CVJ NR 675, joi, 14 august

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 675

Joi, 14 August 2014

“Hunedoara suntem noi”

Campanie de conºtientizare

pentru revigorareaeconomiei judeþului>>> PAGINAA3-A

Tradiþiile nedefinesc ca popor

>>> PAGINAA4-A

Privaþii le suflãpacienþii medicilor

din spitale>>> PAGINAA6-A

SFÂNTA MARIA -Tradiþii ºi obiceiuri

ciudate>>> PAGINAA13-A

Nica, urmãritpenal pentru cã ar

fi câºtigatreprezentativitatea

printr-un fals>>> PAGINAA11-A

Vochiþoiu nici nuconfirmã, nici nu

infirmã cã va fi numit ministru

delegat>>> PAGINAA11-A

Valea Jiului, topitãde razele soarelui

>>> PAGINAA5-A

Incendiu în centrulPetroºaniului

>>> PAGINAA7-A

Un artist belgian de talieeuropeanã, la Petrila:

”În faþa unuiminer oricine sesimte inferior”

>>> PAGINAA16-A

S -a dat în folosinþã canalizarea executatã gratuit de SC Apa Serv Petroºani, pentru locuitoriide la marginea Coloniei Remete lãsaþi pe dinafarã în proiectul iniþial datoritã datelor

incomplete furnizate de Primãria Petrila. Lucrarea a costat 300 milioane lei vechi, iar drumulabrupt ºi noroios a fost acoperit cu un strat consistent de piatrã. Primãria Petrila a avut decâºtigat ºi ea din aceastã ”binefacere” ridicând pretenþii absurde pentru autorizarea lucrãrilor –acordul Romtelecom, care nu existã în zonã - pe lângã faptul cã a taxat ”ca la carte” autorizaþia deconstrucþie, deºi firma nu avea nici un beneficiu. Dimpotrivã. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 10-A10-A

Primãria Petrila a taxat constructorul care a introdus,gratuit, canalizarea la casele a

12 contribuabili

Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 August20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA,A,Monika BACIU, Monika BACIU,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 76 Luncoiu deJos – Brad DN74 Brad – Criºcior

DN 76 Brad -Baia de Criº DN 76 Baia deCriº - Târnava deCriº DN7Mintia – Veþel DN7 Veþel –Leºnic DN7Leºnic – Sãcãmaº

DN7 Ilia –

Gurasada DN7Gurasada – Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva,

Calea Zarand;Sântuhalm; DN76 ªoimuº –Bejan LupeniDN 66 A, Bd-ul T.Vladimirescu

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

T recutã altãdatã pe lista

judeþelor puternicindustrializate,Hunedoara riscã sãrãmânã fãrãeconomie. Minerituleste în suferinþã, lafel ca ºi parteaenergeticã, iar acestlucru îºi pune dinplin amprentanegaticã asuprapopulaþiei.

“Hunedoara suntemnoi” este o campanielansatã de reprezen-tanþii SindicatuluiMuntele, care îºi pro-pune sã conºtientizezeºi sã responsabilizezeîntreaga comunitatedin judeþ.

Sindicatul Munteledin Valea Jiului organizeazã marþi,sãptãmâna viitoare, un

miting de solidarizare atuturor celor care credcã fãrã ComplexulEnergetic Hunedoaranu va mai existaaproape nimic în acestjudeþ. La manifestareace va avea loc încurtea CEH suntaºteptaþi, pe lângãsindicaliºtii din minerit

ºi energie ºi oameni deafaceri, lideri politici,dar ºi cetãþeni de rând.Astfel, sindicaliºtii dinminerit ºi energie vorsã tragã un semnal dealarmã cu privire lasituaþia în care se gãseºte acumeconomia judeþului.

”HUNEDOARAsuntem NOI” este oacþiune pe care odorim a hunedorenilor.Noi, cei de laSindicatul Muntele,suntem doar iniþiatori,campania esteadresatã întregii comu-nitãþi hunedorene. Esteo campanie de respon-sabilizare a fiecãruicetãþean în parte, darºi a tuturor instituþiilorstatului atunci cândvine vorba despre segmentul economic aljudeþului nostru. Dacãnu existã dezvoltare

economicã nu putemavea pretenþii sã fiemenþinute locurile de muncã”, a declarat Petre Nica,preºedinteleSindicatului Muntele.

„Este un miting încare vrem sã antrenãmtoate categoriile socioprofesionale dinValea Jiului. Este unmiting de susþinere aComplexului EnergeticHunedoara ºi,automat, prin

susþinerea activitãþiiacestuia, vor avea unviitor ºi celelalte firmecare presteazã, pe orizontalã, pentruCEH”, spune ºi AlinSîn, vicepreºedinteSindicatul Muntele.

ReprezentanþiiSindicatului Muntelespun cã judeþulHunedoara trãieºteprin oamenii sãi.„Campania se vaîncheia cu un mitingorganizat la Petroºani,în data de 19 august,în intervalul 14-16. Unmiting al hunedorenilor

pentru Hunedoara. Un miting la careaºteptãm fiecare hunedorean pentrucare este importantãmenþinerea judeþuluiHunedoara pe hartaeconomicã aRomâniei”, a maideclarat Petre Nica.

Minerii ºi energeti-cienii vor sã le aratecelor care decid cãacum este nevoie desprijin ºi solidaritate ºicã îºi propun câteva

puncte absolut vitale.„Obiectivul principal arfi obþinera unui preþreglementat, întrucâtCEH face servicii publice. ªi aici mãrefer la energia ter-micã pe care o asigurãpe timpul iernii înDeva ºi în 3 localitãþidin Valea Jiului. Înacest context, estenormal sã vii sã susþiipreþul de cost pe careîl înregistreazã CEH,fiindcã degeaba ardemcãrbunele ºi nu nerecuperãm cheltuielilepe care le generãm”, amai precizat Alin Sîn.

Sindicaliºtii vor ca la acþiunea lor sãvinã cât mai mulþioameni, care cred cãpot trage un semnalde alarmã, pentru amenþine judeþulHunedfoara pe hartaeconomicã a þãrii.

ComplexulEnergetic Hunedoaraeste pe punctul de aintra în insolvenþã ºidoar o decizie justã arputea salva acest colosindustrial.

Campania „HUNEDOARA suntem NOI” se vaderula în perioada 13-19 august, iarSindicatul Munteleavertizeazã cã aceastãcampanie este a hune-dorenilor, iar politi-cienii au rol numai lanivel instituþional,acolo unde trebuiepromovat interesuljudeþului Hunedoara.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 August 2014 Actualitate 3

“Hunedoara suntem noi”Campanie de conºtientizare pentru revigorarea economiei judeþului

Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 August 20144 Actualitate

ANUNÞ IMPORTANTPENTRU PENSIONARI!

Plãþile drepturilor cuvenite pensionarilor din sistemul minier aferente semestrului I 2014 se vorefectua eºalonat, dupã cum urmeazã:

În intervalul 26.08.2014 – 29.08.2014 –pensionarilor al cãror nume începe cu litera dela A la F

În intervalul 02.09.2014 – 05.09.2014 –pensionarilor al cãror nume începe cu litera de

la G la OÎn intervalul 09.09.2014 – 12.09.2014 –

pensionarilor al cãror nume începe cu litera de la P la Z

Pensionarii se vor prezenta la sediul sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani).

Pensionarii care nu se prezintã pentru ridicarea plãþilor cuvenite în intervalul stabilit, îºi vor putea ridica aceste drepturi în intervalul15.09.2014 – 31.10.2014.

Conducerea Societãþii Naþionale deÎnchideri Mine Valea Jiului”

“Este vorba deNedeia Troiþei care vaavea loc în Parâng înzona Cãsuþa dinPoveºti. Principalulorganizator este asoci-aþia cabanierilor dinParing, noi participãmcu o anumitã sumã debani pentru premiereaºa cum am fãcut înfiecare an. Vineri,pentru acest

eveniment, transportulcu telescaunului va figratuit”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi,primarul municipiuluiPetroºani.

Pentru desfãºurareaevenimentului ºiConsiliul JudeþeanHunedoara a contribuitcu o anumitã sumã debani.

“Noi am alocat

suma pentru asociaþiacabanierilor din Parîngcare urmeazã sã fieorganizatorii acesteinedei. Ne-ar fi pãrutfoarte rãu ca dinmotive financiare

aceasta nedeie sã numai aibã loc ºi înºedinþa de luna trecutãa CJH am alocat sumade 2500 de lei. Alãturide contribuþia organi-zatorilor sper sã fie

suficient ºi aceastãtradiþie veche sã nu fieîntreruptã chiar dacãtraversãm o perioadãde crizã”, a declaratTiberiu Balinþ,vicepreºedinte CJH.

Tradiþiile ne definescca popor. Acesteevenimente sunt uniceîn lume.

“Tradiþiile suntfoarte importante,nedeia din Parâng areun anumit specific ºiprin faptul cã se þineîn locul în care se þine,la o altitudine destul demare, dar e o tradiþiecare a fost reluatã decîþiva ani de zile dupão perioadã destul delungã de pauzã ºi amvãzut cã toþi cei caresunt în Parâng agreazãaceastã idee ºi amconsiderat cã în con-tinuare vom sprijiniaceastã activitate”, amai spus primarulmunicipiului Petroºani.

Pentru al ºaselea anconsecutiv, în masivul

Parâng, la troiþa ridi-catã la cota 1700, peplatoul unde odatã seafla cabana “Cãsuþadin poveºti”, momâr-lanii din satul Jieþ vorîntinde mesele ca sã îiinvite la praznic pe toþicei aflaþi în munte sãguste din preparatelelor tradiþionale ºi sã lecunoascã obiceiurile.

Troitia din Parâng afost ridicatã tocmaipentru a cinsti memo-ria iubitorilor demunte, într-un loc încare din vremurineºtiute, momârlaniipetreceau de SfîntaMaria în luna august.

Monika BACIU Monika BACIU

Hram laMãnãstireadin CheileJieþuluiV ineri, în Cheile

Jieþului sunt aºtep-taþi credincoºii la hramulMãnãstirii AdormireaMaicii Domnului, de lângãGroapa Seacã. Acolo, cred-incioºii vor avea parte deun peisaj uluitor, de o slujbã dumnezeiascã ºi deun loc de meditaþie.

