CVJ Nr 801, joi 19februarie

8
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul IV Nr. 801 Joi, 19 Februarie 2015 L iderii de sindicat, dar ºi noua conducere a Complexului Energetic Hunedoara fac front comun pentru salvarea societãþii. Dupã mult timp în care a existat un rãzboi declarat între cele douã pãrþi, acum odatã cu numirea lui Constantin Jujan, în fruntea CEH linia dialogului social pare sã intre pe un fãgaº normal. >>> >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A Cartierul Dallas din Vulcan pare raiul hoþilor de curent electric. Stâlpii sunt înþesaþi de fire care curg pe trotuar, dar care seara sunt montate direct pe stâlp ºi oamenii se conecteazã fãrã probleme. Localnicii se tem sã îi apostrofeze ºi chiar sã povesteacã despre asta. „Se urcã noaptea pe stâlp ºi se leagã direct. Toate firele astea cãzute jos pot sã aibã curent pe ele. Se urcã sus ºi le conectea- zã ºi cine îndrãzneºte sã le zicã ceva? Aºtia fac crimã, dacã te bagi”, spune un bãrbat din zonã. O altã femeie ne explicã cum procedeazã hoþii. „I-am gãsit sus pe casa scãrii, urcaþi ºi acolo s-au cuplat direct în casã. Cine îndrãzneºte sã le zice ceva? I-am vãzut pe geam, cã stãm aici deasupra de casa scãrilor, dar nu ne-am bãgat”, ne explicã femeia. Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan recunoaºte care este situaþia în acel cartier, dar pune totul pe seama sãrã- ciei în care trãiesc oamenii. Din acest cartier au fost sãltaþi mai mulþi localnici, bãnuiþi cã furau curent. „Au fost jandarmii la un furt de curent în Micro 3 B. Au verificat niºte sesizãri. Au plecat dupã verificãri ºi aºteptãm sã vedem ce se întâmplã cu persoanele respective. În cartier sunt foarte mulþi oameni care nu au iluminat, încãlzire sau apã, fiind un cartier cu probleme majore”, susþine Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Raziile jandarmilor, care au însoþit angajaþii ENEL au avut loc ºi la Petroºani, dar ºi în vestul Vãii Jiului la Lupeni ºi Uricani. Diana Diana MITRACHE MITRACHE Razie la hoþii de curent J andarmii au luat la periat mai multe cartiere din Valea Jiului, unde localnicii furã curent. La Vulcan au descins în Dallas, iar în alte douã locaþii au acordat spijin angajaþilor ENEL din Petroºani ºi Lupeni. A dministraþia localã de la Aninoasa are cel mai bun buget din ultimii zeci de ani. Dupã ce anul trecut a fost caracterizat de probleme financiare grave, localitatea fiind prima din þarã care a intrat în insolvenþã, acum edilii locali au motive de bucurie. Dupã rezolvarea problemelor de ordin financiar, odatã cu ieºirea din insolvenþã, Aninoasa are un buget structurat pe creºteri. “Este unul dintre cele mai bogate bugete din Vale ºi cu certitudine pentru noi este cel mai bun pe care îl cunosc eu ºi este printre cele mai bune care au fost la Aninoasa vreo datã”, a declarat Adrian Albescu, viceprimarul oraºului Aninoasa. Edilii locali ne spun care capitole au primit cei mai mulþi bani. În principal, se doreºte asfaltarea tuturor strãzilor din localitate. “Banii au fost împãrþiþi în mod corect ºi obiectiv pentru dezvoltarea infras- tructurii, pentru strãzile principale care duc la obiectivele care ne aduc bani ºi pentru strãzile pe care locuiesc cetãþenii Aninoasei, strãzi care nu au fost rehabilitate prac- tice niciodatã. Am prins niºte bani pentru studile de fezabilitate pentru proiecte pentru strãzi, pentru reabilitãri de clãdiri, pentru acoperiºuri la anumite clãdiri ºi locuinþe”, a mai spus sursa citatã. Bani la bugetul local vin ºi de la populaþie care de ceva imp a început sã îºi plãteascã dãrile. “Încasãrile au început sã fie constante ºi începând cu anul 2012. lumea încã a început sã se obiºnuiascã mai facem ºi somaþii ºi încercam sã facem executãri în limita legii”, a conchis Albescu. Aninoasa a fost prima localitate din þarã care a intrat în insolvenþã. Cu ajutor guvernamental, edilii au rezolvat problema, iar acum începe redresarea. Monika BACIU Monika BACIU Sindicaliºtii ºi noua conducere CEH, front comun Aninoasa are cel mai bun buget

description

CVJ Nr 801, joi 19februarie

Transcript of CVJ Nr 801, joi 19februarie

Page 1: CVJ Nr 801, joi 19februarie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 801

Joi, 19 Februarie 2015

L iderii de sindicat, dar ºi noua conducere a Complexului EnergeticHunedoara fac front comun pentru salvarea societãþii. Dupã mult

timp în care a existat un rãzboi declarat între cele douã pãrþi, acumodatã cu numirea lui Constantin Jujan, în fruntea CEH linia dialoguluisocial pare sã intre pe un fãgaº normal. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Cartierul Dallas dinVulcan pare raiul hoþilor decurent electric. Stâlpii suntînþesaþi de fire care curg petrotuar, dar care seara suntmontate direct pe stâlp ºioamenii se conecteazã fãrãprobleme.

Localnicii se tem sã îiapostrofeze ºi chiar sãpovesteacã despre asta.

„Se urcã noaptea pestâlp ºi se leagã direct.Toate firele astea cãzute jospot sã aibã curent pe ele.Se urcã sus ºi le conectea-zã ºi cine îndrãzneºte sã lezicã ceva? Aºtia fac crimã,dacã te bagi”, spune unbãrbat din zonã.

O altã femeie ne explicãcum procedeazã hoþii.

„I-am gãsit sus pe casascãrii, urcaþi ºi acolo s-aucuplat direct în casã. Cineîndrãzneºte sã le zice ceva?I-am vãzut pe geam, cãstãm aici deasupra de casascãrilor, dar nu ne-ambãgat”, ne explicã femeia.

Gheorghe Ile, primarulmunicipiului Vulcanrecunoaºte care este situaþia în acel cartier, darpune totul pe seama sãrã-ciei în care trãiesc oamenii.Din acest cartier au fostsãltaþi mai mulþi localnici,bãnuiþi cã furau curent.

„Au fost jandarmii la un

furt de curent în Micro 3B. Au verificat niºtesesizãri. Au plecat dupãverificãri ºi aºteptãm sãvedem ce se întâmplã cupersoanele respective.

În cartier sunt foartemulþi oameni care nu auiluminat, încãlzire sau apã, fiind un cartier cuprobleme majore”, susþineGheorghe Ile, primarulmunicipiului Vulcan.

