hingherii. Aºase face cã numãrulmaidanezilor nu estetocmai revoltãtor, iar primarul, care a

constatat o creºtere anumãrului lor în ultimavreme, vine cu soluþia.

„A crescut numãrulcâinilor de un timpîncoace, dar am dat dispoziþie domnului Dancide la Pregoterm sã reia

activitatea ºi sã luãm toþicâinii, sã îi ducem lapadoc. Acolo au condiþii,care respectã normeleinternaþionale ºi apoi,avem un contract cuCodlea, pentru cei care nupot sã fie þinuþi în viaþã.

Aproximativ, lunar, cam45 -50 de câini îi trimitemacolo, unde sunt eutana-siaþi”, a declarat Gheorghe

Ile, primarul municipiuluiVulcan. În adãpost ajungperiodic patrupedele, iarde aici, primarul spune cãpoate duce lunar, în bazaunui contract pe care îl arecu o firmã din Codlea,maxim 60 de câini, caresunt eutanasiaþi. Celelalteoraºe, însã, nu mai organizeazã nicio vânã-toare de patrupede fãrãstãpân, iar acestea umblãîn voie pe strãzi.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

D is de dimineaþã,miercuri, când

nu ieºise încã soarele,locatarii din Coloniade Jos a Vulcanuluiau fost pur ºi simpluluaþi pe sus ºi puºi sãfacã treabã.

De vinã este primarulGheorghe Ile, care s-aautosesizat în urma materialelor apãrute înpresã ºi i-a pus pe toþi sã-ºistrângã gunoaiele. De aici ºipânã la o adevãratã revoltãºi vorbe aruncate dinambele pãrþi, nu a fostdecât un singur pas.

În fapt, acum câteva zile,mai mulþi locatari ai acesteizone au reclamat mizeria încare sunt nevoiþi sã stea,pentru cã primarul nu le dãcontainere. Oamenii au îndreptul caselor munþi dezgurã ºi peste aceºtia zacaruncate deºeuri dingospodãrie. Miercuridimineaþã, însã, primarulGheorghe Ile a descins înzonã ºi i-a atenþionat cã vorfi cãutaþi sã îºi întocmeascãºi contractele pentru salubritate. Doar cã oameniitot nemulþumiþi au fost.

„Trebuie acum sãstrângem noi dupã fiecare,dar nu avem încotro.

Oamenii aruncã aici, ce sãfacem noi? Aºa s-auobiºnuit unii ºi nu putem sãstãm dupã fiecare, sãvedem cine aruncã mizerie”,spune o femeie, care greblaîn mormanul de cenuºã ºizgurã. O alta, însã, vine sãne explice cã mizeria aici nus-a ridicat de foarte multtimp ºi socoteºte cã aceastas-a acumulat de pe caleaferatã, dezvinovãþindu-ºi ast-fel vecinii. „Ar trebui sã nefacã mai mult. Aici nu egunoi. Au împins cu vola,dupã ce au curãþat linia fer-atã. Cã nu e este atâtagunoi, cât pãmânt. Gunoiulnu l-au pus oamenii. Cinevrea pãstreazã curãþenia,dacã nu are bidoane în caresã punã. Cine plãteºtegunoiul are unde sã îl punã,cine nu…”, ne explicã

aceasta.Oamenii, însã, nu prea

au contracte ºi au rãbufnitcã nici canalizarea numerge. Tot ei au spus cãprimarul asfalteazã strãzilelor doar în acte sau cupromisiuni ºi cã nu se potbranºa la sistemul decanalizare care, spun ei, afost achitat de primãrie, decâteva ori la rând.

Gheorghe Ile, însã, le-arãspuns în parte, a discutatcu fiecare ºi apoi a decis sãle punã containere ºi sãîncheie contracte cu fiecarefamilie în parte, dar nu s-adat deoparte când a fostvorba sã-i apostrofeze. Bamai mult, i-a scos la treabã.

„Ne-am sesizat din presã.Au fost câteva locuri în careoamenii depozitau ilegaldeºeurile. Am trecut cutoate forþele sã facem ordineºi sã rezolvãm problema cuei ºi sã le facem ºi contractecã nu au la gunoi. Am reuºitsã curãþãm zona, lichidãmfocarele ºi apoi începem sãîi verificãm”, a declaratGheorghe Ile, primarulmunicipiului Vulcan, care i-aîndemnat pe locatarii acesteicolonii sã nu îºi maidepoziteze zgura în zonade la calea feratã, acolounde s-au creat munþii degunoaie.

Oamenii, care în princi-pal sunt beneficiari ai aju-toarelor sociale, au ieºit cugreu la curãþenie, dar pânãla urmã, au reuºit sã facãordine. Rãmâne de vãzutcât va dura totul.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 martie 20152 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Colectivul de redactie: CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDADiana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

TRADUCÃTORAUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃStr. AVRAM IANCU 13/38

Telefon 0728890014

Gheorghe Ile a rãsculat Colonia de Jos

Scapã de zeci de câini lunar

Page 3: CVJ Nr 816, joi 12 martie

A facerile „regeluiasfaltului din

Banat”, cum estesupranumit GeorgicãCornu, au avut ramificaþii pânã înjudeþul Hunedoara.

Descinderile poliþiºtilordin Mehedinþi, ajutaþi decolegi din mai multe judeþe,s-au soldat cu reþinerea a19 persoane, printre caremai mulþi hunedoreni.

Anchetatorii au precizatcã, în urma descinderilor demarþi ºi a audierilor au fostreþinute, pe bazã de ordonanþã, 19 persoane,între care ºi omul de afaceriGeorgicã Cornu, dar ºi maimulte persoane din judeþulHunedoara. Printre ei seaflã ºi un om de afaceri dinValea Jiului care deþine ofirmã în Petroºani ce are ca obiect de activitateînchirierea ºi leasingul cualte maºini, echipamente ºi

bunuri tangibile. Pentru toþi cei 19 s-a

formulat propunere dearestare preventivã ºi aufost prezentaþi instanþei dejudecatã, pentru acuzaþii deevaziune fiscalã ºi spãlarede bani. Totodatã, în urmapercheziþiilor de marþidimineaþã, care au avut locîn Bucureºti ºi alte zecejudeþe, anchetatorii auindisponibilizat un numãrde 16 autoturisme a cãrorvaloare depãºeºte 600.000de euro. La audieri au ajuns49 de persoane, de la carea fost ridicatã suma de700.000 de lei cash - ºi

s-au indisponibilizat bunuriimobile în valoare de360.000 lei.