Acesta este singura bisericãce are acest hram din ValeaJiului ºi se aºteaptã ca numãrulcredincioºilor care vor urca laaltitudine sã fie foarte mare.

"Biserica "SchituluiAdormirea Maicii Domnului"din localitatea Groapa Seaca(Cheile Jietului), judeþulHunedoara, a fost târnositãduminicã, 14 august 2011, sluj-ba ºi Sfânta Liturghie fiind ofici-

ate de Preasfinþitul PãrinteGurie, Episcopul Devei ºiHunedoarei împreunã cuPreasfinþitul Pãrinte Nicodim,Episcopul Severinului ºiStrehaiei.

„Încadrându-se excelent încadrul natural de la cota 1.700de metri, Mãnãstirea"Adormirea Maicii Domnului",ctitoritã de omul de afaceriNicolae Gui, pare ca o luminãsfantã trimisã de Dumnezeu sãlumineze ºoseaua care leagãPetrila, Jieþul ºi Valea Jiului dejudeþul Valcea. De altfel, chiarctitorul descrie mãnãstirea dinmijlocul naturii ca fiind exact ca"un brad împodobit magnific deCrãciun, cu o lumânare aprinsã

în vârf, care sã ne luminezepaºii ºi mintea spre bunulDumnezeu"”.

În 2008, de SfinþiiConstantin ºi Elena, a avut locpunerea pietrei de temelie amãnãstirii, eveniment la careparticipat un sobor de preoþi dinValea Jiului, în frunte cu epis-copul Aradului ºi Hunedoarei(de-atunci), Timotei Seviciu ºiprotopopul Dorel Pogan.

Lungimea corpului de mãnãstire este de 26 de metri,naosul ºi pronaosul au 7 metrilãþime, iar restul corpului are olãþime de 14 metri. Turla are oînãlþime de 14 metri de lanivelul pardoselii.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Tradiþiile ne definesc ca poporC a în fiecare an, momîrlanii dinParîng fac nedeie în 15 august. Zeci

de turiºti, dar ºi localnici sînt aºteptaþi laaceste eveniment ce va avea loc în ziuade Sfînta Maria. Nedeia este organizatãde asociaþia cabanierilor din Paring, înparteneriat cu primãria municipiuluiPetroºani.


“Mã mai opresc,mai respir, mai merg,la etatea mea nu euºor. Am peste 80.trebuie fãcut câte unpopas, mai opreºteomul. Trebuie sã avemgrijã”, ne spune unpetroºãnean.

“Ne ferim prinmetodele obiºnuite, nustãm la soare la orele

de vârf ºi luãm tratamentul prescris.Acum nu este aºa decald ºi parcul acesta cãare foarte multã umbrãne protejeazã”, nespune o femeie.

„Stãm cât se poatela umbrã, ne tragemsub pomi, ne ferim desoare, dacã nu neapãrãm singuri nu are

cine sã ne apere”, nespune un alt bãrbat.

AdministraþiaNaþionalã deMeteorologie (ANM) aemis o informare,potrivit cãreia valul decãldurã se va intensifi-ca treptat în urmã-toarele trei zile. Astfel,canicula ºi disconfortultermic vor afecta toatezonele þãrii, unde temperaturile maximevor atinge 37 de gradeCelsius.

În perioadele decaniculã este recoman-dat consumul zilnic delichide ( între 1,5 – 2litri de lichide), fãrã a

aºtepta sã aparã senzaþia de sete. Estenecesar un pahar deapã (sau echivalentulacestuia) la fiecare 15– 20 de minute.

Medicii ne sfãtuiescsã consumãm înfiecare zi cât maimulte fructe ºilegume proaspete,deoarece acesteaconþin o mare cantitate de apã. Odozã de iaurt produceaceeaºi hidratare ca ºiun pahar de apã.

În aceastã perioadã,medicii recomandãconsumul alimentelorproaspete din maga-

zinele care dispun deinstalaþii frigorificefunctionale de pãstrare a alimentelor.Se va evita consumulalimentelor uºor perisabile.

Nu trebuie con-sumat alcool deoareceacesta favorizeazãdeshidratarea ºi dimi-nueazã capacitatea deluptã a organismuluiîmpotriva cãldurii. Esteobligatorie evitareabãuturilor cu conþinutridicat de cofeinã sau de zahãr (sucurirãcoritoare carboga-zoase) deoarece acestea sunt diuretice.

Aerul condiþionattrebuie reglat astfelîncât temperatura sãfie cu 5 grade maimicã decât temperatu-

ra ambientalã. Dacãeste absolut necesar sãne expunem la soareîntre orele amiezii trebuie sã folosim oþinutã adecvatã: pãlãriide soare, haine lejere,din fibre naturale, deculori deschise.

Persoanele caresuferã de anumiteafecþiuni îºi vor continua tratamentulconform indicaþiilormedicului. Este foarteutil ca în acesteperioade de caniculã,persoanele cu afecþiunicronice, cardio-vascu-lare, hepatice, renale,pulmonare, de circu-laþie, mentale sau cuhipertensiune sã con-sulte medicul curant învederea adaptãriischemei terapeutice lacondiþiile existente.

Monika BACIU Monika BACIU

C ei care aleg trenul înaceste zile canicu-

lare, ajung mai târziu ladestinaþie. Toate curselecare au venit din sudulþãrii au avut zeci deminute întârziere, iarîntreg traficul a fost datpeste cap din cauzã cãtrenurile merg cu vitezãredusã.

Canicula afecteazã traficulferoviar ºi în ultimele 24 deore au fost mai multe cursecare au venit în staþii cuîntârziere. De vinã sunt tem-peraturile foarte mari ºi faptulcã locomotivele încetinesc petimpul cursei. „Trenul care avenit miercuri dimineaþã de laConstanþa avut 70 de minuteîntârziere ºi ne aºteptãm sã fiela fel ºi în cazul celor care vormai sosi pe timpul acesteizile”, a spus vânzãtoarea de la

casa de bilete din staþia CFRPetroºani.

CFR a avertizat cã toatetrenurile care au tranzitat mier-curi judeþul Hunedoara au avutîntârzieri de minim o jumãtatede orã, iar cele care tranziteazãmai multe judeþe au avutîntârzieri ºi mai mari.

Temperaturile, la nivelulºinelor au fost ºi de 45 C.

Tot CFR anunþã cã în week-end, de sãrbãtoarea AdormiriiMaicii Domnului, trenurile înzona Vãii Jiului vor fi suplimen-tate spre/dinspre centrul depelerinaj din Valea Jiului -Mãnãstirea Lainici: Craiova(14,15) - Filiaºi (15,13) -Petroºani (18,33) - Regio2085; Petroºani (19,15 ) -Filiaºi (22,51) - Craiova(23,36) - Regio 2086.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Copiii romi din Vulcan, învãþaþi desprece înseamnã igiena corporalãA u învãþat despre igiena corporalã

ºi nevoia de sãnãtate. Este vorbadespre patru grupuri de copii romi dinVulcan incluºi într-un program special.

Programul educativ aparþine Primãriei dinVulcan ºi s-a desfãºurat la Centrul ªansa dinlocalitate. Copiii au fost antrenaþi într-un moddistractiv în aceastã încercare a expertuluiromilor din cadrul Primãriei Vulcan, IrinaPungã, au spus oficialii administraþiei publice,care au decis sã acorde o ºansã la o viaþã sãnãtoasã ºi acestor micuþi..

”Planºele cu imagini sugestive despre elementele de igienã absolut necesare în viaþa oricãrui copil, au prins viaþã cu ajutorulcreioanelor colorate, pe care copiii le-au folositplini de entuziasm”, au precizat organizatoriiprogramului. Cele patru grupe de copii romiau fost selectaþi în funcþie de vârstã ºi condiþiasocialã, din cartierele Micro 3 B, Colonia deJos, Colonia Crividia, cartierul Sohodol.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Valea Jiului, topitã de razele soarelui

Trenuri întârziate de caniculã

V alea Jiului s-a topit sub razelesoarelui. Canicula a pus stãpânire

ºi pe Valea Jiului, iar temperaturile întermometre au depãºit 30 de grade.Chiar ºi aºa la orele prânzului,petroºãnenii nu au þinut cont de recomandãrile medicilor ºi au ieºit laplimbare. Cum se feresc de cãldurã nespun chiar ei.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 August 20146 Actualitate

Monika BACIU

Psihologii din spi-tale nu sunt suficientde pregãtiþi pentru aaviza dosarele med-icale ale persoanelorcu handicap.ReprezentanþiiSpitalului de Urgenþã

din Petroºani au aflatdespre aceste infor-maþii.

“Este vorba depshilogii din spitalcare pot sã facã con-sulturile specifice însãacestea nu mai suntrecunoscute pe diversecomisii. E o mãsurã

care a intrat în vigoareîn cursul acestei luni,urmeazã sã vedem ceimplicaþii sunt pentruspital”, a declaratAlin Vasilescu, man-agerul SUP Petroºani.

Deocamdatã avizulmedicilor psihologi nu

este recunoscut decomisia de handicap.În condiþiile de faþãpacienþii trebuie sã sedeplaseze la cabinetelemedicale particulare.

“Activitatea psi-hologilor din spitalrespectiv avizul lor nueste recunoscut decomisia de handicapcu certitudine, altecomisii nu am aflat.Sunt obligaþi sã

meargã la cabineteleprivate”, a mai spussursa citatã.

În atare condiþii,medicii psihologi dinspitale ºi-au pierdutacest drept, iar deza-vantajele sunt deambele pãrþi. Atâtpacienþii suferã cât ºicadrele medicale.Singurul beneficiu estede partea cabinetelorpsihologice private.

Privaþii le suflã pacienþii medicilor din spitale

P ersoanele cu handicap, bãtaiade joc a unui sistem bolnav.

Pacienþii care trebuie sã obþinãavizul pentru comisia de handicapau ajuns sã se deplaseze la psihologiparticulari. Asta datoritã unorreglementãri care nu mai recunoscavizele puse de medicii din spitale.