Raziile jandarmilor, careau însoþit angajaþii ENELau avut loc ºi la Petroºani,dar ºi în vestul Vãii Jiului laLupeni ºi Uricani.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Razie la hoþii de curentJ andarmii au luat la periat mai multe

cartiere din Valea Jiului, unde localniciifurã curent. La Vulcan au descins în Dallas, iarîn alte douã locaþii au acordat spijin angajaþilorENEL din Petroºani ºi Lupeni.

A dministraþialocalã de la

Aninoasa are celmai bun buget dinultimii zeci de ani.

Dupã ce anul trecut a fost caracterizat deprobleme financiaregrave, localitatea fiindprima din þarã care aintrat în insolvenþã, acumedilii locali au motive debucurie. Dupã rezolvareaproblemelor de ordinfinanciar, odatã cu ieºireadin insolvenþã, Aninoasaare un buget structuratpe creºteri.

“Este unul dintre celemai bogate bugete dinVale ºi cu certitudine pentru noi este cel maibun pe care îl cunosc euºi este printre cele maibune care au fost laAninoasa vreo datã”, adeclarat Adrian Albescu,viceprimarul oraºuluiAninoasa.

Edilii locali ne spuncare capitole au primitcei mai mulþi bani. Înprincipal, se doreºteasfaltarea tuturor strãzilordin localitate.

“Banii au fost împãrþiþi

în mod corect ºi obiectivpentru dezvoltarea infras-tructurii, pentru strãzileprincipale care duc laobiectivele care ne aducbani ºi pentru strãzile pecare locuiesc cetãþeniiAninoasei, strãzi care nuau fost rehabilitate prac-tice niciodatã. Am prinsniºte bani pentru studilede fezabilitate pentruproiecte pentru strãzi,pentru reabilitãri declãdiri, pentru acoperiºurila anumite clãdiri ºilocuinþe”, a mai spussursa citatã.

Bani la bugetul localvin ºi de la populaþie carede ceva imp a început sãîºi plãteascã dãrile.

“Încasãrile au începutsã fie constante ºiîncepând cu anul 2012.lumea încã a început sãse obiºnuiascã mai facemºi somaþii ºi încercam sãfacem executãri în limitalegii”, a conchis Albescu.

Aninoasa a fost primalocalitate din þarã care aintrat în insolvenþã. Cu ajutor guvernamental,edilii au rezolvat problema, iar acumîncepe redresarea.

Monika BACIUMonika BACIU

Sindicaliºtii ºi nouaconducere CEH,

front comun

Aninoasa are cel mai bun buget

Page 2: CVJ Nr 801, joi 19februarie

Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 Februarie 20152 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Colectivul de redactie: CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDAMirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

TRADUCÃTORAUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃStr. AVRAM IANCU 13/38

Telefon 0728890014CURS DE PRIM AJUTORorganizat în baza legii Crucii Roºii Române nr.

139/1995 ºi 524/2004 art. 11 lit. K:durata cursului este de 12 ore.la terminarea cursului se elibereazã ”Certificat de

acordare a primului ajutor însoþit de legitimaþie ” careeste valabil pe întreg teritoriul U.E.

cursul se defãºoarã la sediul subfilialei de CruceRoºie Petroºani ( Petroºani Str. Avram Iancu nr. 12)sau dupã caz în spaþii puse la dispoziþie de beneficiar.

fiecare beneficiar va benificia de un suport de cursPreþ: 160 Lei/persoanã din care 10 lei cotizaþia de

membru pe timp de un anPrelungirea valabilitãþii unui certificat se face în urma

unui curs de reevaluare cu durata de 6 ore Instruiþi-vã personalul pentru acordarea primului ajutor

la Crucea Roºie Petroºani ºi ve-þi contribui ºi dumneavoas-trã alãturi de Crucea Roºie la alinarea suferinþei semenilornoºtri aflaþi în dificultatea sau în situaþii de crizã.

Informaþii ºi programãri :tel. 0765733995 sau 0729534454

e-mail: [email protected] crucearosie_petrosani

Inflaþia, în ianuarie2015, la 0,4%

Conform InstitutuluiNaþional de Statisticã (INS),mãsurate prin indicelepreþurilor de consum (IPC),preþurile au fost mai mari,în medie, cu 0,4% în lunaianuarie 2015 comparativcu luna decembrie 2014,acelaºi procent fiind consemnat ºi faþã de lunaianuarie 2014.

Ca la fiecare început an, Statistica modificã ºiponderile mãrfurilor ºi serviciilor în IPC. Noileponderi par sã arate cãromânii încep sã o ducã

mai bine. Creºterea mediea preþurilor de consum înultimele 12 luni (februarie2014 – ianuarie 2015) faþãde precedentele 12 luni(februarie 2013 – ianuarie2014), calculatã pe bazaIPC, este de 1,0%.

În ianuarie 2015 faþã de decembrie 2014,alimentele s-au ieftinit cu0,69%, în timp ce serviciiles-au scumpit cu 2,2%, iarpreþul mãrfurilor nealimen-tare s-a majorat cu 0,56%.Faþã de decembrie 2014,cel mai mult s-au scumpitalte legume (6,26%),fructele proaspete (2,70%)ºi electricitatea (4,75%), iarcel mai mult s-au ieftinitcombustibilii (-2,49%).

Euro, la maximulultimelor treisãptãmâni

M enþinerea aversiunii faþã

de risc a avut ca efectdeprecierea leului faþãde euro ºi dolar.

Cursul euro a crescut dela 4,4480 la 4,4501 lei,valoare care reprezintãmaximul ultimelor trei sãp-tãmâni. O medie mai ridi-catã, de 4,4585 lei, a fostînregistratã în 28 ianuarie.

Piaþa valutarã s-a deschisdirect pe apreciere pentrueuro, la 4,45 lei, dupã careacesta a crescut la maximulde 4,46 lei. Tranzacþiilecare au urmat au readus

cotaþiile spre 4,45 lei, min-imul fiind de 4,4490 lei,astfel cã la ora 14:00trasferurile se realizau la4,4480 – 4,4510 lei.

Evoluþia leului faþã deeuro este condiþionatã depercepþia pieþelor faþã deacordul care ar trebuiîncheiat între statele dinzona euro ºi Grecia, careare ar trebui finalizat mâine.

Cursul dolarului americana crescut de la 3,9052 la3,9079 lei, mai jos cu 9bani faþã de maximul istoricde 3,9980 lei înregistrat în23 ianuarie.

Media francului elveþian acoborât de la 4,1895 la4,1623 lei, ca efect almenþinerii euro în jurulnivelului de 1,07franci/euro. Cursul de ierieste mai mare cu 11,2%

faþã de cel înregistrat în 14ianuarie, cu o zi înainte dedecizia Bãncii Naþionale aElveþiei de a renunþa la plafonul de 1,20franci/euro, care era valabildin septembrie 2011.