Reamintim cã marþidimineaþã poliþiºtii audescins în zeci de locaþii din

Bucureºti ºi alte zece judeþe- Mehedinþi, Timiº, Arad,Bihor, Hunedoara, Gorj,Caraº-Severin, Vâlcea, Doljºi Dâmboviþa - la locuinþeleunor persoane suspectatede evaziune fiscalã ºispãlare de bani ºi la sediilesociale ale societãþiloradministrate de acestea.

Anchetatorii spun cã, înperioada 2008-2014, unnumãr de 101 persoane, în calitate de asociaþi,administratori sau împuter-niciþi ai 88 de societãþicomerciale, ar fi eludat

obligaþiile fiscale. Prin aceste operaþiuni

fictive, suspecþii ar fi preju-diciat bugetul cu peste nouãmilioane de euro. Ulterior,prin intermediul societãþilorcontrolate, cei în cauzã ar fifãcut mai multe tranzacþiifinanciare, respectivdepuneri succesive de valorimonetare, urmate deretrageri imediate sau de"rularea" acestor valori prin conturile bancare alesocietãþilor. Astfel, aceºtiaar fi disimulat provenienþaºi circulaþia banilor.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Explozie la olocuinþã dinVulcanP ompierii din

cadrul Gãrzii deIntervenþie Lupeni aureuºit sã evite un dezas-tru dupã ce o centralãtermicã a explodat iaranexa în care eraamplasatã ºi douã garajeau fost cuprinse de foc.

Incendiul a avut loc marþinoapte, la o gospodãrie dinvecinãtatea TermocentraleiParoºeni din Vulcan, iar din primele date a fostprovocat de explozia uneicentrale pe lemne care, celmai probabil, a fostsupraîncãrcatã.

Din fericire nimeni nu afost surprins de deflagraþieiar pompierii ancheteazã

cauzele pentru a stabili cuexactitate ce s-a întâmplat.Intervenþia rapidã a milita-rilor din Lupeni a fãcut caflãcãrile sã nu cuprindã ºilocuinþa din vecinãtate iarpagubele sã fie mai mici.

„A fost vorba de unincendiu izbucnit la o casãdin zona Paroºeni-Vulcan.Imobilul nu a fost afectat,garajele ºi anexã unde eracentrala termicã au fostîntr-o oarecare mãsurã.Practic a fost o explozie lacentrala termicã a casei,însã incendiul izbucnit nu a

fost mare pentru cã auajuns foarte repede colegiimei din Lupeni ºi au inter-venit. Proprietarul era sin-gur acasã, nu a fost nimenirãnit. Dacã se întârzia cuintervenþia, atunci putea ficuprinsã de incendiu ºilocuinþa”, a declaratmaiorul Adrian Avram,comandantul pompierilordin Valea Jiului.

Douã garaje, încãpereaunde se afla centrala termicã ºi o magazie culemne au fost afectate deflãcãri pe o suprafaþã deaproximativ 20 de metripãtraþi, iar câteva geamuriale vilei au fost spulberatede suflul exploziei.

Un accident similar amai avut loc în urmã cucâþiva ani în zonã, atuncidouã persoane din Lupenifiind grav rãnite dupã cecazanul pe combustibil solida explodat.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 martie 2015 Actualitate 3

Câþi dintre noipleacã cu bonul dincasa de marcat? Astaam încercat sã aflãmºi, în plus, la ce nefoloseºte bucãþica dehârtie fiscalizatã? Ceimai mulþi cumpãrãtorio fac din obiºnuinþã,ori pentru cã vor sãcompare ce aucumpãrat cu ce scriepe bon. „Da iau bonul

cã poate mã întreabãcineva ºi mã uit laorice marfã ºi o ºiverific, cã poate e stricatã. Am luat salamcândva ºi era stricat ºinu aveam bon ºi l-amaruncat ºi atunci. Dacãaveam, îl duceamînapoi”, a spus unbãrbat. „Ne ajutã casã vedem ce amcumpãrat ºi ce preþuri

au. Cã una scrie ºi altaaratã bonul, dar apoiîl mai dau ºi la coº”,recunoaºte ºi o femeie,care tocmai ieºea de lacumpãrãturi.

Alþii sperã sã dea

marea loviturã la lote-ria din aprilie. Nu seºtie niciodatã ce poþiface cu o pungã marede hârtii. „Am acoloun teanc aºa acasã ºile þin poate, poate

câºtig”, ne spune fericit un pensionar,care sperã sã dea lovitura vieþii sale astfel.

Ce riscãm, însã,dacã nu luãm bonul,habar nu avem. Nuºtiu. Ce? Amendã? Pãi de ce? Atunci îlluãm”, ne asigurã oprecupeaþã, în timp cesoþul sãu este ºi maiºugubãþ: „Nu ºtiu cerisc, dar cred cã mãtunde cineva, nu?”.

Dacã am scãpa cuun simplu tuns, vorbadomnului, nu ar figrav, dar mai grav estecã riscãm amenziusturãtoare.

„Ordonanþa 28reglementeazã ºi obligaþia persoanelorfizice, în calitate de

cumpãrãtori, sãaccepte bonul fiscal,mai exact sã îl ia ºi sã plece cu el din magazin. În caz contrar, existã o contravenþie prevãzutãde Ordonanþa 28,cuprinsã între 800 delei ºi 1.500 de lei”, ne explicã exactce spune legea,Valentin Petraru,ºef AdministraþiaFiscalã Petroºani.

Aºadar, þineþi cont de sfaturileinscripþionate obligato-riu pe toate uºile magazinelor, care neîndeamnã sã pãstrãmbonul pânã la ieºireadin incinta acestuia!

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Amendã, dacã nu iei bonul fiscalT oþi facem cumpãrãturi, dar câþi

plecãm cu bonul de casã, acasã? Ceobligaþii avem ºi ce riscãm, ºtim preapuþini, mai ales cã acum, cã tot se puneproblema organizãrii unei loterii, dacãnu iei bonul, riºti sã plãteºti cât nu faccumpãrãturile.

Hunedoreni reþinuþi în dosarul „regelui asfaltului” din Banat

Page 4: CVJ Nr 816, joi 12 martie

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 martie 20154 Actualitate Actualitate 5

Pregãtiri însere, pentruprimãvarã

A bia s-a încãlzitafarã, dar în sere se

lucreazã deja pentru ca,imediat ce timpul va fiprielnic, sã avem flori pestradã ºi în parcuri. LaPetroºani existã singurelesere administrate deprimãrie ºi aici, de pestedouã decenii, câteva femeilucreazã la foc continuu.