Monika BACIU

“MinisterulSãnãtãþii recomandãtuturor agenþilor eco-nomici sã îºireadapteze progra-mul de lucru în aces-te zile cu temperaturiridicate, astfel încâtsã protejeze sãnã-tatea angajaþilor.Pentru protecþia per-soanelor încadrate în

muncã ºi ameliorareacondiþiilor de muncã,este recomandat caangajatorii sã reducãintensitatea ºi ritmulactivitãþii fizice înzilele cu temperaturiînalte. De asemenea,este bine sã asigureventilaþia la locurilede muncã ºi sã sepermitã alternareaefortului dinamic cucel static, precum ºi

a perioadelor delucru cu perioadelede repaus în locuriumbrite. Pentrumenþinerea stãrii desãnãtate a salari-aþilor, angajatorul areobligaþia de a asiguraapã, câte 2-4litri/pers/schimb, dea asigura echipamen-tul individual de pro-tecþie ºi duºuri”, searatã în comunicatulMinisteruluiSãnãtãþii.

Angajatorii carenu pot asigura acestecondiþii au obligaþiaca, de comun acordcu reprezentanþiisindicatelor, sã aplicemãsuri vizând reduc-erea duratei zilei delucru, eºalonarea pedouã perioade a zileide lucru ºi, în cazurispeciale, întreru-perea colectivã alucrului cu asigurareacontinuitãþii activitãþiiîn locurile în careaceasta nu poate fiîntreruptã, potrivitprevederilor legale.

Monika BACIU

“La ultima rectifi-care am alocat osumã de bani pentrureparaþii la secþia dePediatrieºi sigur unelemici îmbunãtãþiri pecare o sã le facem

acolo pentru Spitaluleste prin în proiectulmare de reparaþiecapitalã, dar probabilcã anul acesta nu vomajunge cu reparaþia ºila secþia de pediatrieºi atunci am consider-at cã pentru aceastãsecþie având în vederespecificul ei sã facemaceste îmbunãtãþiri.

Noi am mai ajutat ºialte secþii însã amfãcut o prioritizare ºicu discuþiile pe carele-am avut ºi cu man-agerul spitalului ºi afost o prioritatea amea sã renovãmsecþia de pediatrie”, a

declarat Tiberiu IacobRidzi, primarul muni-cipiului Petroºani.

Conducerea unitãþiimedicale spune cã dinaceºti bani se vorschimba grupurile san-itare ºi se vor facemici reparaþii ce suntstrict necesare.

“Este o sumã carea fost creionatã în aºa

fel încât sã permitãreabilitarea secþieiPediatrie, ceea ce estede strictã necesitatepentru funcþionarecivilizatã ºi decentã aacestei secþii. Estevorba de o sumã deaproximativ 100 demii de lei. Seintenþioneazã igien-izarea, schimbareasau înlocuirea celorstricate la partea deghivete, baterii,calorifere, rezolvareauºilor ºi reparareaacoperiºului. Baniiaceia vin de laBucureºti ºi vin cândvin. De la PrimãriaPetroºani avem unsprijin real ºi palpabilºi atunci încercãm sãfacem sã fie mãcar oatmosferã decentã,dacã vom aveanorocul sã fiereparaþia capitalã aspitalului fãcutã atunciva fi cu atât maibine”, a declaratmanagerul SUP,medicul AlinVasilescu.

Zeci de copii sunttrataþi în aceastãsecþie. Spitalul deUrgenta Petrosani afost dat in folosinta inanul 1977 ºi de atun-ci acesta nu a benefi-ciat de nicio reparaþiecapitalã.

Pediatria va fi reabilitatã pe banii primãriei

S ecþia de pediatrie a Spitaluluide Urgenþã din Petroºani va fi

renovatã. Ambiþia personalã a primarului Tiberiu Iacob Ridzi afost reabilitarea secþiei de pediatriea unitãþii medicale. Pentru a fiposibil acest lucru, la rectificarea de buget, s-a alocat o sumã de 100 de mii de lei.

Angajatorii, obligaþii pe timp de caniculã

P atronii, în atenþiaMinisterului Sãnãtãþii.

Angajaþii care desfãºoarã activitãþiîn aer liber trebuie sã beneficiezede anumite drepturi din parteaangajatorilor.


P anicã în jurulprânzului

într-un bloc din centrul municipiuluiPetroºani. Locatariiunui bloc –turn dinapropierea primãrieiau intrat în panicãdin cauza fumuluigros care ieºeadintr-un apartamentde la etajul 7. Unsingur om a avutnevoie de îngrijirimedicale, din cauzaunui atac de panicã.

Incendiul, urmat deun fum gros, ce apãtruns în scara blocu-lui, a generat panicã încentrul municipiuluiPetroºani. Locatariidintr-un bloc cu 10etaje, aflat înapropierea primãriei,au observat fum ºi ausunat imediat la 112.Incendiul s-a produsîntr-un apartament dela etajul VII, undearagazul luase foc dela niºte tãvi uitate încuptor. Pompierii aufost primii care auajuns la faþa locului.

„Am fost anunþaþisã intervenim pentrustingerea unui incendiuîn Petroºani, strada 1

Decembrie, unde într-un apartament ardeaaragazul, deoareceproprietara uitase îninterior ce preparase.Nu sunt victime, doaro persoanã cu atac depanicã. La intervenþiene-am deplasat cu unechipaj de stingere ºiun echipaj de prim aju-tor”, a spus Adrian

Avram, comandantDetaºemantul dePompieri Petroºani.

Incendiul a fost stinsrapid ºi locatarii aureuºit sã scoatã fumulde pe scara blocului,dupã ce au deschisuºile de la aerisirea cedã spre tubul de gunoi.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

"Temperaturã ridicatã din habitaclulmaºinii va accentuastarea de obosealã ce se manifestã laînceput prinîntârzierea reacþiilor,dificultate în concen-trare, cãscatul repetat,clipirea foarte deasã ºi

se terminã cuadormirea la volan.De asemenea, trebuietratate cu toatã atenþiareflexiile date derazele solare foarteputernice, din parbrizori pe asfalt, reflexiice pot crea dificultãþineaºteptate celui de la

volan, oferindu-i surprize neplãcute",informeazã un comunicat al BrigãziiRutiere remis AGERPRES.

Potrivit surseicitate, se recomandãatenþie la maºinile cu gabarit depãºit, utilajele folosite pentrureabilitarea pãrþiicarosabile, bicicliºti,dar ºi copii care îºipetrec vacanþa devarã.

"Nu consumaþi bãuturi alcoolice, dacãurmeazã sã conduceþiºi nu vorbiþi la telefonul mobil în timpce sunteþi la volan", se mai aratã în comunicat.

T rei ecxhipaje mobile,dar ºi posturi fixe. Asta

solicita oficialii CNADNRpentru paza loturilor deautostradã finalizate care sãpreîntâmpine furturile ºi distrugerile de orice fel.

Douã firme de pazã protejeazãpatrimoniul pe tronsoanele deautostradã ce tranziteazã judeþulHunedoara, dupã câºtigarea licitaþiilor organizate de CNADNR.Pentru primul lot al autostrãziiOrãºtie – Sibiu, cu o lungime de22,2 km, a fost selectatã firmaWBC Box Guard, care va încasa550.566 lei. Pe lotul 2 alautostrãzii Orãºtie – Sibiu, cu olungime 19,8 km, serviciile depazã vor fi asigurate de firma AxisSecurity, care a câºtigat lciitaþia la suma de 546.799 lei. Dateleoficiale aratã cã WBC Box Guarda mai câºtigat alte douã contracte,pentru paza patrimoniului pe tronsoanele Deva – Orãºtie, lungde 34,6 kilometri , în valoare de

640.969 lei, respectiv pentruprimul lot din Lugoj – Deva, cu olungime de 27,7 kilometri ºi undrum de legãturã cu profil deautostradã (10,5 km), ceea ceaduce câºtiguri de 794.619 lei în conturile acestei frme. Potrivitcaietului de sarcini, paza urmeazãsã fie asiguratã fãrã întrerupere,modul de organizare ºi schimburilefiind decise de prestatori.

CNADNR a solicitat pentrufiecare tronson de autostradã pânãla trei echipaje mobile, cât ºi pos-turi fixe, în unele cazuri, iar servici-ile ar urma sã fie asigurate de unnumãr de 40 de posturi, dintrecare 22 pentru agenþi de pazã ºi18 pentru ºoferi. Pentru patrulare,echipajele vor fi formate din douãpersonae - conducãtor auto ºiagent de pazã - iar paza fixã va fiasiguratã de un singur agent.Firmele de profil au ca sarcini prevenirea furturilor sau a deteri-orãrilor, precum ºi depozitareagunoaielor pe autostradã ºi înzonele de siguranþã.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Incendiu în centrul Petroºaniului

Brigada Rutierã: Recomandãri pentru preîntâmpinarea producerii unor accidenterezultate din cauza temperaturilor ridicate

B rigada Rutierã recomandã ºoferilor, pentru preîntâmp-inarea producerii unor evenimente rutiere nedorite

rezultate din cauza temperaturilor foarte ridicate, sãfoloseascã sistemele de climatizare, sã consume suficientelichide pentru evitarea deshidratãrii, sã se asigure cã presiunea din pneuri este cea recomandatã pentru sezonulcald ºi sã evite pe cât posibil cãlãtoriile în jurul prânzului, în special persoanele în vârstã.

Pazã de peste douã milioane delei pe tronsoanele de autostradã

din judeþul Hunedoara

Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 August 20148 Life&Style Life&Style 9

S e vorbeºtefrecvent despre

sfârºitul dragosteidupã ºapte ani deviaþã în comun.Multe dintre cuplurise separã dupã ºapteani de cãsnicie. Sãfie cifra aceastarealã sau doar unmit? O întrebare alcãrei rãspuns îl veþiafla, conformMasculin.com.

Etapa diferenþieriiDupã trei ani de

convieþuire, cuplurile seconfruntã cu ceea ce senumeºte "diferenþiere",etapa în care cei doiparteneri se distanþeazã

puþin din punct devedere afectiv.

Foarte important deºtiut este cã aceastãetapã nu semnificasfîrºitul dragostei, cidoar al acelei pasiunidevoratoare care nu

poate dura mai multtimp, deoareceepuizeazã atît mental,cît ºi fizic.

Odatã acceptatã ºiasimilatã, perioada deºapte ani va decurgemai liniºtit. Se înþelegecã noþiunea de dragoste implicã sã ai ºi propria-þi viaþã,independentã departener, fãrã ca acestlucru sã însemne totuºidispariþia ataºamentuluiprofund ce leagã cuplul.