Monedele din regiuneaveau o evoluþie faþã deasemãnãtoare faþã de euro.Cea polonezã se deprecia la4,184 – 4,20 zloþi iar ceamaghiarã la 307,3 – 308,9forinþi.

Perechea euro/dolarcobora ieri la 1,1360 –1,1416 dolari, investitoriitemându-se cã nu se vaajunge la un nou acord întreAtena ºi creditorii sãi suntinstituþionali sau privaþi.

Sunt folosite date ºiinformaþii disponibile

pânã la orã 14:00

Atenþie la alergenii de peetichetele produselor!

Asociaþia Naþionalã pentru Protecþia Consumatorilorºi Promovarea Programelor ºi Strategiilor din România –Info Cons a lansat campania de educare a populaþiei„Citeºte eticheta”, ce se va desfãºura în perioada 16 – 23 februarie 2015.

O directivã a Comisiei Europene intratã în vigoare lasfârºitul anului trecut obliga producãtorii de produse alimentare sau nealimentare sã specifice pe etichetã oserie de informaþii. Directiva stabileºte principii generale privind etichetarea alimentelor, dar prevede ºicerinþe specifice care includ:

- o prezentare mai clarã ºi armonizata a alergenilor înlista ingredientelor care intrã în componenþa produseloralimentare preambalate;

- informaþii obligatorii privind alergenii conþinuþi deprodusele alimentare care nu sunt preambalate, inclusivîn cazul restaurantelor ºi al cafenelelor etc.;

Reprezentanþii InfoCons au lansat o campanie deinformare a consumatorilor din Bucureºti, atât prinpanouri publicitare, cât ºi cu echipe mobile, care se vordeplasa cu maºini ºi pe biciclete.

Contribuþiile de asigurãrisociale ºi cele de sãnãtatevor fi impuse la platã tuturor persoanelor fizicecare realizeazã venituri, iardin 2017 cota de asigurãrisociale va scãdea atât laangajat, de la 10,5% la7,5%, cât ºi la angajator,de la 15,8% la 13,5%,conform proiectului nouluiCod Fiscal.

Proiectul prevede intro-ducerea plafonului maximde 5 salarii medii brutepentru baza lunarã de cal-cul a CAS ºi CASS de la 1ianuarie 2016, eliminareadeducerii CASS de la calculul impozitului pe venitde la 1 ianuarie 2016 ºi

introducerea obligaþiei deplatã a CAS ºi CASS pentrutoate persoanele fizice carerealizeazã venituri.

Ulterior, din ianuarie2017, este prevãzutã reducerea contributiei deasigurãri sociale la angajat,de la 10,5% la 7,5%, ºi laangajator, de la 15,8% la13,5%. Mãsurile vor diminuaîncasãrile la buget cu 5,2miliarde lei în 2016, dar vorantrena ºi venituri suplimen-tare de 2,7 miliarde lei dinTVA, contribuþii sociale,impozit pe salarii, urmare aunei creºteri anticipate alocurilor de muncã, impactulbugetar net fiind de 2,5 miliarde lei.

CAS-CASS pentru toate persoanelefizice care realizeazã venituri

Page 3: CVJ Nr 801, joi 19februarie

Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 Februarie 2015 Actualitate 3

Ministrul Energiei,are deschidere faþã deComplexul EnergeticHunedoara.Constantin Jujan estenoul director general alsocietãþii energeticedin judeþul Hunedoara.Avizarea acestuia s-arealizat în cadrulºedinþei Consiliului deAdministraþiei, iaracum, sindicaliºtiisperã cã dialogul sã fieunul mult mai bun.Sindicaliºtii sunt depãrere cã noul directorgeneral are o misiune

grea, dar cãreia îi vaface faþã.

“În ºedinþa consiliu-lui de administraþie s-aprodus de faptavizarea prin ordin deministru, act care afost semnat încã desãptãmâna trecutã,numirea domnuluiJujan în funcþia deconducere. A primitasearã avizul de laconsiliul de adminis-traþie. În cadrul acesteiºedinþe a fost alesdomnul Blaj Alexandruîn funcþia de

preºedinte al consiliuluide administraþie.

Am lucrat cu domnul Jujan tot într-operioadã criticã dinmineritul din ValeaJiului în anul 2011care cred cã a fostunul dintre cei mai greiani din mineritul dinValea Jiului dar nu maigreu faþã de perioadade acum pentru cã trebuie sã gestionãmproblema dacã maisuntem sau nu o enti-

tate economicã înjudeþul Hunedoara.Sper sã am o colabo-rare bunã, deschisã ºitransparentã ºi sper sãînþeleagã ºi adminis-traþia cã este marenevoie de dialog socialºi noi la rândul nostrusã înþelegem cã este

nevoie de deschidere ºiînþelegere în profunzi-me a esenþei activitãþiinoastre ºi anume pãs-trarea locurilor demuncã ºi trebuie sãluptãm ca cei care îºimeritã salarile sã le ºiprimeascã”, a declaratPetre Nica, preºedin-tele SindicatuluiMuntele.

Potrivit liderilor desindicat, existã toatãdeschiderea din parteaministrului AndreiGerea în ceea cepriveºte continuareaactivitãþii ComplexuluiEnergetic Hunedoara.

“M-am întâlnit dejade ºase ori cu domnulministru. De fiecaredatã am gãsitdeschidere ºi mã bucurcã dupã nenumãratele

prezentãri ale situaþieireale din cadrulComplexului din toatepunctele de vedere,domnul ministruAndrei Gerea a datdovadã de fermitate ºipânã la urmã a hotãrâtsã dea o nouã direcþiemanagementuluiComplexului EnergeticHunedoara. Este dinpãcate ºi pentru ener-geticieni, dar ºi pentrumineri, ultima ºansã desupravieþuire. Cei careau dispus pânã înacest moment,oamenii de afaceriaserviþi politic, direc-torii numiþi pe criteriipolitice, liderii de sindi-cat care au slujit par-tidelor politice trebuiesã-ºi revinã sau sãplece ºi sã-i lase pe ceicare au demnitate”, amai spus sursa citatã.

Pânã în luna aprilie,noua conducere CEH,dar ºi Guvernul trebuiesã gãseascã soluþiipentru societate, caresã fie prezentateFondului MonetarInternaþional astfelîncât sã nu fie lichidatãactivitatea.

Monika BACIUMonika BACIU

Decretul de numireal lui Gabriel Lungu înfuncþia de secretar destat a fost semnat deprimul – MinistruVictor Ponta, iar infor-maþia ne-a fost confir-matã de senatorulHaralambie Vochiþoiu,în echipa cãruia a

lucrat în ultimaperioadã.