Construcþia serelor dinPetroºani se pierde undevaprin anii 70, dar de atunci ºipânã acum, aici a fost un adevãrat incubator al frumosu-lui. Mii de plante, mici cât ounghie, stau acoperite subziare, ca sã prindã viaþã. Apoi,bucatã cu bucatã, sunt plantatemai departe ºi devin rãsaduri.Pare simplu, dar reþeta nu estela îndemâna oricui, iarNicoleta Ciocan, cea care de

douã decenii face asta, ne dãºi sfaturi practice, dacã vremsã devenim horticultori la noiîn curte, sau în balcon.

„Pãi pentru balcon petuniile, muºcatele mergbine, dar ºi orice floare, dar nuchiar cele ce se pun în ronduri, cã cresc mai mult de50 de cm. Dar petuniile ºimuºcatele merg cel mai bine”,ne explicã Nicoleta Ciocan,angajatã în sera de laPetroºani de 27 de ani.

Femeile de la sere ºi-auînceput activitatea de la 1 martie. Au semãnat, mai

întâi seminþele, au aºteptat sãiasã o micã plantã ºi acum leseparã. Mai este pânã ajung înparcuri ºi în rondurile de peartera principalã, însã, iar astase va întâmpla abia prinaprilie. „Se seamãnã florile,apoi se rãresc ºi apoi lepunem în ghivece ºi mai mari.Avem de toate soiurile de flori:tagetis, gazanie, dalie.

Dar nu le plantãm oricum.Depinde în ce pãmânt sepune, cât e de bun bulbul, sausãmânþa, cã am cumpãratpentru petunii ºi nu toate aurãsãrit. Nu este uºor, dar esteo muncã frumoasã”, ne maispune doamna Nicoleta.

Serele din Petroºani producnecesarul de rãsaduri care vorfi plantate în oraº. Muncaangajatelor de aici începe înmartie, ori chiar în februarie,iar pânã toamna târziu, eleschimbã periodic straturile, cuflori de sezon.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

P rimarul munici-piului Petroºani,

Tiberiu Iacob Ridzi, aplecat la Viena pentrua cãuta investitori.Deplasarea face partedintr-un program alMinisteruluiEconomiei astfel încâtsã se poarte discuþii cupotenþialii investitoriaustrieci.

Tema parcurilor industriale va fi cea abor-datã în cadrul programului.“Primarul municipiuluiPetroºani a plecat într-omisiune economicã încapitala Austriei, la Viena,împreunã cu doi directoriexecutivi, este vorba dePaulina Dragoº ºi DanielViºan. Scopul misiunii este dezvoltarea de parcuri industriale ºiatragerea de investitoriaustrieci în România.

Aceastã misiune economicã este organizatãde cãtre MinisterulEconomiei ºi Comerþuluiîn colaborare cu CameraFederalã a Austriei ceea ce înseamnã cã este o delegaþie cât se poate deoficialã.

Dintre municipalitãþilecare mai au reprezentanþila aceastã misiune eco-nomicã aº putea amintiCraiova, Iaºi, Alexandria,Zãrneºti ºi MiercureaCiuc”, a declarat Nicu

Taºcã, purtãtorul de cuvântal Primãriei Petroºani

La Petroºani sedoreºtea realizarea unuiparc industrial de ani dezile. Deºi de-a lungul anilors-au purtat discuþii cuinvestitorii pe aceastã temãpânã în momentul de faþãnu s-a concretizat nimic.

“Este unul dintre obiective. Aceastã misiuneeconomicã vine cumva cão mãnuºã aceºti idei ºi oastfel de vizitã pentru avedea cum au reuºit aus-triecii sã realizeze parcuriindustriale în þara lor ºi sãne inspirãm de la ei. Înzilele de misiune vor fi vizitate câte obiective”, a mai spus sursa citatã.

Timp de trei zile, delegaþia va vizita maimulte obiective economicedin Austria printre careportul din Viena sau oraºul Aspen.

Monika BACIU Monika BACIU

Z eci de angajaþi înarmaþi cu lopeþi ºi

mãturi au ieºit la curãþenia de primãvarãdemaratã de municipali-tate în întreg Petroºaniul.

Angajaþii firmei de salubri-tate, cei care presteazã muncãîn folosul comunitãþii în baza

ajutoarelor sociale dar ºi cei cuamenzi transformate deinstanþe în muncã, au fostscoºi de municipalitate la igienizarea localitãþii.

Astfel, în toate cartierele dinlocalitate muncitorii vor facecurãþenie chiar dacã nu va þinepentru mult timp.

„Sunt mai multe echipeîmpãrþite pe DN 66, în

cartierul Aeroport ori Centrulcivic ºi dacã vremea þine cunoi în câteva zile sperãm sãterminãm”, spun edilii. Dacãvremea nu se va înrãutãþi înperioada urmãtoarea, municipalitatea va continua ºicu plombarea strãzilor distrusepe timp de iarnã.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

B ucãþi de tencuialã din

mai multe clãdiridin municipiulPetroºani, inclusivblocuri se desprindºi cad la pãmânt,punând în pericol siguranþatrecãtorilor.

Cele mai multeclãdiri din municipiulPetroºani sunt constru-ite în anii ’70, iar întretimp în reabilitarea lors-a investit puþin sauchiar deloc. Mãcinatede timp ºi intemperii,nu este de mirare cãbucãþi din faþade saudin acoperiºuri auînceput sã se desprindãºi sã cadã. Grav este cãpun în pericol siguranþatrecãtorilor ºi asta nu odatã, însã nimeni nupare decis sã intervinã.

De exemplu, blocul situat chiar în imediatavecinãtate a PrimãrieiMunicipiului Petroºani adevenit, realmente,pericol public, iar trecãtorii se avertizeazãîntre ei sã stea cât maideparte de clãdire.Bucãþi mari de tencuialãcad peridoic pe asfalt.ªi din complexul comercial aflat în

apropiere de PiaþaCentralã Petroºani auînceput sã cadã bucãþimari din planºeu, ime-diat dupã ce zãpezile s-au topit ºi au înmuiat,cel mai probabil, ten-cuiala. Sunt doar douîãexemple dintr-o multitu-dine, iar municipalitateadin Petroºani nu poatedecât sã-i avertizeze peproprietari sã îºi con-

solideze clãdiriledevenite pericol public.

„Rãspunderea este înprimul rând a proprie-tarilor, dar dacã pun înpericol siguranþa trecãtorilor, primãria seadreseazã proprietarilorºi le cere sã-ºi repareclãdirile. La solicitareacetãþenilor, primãriapoate trimite adresã pincare sã le solicite sã-i

repare faþadeleclãdirilor”, a declaratNicu Taºcã, purtãtor decuvânt al PrimãrieiMunicipiului Petroºani.