Arta de a întreþineflacãra iubirii

Problema banilor,rutinã, grijile provocatede copii sunt tot atîteamotive ce pot crea oanumitã oboseala într-orelaþie. Dragostea nueste garantatã ºi ca sãdureze trebuie susþinutã.

Pentru a întreþine"flacãra" pasiunii ºi atrece fãrã mari probleme pragul celorºapte ani, una dintreprimele reguli este de anu neglija aspectul fizic.

Este crucial sã rãmîneþiaceeaºi persoanã doritãîn ochii partenerului.

De asemenea, surprizele plãcute (ieºiriîn oraº neprogramate,mici daruri, o cinãromanticã etc.) au unrol pozitiv.

Important este sãarãtaþi cã vã iubiþipartenerul la fel de mult ca odinioarã. O indiferenþã des manifestatã pune înpericol viaþa de cuplu.

Chiar dacã, firesc,copiii au crescut, gãsiþi-vã timp pentru a fi în "doi" la unrestaurant sau învacanþã. Orice cuplusimte nevoia de intimitate pentru a continua relaþia.

Nu vã concentraþipe cifra 7

Puterea minþii, auto-sugestia pot crea uneorisituaþii nedorite. Astfel,multe persoane aflate încuplu, gîndindu-se exce-siv la cei ºapte ani calimita nefastã, chiar

risca destrãmarearelaþiei, cãutînd sã-ºidea dreptate ºi sã devinã tot mai critice cu partenerul.

Dacã existã aceastãprimejdie, amintiþi-vã cãcifra 7 a avut o proastãreputaþie în culturi ºireligii, unde era vãzutãca simbol al "rãului" sau"al blestemului", motivpentru care ºi astãzieste asociatã, fãrã argumente, uneiperioade periculoase înviaþa de cuplu.

Solicitaþi ajutorulunui profesionist

Dacã veþi simþi cãdupã ºapte ani nu maisînteþi fericiþi, dar doriþisã salvaþi cãsnicia, nuezitaþi sã cereþi ajutorulunui sexolog, psihologsau unui consilier peprobleme conjugale.

Împreunã, veþi rezolva dificultãþile, veþivedea care sunt cauzele.Dragostea meritã cîteodatã sã comporteunele probleme pentrua deveni mai durabilã.

V ara toatã lumeamerge la plajã, iar

femeile încearcã sã aratebine chiar ºi aici. Make-upartistul Mirela Vescan nespune tot ceea ce trebuiesã ºtim despre machiajulrezistent la apã.

"Acest tip de machiaj este utilîn orice anotimp, atîta timp cîtexistã posibilitatea ca tenul sãintre în contact cu apã, într-unfel sau altul. În acest sezon,parcã musonic, machiajul rezis-tent la apa este extrem de util.

Pe reþelele de socializare sedezvoltã moda fotografiilor 'self-ie' care solicita, bineînþeles, ºiun machiaj omniprezent, pestradã, pe plajã sau la piscinã",spune Mirela Vescan.

Specialistul explica cã existãun singur tip de fond de tencare nu este rezistent la apã ºianume acel tip de produs profe-sional realizat chiar pe bazã deapã, care se gãseºte doar înportofolii specifice pentrumachiaj profesional.

"În rest, toate tipurile de fondde ten care se gãsesc în comerþºi care se demachiazã cu laptedemachiant, sãpun pentru fatasau apã micelara sînt rezistentela apã. Mai mult decît atît, apaare 'darul' de a fixa fondul deten pe ten, de aceea existã ºiacele spray-uri cu apã termalã,utile pentru fixarea machiajului",a adãugat make-up artistul.

Dacã fardurile pentrupleoape sînt aplicate pe o bazãgrasã sau pe un creion der-matograf, vor rezista foarte bine

în contactul cu apã, mai spuneMirela Vescan. De asemenea,fardul de obraz devine foarterezistent, dacã este aplicatdirect pe fondul de ten sau dacã

are textura cremoasã.Singurele produse care tre-

buie cumpãrate special ºi caresã fie rezistente la apã sînt tusulpentru pleoape ºi mascara pen-tru gene, dupã cum ne-a maispus specialistul.

"Dacã ar trebui sã rãspund laîntrebarea: 'Care sunt cele treiproduse necesare ºi suficientepentru un selfie waterproofreuºit?', rãspunsul ar fi:

- un fond de ten sau un BBcreãm sau o CC creãm; unstrop de produs, ales exact înnuanþa pielii, masat bine petoatã faþa;

- un creion din categoria'netransferabil' la baza genelor;

- mascara waterproof".BB, beauty balm, reprezintã

o cremã pigmentatã, multifinc-tionala, hidratanta, cu filtru deprotecþie, care poate fi folositãºi de fete, ºi de bãieþi. CC,colour creãm, este o cremãmultifuncþionalã care seadapteazã tuturor tipurilor depiele ºi de nuanþe ale pielii.

Problemele sexuale ale bãrbaþilor, rezolvate printerapia cutestosteron?

D upã o anumitãvîrstã, bãrbaþii încep

sã se confrunte cu tot maimulte probleme în viaþalor, inclusiv de naturã sexualã, acestea fiindcauzate de nivelul scãzutal testosteronului.

Simptomele testosteronuluiscãzut sunt cele legate delibidou, starea psihicã proastã ºidisfuncþiile sexuale, transmiteFox News.

Pacienþii apeleazã din aceastãcauzã la un tratament prin caresuplimenteazã testosteronul,doctorii recomandînd asta înspecial celor în vîrstã.

Testosteronul e disponibil sub diferite forme: injecþii, gel, plasturi de aplicat pe pieleºi pe cale oralã.

Unii specialiºti susþin cãexistã ºi numeroase riscuri caretrebuie luate în calcul în acestcaz. Ficatul este primul organvital vizat de efectele secundare,el fiind afectat în special în

cazul administrãrii pe cale oralã.Afecþiunile cardiovasculare,

atacul de cord ºi accidentul vascular cerebral sînt alteneplãceri cu care corpul sepoate confrunta în urma acestei terapii.

Alþi cercetãtori în domeniuspun cã suplimentele cu testosteron pot duce la dezvoltarea unor celule canceroase ale prostatei. Înplus, nu se cunosc nici riscurilepe termen lung asociate cu unasemenea tratament.

Specialiºtii le dau ºi cîtevasfaturi celor care iau în calculaceastã posibilitate. Extenuareaºi dorinþa sexualã scãzutã sîntpericolele asupra cãrora eiinsistã. Nivelul acestui hormonîn corp trebuie mãsurat ºi analizat cu precizie, între orele7 ºi 10 dimineaþa, atunci cîndtestosteronul este la nivelul lui maxim.

În timpul tratamentului,trebuie fãcute analize pentru ase vedea cum evolueazã nivelulde testosteron, colaborareaîntre medic ºi pacient fiindfoarte importantã pentrureuºitã. Nu în ultimul rînd, bãrbaþii care au probleme cucancerul la prostatã trebuie sãfie foarte atenþi cînd apeleazã laterapia cu testosteron.

Secretul fericirii,descoperit înurma unuiexperiment

U n experimentneobiºnuit a

reuºit sã prezicã cuexactitate nivelul defericire a peste18.000 de persoane.

Cercetãtorii de laUniversity College dinLondra s-au folosit deimagistica rezonanteimagnetice funcþionale

(fMTI) ºi au monitorizatactivitatea creierului pen-tru a gãsi ecuaþia fericirii.Studiul a fost publicat înProceedings of theNaþional Academy ofSciences.

Cercetãtorii au moni-torizat activitatea creieru-lui cu ajutorul fMTI,întrebîndu-i în modrepetat pe participanþiila experiment: "Câtde fericit eºtiacum?", potrivitTime.

Pe bazadatelor colec-tate la primulexperiment,s-a creat unpattern care

era legat de fericireaauto-raportatã, referitorla recentele aºteptãri ºirecompense.

Psihologii au testatmodelul lor pe 18.420de persoane, care s-aujucat pe smartphoneThe Great BrainExperiment, ºi au

descoperit cãecuaþia

era

precisã în prezicereafericirii jucãtorilor.

Rezultatele experi-mentului au sprijinit teo-ria cã, dacã aveþi aºtep-tãri scãzute, nu puteþi finiciodatã dezamãgiþi. Iaraºteptãrile pozitive legatede ceva banal, cum ar fisã mergi cu un amic laun restaurant favorit,reprezintã o mare partea dezvoltãrii fericirii.

Avînd un standardprevizibil referitor la cumrãspund oamenii de lacîºtig la pierdere,cercetãtorii pot înþelegemai uºor tulburãrile dedispoziþie ºi modul încare cineva reacþioneazãîn astfel de stãri.

Cât dureazã dragostea? Blestemul lui 7 Make-up cu Mirela Vescan: Ce trebuie sãºtii despre machiajul rezistent la apã

Cele 12 familii, carenu au fost prinse înproiectul de canalizare,proiect întocmit pebaza datelor incom-plete furnizate dePrimãria oraºuluiPetrila, au acum parte de un elementarserviciu ºi au scãpat defosele dãtãtoare demirosuri ºi infecþii.

În luna aprilie 2014,conducerea SC Apa

Serv Petroºani, respectiv directorulgeneral al acesteia, s-adeplasat pe stradaCriºan, ColoniaRemete, din Lonea, ºi,considerând cã acestoroameni li s-a fãcut o

nedreptate, a promiscã va introduce, dinresurse proprii ale ApaServ, canalizarea peuliþa abruptã ºi plinã deglod, pânã sus în deal,la ultima casã. Atunci,locuitorii de la margineaColoniei l-au luat larost pe directorul general al SC Apa ServValea Jiului, CostelAvram, explicându-i cãºi ei meritã canalizarepentru cã plãtesc taxe

ºi impozite confundându-l astfel cuprimarul oraºului.

”Sã ne faceþi ºinouã canalizarea, cãdrum nu avem ºi cândplouã apa curge pemijlocul uliþei ãsteia.

Ne-au promis mareacu sarea, mãcarcanalizare sã avem cãºi noi plãtim impozite”-a spus, în 15 aprilie2014, o femeie taresupãratã cã zona încare locuieºte pareuitatã de administraþialocalã.