De profesie jurist,Gabriel Lungu este deani de zile prezent înadministraþia publicã.A fost mai întâi consilier juridic laOficiul Prefectural dela Petroºani, iar ulteri-

or a devenit consilierpersonal al primaruluimunicipiului Lupeni ºicity manager al acestuimunicipiu. Dupã ceedilul din Lupeni adesfiinþat postul pecare îl deþinea, Lungua devenit consilier alsenatorului UNPRHaralambie Vochiþoiu,mai întâi la BiroulParlamentar – CameraDeputaþilor ºi ulteriorconsilier la BiroulParlamentar Senatorialde Valea Jiului.

La începutul luniidecembrie 2014,Gabriel Lungu, a fostvalidat de plenulSenatului, ca membru supleant înConsiliul Naþional deIntegritate, cu un mandat de 4 ani.Numirea lui în aceastãfuncþie s-a fãcut lapropunerea PSD.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

C ontractuldintre CEH

ºi chinezi pentruretehnologizareagrupurilor de laMintia se aflã subsemnul întrebãrii.

Conducerea ºiConsiliul deAdministraþie alComplexuluiEnergetic Hunedoaraîncearcã sã pre-lungeascã contractulprintr-un act adiþional.

“Un punct foarteimportant a fost prelungirea cu un actadditional a contractu-lui cu China pentruretehnologizareagrupului IV ºi III pen-tru cã acel contractexpira la începutullunii martie. Arenevoie de o prelungirepentru cã nu sunt încãîndeplinite condiþiileprecontractuale. Arãmas ca în cursul zileide astãzi sã aibã loc onouã ºedinþã a consi-liului de administraþiedoar pe acest subiectºi dupã aceea sã fiepus în aplicare pentru

a fi semnat acel pre-contract cu China, pecare sper cã de acestadatã sã îl vedem ºinoi”, a declarat PetreNica, preºedinteleSindicatului Muntele.

ComplexulEnergetic Hunedoaraare nevoie de acelcontract pentru cã alt-fel riscã infringmentul,adicã închiderea activitãþii termocen-tralei Mintia.

“Din pãcate estefoarte important caacel contract cu Chinasã se punã în practicãcât mai repede pentrucã încadrarea încondiþiile de mediu aleMintiei reprezintãceva vital pentrufuncþionareaComplexului ºi faptulcã acel contract a fost

fãcut cum a fost fãcut,în secret, în deplasare,peste anumite limite.ªi pe noi ne-a pusîntr-o stare de tensiu-ne în relaþia cu anga-jatorul. Sper cã acumsã îl putem vedea ºiº aºtim ce se vorbeºteacolo. Este importantsã se producã desulfu-rarea la Mintia”, amai precizat sursacitatã.

ComplexulEnergetic Hunedoaraare nevoie de circa 20de milioane de europentru certificateleverzi. Investiþia de laMintia este în valoarede 230 de milioanede euro ºi ar trebuisusþinutã în baza uneifinanþãri oferite departeneri din China.

Monika BACIUMonika BACIU

Sindicaliºtii ºi noua conducere CEH, front comunL iderii de sindicat, dar ºi noua

conducere a Complexului EnergeticHunedoara fac front comun pentru salvarea societãþii. Dupã mult timp încare a existat un rãzboi declarat întrecele douã pãrþi, acum odatã cu numirealui Constantin Jujan, în fruntea CEHlinia diaologului social pare sã intre pe un fãgaº normal.

Fãrã investiþiile de la Mintia, funcþionareaCEH este sub semnul întrebãrii

Gabriel Lungu – secretarde stat în Ministerul Muncii

Î ncepând de miercuri, fostul city-manager al municipiului Lupeni,

Gabriel Lungu, este secretar de stat înMinisterul Muncii, Famileii, ProtecþieiSociale ºi Persoanelor Vârstince, condus de Rovana Plumb.

Page 4: CVJ Nr 801, joi 19februarie

Actorii de laPetroºani au, în nouastagiune 23 de pre-miere, un numãr record de piese jucatepe scenã, dar fiecare sejoacã cu casa închisã.Un nou bir, cum estetimbrul pe culturã, pusca un bir pe viciu, araduce doar deservicii.Nicoleta Bolcã, managerul TeatruluiDramatic I.D Sîrbu,spune cât de greu ar ficu o taxã în plus, careprobabil se va regãsi încostul biletului.

„20 de lei este acumpreþul unui bilet pentrumaturi. Pentru cei micieste 5 lei ºi 8 lei pentruînsoþitorii lor. Mã uitam

deunãzi, cum e ºi laCluj, cã au început sãscadã preþul biletului.Dacã la premierã era80 lei, în condiþiile încare am fost acolo, la adoua reprezentaþie eradoar 30 de lei. Mareamajoritate, la noi îºiiau abonament lateatru, pentru cã astfel

au posibilitatea sã vadãtoate spectacolele noas-tre ºi, la un simplu cal-cul, la 20 de premiere,ies mai ieftin de 20 delei pe bilet astfel ºi potintra la orice spectacol.Asta va însemna ca noisã mãrim preþul biletu-lui”, a spus NicoletaBolcã, managerul

Teatrului DramaticI.D.Sîrbu din Petroºani.

Un nou bir nu vaface decât rãu culturii,într-un loc cum esteValea Jiului ºi, maimult, conducereateatrului de aici cautãacum soluþii ºi pentrucei care vor sã vinã, darnu îºi permit luxul sã

plãteascã un bilet. „M-am gândit,

împreunã cu cei dinConsiliul de adminis-traþie, sã încercãm sãfacem un pachet ºi lafiecare spectacol sãîncercãm sã dãm unbilet gratuit, pentru ceiiubitori de teatru, darmai sãraci ca noi. Cei

care vin în salã, sãcumpere un bilet pentru ei”, a mai spusactriþa Nicoleta Bolcã.

Cãrþile, biletele lateatru ºi la concerte ºi,în general, orice produscultural urmeazã a fitratate precum þigãrileºi bãuturile alcoolice.Un proiect de legeadoptat deja de Senatîn luna decembrieurmeazã sã instituieTimbrul Cultural, carear trebui sã se apliceoricãrui produs culturaldin România, aºa-ziºiibeneficiari ai sumelorastfel obþinute fiind„uniunile ºi organizaþiilede creatori”.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Brâncuºi omagiat laMuzeulMinerituluiC onstantin Brâncuºi

este comemorat miercuri,19 ianuarie, în Târgu Jiu ºiCraiova, dar la Petroºani, ceicare se ocupã de promovareaacestui simbol românesc neinvitã la Muzeul Mineritului.Sunt 139 de ani de la naºtereamarelui sculptor român.

Constantin Brâncuºi va fi come-morat la Craiova ºi la Târgu Jiu, darcei care vor sã vadã câteva schiþe aleColoanei Infinitului ºi fotografii dintimpul în care marele Brâncuºi a stat

la Petroºani, o pot face la MuzeuMineritului. Aici existã un colþ cufotografii ºi documente din aceavreme, prin grija celor de la PetroAqua. Brâncuºi a stat la Petroºani ºipoate cã nu a fost întâmplãtoareîntâlnirea cu el.