U nele clãdiristau sã se

dãrâme

Sunt situaþii ºi maigrave când imobilele,deºi au proprietari, suntlãsate efectiv în paragi-nã, iar din cauza stãriiavansate de degradarese pot dãrâma în oricemoment. Este ºi cazulfostului cãmin al garnizoanei dinPetroºani, o clãdire depatrimoniu, altã datãimpunãtoare. Imobilulaparþine MinisteruluiAdministraþiei ºiInternelor, care nici nu

îl reparã, dar nici nu dãsemne cã ar vrea sãscape de clãdirea aflatãîn paraginã. Clãdirea se aflã la doi paºi decentrul municipiuluiPetroºani. Recuperatoriide materiale de cons-trucþii au început dejasã o demoleze, ilegal,iar persoanele fãrãadãpost ºi-au fãcutculcuº între zidurile cestau sã se prãbuºeascã.Primãria MunicipiuluiPetroºani ar fi vrut sãreabiliteze clãdirea, altãdatã o bijuterie arhitec-turalã ºi chiar a solicitatMAI sã îi concesionezeimobilul.

Numai cã MAI nu adat nici un rãspuns, nicicã reabiliteazã clãdirea,nici cã o cedeazã.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

V ârstnicii se întrec laschi în Strajã, într-o

competiþie la fel de vecheprecum staþiunea. Laediþia care debuteazã încãde mâine-vineri suntaºteptaþi sute de pasionaþiai schiului.

Pârtiile din Staþiunea Strajasunt în stare foarte bunã iarîntrecerea celor mai experimen-taþi schiori se anunþã a fi aprigã.Startul are loc duminicã, însãseniorii se întâlnesc de vineri înstaþiune, atât pentru antrena-mente cât mai ales pentru a sevedea dupã un an lung depauzã.

Întrecerea veteranilor este oatracþie pentru toþi turiºtii, pen-tru cã au parte de distracþie darpot fura ºi din experienþa celor

care au cutreierat munþii peschiuri de zeci de ani. Unmoment aºteptat este întrecereape doagele de butoi, probã deamuzament pentru spectatoriide pe margine, care le conta-bilizeazã vârstnicilor toate cãzã-turile ºi mai apoi fac un clasa-ment cu cea mai frumoasã.

Deþinãtorul ei este premiatpentru curaj chiar dacã cei maimulþi veterani s-ar lipsi de acestpremiu. Cupa Veteranilor laSchi adunã laolaltã vârstnici dintoate colþurile þãrii cum ar fiBucureºti, Arad, Deva, iar celmai tânãr concurent e musai sãaibã doar 60 de ani.

La finalul concursului partici-panþilor le sunt oferite diplomeºi premii. Vârstnicii vin la concurs pentru a se reîntâlni ºi depãna amintiri, dar ºi pentru petrecerile dinainte ºi dedupã întrecere.

Competiþia veteranilorînchide un sezon competiþionalfoarte bun pentru Strajã, însãcum zãpadã este din belºug seva mai schia, probabil, în bunecondiþii pânã la Paºti.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Ne cad clãdirile în cap! Ce facem?!Primarul Ridzi cautãinvestitori la Viena

Curãþenie generalã în Petroºani

Veteranii se întrec, ºi în acest an, la Straja

Page 5: CVJ Nr 816, joi 12 martie

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 martie 20154 Actualitate Actualitate 5

Pregãtiri însere, pentruprimãvarã

A bia s-a încãlzitafarã, dar în sere se

lucreazã deja pentru ca,imediat ce timpul va fiprielnic, sã avem flori pestradã ºi în parcuri. LaPetroºani existã singurelesere administrate deprimãrie ºi aici, de pestedouã decenii, câteva femeilucreazã la foc continuu.

Construcþia serelor dinPetroºani se pierde undevaprin anii 70, dar de atunci ºipânã acum, aici a fost un adevãrat incubator al frumosu-lui. Mii de plante, mici cât ounghie, stau acoperite subziare, ca sã prindã viaþã. Apoi,bucatã cu bucatã, sunt plantatemai departe ºi devin rãsaduri.Pare simplu, dar reþeta nu estela îndemâna oricui, iarNicoleta Ciocan, cea care de

douã decenii face asta, ne dãºi sfaturi practice, dacã vremsã devenim horticultori la noiîn curte, sau în balcon.

„Pãi pentru balcon petuniile, muºcatele mergbine, dar ºi orice floare, dar nuchiar cele ce se pun în ronduri, cã cresc mai mult de50 de cm. Dar petuniile ºimuºcatele merg cel mai bine”,ne explicã Nicoleta Ciocan,angajatã în sera de laPetroºani de 27 de ani.

Femeile de la sere ºi-auînceput activitatea de la 1 martie. Au semãnat, mai

întâi seminþele, au aºteptat sãiasã o micã plantã ºi acum leseparã. Mai este pânã ajung înparcuri ºi în rondurile de peartera principalã, însã, iar astase va întâmpla abia prinaprilie. „Se seamãnã florile,apoi se rãresc ºi apoi lepunem în ghivece ºi mai mari.Avem de toate soiurile de flori:tagetis, gazanie, dalie.

Dar nu le plantãm oricum.Depinde în ce pãmânt sepune, cât e de bun bulbul, sausãmânþa, cã am cumpãratpentru petunii ºi nu toate aurãsãrit. Nu este uºor, dar esteo muncã frumoasã”, ne maispune doamna Nicoleta.

Serele din Petroºani producnecesarul de rãsaduri care vorfi plantate în oraº. Muncaangajatelor de aici începe înmartie, ori chiar în februarie,iar pânã toamna târziu, eleschimbã periodic straturile, cuflori de sezon.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

P rimarul munici-piului Petroºani,

Tiberiu Iacob Ridzi, aplecat la Viena pentrua cãuta investitori.Deplasarea face partedintr-un program alMinisteruluiEconomiei astfel încâtsã se poarte discuþii cupotenþialii investitoriaustrieci.

Tema parcurilor industriale va fi cea abor-datã în cadrul programului.“Primarul municipiuluiPetroºani a plecat într-omisiune economicã încapitala Austriei, la Viena,împreunã cu doi directoriexecutivi, este vorba dePaulina Dragoº ºi DanielViºan. Scopul misiunii este dezvoltarea de parcuri industriale ºiatragerea de investitoriaustrieci în România.

Aceastã misiune economicã este organizatãde cãtre MinisterulEconomiei ºi Comerþuluiîn colaborare cu CameraFederalã a Austriei ceea ce înseamnã cã este o delegaþie cât se poate deoficialã.