Tot atunci, a inter-venit un vecin de-alfemeii, care i-a explicatcã ”domnul Avram nue de la primãrie, nu lui

îi plãtim impozite, ciprimãriei. Nu are de-aface primãria cu asta.El a venit cã a vrut sãne ajute, eu am umblatpe la dânsul pentru a-icere ajutorul”.

Ieri, 13 august,Costel Avram ºi-a luatechipa pentru ainspecta finalizarealucrãrilor – 350 metride reþea, cu zecepuncte de control ºiracorduri pânã la pro-prietatea fiecãrei case.Costul lucrãrii a fost de300 milioane lei vechi.

”Puteam sã terminãm mai repedeintroducerea canalizãrii

la aceºti oameni, darploile torenþiale ne-auþinut în loc. La unmoment dat am crezutcã n-o mai scoatem lacapãt într-atât seîmbibase pãmântulsãpat pentru lucrãri. S-a lucrat ºi pe ploaieuneori, când aceastaera mai potolitã. Amreuºit sã facem rost ºide piatrã ºi am pus petot drumul. Acum sepoate circula, nu înpatofi cu toc ce-i drept,dar se poate” – adeclarat din mijloculoamenilor, directorulApa Serv, CostelAvram.

”Ne-au ajutat ºilocuitorii foarte mult.Noi am adus piatra, iarei au împrãºtiat-o.Dacã nu o faceau dumnealor, mai aveamnevoie de oameni ºitimp” – a declaratdirectorul tehnic al ApaServ, Florin Donisã.

Locuitorii celor 12case au încheiat dejacontracte cu Apa Servºi s-au arãtat mulþumiþi,au râs ºi au glumit cucei de la Apa Serv, auspus cã îºi vor face bãica oamenii civilizaþi,fãrã sã mai foloseascãgãleata ºi cã nu vormai coborî în oraº, pevreme rea, în cizme ºicu patofii în plasã...

”Acum 50 de ani,de când îmi aduc euaminte, era un drum

pentru cãruþe ºi peurmã a trebuit sã nemutãm gardurile, sã facem loc pentrusalvare ºi maºini. Cândploua, strada era unadevãrat pârâu, cãfiind deal, apa opornea la vale. Acumam scãpat de noroi ºiapã. Sã-i deaDumnezeu sãnãtatedirectorului Avram cãnu ne-a lãsat. Sincer,eu nu credeam” – adeclarat o doamnã învârstã.

La începutullucrãrilor, am aflat cãPrimãria Petrila aîncasat bani ºi peaceastã ”binefacere”,mai precis pe autoriza-þia de construcþie ºi aridicat pretenþi deautorizãri de la cei cenu existã la capãtulstrãzii Criºan. Ieri, amîntrebat conducereaApa Serv dacã aºa staulucrurile.

”Da, noi am plãtit autorizaþia deconstrucþie eliberatã de Primãria Petrila.Ne-au cerut sã aducemacordul de la gaz, de la Eon gaz ºi de laRomtelecom. Vreau sã vã spun cãRomtelecom nici nuexistã în acelperimetru. Am spusprimarului Ilie Pãducelºi iniþial nici nu a vrutsã audã, apoi probabils-a interesat ºi arevenit” – a confirmatdirectorul CostelAvram.

Dincolo de plataautorizãrii lucrãrilor decanalizare, executategratuit,Primãria Petrilaa dat dovadã de reavoinþã deºi în cauzãerau cetãþeni de-ai sãi,plãtitori de taxe ºiimpozite.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 August201410 Actualitate

Primãria Petrila a taxat constructorul care a introdus,gratuit, canalizarea la casele a 12 contribuabili

S -a dat în folosinþã canalizarea executatã gratuit de SCApa Serv Petroºani, pentru locuitorii de la marginea

Coloniei Remete lãsaþi pe dinafarã în proiectul iniþial datoritãdatelor incomplete furnizate de Primãria Petrila. Lucrarea acostat 300 milioane lei vechi, iar drumul abrupt ºi noroios afost acoperit cu un strat consistent de piatrã. Primãria Petrilaa avut de câºtigat ºi ea din aceastã ”binefacere” ridicând pre-tenþii absurde pentru autorizarea lucrãrilor – acordulRomtelecom, care nu existã în zonã - pe lângã faptul cã a taxat”ca la carte” autorizaþia de construcþie, deºi firma nu avea niciun beneficiu. Dimpotrivã.

Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

CarmenCOSMAN - PREDA

Petre Nica a fostreclamat la poliþie decãtre reprezentanþiiSindicatului LiberIndependentElectrocentarle Mintia– Deva, dupã ceSindicatul „Muntele” aobþinut în instanþãreprezentativitatea atâtpentru mineri, cât ºipentru energeticienii

hunedoreni. Dosarulse aflã pe masa delucru a poliþiºtilor de laBiroul InvestigaþiiCriminale din cadrulPoliþiei MunicipiuluiDeva, care au confir-mat cã în cazulpreºedinteluiSindicatului Muntele„s-a început urmarireapenala faþã de infracþi-unea de fals înînscrisuri sub sem-naturã privatã”.

C âºtig decauzã în

instanþã

În luna aprilie,Tribunalul Hunedoaraa stabilit prin sentinþãdefinitivã cãsindicaliºtii de la„Muntele” sunt unicireprezentativi lanivelul CEH, ceea cele-a dat dreptul sãnegocieze în numele

minerilor de launitãþile extractive via-bile ºi al energeticie-nilor. TribunalulHunedoara a decis lamomentul respectivrespingerea, ca nefon-date, a apelurilor civile

declarate de cãtrepãrþile interveniente înproces, respectivSindicatul LiberElectrocentrale Deva-Mintia, Sindicatul"Libertatea 2008Livezeni, SindicatulLiber ºi IndependentE.M. Lupeni,Sindicatul EPCVJVulcan, SindicatulSCSM Petroºani,Sindicatul Liber SEParoºeni, SindicatulIndependentTermoserv Paroºeni ªiSindicatul LiberIndependent"Electrocentrale"Mintia. Magistraþii le-au cerut oficialilor

Complexului EnergeticHunedoara o situaþiea numãrului total desalariaþi, în mod punc-tual, pentru fiecaredivizie componentã,precum ºi numãrul demembri de sindicat.Asta pentru a se stabilidacã existã o majori-tate a membrilor desindicat la structura cese dorea reprezentia-tivã. Numai cã repre-zentanþii SindicatuluiLiber IndependentElectrocentarle Mintia– Deva contestã aces-te înscrisuri desprecare spu cã nu ar ficonforme cu reali-tatea.

IleanaFIRÞULESCU

Prin cercuri dinValea Jiului, unele cuadevãrat credibile, amaflat cã sãptãmânaviitoare va veni oveste bunã pentruValea Jiului. Cu greuam reuºit sã aflãmdespre ce este vorba.

”SenatorulHaralambie Vochiþoiuva fi ministru pe prob-leme sociale”. Deciceva secretar de stat?,am întrebat noi. Nu.Atunci titulatura exac-tã în structura deorganizare aMinisterului MunciiFamiliei ºi ProtecþieiSociale este ”ministru

delegat pen-tru dialogsocial”.

ªi cumcea maibunã infor-mare estecea directã,l-am contac-tat telefonic pe sena-torul acum UNPR ºiam aflat cã se aflã înconcediu, cu familia.L-am întrebat dacã vafi numit în funcþia deministru delegat... Avenit ºi rãspunsul carenu spune nici da niciba, pentru cã nu secade sã se laude, darnici sã ne mintã:”Este preadevreme...”

Se va întâmpla sãp-

tãmâna careurmeazã?, am insistatnoi. Am primit acelaºirãspuns de da ºi nu,de nu ºi da:”Sãptãmâna viitoaremã întorc din con-cediu...”

Ca urmare, esteposibil sã avem unministru delegat pen-tru dialog social înMinisterul Muncii, înpersoana senatoruluiHaralambie Vochiþoiu.

Propunerea legisla-tivã poate fi consul-tatã pînã la data de10 august 2014.Potrivit Manager.ro,în formã iniþiatoruluise precizeazã prop-unerea de introduceredupã artiolul 139, aunui nou articol, 139(1) care sã aibã urmã-torul cuprins: "Art.139 (1) - Dacã inter-valul de timp, dintrezilele de sãrbãtoarelegalã, din timpul uneisãptãmîni, prevãzuteîn art. 139 alin. (1) ºi

zilele de repaus sãp-tãmînal prevãzute laart. 137 alin. (1) estede 24 de ore, acestevor fi considerate dedrept zile nelucrã-toare. Pentrutermenele mai maride 24 de ore, acor-darea de timp liber sestabileºte prin hotãrîrea guvernului." Înexpunerea de motivese precizeazã:"Acordarea de zilelibere legale supli-mentare, care leagãzilele de sãrbãtoare

legalã, prevãzute deCodul Muncii, dezilele de repaus sãp-tãmînal ( sîmbãtã ºiduminicã) este regle-mentatã, anual, prinemiterea mai multorHotãrîri de Guvern.Cu toate cã s-a statu-at deja cã practicaacordarea de zilelibere legale ca puntepentru crearea unormini-vacante în sec-torul bugetar, iar sta-bilirea unui calendarde maximã predictibil-itate este lipsitã decosturi, exista în con-tinuare un vid legisla-tiv în aceastã ma-terie." Conform iniþia-torilor, România încãse afla la mijloculclasamentului statelorUE referitor la numã-rul zilelor de sãrbã-toare legalã, "alãturide Germania siBelgia, cu 12 zile".

Nica, urmãrit penal pentru cã ar fi câºtigatreprezentativitatea printr-un fals

P reºedintele Sindicatului„Muntele”, Petre Nica, este

urmãrit penal pentru cã s-ar fifolosit de înscrisuri false pentru a-ºicâºtiga reprezentativitatea lanivelul Complexului EnergeticHunedoara.

Vochiþoiu nici nu confirmã, nici nuinfirmã cã va fi numit ministru delegat

C um nu iese fum fãrã foc, aºa nici vorbele ”grele”nu ies fãrã temei. Este cazul numirii senatorului

de Valea Jiului, acum UNPR, Haralambie Vochiþoiu, înfuncþia de ministru delegat pentru dialog social dincadrul Ministerului Muncii.ªi cum este bine sã verificivorbele direct la ”împrici-nat”, senatorul a spus da ºinu, nu ºi da...