„Brâncuºi pentru Petroºani esteimportant deoarece, creaþia lui ceamai impozantã, Coloana Infinitului,nu i se datoreazã exclusiv lui. Esteuna dintre puþinele opere de artã dinlume, în care autorul a dat liniiledirectoare ale proiectului ºi alþioameni au realizat-o. Brâncuºi avenit la începutul lunii august 1937la Petroºani, la finele lunii august s-areîntors la Paris, iar din septembrie,pânã în noiembrie, excepþionaliimaiºtri ºi ingineri de la AteliereCentrale Petroºani au realizatColoana Infinitului”, a spus OvidiuRizopol, membru Petro Aqua, celcare a realizat colþul din MuzeulMineritului.

Coloana Infinitului a fost realizatãpiesã cu piesã la Petroºani ºi poatecã acum, la 139 de ani de lanaºterea marelui sculptor românConstantin Brâncuºi, nu ar fi lipsitde interes sã trecem pe la MuzeulMineritului, unde pot fi admiratecâteva schiþe ºi fotografii din aceltimp. Coloana a fost transportatãprin Defileul Jiului ºi montatã laTârgu Jiu, iar trecerea lui Brâncuºiprin Petroºani este redatã fidel încolþul dedicat la intrarea în MuzeulMineritului.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

“VoceaRomâniei”,printrepremianþiifãrã premii

Nu facem un secretdin faptul cã nu amauzit nimic despreacest om pânã decurând, ºi asta nu pen-tru cã nu ar fi meritatsã ºtim despre el, cidin cauza proprieiignoranþe.

Numele lui a începutsã fie tot mai des pro-nunþat în spaþiul public,motiv pentru care amconsiderat cã meritãceva atenþie. Am aflatdespre el cã este unom absolut remarcabil,modest, plin de respectfaþã de cei din jurul lui.Tiberiu Albu, cea mairecentã „Voce aRomâniei”, en-titre,cum ar spune croni-carii sportivi, pentru cã

despre el vorbim, areuºit sã facã judeþulHunedoara sãstrãluceascã pe hartaþãrii. Spunea cineva,cã „bãiatul ãsta a plecat cu chitara de laOrãºtie, a ajuns laBucureºti ºi i-a fermecat pe români cutalentul lui”. Acum seimplicã ºi susþine ºi festivalul „TalenteleOrãºtiei”. Face asta dindorinþa de a încurajatalentele judeþului sãiasã la rampã în luminareflectoarelor.

Pentru exemplulputernic oferit, vãpropunem sã ne

întâlnim cu acest omextraordinar ºi sã-ispunem asta, cã e minunat, cã suntemmândri de el.

Sâmbãtã, 21 februa-rie 2015, ora 11.00,domnul Tiberiu ALBUvine sã îl cunoaºtem.Aveþi ocazia sã îl priviþiîn ochi, sã-i spuneþi ovorbã caldã ºi sã fiþiparte dintre cei care îivor mulþumi oficialprintr-o diplomã ºi unbuchet de flori venindîn faþa statuii luiDecebal din centrulDevei.

Iniþiatorii campanieiPremianþii fãrã premii

Acum 10 ani,la 18 ianuarie 2005, un elicopter al AviaþieiUtilitare, închiriat dinRepublica Moldova, seprãbuºea în zonaPolatiºte la graniþa din-tre Gorj ºi Hunedoara.Divinitatea a ales ca, în urma accidentului,pilotul sã scape cuviaþã, dar doar pentrucã a fost scos din elicopter de un erou:Teodor Mustaþã, angajatal Ocolului Silvic, careºi-a vãzut colegul mortºi a realizat cã abia

fãcuse schimb de locuricu el. Duceau de mâncare animalelor dinpãdure, dupã o iarnãgrea. „Dupã ce ne-amprãbuºit, m-am uitat lacolegii mei, am vãzut cã pilotul a încercat sãrespire, colegul meumurise. Mai era copilo-tul, dar nu l-am vãzut,mai tâziu am aflat cãsãrise prin geamul elicopterului. Am scospilotul, l-am dus la ostânã din apropiere,unde l-am lãsat la adã-post ºi am plecat pe

jos. Prin apã ºi zãpadã,rãnit ºi cu un singurbocanc, pentru cã nuºtiu unde l-am pierdutpe celãlalt, am coborâtgreu. Am vãzut omaºinã, dar nu am avutputere sã ajung la ei.Era un TAF, dar eueram într-o râpã. Mi-amstrâns puterile ºi amurcat cu greu, am ajuns la un loc ºi m-amîntâlnit cu salvatorii mei.

Iniþial sunasem un prieten ºi veneau dupãnoi. Ce s-a întâmplatapoi, nu mai ºtiu, pen-tru cã sunt sigur cã dacãmai dura puþin, nu mairezistam”, rememoreazãcu greu TeodorMustaþã, cel care fãcuseschimb cu colegul sãuce a murit, larugãmintea aceluia.

Pe urmele de sângeale supravieþuitorului, auurcat jandarmii, iarPetre Jilip, cel careatunci conducea jandarmii montani dinPetroºani îºi aminteºtecât de greu i-a fost. S-au târât pur ºi simplu,dar au fãcut o minune,au salvat pilotul, cãrân-du-l pe uºa unui grajd,foarte grea ºi pe undrum infernal. Dar aºtiut cã diferenþa dintreviaþã ºi moarte, bila albãsau cea neagrã, e la

alegerea lui. „Am ajunspe Valea Polatiºtei, amtrecut prin apã ºi amurcat un km în patrulabe, prin zãpada de1,5 m, pe o pantã de60 de grade, pe urmelede sânge lãsate de domnul Mustaþã, carepe acest drum a coborâttârâº. Se punea ceaþa,puteam oricând din salvatori sã devenim victime. Era ora la care,în luna februarie, timpulde luminã cu timpul deîntuneric sunt foartescurte. Am bãgat o

vitezã extraordinarã,când am zãrit eli-copterul. Când ne-amapropiat am gãsit uºagrajdului deschisã. Îngrajd era pilotul eli-copterului abia respiraîn acele momente ºinorocul nostru a fost caimediat sã ajungã ºi sal-vamontistul ºi jandarmulcare era cu mine aveacursuri de urgenþã me-

dicalã. Amluat pilo-tul, peuºã ºi l-amcoborât.Sã vãimaginaþicã omulavea peste100 de kg, iaruºa ºi ea vreo 80 kg,din bârne. Nu ne-a fostuºor. Jandarmii coborauînainte, tasau zãpada,care era pânã la brâu,iar cei care duceau uºa,fãceau schimb de locuri

cu ei din când în când”,îºi aminteºte Petre Jilip,coordonatorul al acþiuniide salvare din 2005.