Dintre municipalitãþilecare mai au reprezentanþila aceastã misiune eco-nomicã aº putea amintiCraiova, Iaºi, Alexandria,Zãrneºti ºi MiercureaCiuc”, a declarat Nicu

Taºcã, purtãtorul de cuvântal Primãriei Petroºani

La Petroºani sedoreºtea realizarea unuiparc industrial de ani dezile. Deºi de-a lungul anilors-au purtat discuþii cuinvestitorii pe aceastã temãpânã în momentul de faþãnu s-a concretizat nimic.

“Este unul dintre obiective. Aceastã misiuneeconomicã vine cumva cão mãnuºã aceºti idei ºi oastfel de vizitã pentru avedea cum au reuºit aus-triecii sã realizeze parcuriindustriale în þara lor ºi sãne inspirãm de la ei. Înzilele de misiune vor fi vizitate câte obiective”, a mai spus sursa citatã.

Timp de trei zile, delegaþia va vizita maimulte obiective economicedin Austria printre careportul din Viena sau oraºul Aspen.

Monika BACIU Monika BACIU

Z eci de angajaþi înarmaþi cu lopeþi ºi

mãturi au ieºit la curãþenia de primãvarãdemaratã de municipali-tate în întreg Petroºaniul.

Angajaþii firmei de salubri-tate, cei care presteazã muncãîn folosul comunitãþii în baza

ajutoarelor sociale dar ºi cei cuamenzi transformate deinstanþe în muncã, au fostscoºi de municipalitate la igienizarea localitãþii.

Astfel, în toate cartierele dinlocalitate muncitorii vor facecurãþenie chiar dacã nu va þinepentru mult timp.

„Sunt mai multe echipeîmpãrþite pe DN 66, în

cartierul Aeroport ori Centrulcivic ºi dacã vremea þine cunoi în câteva zile sperãm sãterminãm”, spun edilii. Dacãvremea nu se va înrãutãþi înperioada urmãtoarea, municipalitatea va continua ºicu plombarea strãzilor distrusepe timp de iarnã.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

B ucãþi de tencuialã din

mai multe clãdiridin municipiulPetroºani, inclusivblocuri se desprindºi cad la pãmânt,punând în pericol siguranþatrecãtorilor.

Cele mai multeclãdiri din municipiulPetroºani sunt constru-ite în anii ’70, iar întretimp în reabilitarea lors-a investit puþin sauchiar deloc. Mãcinatede timp ºi intemperii,nu este de mirare cãbucãþi din faþade saudin acoperiºuri auînceput sã se desprindãºi sã cadã. Grav este cãpun în pericol siguranþatrecãtorilor ºi asta nu odatã, însã nimeni nupare decis sã intervinã.

De exemplu, blocul situat chiar în imediatavecinãtate a PrimãrieiMunicipiului Petroºani adevenit, realmente,pericol public, iar trecãtorii se avertizeazãîntre ei sã stea cât maideparte de clãdire.Bucãþi mari de tencuialãcad peridoic pe asfalt.ªi din complexul comercial aflat în

apropiere de PiaþaCentralã Petroºani auînceput sã cadã bucãþimari din planºeu, ime-diat dupã ce zãpezile s-au topit ºi au înmuiat,cel mai probabil, ten-cuiala. Sunt doar douîãexemple dintr-o multitu-dine, iar municipalitateadin Petroºani nu poatedecât sã-i avertizeze peproprietari sã îºi con-

solideze clãdiriledevenite pericol public.

„Rãspunderea este înprimul rând a proprie-tarilor, dar dacã pun înpericol siguranþa trecãtorilor, primãria seadreseazã proprietarilorºi le cere sã-ºi repareclãdirile. La solicitareacetãþenilor, primãriapoate trimite adresã pincare sã le solicite sã-i

repare faþadeleclãdirilor”, a declaratNicu Taºcã, purtãtor decuvânt al PrimãrieiMunicipiului Petroºani.

U nele clãdiristau sã se

dãrâme

Sunt situaþii ºi maigrave când imobilele,deºi au proprietari, suntlãsate efectiv în paragi-nã, iar din cauza stãriiavansate de degradarese pot dãrâma în oricemoment. Este ºi cazulfostului cãmin al garnizoanei dinPetroºani, o clãdire depatrimoniu, altã datãimpunãtoare. Imobilulaparþine MinisteruluiAdministraþiei ºiInternelor, care nici nu

îl reparã, dar nici nu dãsemne cã ar vrea sãscape de clãdirea aflatãîn paraginã. Clãdirea se aflã la doi paºi decentrul municipiuluiPetroºani. Recuperatoriide materiale de cons-trucþii au început dejasã o demoleze, ilegal,iar persoanele fãrãadãpost ºi-au fãcutculcuº între zidurile cestau sã se prãbuºeascã.Primãria MunicipiuluiPetroºani ar fi vrut sãreabiliteze clãdirea, altãdatã o bijuterie arhitec-turalã ºi chiar a solicitatMAI sã îi concesionezeimobilul.

Numai cã MAI nu adat nici un rãspuns, nicicã reabiliteazã clãdirea,nici cã o cedeazã.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

V ârstnicii se întrec laschi în Strajã, într-o

competiþie la fel de vecheprecum staþiunea. Laediþia care debuteazã încãde mâine-vineri suntaºteptaþi sute de pasionaþiai schiului.

Pârtiile din Staþiunea Strajasunt în stare foarte bunã iarîntrecerea celor mai experimen-taþi schiori se anunþã a fi aprigã.Startul are loc duminicã, însãseniorii se întâlnesc de vineri înstaþiune, atât pentru antrena-mente cât mai ales pentru a sevedea dupã un an lung depauzã.

Întrecerea veteranilor este oatracþie pentru toþi turiºtii, pen-tru cã au parte de distracþie darpot fura ºi din experienþa celor

care au cutreierat munþii peschiuri de zeci de ani. Unmoment aºteptat este întrecereape doagele de butoi, probã deamuzament pentru spectatoriide pe margine, care le conta-bilizeazã vârstnicilor toate cãzã-turile ºi mai apoi fac un clasa-ment cu cea mai frumoasã.

Deþinãtorul ei este premiatpentru curaj chiar dacã cei maimulþi veterani s-ar lipsi de acestpremiu. Cupa Veteranilor laSchi adunã laolaltã vârstnici dintoate colþurile þãrii cum ar fiBucureºti, Arad, Deva, iar celmai tânãr concurent e musai sãaibã doar 60 de ani.