Se dau zile libere ca punte întresãrbãtori ºi week-end

S enatorii vor sã legifereze acor-darea de zile libere ca punte între

zilele de sãrbãtoare ºi cele de repaus.Astfel, dacã între o sãrbãtoare legalã ºizilele de week-end se afla doar o zi delucru, aceasta va fi declaratã automatzi nelucrãtoare, potrivit unei Propunerilegislative pentru completarea Legii nr.53 din 2003 privind Codul Muncii.

În aceastã varã, unbãrbat a fost muºcatde o viperã înapropierea cabaneiPietrele, din Retezat,dar victima a scãpatfãrã complicaþii.

"În 99% din situaþii,muºcãturile de viperãsunt cauzate de curioz-itatea umanã. Viperanu atacã, ea doreºtesã se apere. De aceea,turiºtii trebuie sã fieatenþi pe unde calcã,

sã aibã un bãþ cu caresã loveascã tufiºurile ºisã fie încãlþaþi cughete de munte", adeclarat miercuri ºefulServiciului Public

Judeþean SalvamontHunedoara, OvidiuBodean.

O creºtere a popu-laþiei de vipere a fostobservatã în zonaRoºiile, sub vârfulParângul Mare, lacirca 2.000 de metrialtitudine, însã turiºtiile vãd mai puþin pen-tru cã reptilele nu staupe potecile traseelorde munte.

"Viperele sunt

prezente în toatezonele montane, însãîn ultima perioadã s-au înmulþit în zonaRoºiile. Sãptãmânatrecutã, o viperã amuºcat o oaie înaceastã zonã, dar altecazuri de muºcãturi nuau fost semnalate înParâng", a menþionatºeful SalvamontPetroºani, DumitruBârlida.

Potrivit datelorDirecþiei de SãnãtatePublicã (DSP)Hunedoara, în aceastãvarã ºase persoane auajuns la spital acuzândmuºcãturi de ºerpi, întrei dintre cazuri fiindvorba de vipere. Douãdintre victimele la carea fost confirmatã

muºcãturade viperã s-au prezen-tat la spi-talul dinDeva, iaruna la spi-talul dinHaþeg. Întoatecazurile demuºcãturide viperã a fostadministrat serantiviperin, iar bol-navii au trecut cu binepeste acest episod.

"Cu excepþia spi-talelor din oraºeleLupeni ºi Brad, toatecelelalte spitale dinjudeþul Hunedoara austoc de ser antiviperin.Acest lucru a fosttransmis Serviciului deAmbulanþã ºiSMURD, astfel încâtechipajele de prim aju-tor sã ºtie unde tre-

buie duºi bolnaviimuºcaþi de vipere", aafirmat purtãtorul decuvânt al DSPHunedoara, dr. CeciliaBirãu.

În cazul unormuºcãturi de ºerpi,victimele sau cei carele însoþesc sunt sfãtuiþisã sune la numãrul deurgenþã 112 pentru aprimi indicaþiile nece-sare, preluate deechipajele de prim-aju-tor ºi transportate laspital.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 August201412 Actualitate

Luni: Supa crema de ciuperci cu

crutoane/Ciorbã de pui a la grec Ceafa de porc la grãtar cu

cartofi aurii/Mozzarella pane cucartofi natur

Salatã/Desert

Marþi: Supa minestrone/Ciorba de

burtã Valdostana din pui cu legume

mexicane/Piept de pui umplut cuciuperci ºi orez sîrbesc Salatã/Desert

Miercuri: Ciorbã de periºoare/Supa chili

con carne (picant) Pui Shanghai cu cartofi

prãjiþi/ªniþel pane de porc cucartofi sãseºti Salatã/Desert

Joi: Ciorbã de varzã cu afumãtu-

ra/Ciorba de vãcuþa Piept de pui cu cremã de

brînzã ºi cartofi în crusta demuºtar/Mazãre galbenã bãtutã cucîrnaþi Salatã/Desert

Vineri: Ciorba de fasole cu afumãtu-

ra/Supa crema de þelina Ficãþei de pui cu cartofi

piure/Rulada de cotlet cu spanacºi brînzã cu orez sîrbesc Salatã/Desert

Luna August

Promoþii & oferte:5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis sau

o ºedinþã de masaj la Complex 3D AQUALa fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã

Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºideºert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11:00 - 18:00, deluni pînã vineri.

Telefon comenzi: 0726 669 060www.3daqua.ro

Atenþie mare cuitrimiteþi avansul, pen-tru a nu ajunge vic-timã escrocilor care,mai nou, se dau dreptadministratori de pen-siuni sau hoteluri.Douã familii au cãzutîn plasa unor astfel deescroci ºi în loc sãpetreacã o sãptãmânãde vis pe litoral, aurãmas ºi fãrã bani, ºifãrã cazare

Dupã deja celebrelemetode de înºelãciune„Accidentul” ºi„Premiul”, infractorii

puºi pe cãpãtuialã aupus în practicã omodalitate deescrocherie de sezon:posteazã pe site-urilespecializate anunþuride micã publicitate,folosindu-se defotografiile ºi dateleunor pensiuni sauhoteluri, dar cu altenumere de telefondecât cele reale; iarturiºtilor care sunãpentru rezervãri, li seindicã un cont bancarunde sã trimitã avan-sul pentru rezervãri. În

acest fel au rãmas fãrãbani douã familii carecredeau cã au achitato parte din cazarea lao pensiune dinCostineºti.

S faturi pen-tru a nu

rãmâne fãrã bani

În consecinþã,autoritãþile îi sfãtuiescpe cei care sepregãtesc sã plece înconcediu ºi trimitavans pentru cazare,sã verifice temeinicidentitatea celor carele solicitã banii.„Înainte de trimitereaavansului cãtre o uni-tate de cazare, clienþiisã cearã dovezi: sã

solicite certificatulconstatator de laRegistrulComerþului, certifi-catul de clasificarede la MinisterulTurismului, avizulde funcþionare,documente care sãateste legãtura din-tre persoana carecere avansul ºi uni-tatea de cazare.

Atenþie cui trimiteþi avansul pentrucazare dacã mergeþi la mare

D ouã familii au cãzut în plasaescrocilor care s-au drept

administratori de hotel. Vã pregãtiþisã plecaþi în concediu ºi vreþi sãfaceþi rezervare la cazare din timp?

Salvamontiºtii atrag atenþia asupra prezenþeiviperelor în Retezat ºi Parâng

S alvamontiºtii din judeþul Hune-doara atrag atenþia asupra pre-

zenþei viperelor în masivele Retezatºi Parâng, precizând, totodatã, cãacestea nu atacã omul decât dacãsunt provocate sau turiºtii calcãaccidental pe ele.

Peste 2,2 milioanede români îºi serbeazãastãzi onomastica.Cele mai multe suntfemeile, adicã peste1,8 milioane. În rân-dul lor, cele maifrecvente nume suntMaria, Mariana,Marinela ºi Mioara.

Bãrbaþii, peste410.000 la numãr,poartã cel maiadeasea nume caMarian, Marin oriMarinicã.

T radiþii ºiobiceiuri

CIUDATE

Se tãmâiazãmormintele

In diminea-ta acestei zile,femeilemergeau labiserica siimparteaustruguri,prune, faguride miere simergeau incimitir pentrua tamaiamormintele.Taranii careaveau vii mariobisnuiau caacum satocmeascapandarii pen-tru pazit viile,scrie sf-maria.ro.

Bãrbaþii schimbãpãlãria cu cãciula

Tot acum, barbatiischimbau palaria cucaciula, cei care maierau vazuti cu palariedupa 15 august fiindironizati. Se interzicescaldatul in apa rau-rilor spurcata de cerbsi dormitul pe prispa.

Se deschide sezonulnunþilor

De pe 15 august sedeschidea, in satul tra-

ditional, un importantsezon al nuntilor,sezon care tinea panala intrarea in postulCraciunului.In aceastazi se organizau tar-gurile si iarmaroacelede toamna. Perioadadintre cele douaSantamarii, numitaIntre Santamarii, seconsidera timp optimpentru semanaturilede toamna.

Adormirea MaiciiDomnului sauSântãmaria Mare, unadintre marile sãrbãtoriale bisericii creºtine,prãznuitã în 15august, marcheazã tre-cerea de la varã la

toamnã ºi totodatãZiua Marinei, MaicaDomnului fiind ocroti-toarea marinarilor.

SãrbãtoareaAdormirii MaiciiDomnului este prãznu-itã de ortodocºi ºicatolici în fiecare an,pe data de 15 august.Ea este cunoscutã înApus sub numele deÎnãlþarea cu trupul lacer a Maicii Domnului.Este sãrbãtoarea în

amintirea zilei în careFecioara Maria ºi-adat obºtescul sfârºit.Nu se ºtie cu exacti-tate nici anul, nici ziua

când "a adormitSfântaFecioarã",potrivit unei doc-umetãriMediafax.

Despreadormirea MaiciiDomnului nuavem informaþiiîn SfinteleEvanghelii, cinumai în tradiþiaBisericii. Aceastaeste tratatã înscrierile a patrupãrinþi orientali:Patriarhul

Modest alIerusalimului, AndreiCriteanul, Gherman alConstantinopolului ºiSfântul IoanDamaschin. În scrierilelor se spune cã MaicaDomnului a fostînºtiinþatã printr-unînger de mutarea eidin aceastã viaþã.Aceeaºi traditie spunecã apostolii, aflaþi înacel moment îndiferite zone ale lumii,

au fost aduºi pe noripentru a fi prezenþi laacest eveniment. Prinpronia divinã,Apostolul Toma nu afost prezent la înmor-mântare, sosind treizile mai tîrziu. Întristat,a cerut sã se deschidãmormântul, pentru asãruta mâinileNãscãtoarei deDumnezeu, dar,intrând, l-a gãsit gol.În timp, în cuvântãrilePãrinþilor Bisericii,

începe sã se afirme cumai multã putere cred-inþa cã dupãadormirea sa,Fecioara Maria a fostînviatã de Fiul Sãu ºiluatã cu trupul înÎmpãrãþia Cerurilor.