A fost foarte greu,efortul a fost unul inuman, iar cei care auvenit marþi la Petroºaniau realizat, dupã ce auvãzut un film realizat cuimagini de la presa dinValea Jiului, cãDivinitatea a fost de

partea lor. „E unmoment plin de încãr-cãturã. Un moment încare, fiecare dintre noi, auzind ºi vãzândimaginile ºi povestirile,ne facem o introspecþiea ceea ce înseamnãviaþa ºi soarta unui om.Cum spunea ºi dl Jilip,nimic nu e întâmplãtor

ºi toate seîntâm-

plã

cuvoia lui

Dumnezeu”,a spus ºi Tiberiu IacobRidzi, primarul munici-piului Petroºani, celcare atunci avea laPetroºani funcþia deviceprimar.

Salvamontiºti,jandarmi ºi Raed

Arafat, care a operatpilotul în elicopterul cucare l-au transportat ºidoar aºa omul a fost salvat. Acest evenimenteste ca o lecþie de viaþã,iar reuºita ei poate fipredatã ca exempludemn de urmat, acum,când se petrec accidenteºi, cu toate mijloacele decomunicare perfor-mante, dãm rateuri.

Jandarmii de atunciau fost eroi, cum eroi au fost ºi cei de la salvamont, dar ºi Teodor Mustaþã, carene-a povestit cum s-atârât singur, desculþ, cuun singur bocanc înpicioare, pe un drum, iarcu ultimele puteri, dupãce a salvat pilotul carerespira, s-a predat înmâinile salvatorilor lui.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 Februarie 20154 Actualitate Actualitate 5

Invitatul de astãzi:

ALEXANDRUBLAJ -

preºedinteleC.A al CEH

C u inima strânsã, lacrimi în ochi ºi ima-gini de atunci, supravieþuitorii acciden-

tului aviatic de acum un deceniu au retrãitmomentele de cumpãnã din Defileul Jiului.Divinitatea a ales ºi a ales ca ei sã vinã acumºi sã ne spunã cum, într-o vreme în caremijloacele de comunicare erau mult mai rudi-mentare ca acum, accidentaþii au supravieþuit.Poveºtile lor, însã, sunt uluitoare.

Comemorare cu eroii accidentului aviatic Taxa pe culturã, ruina artiºtilorJ oacã premierã dupã premierã, cu casa închisã, dar un nou

bir, mai mare decât cel pe care oricum îl plãtesc acumactorii, ar fi poate prea mult. Actorii de la Petroºani cred cãnoul timbru pentru culturã ar îndepãrta publicul ºi cautã soluþiisã aducã la teatru chiar ºi oamenii fãrã posibilitãþi materiale.

Page 5: CVJ Nr 801, joi 19februarie

Actorii de laPetroºani au, în nouastagiune 23 de pre-miere, un numãr record de piese jucatepe scenã, dar fiecare sejoacã cu casa închisã.Un nou bir, cum estetimbrul pe culturã, pusca un bir pe viciu, araduce doar deservicii.Nicoleta Bolcã, managerul TeatruluiDramatic I.D Sîrbu,spune cât de greu ar ficu o taxã în plus, careprobabil se va regãsi încostul biletului.

„20 de lei este acumpreþul unui bilet pentrumaturi. Pentru cei micieste 5 lei ºi 8 lei pentruînsoþitorii lor. Mã uitam

deunãzi, cum e ºi laCluj, cã au început sãscadã preþul biletului.Dacã la premierã era80 lei, în condiþiile încare am fost acolo, la adoua reprezentaþie eradoar 30 de lei. Mareamajoritate, la noi îºiiau abonament lateatru, pentru cã astfel

au posibilitatea sã vadãtoate spectacolele noas-tre ºi, la un simplu cal-cul, la 20 de premiere,ies mai ieftin de 20 delei pe bilet astfel ºi potintra la orice spectacol.Asta va însemna ca noisã mãrim preþul biletu-lui”, a spus NicoletaBolcã, managerul

Teatrului DramaticI.D.Sîrbu din Petroºani.

Un nou bir nu vaface decât rãu culturii,într-un loc cum esteValea Jiului ºi, maimult, conducereateatrului de aici cautãacum soluþii ºi pentrucei care vor sã vinã, darnu îºi permit luxul sã

plãteascã un bilet. „M-am gândit,

împreunã cu cei dinConsiliul de adminis-traþie, sã încercãm sãfacem un pachet ºi lafiecare spectacol sãîncercãm sã dãm unbilet gratuit, pentru ceiiubitori de teatru, darmai sãraci ca noi. Cei

care vin în salã, sãcumpere un bilet pentru ei”, a mai spusactriþa Nicoleta Bolcã.

Cãrþile, biletele lateatru ºi la concerte ºi,în general, orice produscultural urmeazã a fitratate precum þigãrileºi bãuturile alcoolice.Un proiect de legeadoptat deja de Senatîn luna decembrieurmeazã sã instituieTimbrul Cultural, carear trebui sã se apliceoricãrui produs culturaldin România, aºa-ziºiibeneficiari ai sumelorastfel obþinute fiind„uniunile ºi organizaþiilede creatori”.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Brâncuºi omagiat laMuzeulMinerituluiC onstantin Brâncuºi

este comemorat miercuri,19 ianuarie, în Târgu Jiu ºiCraiova, dar la Petroºani, ceicare se ocupã de promovareaacestui simbol românesc neinvitã la Muzeul Mineritului.Sunt 139 de ani de la naºtereamarelui sculptor român.

Constantin Brâncuºi va fi come-morat la Craiova ºi la Târgu Jiu, darcei care vor sã vadã câteva schiþe aleColoanei Infinitului ºi fotografii dintimpul în care marele Brâncuºi a stat

la Petroºani, o pot face la MuzeuMineritului. Aici existã un colþ cufotografii ºi documente din aceavreme, prin grija celor de la PetroAqua. Brâncuºi a stat la Petroºani ºipoate cã nu a fost întâmplãtoareîntâlnirea cu el.

„Brâncuºi pentru Petroºani esteimportant deoarece, creaþia lui ceamai impozantã, Coloana Infinitului,nu i se datoreazã exclusiv lui. Esteuna dintre puþinele opere de artã dinlume, în care autorul a dat liniiledirectoare ale proiectului ºi alþioameni au realizat-o. Brâncuºi avenit la începutul lunii august 1937la Petroºani, la finele lunii august s-areîntors la Paris, iar din septembrie,pânã în noiembrie, excepþionaliimaiºtri ºi ingineri de la AteliereCentrale Petroºani au realizatColoana Infinitului”, a spus OvidiuRizopol, membru Petro Aqua, celcare a realizat colþul din MuzeulMineritului.