La finalul concursului partici-panþilor le sunt oferite diplomeºi premii. Vârstnicii vin la concurs pentru a se reîntâlni ºi depãna amintiri, dar ºi pentru petrecerile dinainte ºi dedupã întrecere.

Competiþia veteranilorînchide un sezon competiþionalfoarte bun pentru Strajã, însãcum zãpadã este din belºug seva mai schia, probabil, în bunecondiþii pânã la Paºti.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Ne cad clãdirile în cap! Ce facem?!Primarul Ridzi cautãinvestitori la Viena

Curãþenie generalã în Petroºani

Veteranii se întrec, ºi în acest an, la Straja

Page 6: CVJ Nr 816, joi 12 martie

Încã maiau deînvãþat

A bsolvenþii declasa a XII-a au

aflat cât de pregãtiþisunt pentru examenulde bacalaureat. Lanivelul fiecãrei unitãþide învãþãmânt s-auafiºat rezultatelesimulãrilor care auavut loc sãptãmânatrecutã.

La Colegiul Naþional deInformaticã Carmen Sylvadin Petroºani rezultatelesunt mulþumitoare, înopinia dascãlilor, însã

mereu existã ºi loc de mai bine.

“Rezultatele sunt destulde bune, dar ca ºi oriceºcoalã ne dorim rezultatemult mai bune pe viitor.La matematicã avem unprocent de promovabili-tate de 94,69%, aici mãrefer la note peste 5. Laromânã avem un procentde 60%, anatomie în jurde 70%, chimie50%, fizicã 100% ºi informaticã100%. Promovabilitateala Colegiul Naþional deInformaticã la aceastãsimulare a fost în jur de55%. Aici mã refer lacopiii care au reuºit sãobþinã media peste 6”, a declarat LucianResmeriþã, directorColegiul Naþional deInformaticã Carmen Sylva Petroºani.

Profesorii sperã ca laexamenul de bacalaureatprocentul de promovabili-tate sã creascã. Cei de laColegiul de Informaticãspun cã rezultatele depindºi de profilul liceului.

“Eu mã aºtept sã fiemult mai bune ºi atunci(la examenul de bacalau-reat-n.r.), dar trebuie sãînþelegem cã vorbim deprocentele care se obþinla diferite ºcoli, dar tre-buie sã luãm în conside-rare pe lângã procentulcare existã ºi ce fel despecializare are fiecareºcoalã în parte. Noi anultrecut am avut cinci clasede matematicã-informati-cã. Acest lucru înseamnãcã copiii au dat la mate-maticã M1. Este un lucrucã dai la matematicã M1,altul sã dai la matematicãM2 ºi altul sã dai mate-maticã în alte domenii.Noi ne-am axat pe acestprofil real, iar procentuleste mulþumitor. Ne dorimsã avem 100%, dar ca sãavem 100% ar trebui sãne schimbãm profilul.Adicã ar trebui sã avemprofil umanist, ceea ce arscãdea din prestigiul ºcoliinoastre deoarece noi am fost cunoscuþi. Noi suntem o ºcoalã cuprofil real”, a mai spussursa citatã.

Pentru elevii de clasa aXII-a cursurile se terminãla data de 29 mai, iarprima probã o vor susþineîn data de 8 iunie la evaluarea competenþelorlingvistice de comunicareoralã în limba românã.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 martie 20156 Actualitate

N oi cursuri decalificare

pentru ºomeri.Agenþia Localã pen-tru Ocuparea Forþeide Muncã Petroºaniorganizeazã în lunaaprilie mai multecursuri de calificarepentru ºomeri.

Cele mai atractivecursuri sunt cele decosmetician ºi hair-stylist. “Pentru lunaaprilie ne pregãtim sãdemarãm ºapte cursuride formare profesiona-lã cu ºomerii noºtri.

Un curs de lucrãtor înpensiune turisticã, unulde confecþioner tâm-plãrie din aluminiu ºimase plastice, un cursde zidar, unul de coa-furã, unul de manichiu-rã-pedichiurã, monta-tor pereþi plafoane din

ghips carton ºi insta-laþii de încãlzire cen-tralã. Din experienþaanilor trecuþi sunt celede coafurã-manichiurã.Acolo tot timpul avempersoane care dorescsã urmeze aceste cursuri, iar cele mai

neinteresante par celede instalaþii.

În general, oameniiîºi aleg un curs pe careîl urmeazã ºi apoi îºigãsesc mai uºor un locde muncã, având învedere cã nu preaavem locuri de muncãde instalatori, e foartegreu sã formezi acestegrupe de curs”, adeclarat Iudith Babþan,ºef ALOFM Petroºani.

În ultimii ani,majoritatea femeilor auoptat pentru cursuri deînfrumuseþare. Dupãobþinerea certificatuluide calificare acestora

le este mult mai uºorsã îºi gãseascã loc pepiaþa muncii.

“Nu ºtiu dacã îºideschid salon, dardacã obþin aceadiplomã de absolvire acursului pot sã îºi facão afacere de persoanãindependentã acolounde cheltuielile suntmult mai mici ºi e mult mai uºor sã sedescurce cu astfel deautorizaþie”, a maispus sursa citatã.

Calificarea în domeniul turistic esteîncã deficitarã lanivelul Vãii Jiului deºise doreºte ca acestsector sã devinã unulmajor.

“Sunt destul depuþine pentru cã ºisolicitãrile în acestdomeniu sunt puþine.Dacã ar fi mai multelocuri de muncã înacest domeniu bãnuiesc cã ºi solicitãrile ar fi maimulte. Dacã vorbim debucãtari, ospãtari atunci personalul estecalificat, iar dacã vor-bim de recepþionarisunt mult mai puþini”, aconchis Iudith Babþan.

Mulþi dintre cei care urmeazã anumitecursuri de calificare îºi gãsesc un loc demuncã.

Monika BACIU Monika BACIU

M ai multe proiectesunt în curs de

derulare la ColegiulNaþional de InformaticãCarmen Sylva dinPetroºani. Acestea aurolul de a-i îndruma petineri pentru viitor.

Cum sã îºi aleagã facultateapentru ca apoi sã îºi gãseascãun loc pe piaþa muncii suntdoar câteva din þelurile acestorproiecte.