Tradiþia mai spunecã dupã ce ºi-asãvârºit misiuneaapostolicã ce i-a fostîncredinþatã, ºi anumesã ducã în Muntele

Athonului (Athos)credinþa, MaicaDomnului dorea sã semute la Fiul Sãu.Aceastã cerere i-a fostîndeplinitã, fiind astfelsãvârºitã ºi dorinþacreºtinilor ca trupulMaicii Domnului sã nufie supus putreziciuniiºi sã fie luat la cer.

Ca ºi Iisus Hristos,Maica Domnului îiiubeºte atât de mult peoameni încât L-a con-vins pe Dumnezeu sãtransforme fuioarele,care se dau de Iordan,

într-un mare nãvod.Tot din tradiþie

aflãm cã, înainte deMarea Judecatã,Maica Domnului va dacu nãvodul de trei oriprin iad, sufletele deacolo putând sã seprindã de el ºi astfelsã se mântuiascã depãcate. Se mai spunecã dracii, rãmaºi fãrãsufletele oamenilor, sevor mânca între ei

pânã când nu va mairãmâne niciunul.

În 15 august estecelebratã ºi ZiuaMarinei, deoareceMaica Domnului esteocrotitoarea marinar-ilor. La malul mãrii,dar ºi în oraºeledunãrene sunt organi-zate ample serbãri.

În unele zone aleþãrii, în dimineaþaacestei zile, femeilemerg la biserica, undeîmpart struguri, prune,faguri de miere, ºimerg în cimitir pentrua tãmâia mormintele.

La þarã seobiºnuieºte ca înaceastã zi sã fie anga-jaþi pândarii în vii ºi sespune cã se "leagã"ciocul pãsãrilor pentrua nu mai putea stricaboabele de struguri.De asemenea, seoferã ofrandã dinnoua poamã.

În pãrþile Moldovei,Sfânta Maria Mareeste consideratã "amorþilor", fiindpomeniþi toþi cei careau numele pornind dela cel al Preacuratei ºidoar la Sfânta MariaMicã (8 septembrie)sunt sãrbãtoriþi ceicare poartã acestnume.

La sãrbãtoareaSfintei Marii se adunãultimele plante deleac, putându-se aflacum va fi toamna cese apropie ºi se culegflori care se pun laicoana Preacuratei,considerându-se cãapoi sunt bune deleac.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 August2014 Actualitate 13

Sfînta Maria - Tradiþii ºi obiceiuri ciudate

P e 15 august, creºtinii ordodocºi ºi catolici sãrbã-toresc Sfânta Marie Mare sau Adormirea Maicii

Domnului. E ºi Ziua Marinei, dar ºi zi liberã pentru ceicare lucreazã. Adormirea Maicii Domnului, cunoscutãpopular ca Sfânta Marie Mare, Sântãmãria sauUspenia, celebreaza ziua în care Fecioara Maria ºi-adat sfârºitul. În popor se spune cã este ziua caredesparte lunile cãlduroase de cele reci.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 August 201414 Program & Horoscop

Se pare cã sunteþi nemulþumit dincauzã cã s-a amânat o cãlãtorie îninteres de serviciu. Tot rãul e sprebine: astãzi nu sunt recomandatecãlãtoriile lungi. Dupã-amiazãpuneþi bazele unei colaborãri petermen lung, din care puteþiobþine beneficii materiale sub-stanþiale.

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Schimbãrile pe care le iniþiaþi încãmin sunt apreciate de membriifamiliei, dar þineþi cont ºi depãrerile partenerului de viaþã.Nu începeþi mai multe activitãþiîn acelaºi timp, pentru cã riscaþisã nu duceþi la bun sfârºit niciuna din ele.

Începeþi ziua hotãrât sã finalizaþio lucrare începutã mai demult încasã. O femeie mai în vârstã dinfamilie vã ajutã financiar, darîncearcã sã-ºi impunã punctul devedere în legãturã cu schimbãrilepe care doriþi sã le faceþi.

Deºi aveþi multe probleme derezolvat, menajaþi-vã sãnãtatea ºiacordaþi mai mult timp odihnei.Reuºiþi sã faceþi schimbãriimportante în cãmin, care con-tribuie la îmbunãtãþirea relaþiilorcu partenerul de viaþã.

Vã puteþi ocupa de problemelefinanciare nerezolvate. Dacã vise propune o colaborare, ar fibine sã o acceptaþi, pentru cã vadetermina o schimbare în bine înviaþa dumneavoastrã. Ar fi binesã vã consultaþi cu partenerul deviaþã.

Sunteþi nevoit sã faceþi cheltuielineprevãzute. S-ar putea sã vãschimbaþi programul în ultimulmoment, pentru a vã ocupa de oproblemã urgentã a parteneruluide afaceri.

Este momentul sã vã concentraþiatenþia asupra problemelor dincãmin. Vã puteþi baza pe intu-iþie, dar vã sfãtuim sã þineþi contºi de pãrerile partenerului deviaþã.

Astãzi puteþi rezolva o problemãfinanciarã care vã frãmântã demai mult timp. În prima parte azilei, este posibil sã vi se prop-unã o afacere care v-ar putearedresa bugetul.

Nu vã grãbiþi sã începeþi o activi-tate nouã pânã când nu le final-izaþi pe cele deja începute.Pentru a avea succes pe planprofesional, trebuie sã fiþi persev-erent ºi inventiv.

Sunteþi în formã ºi este momen-tul sã demaraþi noi activitãþi ºi sãvã faceþi planuri de viitor pentrucãmin. Partenerul de viaþã ºiprietenii vã încurajeazã ºi vãajutã.

Astãzi vã bucuraþi de o creativi-tate deosebitã, care vã poateajuta mult la rezolvarea prob-lemelor profesionale. Ar fi binesã þineþi cont de sfaturile uneirude mai în vârstã.

Deºi aveþi multe probleme derezolvat, menajaþi-vã sãnãtatea ºiacordaþi mai mult timp odihnei.Reuºiþi sã faceþi schimbãri impor-tante în cãmin, care contribuie laîmbunãtãþirea relaþiilor cupartenerul de viaþã.Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:00 Nimic prea bun pentruun cowboy 10:50 Discover România11:00 Teleshopping 11:30 Exclusiv în România 12:20 Discover România12:30 Lumea ºi noi 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Legendele palatului,prinþesa Ja Myung 17:30 Legendele palatului,prinþesa Ja Myung 18:10 Lozul cel mare 18:45 Nimic prea bun pentruun cowboy19:35 România.ro 19:45 Sport20:00 Telejurnal

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Iubirea vieþii mele13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Simfonia iubirii17:00 ªtirile Pro TV17:30 Trãieºte-þi vara 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Dublu22:30 ªtirile Pro TV

10:30 Râzi ºi câºtigi 11:15 Trãsniþii12:00 Teleshopping 12:30 Regina cumpãrãturilor 13:30 Teleshopping 14:00 Trãsniþii din Queens 15:00 Sãrutul de la miezulnopþii17:00 Walker, poliþist texan 18:00 Focus 19:00 Râzi ºi câºtigi 19:30 Cireaºa de pe tort20:30 S.O.S., sãnãtatea mea! 21:30 Ajutor! Vreau sãslãbesc! 22:30 Trãsniþii

11:00 Dragoste dulce-amarã12:00 Pastila Vouã 12:15 Baronii12:45 Clipuri13:00 Pastila Vouã 13:15 Teleshopping 13:30 Mica mireasã14:30 Teleshopping 14:45 Copii contra pãrinþi 16:15 Fugarul17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Suflete pereche21:15 Cavalerul nopþii23:00 Dragoste dulce-amarã

10:00 Pastila de râs -Medicament fãrã efecte secun-dare 10:30 Cãsãtoreºte-te cu mine12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Nuntã cu surprize16:00 Teleshopping 16:45 Artista, dolarii ºi arde-lenii18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D

10:00 ªtirile dimineþii 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Evenimentul Zilei 18:00 ªtirile B1 19:00 România, acum 20:00 ªtirile B1 21:00 Bunã seara, România 22:30 Butonul de panicã

10:45 Soþ de închiriat11:45 Pentru cã te iubesc12:45 Teleshopping 13:00 Spune-mi cã eºti a mea14:30 Legãturi riscante15:30 Minciuna16:30 Rosa Diamante17:30 Clona18:30 Soþ de închiriat19:30 Pentru cã te iubesc20:30 Spune-mi cã eºti a mea22:00 Legãturi riscante

10:00 ªtirile Digi Sport10:15 Digi Sport Special11:00 ªtirile Digi Sport11:15 Digi Sport Special12:00 ªtirile Digi Sport12:15 Fotbal Club13:00 ªtirile Digi Sport13:15 Fotbal Club14:00 ªtirile Digi Sport14:15 Fotbal European15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Fotbal European16:00 ªtirile Digi Sport16:15 Digi Sport Special17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Fotbal European 23:30 ªtirile Digi Sport0:00 Fotbal: San Lorenzo -

10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Poftiþi pe la noi! 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Burlãciþa 23:00 Serviciul Român deComedie: Happy Show


VÂNZÃRI Vând teren intravilan în

suprafaþã de 800 mp în zonaparc Brãdet. Contact 0727.150.264 Preþnegociabil.

În timp ce în alte þãri seadoptã soluþii pentru pro-tejarea polenizatorilor,România cautã scuze:România solicitã în contin-uare derogãri de la interz-icerea folosirii unor pesti-cide care distrug populaþi-ile de albine (...)Greenpeace solicitã

autoritãþilor române sãreconsidere cererea dederogare ºi sã înlocuiascãsubstanþele interzise.Greenpeace considerã cãactualele interdicþii tempo-rare ºi parþiale, în ceea cepriveºte substanþele vizate,reprezintã un prim pas înprotecþia polenizatorilor ºiîn restructurarea sistemuluiagricol nefuncþional, întimp ce solicitarea unorderogãri pentru aceste sub-

stanþe e asociatã cu unmare pas înapoi. Deaceea, printr-o scrisoaredeschisã, Greenpeacesolicitã MinisteruluiAgriculturii ºi DezvoltãriiDurabile sã îºi reconsiderepoziþia ºi sã înceapã imple-mentarea soluþiilor alterna-tive la aceste substanþe,

soluþii care nu distrug bio-diversitatea ºi populaþiilede polenizatori', senoteazã în comunicatulorganizaþiei de mediu.