Coloana Infinitului a fost realizatãpiesã cu piesã la Petroºani ºi poatecã acum, la 139 de ani de lanaºterea marelui sculptor românConstantin Brâncuºi, nu ar fi lipsitde interes sã trecem pe la MuzeulMineritului, unde pot fi admiratecâteva schiþe ºi fotografii din aceltimp. Coloana a fost transportatãprin Defileul Jiului ºi montatã laTârgu Jiu, iar trecerea lui Brâncuºiprin Petroºani este redatã fidel încolþul dedicat la intrarea în MuzeulMineritului.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

“VoceaRomâniei”,printrepremianþiifãrã premii

Nu facem un secretdin faptul cã nu amauzit nimic despreacest om pânã decurând, ºi asta nu pen-tru cã nu ar fi meritatsã ºtim despre el, cidin cauza proprieiignoranþe.

Numele lui a începutsã fie tot mai des pro-nunþat în spaþiul public,motiv pentru care amconsiderat cã meritãceva atenþie. Am aflatdespre el cã este unom absolut remarcabil,modest, plin de respectfaþã de cei din jurul lui.Tiberiu Albu, cea mairecentã „Voce aRomâniei”, en-titre,cum ar spune croni-carii sportivi, pentru cã

despre el vorbim, areuºit sã facã judeþulHunedoara sãstrãluceascã pe hartaþãrii. Spunea cineva,cã „bãiatul ãsta a plecat cu chitara de laOrãºtie, a ajuns laBucureºti ºi i-a fermecat pe români cutalentul lui”. Acum seimplicã ºi susþine ºi festivalul „TalenteleOrãºtiei”. Face asta dindorinþa de a încurajatalentele judeþului sãiasã la rampã în luminareflectoarelor.

Pentru exemplulputernic oferit, vãpropunem sã ne

întâlnim cu acest omextraordinar ºi sã-ispunem asta, cã e minunat, cã suntemmândri de el.

Sâmbãtã, 21 februa-rie 2015, ora 11.00,domnul Tiberiu ALBUvine sã îl cunoaºtem.Aveþi ocazia sã îl priviþiîn ochi, sã-i spuneþi ovorbã caldã ºi sã fiþiparte dintre cei care îivor mulþumi oficialprintr-o diplomã ºi unbuchet de flori venindîn faþa statuii luiDecebal din centrulDevei.

Iniþiatorii campanieiPremianþii fãrã premii

Acum 10 ani,la 18 ianuarie 2005, un elicopter al AviaþieiUtilitare, închiriat dinRepublica Moldova, seprãbuºea în zonaPolatiºte la graniþa din-tre Gorj ºi Hunedoara.Divinitatea a ales ca, în urma accidentului,pilotul sã scape cuviaþã, dar doar pentrucã a fost scos din elicopter de un erou:Teodor Mustaþã, angajatal Ocolului Silvic, careºi-a vãzut colegul mortºi a realizat cã abia

fãcuse schimb de locuricu el. Duceau de mâncare animalelor dinpãdure, dupã o iarnãgrea. „Dupã ce ne-amprãbuºit, m-am uitat lacolegii mei, am vãzut cã pilotul a încercat sãrespire, colegul meumurise. Mai era copilo-tul, dar nu l-am vãzut,mai tâziu am aflat cãsãrise prin geamul elicopterului. Am scospilotul, l-am dus la ostânã din apropiere,unde l-am lãsat la adã-post ºi am plecat pe

jos. Prin apã ºi zãpadã,rãnit ºi cu un singurbocanc, pentru cã nuºtiu unde l-am pierdutpe celãlalt, am coborâtgreu. Am vãzut omaºinã, dar nu am avutputere sã ajung la ei.Era un TAF, dar eueram într-o râpã. Mi-amstrâns puterile ºi amurcat cu greu, am ajuns la un loc ºi m-amîntâlnit cu salvatorii mei.

Iniþial sunasem un prieten ºi veneau dupãnoi. Ce s-a întâmplatapoi, nu mai ºtiu, pen-tru cã sunt sigur cã dacãmai dura puþin, nu mairezistam”, rememoreazãcu greu TeodorMustaþã, cel care fãcuseschimb cu colegul sãuce a murit, larugãmintea aceluia.

Pe urmele de sângeale supravieþuitorului, auurcat jandarmii, iarPetre Jilip, cel careatunci conducea jandarmii montani dinPetroºani îºi aminteºtecât de greu i-a fost. S-au târât pur ºi simplu,dar au fãcut o minune,au salvat pilotul, cãrân-du-l pe uºa unui grajd,foarte grea ºi pe undrum infernal. Dar aºtiut cã diferenþa dintreviaþã ºi moarte, bila albãsau cea neagrã, e la

alegerea lui. „Am ajunspe Valea Polatiºtei, amtrecut prin apã ºi amurcat un km în patrulabe, prin zãpada de1,5 m, pe o pantã de60 de grade, pe urmelede sânge lãsate de domnul Mustaþã, carepe acest drum a coborâttârâº. Se punea ceaþa,puteam oricând din salvatori sã devenim victime. Era ora la care,în luna februarie, timpulde luminã cu timpul deîntuneric sunt foartescurte. Am bãgat o

vitezã extraordinarã,când am zãrit eli-copterul. Când ne-amapropiat am gãsit uºagrajdului deschisã. Îngrajd era pilotul eli-copterului abia respiraîn acele momente ºinorocul nostru a fost caimediat sã ajungã ºi sal-vamontistul ºi jandarmulcare era cu mine aveacursuri de urgenþã me-

dicalã. Amluat pilo-tul, peuºã ºi l-amcoborât.Sã vãimaginaþicã omulavea peste100 de kg, iaruºa ºi ea vreo 80 kg,din bârne. Nu ne-a fostuºor. Jandarmii coborauînainte, tasau zãpada,care era pânã la brâu,iar cei care duceau uºa,fãceau schimb de locuri

cu ei din când în când”,îºi aminteºte Petre Jilip,coordonatorul al acþiuniide salvare din 2005.

A fost foarte greu,efortul a fost unul inuman, iar cei care auvenit marþi la Petroºaniau realizat, dupã ce auvãzut un film realizat cuimagini de la presa dinValea Jiului, cãDivinitatea a fost de

partea lor. „E unmoment plin de încãr-cãturã. Un moment încare, fiecare dintre noi, auzind ºi vãzândimaginile ºi povestirile,ne facem o introspecþiea ceea ce înseamnãviaþa ºi soarta unui om.Cum spunea ºi dl Jilip,nimic nu e întâmplãtor

ºi toate seîntâm-

plã

cuvoia lui

Dumnezeu”,a spus ºi Tiberiu IacobRidzi, primarul munici-piului Petroºani, celcare atunci avea laPetroºani funcþia deviceprimar.

Salvamontiºti,jandarmi ºi Raed

Arafat, care a operatpilotul în elicopterul cucare l-au transportat ºidoar aºa omul a fost salvat. Acest evenimenteste ca o lecþie de viaþã,iar reuºita ei poate fipredatã ca exempludemn de urmat, acum,când se petrec accidenteºi, cu toate mijloacele decomunicare perfor-mante, dãm rateuri.