“Avem un proiect în caream angrenat în jur de 300 deelevi cu AJOFM Cluj. Unproiect POSDRU cu UniuneaEuropeanã în care copiii de laColegiul Naþional deInformaticã intrã pe o platfor-mã, ei stabilesc anumite lucruriimportante, pentru ceea ce îºidoresc sã facã în viitor. Este oorientare a copilului pentruviitor. În acest proiect suntincluºi peste 20.000 de elevi.Facultãþile vor lua aceste rezul-tate pe care copiii le-au avut ºivor încerca sã satisfacã cerin-þele elevilor din generaþia pecare o avem noi”, a declaratLucian Resmeriþã, directorulColegiului Naþional deInformaticã Carmen Sylva din

Petroºani.Chiar dacã de multe ori se

spune cã tinerii din ziua deastãzi nu mai sunt la fel deresponsabili cum au fost ceidin generaþiile trecute, dascãliinu pun problema astfel. Ei auîncredere în pãrinþi.

“Nu se mai pot orienta faþãde cum ne orientam noi pen-tru cã nici domeniile de muncãnu mai sunt cum erau acum10-20-30 de ani. Trebuie sãne modernizãm ºi noi, nu trebuie sã rãmânem în urmãdin punctul acesta de vedere.Trebuie sã avem încredere îngeneraþia aceasta, în pãrinþiilor care ºi sunt convins cã ºtiuunde sã îi îndrume ce sã facãei în viitor”, a mai spus sursacitatã.

Mulþi dintre tineri sunt debusolaþi, ei nu sunt ancoraþiîn realitate. Sunt însã ºi tinericare ºtiu ce vor sã facã peviitor.

Monika BACIUMonika BACIU

Cursuri de calificare pentru ºomerii din Vale

Responsabilizarea tinerilor

Page 7: CVJ Nr 816, joi 12 martie

P rotocolul decolaborare

dintre municipiulPetroºani ºiVarpalota, dinUngaria, va fisemnat de ZiuaNaþionalã aUngariei.

Semnarea proto-colului de colaborarepe acest an dintremunicipiul Petroºani ºiVarpalota va avea loc,duminicã, 15 martie,la Primãria Petroºani.Primarul oraºului din Ungaria va veni,personal, la Petroºanipentru a se întâlni cuprimarul Tiberiu IacobRidzi.

“De mai mulþi anisemnarea acestui program se face laPetroºani în data de15 martie. Anul acestadelegaþia oraºului

Varpalota va fi compusã din primaruloraºului Varpalotadoamna Marta ºi secretarul consiliuluilocal din Varpalota.Semnarea documentu-lui ºi a programului seva face în data de 15martie, duminicã, laora 10, la Primãriamunicipiului Petroºani.Cele douã pãrþi vordiscuta ºi alte aspecteale colaborãrii întrecele douã oraºe ºi seva discuta programuldin acest an. În afarãde semnarea acestuiprogram, delegaþia va

participa la sãrbãtoarea maghia-rilor din 15 martie.

Sãrbãtoarea se vadesfãºura la BisericaReformatã dinPetroºani cu odepunere de coroaneºi cu o slujbã dedicatãacestui eveniment”, adeclarat EduardWersanski, consiliercabinetul primarului.

Colaborarea dintrecele douã localitãþidateazã din anul1998. Relaþia de prietenie dintre celedouã oraºe a fost, de-alungul anilor, beneficã

pentru cetãþenii ambe-lor localitãþi, în fiecarean, organizându-setabere pe bazã de reci-procitate pentru elevii

din ºcolile generale.Astfel, în fiecare an,elevii cu rezultate bunela învãþãturã, potmerge la Varpalota, iar

elevii din Varpalota, înaceeaºi perioadã, vinîn tabãrã la Petroºani.De asemenea, relaþiilede prietenie dintreinstituþiile celor douãlocalitãþi se manifestãpe diferite planuri,prin vizite oficiale, prin diverse expoziþii ºitârguri la care par-ticipã reprezentanþi aleambelor localitãþi, de-alungul timpului, prinbunele relaþii de cola-borare obþinându-seschimbul intercultural.

Monika BACIUMonika BACIU

Sã fim alãturide Andreea!Povestea fetiþei firave, dar care a luptat timp de 18 ani cuo boalã, ce iniþial a þintuit-o înpat, a miºcat multã lume.

Mulþi oameni ne-au întrebat cumar putea sã o ajute pe fetiþa care,deºi are deficienþe grave, a reuºitsã creeze o adevãratã colecþie demãrþiºoare ºi felicitãri, manufacturicare, în parte, le-a vîndut zileleacestea. Ea face asta pentru ca întoamnã sã poatã merge la încã ooperaþie. Pânã acum Andreea afãcut 12 operaþii ºi urmeazã cea cunumãrul 13.

Ea sperã sã aibã cîndva copilãriapierdutã ºi sã poatã sã meargã,

fãrã scaunul cu rotile. A reuºit sã facã primii paºi, dar

mai sînt multe operaþii pînã ce visulsãu va fi realitate. Cei care vor sã oajute, o pot face în continuare. Contul în care pot fi trimiºi banii

este la Pireus Bank pe numelePop Maria Andreea

IBAN RO73 PIRB 2202 6544 16001000

Cod SWIFT PIRBROBU

VÃ MULÞUMIM!

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 martie 2015 Actualitate 7

0735.183175

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºanicu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

Securitate ºi dupãdisponibilizãriI nspectorii ITM vegheazã

la bunul mers allucrurilor la SocietateaNaþionalã de Închideri MineValea Jiului, acolo de undedin acest an vor pleca maimulþi angajaþi în urmadisponibilizãrilor.

Cei de la societatea trebuie sãtrimitã analiza de personal la ITMastfel încât securitatea lucrãtorilorrãmaºi sã nu fie afectatã.

“Noi le cerem în permanenþã unaviz de personal pentru cã lafiecare disponibilizare în parte lecerem înainte de a pleca oameniisã-ºi facã o analizã de personal înfuncþie de categoriile de personalcare pleacã pentru a vedea cu cesuplinesc deficitul acesta de per-sonal. Nici nu poþi sã le ceri acestlucru pânã nu se va stabili în clardacã pleacã 700 sau 300. Nu afost nicio disponibilizare fãrã aavea o analizã de personal înaintede disponibilizare ºi o analizã apersonalului dupã disponibilizare înaºa fel încât sã-ºi acopere posturilecheie stabilite prin lege”, a declaratIleana Bodea, ºef SSM-ITM ValeaJiului.

În cazul în care cei de laSNÎMVJ nu vor reuºi sã obþinãdiminuarea numãrului de disponibi-lizaþi aceºtia vor trebui sã îºirestrângã ºi activitatea.