În prima parte a anului2014, la nivelul UniuniiEuropene /UE/, s-ainterzis folosirea anumitorpesticide (de tip neonicoti-noide) dãunãtoarealbinelor, iar majoritateastatelor membre au luat,deja, mãsuri pentru

înlocuirea acestor sub-stanþe cu alternative.

Comitetul Permanentpentru Lanþul Alimentar ºiSãnãtatea Animalã/SCOFCAH/ a permisderogarea în România, caurmare a solicitãrii de lafinalul lunii februarie2014, cu privire lafolosirea seminþelor defloarea-soarelui ºi porumbtratate cu thiamethoxam,pentru 120 de zile, întemeiul art. 53 din1107/2009.

'Dupã expirarea acestuitermen, autoritãþileromâne au transmis onouã solicitare, similarã,pentru alte patru produsecare conþin neonicoti-noidele interzise.Substanþele thiamethoxam,împreunã cu imidaclopridºi clothianidin au fostparþial interzise prin deciziiale Comisiei (UE) nr.485/2013 ºi (UE) nr781/2013 din cauzaefectelor nocive pe care leau asupra albinelor',menþioneazã GreenpeaceRomânia.

Potrivit organizaþiei, înanumite regiuni specificedin America de Nord, Asiade Est ºi Europa, pol-enizarea poate valora ºi1.500 de dolari/hectar.Totodatã, folosirea în con-tinuare a neonicotinoidelorriscã pierderi de 14 mil-iarde dolari la nivel mondi-al, valoarea contribuþieipolenizatorilor la sistemulglobal de alimentaþie.

AGERPRES

AngajaþiiCCI au

intrat înconcediuÎn perioada 15 - 29

august 2014 Camerade Comerþ ºi IndustrieHunedoara îºi suspen-da activitatea, peperioada concediuluide odihnã al anga-jaþilor.

Pentru situaþiiurgente (eliberare certificate de origine,eliberare certificat doveditor calitate ITM,avizare ºi certificare facturi export, eliber-are certificate forþãmajorã) puteþi sã con-tactaþi la numãrul detelefon0737.505.447,0755.512.378 -Laura BOJAN, sau latelefon 0737.505.446- Crinela GAFTON.

Banca a semnatconvenþia tripartitãcu Agenþia de Plãþiºi Intervenþie pen-tru Agriculturã(APIA) ºi Fondul deGarantare aCreditului Rural(FGCR) pentru

finanþarea fermier-ilor ce beneficiazãde subvenþii APIAîn cadrul schemeide platã unicã pesuprafaþã (SAPS) -Campania 2014.Plafonul de aproxi-mativ 225 de mil-

ioane de lei estedestinat finanþãriicu pânã la 90% dinvaloarea subvenþieioferite de cãtreAPIA firmelor dinsectorul agricol înanul 2014. Astfel,toþi antreprenorii

din agriculturã caredeþin AdeverinþeAPIA pot accesa înavans pânã la 90%din valoarea sub-venþiei oferite.Creditele se voracorda în lei ºi vorfi rambursate înmomentul încasãriisubvenþiilor SAPS,virate de cãtreAPIA în conturilebeneficiarilordeschise la BancaRomâneascã.FGCR poate garan-ta pânã la 80% dinvaloarea credituluiacordat.

Finanþãri de 225 de milioanede lei pentru fermieri

B anca Româneascã va aloca pentru anul 2014un plafon de pânã la 225 de milioane de lei

pentru creditarea clienþilor beneficiari ai subvenþi-ilor Agenþiei de Plãþi ºi Intervenþie pentru Agri-culturã (APIA), potrivit unui comunicat al bãncii.

Greenpeace: România trebuie sã interzicãpesticidele periculoase pentru albine

R omânia trebuie sã demareze implementarea soluþiilor alternative

pentru folosirea unor pesticide care nu distrug populaþiile de albine ºi sã nu maicaute scuze prin solicitarea de derogãri dela Comisia Europeanã (CE), avertizeazãîntr-un comunicat de presã, organizaþiaGreenpeace România.

PIERDERI Pierdut certificat

constatator pe numeleMOROªANU COSTELDANIEL.

Il declar nul.

Monika BACIU

Evenimentul, unulinspirat din celebrulFestival al Vitezei dela Goodwood, vareuni piloti de top,masini legendare,oameni din industriaauto si moto intr-unspectacol total care vadura patruzile.Masinile de raliuau doua probe spe-

ciale dedicate – spe-ciala de pe circuitul derallycross si specialaSanta – iar pentrutoate celelalteactiunea se va desfa-sura pe specialaPaltinis (vineri searape noapte) si peTransfagarasan inzilele de sambata siduminica.

“Tinand cont caRaliul Sibiului se va

desfasura in perioadade iarna, am ales cain perioada de vara saorganizam un festivalal sporturilor cumotor pentru toti ceipasionati. Sibiu esteun oras cu traditie siaici s-au desfasurat sise mai desfasoaracompetitii importantela nivel internationalsi cred caTransfagarasanul

reprezinta o atractieincredibila pentru ceidin fenoment. Aminceput deja pregatir-ile si speram saatragem nume impor-tante din aceasta lume

inca de la prima editiea Sibiu – Trans-fagarasan MotorsportFestival”, a spus SorinItu, organizatorulevenimentului, citat deAutostiri.ro.

Sibiu - Trans-fagarasan MotorsportFestival este un eveni-

ment destinat pasion-aþilor de masinil cla-sice, motociclete, con-ceptelor auto, mod-elelor de curse dinzilele noastre, pilo-tilor, practic tuturorcelor care fac partedin fascinante lume asporturilor cu motor.

16 Turism Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 August 2014

IleanaFIRÞULESCU

A ajuns la Petrilapentru cã agenþiile dela Bruxelles, cãrora lis-a adresat, i-au indi-cat Asociaþia ”Les

amis de la France” ºipe preºedintele aces-teia, Ionel Zmãu, cucare a purtat o core-spndenþã intensã. Deºia finanþat un proiectcultural, din care faceparte ºi acest eveni-ment, Primãria ºi

Consiliul Local Petrilanu au onorat invitaþi-ile...

Marþi, la Petrila,profesorul de arte ºidirectorul Academieide Arte Frumoase dinTournai, Belgia,

BernardBay, a fostgãzduit deAsociaþia”Les amis dela France”.Mai precis aavut loc unvernisaj alexpoziþieiartistuluifotograf”Mine,mineri, cãr-bune”,

fotografii realizate înBelgia, Germania,Italia, Polonia. NiciValea Jiului nu a lipsitde pe simeze, tineri aiAsociaþiei francofone,deja bine cunoscuþi îndomeniul arteifotografice, au expus

imagini impresionantede la mina Petrila...

La vernisaj, a fostprezent chiar profe-sorul ºi artistul bel-gian, un om cu chipluminos, care o datãprovocat sã vorbeascãdespre mineri, desprece l-a impresionat ºice i-a rãmas pe...”retina” sufletului, afost greu de oprit. ÎnRomânia, Valea Jiului,Bernard Bay a fostsurprins de cât dedegradate sunt minele,partea vizibilã, de lasuprafaþã, ºi faptul cãtotuºi funcþioneazã.Dar...

Peste tot în lumeminerul este acelaºi,chiar dacã lucreazã înGermania unde sepoate mânca ºi de pejos, sau în Anglia etc.,EL, minerul, esteacelaºi, un om ºi un”calificat” complexcãruia îi trebuie untimp considerabil pen-

tru a se forma, iarproblemele sale suntaceleºi în toatãEuropa. În viziunea sa,miner nu este omeserie, ci un statut ºiîn acest sens a citat unscriitor englez carespunea cã ”în faþaunui miner oricine sesimte inferior”.Expresia am regãsit-oºi pe forumuri desocializare, în careparticipanþii spuneaucã acest sentiment deinferioritate este indusde faptul cã nu oricinepoate fi miner.

Întrebat cum aajuns la Petrila, laAsociaþia al cãreipreºedinte este IonelZmãu, Bernard Bay aspus cã este hazardulsau destinul. LaBruxelles, s-a interesatunde poate poposi înRomânia, într-o zonã

reprezentativã, dar ºio ”gazdã” carecunoaºte ºi simtearta... De acolo, dininstituþie în instituþie is-a prezentat un sin-gur nume - Asociaþia”Les amis de la

France” Petrila,preºedinte IonelZmãu. S-a purtat ocorespondenþã întreartistul directorAcademiei de Arte ºiIonel Zmãu, dupã care

s-a ”întâmplat” expoz-iþia ºi vizita.

Ieri, (miercuri –n.n.), un alt artistfotograf de talie euro-peanã a poposit laPetrila – Alexis VET-TORETTI, din Paris,care a mai avut expoz-iþii, la Petrilahttp://alexisvettoret-ti.com. De data aceas-ta, Vettoretti, va sta operioadã în ValeaJiului, timp în care vaface fotografie…Albumul pe care îl varealize, îl va donaMuzeului Minerituluide la Petroºani.

La evenimentul deieri, de la Petrila, aulipsit cu desãvârºire

cei din cadrul adminis-traþiei locale aoraºului, deºi pe invi-taþii ºi afiºe, Primãriaºi Comsiliul local erauparteneri… Noroc cucei care recunosc val-oarea ºi efectele ei.

Maºini legendare pe drumul regelui

M otorsport festival, la prima ediþie. În aceste zile,începând de astãzi ºi pânã duminicã pe ruta

Transalpina-Sibiu-Transfãgãrãºan va avea loc primaediþie a unui festival automoto. Festivalul internationaleste dedicat pasiunii pentru lumea sporturilor cu motor.Sibiu- Transfagarasan Motorsport Festival se va desfa-sura in perioada 14 – 17 august 2014 in locatii deja cele-bre din judetul Sibiu pentru iubitorii sporturilor cu motor.

Un artist belgian de talie europeanã, la Petrila:”În faþa unui miner oricine se simte inferior”

U n eveniment remarcabil a avut loc marþi, la Petrila– vernisajul expoziþiei de fotografie a profesorului

ºi directorului Academiei de Arte Frumoase din Tournai,Belgia, Bernard Bay. La expoziþia cu tema ”Mine,mineri, cãrbune - în Europa” , artistul fotograf a precizatcã în viziunea sa miner nu este o meserie, ci un statut.

CVJ NR 675, joi, 14 august

Documents

Transcript of CVJ NR 675, joi, 14 august