“Vor trebui sã restrângã activi-tatea în aºa fel încât activitatea pecare o desfãºoarã sã respecteprevederile legale. Nu se poatefuncþiona cu trei mine se va trecela douã. Nu mai poþi funcþiona la omânã cu douã abataje se restrângela unu. În aºa fel trebuie gânditaactivitatea în aºa fel încât sã îþiasiguri posturile minime obligatorii.Este obligat sã aibã mecanici demaºina de extracþie, doi care sãparticipe, sã ai lãcãtuºi, mecanici,sã ai CFL-ist, artificieri, electricieni.Nu au altã soluþie decât sã-ºirestrângã activitatea astfel încât peactivitatea desfãºuratã sã respectelegea”, a mai subliniat sursa citatã.

În cursul acestei luni vor începeºi primele lucrãri de închidere de lamina Petrila. Aceasta este primadin cele trei unitãþi miniere nevia-bile care îºi vor înceta activitatea.

Monika BACIUMonika BACIU

Protocol semnat de Ziua Naþionalã a Ungariei

Page 8: CVJ Nr 816, joi 12 martie

Î n week-end-ul trecut(7 martie 2015), ºi-a

fãcut debutul într-o com-petiþie oficialã, cea maitânãrã echipã de handbal- fete a CSS Petroºani, cea de junioare V (gr.2004-2005), sub baghetaneobositei antrenoare,prof. Edith Mileti.

„Este o nouã provocarepentru mine, cu aceste fetiþecare au început sã descifrezetainele handbalului acum cinciluni. Important este, dincolode rezultate, cã ele îºi doresc

performanþe ºi cã au plãcereade a juca, dincolo de rezultate”a declarat prof. Edith Mileti.

Echipa din Petroºani a folosit un lot de 20 de jucãtoare, putând face ºi uneleremarci. Poartarul AnamariaSzöllösi a avut câteva intervenþii curajoase, iar înatac, Flavia Raczek ºi RalucaGuþã au jucat cu mult aplomb,reuºind goluri spectaculoase.

Urmãtorul turneu este programat în cursul lunii aprilie a.c.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 martie 20158 Sport

Este una dintre cele mai serioase ºiperseverenteantrenoare din ValeaJiului. Într-o carierã depeste trei decenii, aºlefuit sute de sportivecare au practicathandbalul în cadrul

Clubului Sportivªcolar Petroºani(C.S.S.P.), trecândprin mâna ei multesportive care audevenit extrem decunoscute ulterior înplan naþional. Nuvream sã facem aici

un inventar al acestornume, dar trebuiespus cã Edith Mileti aavut mereu rãbdareasã introducã în circuitul sportului cumingea micã alte ºialte sportive.

A ºtiut mereu sã fieca o sorã mai maresau ca o mamãînþelegãtoare. Defiecare datã când setermina un ciclusportiv, se despãrþeau

cu ochii în lacrimi. Dar tot de fiecare

datã Edith Mileti o luade la capãt. La fel caºi acum, cu o genera-þie de fete de 10-11ani, nãscute în 2004-2005, fete care acumbuchisesc tainele acestui sport. ªi ca defiecare datã, EdithMileti ºtie sã le insuflepasiunea pentru a facecu bucurie ceea ce,pânã la urmã, înseam-

nã sport de perfor-manþã, practicat într-un mod organizat.

Dacã Edith Mileti îºidoreºte, cu siguranþãea poate ajunge dinnou sã se bucure devreun turneu finalnaþional. Resurselesale îi permit sã visezeºi acum, inspiratã ºi eade inocenþa vârsteiunor copii spre carepriveºte întotdeaunacu dragoste.

Henþ cu mâna EDITH MERGE MAIDEPARTE

Fotbal. Jiul Petroºani.

Mai primeºte Jiul... apã?M ai sunt douã zile pânã la meciul

Jiului cu Minerul Uricani ºi problema „dezlegãrii” la apã încã nu a fost rezolvatã la stadion.

„Am fãcut toate demer-surile din partea C.S.M.Jiul cãtre Apa Serv ºi ni s-apromis cã vom firebranºaþi. Trebuie precizatcã datoria de 30.000 leieste pe fostul club, cu care

noi nu avem nicio treabã. Sper cã vom gãsiînþelegerea celor de acolo, sã putem juca primaetapã de acasã” a declarat Radu Polifronie,preºedintele C.S.M. Jiul.

„E o mare problemã dacã nu se va rezolva, nuputem juca la stadion cu Minerul Uricani. În ultimainstanþã, ne vom duce noi la ei la Uricani. Altfel,dacã nu avem aceste minime condiþii, riscãm sãpierdem cu 3-0” a spus Marin Tudorache, managerul echipei de fotbal.

„Nu avem nimic împotrivã. Dacã nu-ºi rezolvãproblema, Jiulpoate juca lanoi. În fonda,suntem douãechipe cu juni-ori, cu ce ne-arderanja? Ar fipãcat ca Jiul sãse piardã din astfel de motive.

Suntem dinValea Jiului, neajutãm între noi”a precizat VasileScurtu, preºe-dintele de laMinerul Uricani.

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Handbal fem. jun. III (gr. 2004-2005)Turneul nr. 1 – Petroºani, 7 martie 2015CSS Petroºani – CS Vulcan 2-13CSS Hunedoara – CSO Cugir 0-18CSS Petroºani – CSO Cugir 3-15CSS Hunedoara – CS Vulcan 1-11CSO Cugir – CS Vulcan 18-12CSS Petroºani – CSS Hunedoara 9-4

Handbal

Un alt început pe „piaþa” handbalului

CLASAMENTC.S.O. Cugir 3 3 0 0 51-15 9pct.

C.S. Vulcan 3 2 0 1 36-21 6pct.

C.S.S. Petroºani 3 1 0 2 14-32 3pct.

C.S.S. Hunedoara 3 0 0 3 5-38 0pct.

AnamariaSzöllösi – portar

Andreea Doºa –portar

Timeea EcseleiIzabela OpreaAlexandra

Mihaela ZaharescuAndreea

CiobanuMaria RusuMaria GãmanRoxana RostaºAmalia Rostaº

Patricia DeheleanFlavia RaczekMonica

MunteanuDaria ªtefania

BereiMaria DragomirAna Maria

SandorRaluca GuþãDiana BarthaAida Vãtãºeluprof. Edith Mileti

– antrenor

LOTUL CSS PETROªANI

Handbalistele de la CSSP în acþiune

Prof. Edith Mileti pregãteºte o nouã

generaþie de handbaliste la CSSP

Marin Tudorachesperã cã

Jiul va juca acasã

Radu Polifronie, preºedintele CSM Jiul

Petroºani face toate demer-surile pentru "pornirea"

apei la stadionul din Luncã

„Veteranul” Cornel Irina ºi-aîmpãrþit activitatea fotbalisticã

din ultimii cinci ani, între Minerul Uricani ºi Jiul