Jandarmii de atunciau fost eroi, cum eroi au fost ºi cei de la salvamont, dar ºi Teodor Mustaþã, carene-a povestit cum s-atârât singur, desculþ, cuun singur bocanc înpicioare, pe un drum, iarcu ultimele puteri, dupãce a salvat pilotul carerespira, s-a predat înmâinile salvatorilor lui.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 Februarie 20154 Actualitate Actualitate 5

Invitatul de astãzi:

ALEXANDRUBLAJ -

preºedinteleC.A al CEH

C u inima strânsã, lacrimi în ochi ºi ima-gini de atunci, supravieþuitorii acciden-

tului aviatic de acum un deceniu au retrãitmomentele de cumpãnã din Defileul Jiului.Divinitatea a ales ºi a ales ca ei sã vinã acumºi sã ne spunã cum, într-o vreme în caremijloacele de comunicare erau mult mai rudi-mentare ca acum, accidentaþii au supravieþuit.Poveºtile lor, însã, sunt uluitoare.

Comemorare cu eroii accidentului aviatic Taxa pe culturã, ruina artiºtilorJ oacã premierã dupã premierã, cu casa închisã, dar un nou

bir, mai mare decât cel pe care oricum îl plãtesc acumactorii, ar fi poate prea mult. Actorii de la Petroºani cred cãnoul timbru pentru culturã ar îndepãrta publicul ºi cautã soluþiisã aducã la teatru chiar ºi oamenii fãrã posibilitãþi materiale.

Page 6: CVJ Nr 801, joi 19februarie

Ministerul Sãnãtãþii afãcut publicã lista imobilelorce au fost retrocedate.Direcþia de SãnãtatePublicã a judeþului Argeº,Direcþia de SãnãtatePublicã a municipiuluiBucureºti, Spitalul dePsihiatrie Zam, SpitalulClinic de Recuperare,Medicinã Fizicã ºiBalneologie, SanatoriulBalneoclimateric de CopiiBuºteni ºi Spitalul Clinic dePsihiatrie Socola Iaºi,administratorii imobilelorcare fac obiectul acestui act normativ, sunt instituþiisanitare aflate în subor-dinea Ministerului Sãnãtãþii.Imobilele în care îºidesfãºoarã activitatea

aparþin domeniului public alstatului ºi sunt înscrise îninventarul centralizat; uneleimobile sau pãrþi din acestea au fost retrocedatepersoanelor îndreptãþite, în condiþiile legii.

P este 100 de mii de lei

Clãdirea ce a fost retrocedatã la Zam este olocuinþã individualã cu ºasecamere. Potrivit datelor dela Ministerul Sãnãtãþii, valoarea de inventar al imobilului este de 122.841de lei. Spitalul de PsihiatrieZam are în administrarebunul imobil denumit”Locuinþã individualã”, careeste înregistrat cu nr. MFP

144086 în inventarul centralizat al bunurilor dindomeniul public al statuluiºi se aflã situat în comunãZam nr. 213, jud.Hunedoara. În inventarulcentralizat adresa imobiluluiare numãrul poºtal 196care, conform adresei nr.926/17.12.2014 aPrimãriei comunei Zam, afost numãrul imobiluluipânã în anul 1999. Înprezent, în evidenþele

Primãriei comunei Zamimobilul figureazã lanumãrul poºtal 213. PrinO.U.G. nr. 110/2005privind vânzarea spaþiilorproprietate privatã a statu-lui sau a unitãþilor adminis-trativ-teritoriale, cu desti-naþia de cabinete medicale,în prezent abrogatã, ºiO.U.G. nr. 68/2008privind vânzarea spaþiilorproprietate privatã a statu-lui sau a unitãþilor adminis-trativ-teritoriale cu desti-naþia de cabinete medicale,precum ºi a spaþiilor în carese desfãºoarã activitãþiconexe actului medical, cu modificãrile ulterioare,statul român mandateazãconsiliile locale sã vândãcabinetele medicale proprietate privatã a statului. Potrivit prevederi-lor art. 30 din O.U.G. nr.68/2008: Spaþiile medicaleºi terenurile aferente încare funcþioneazã unitãþimedicale înfiinþate ºi orga-nizate potrivit OrdonanþeiGuvernului nr. 124/1998,republicatã, cu modificãrileºi completãrile ulterioare, ºiOrdonanþei de urgenþã aGuvernului nr. 83/2000,

aprobatã cu modificãri prinLegea nr. 598/2001, careaparþin domeniului public alstatului trec în domeniulprivat al statului ºi înadministrarea MinisteruluiSãnãtãþii Publice, prinhotãrâre a Guvernului, încondiþiile Legii nr.213/1998 privind proprie-tatea publicã ºi regimuljuridic al %acesteia, cumodificãrile ºi completãrileulterioare. Prin Contractulde vânzare-cumpãrare dintre Primãria comuneiZam ºi CMI Fogorosi Ianoº,imobilul în cauzã, identificatprin nr. cadastral 60324-C1 ºi înscris în cartea funciarã nr. 60324, a trecut în proprietatea CMIFogorosi Ianoº. Contractulde vânzare-cumpãrare afost autentificat prinÎncheierea de autentificarenr. 683/06.06.2013.Acest Contract de vânzare-cumpãrare a fost încheiatca urmare a Sentinþei nr.240/CA/2010 aTribunalului Hunedoara ºi aDeciziei nr.1328/CA/2010 a Curþiide Apel Alba Iulia.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 Februarie 20156 Actualitate

G ãurile negreale Aninoasei.

În mandatul fostuluiprimar al oraºuluiAninoasa au fostîncepute diferiteproiecte care nu auavut nicio finalitate.Aceste gãuri negreale administraþieiau înghiþit milioanede lei.

M ina Muzeu,zeci de

milioaneEdilii locali aveau în

plan transformareafostei unitãþi miniereîntr-un muzeu astfelîncât acesta sã atragãturiºtii. Au fost alocatesume importante debani, dar proiectul afost tras pe liniemoartã. Potrivit infomaþilor publicatepe site-ul PrimãrieiAninoasa, pentru acestproiect s-au alocat7.583.883,00 lei prinMINISTERUL

ECONOMIEI-DGRM-UMP. Pe lângã sumaaceasta se adaugã încã 5.858.057 leipentru închiderea ºiecologizarea unitãþiiminiere. Acum, obiectivul care ar fi trebuit sã devinã unmuzeu, este un spaþiupentru investitori.

“Avem niºte investi-tori dar care nu suntmasivi, sunt mai timizidar serioºi. Aveminvestitori la aºa zisaMina Muzeu care nuse va finalize niciodatãºi din punctul meu devedere nu avea niciofinalitate practicã”, a

declarat AdrianAlbescu, viceprimaruloraºului Aninoasa.

A ntreprenoriatulcu bani se þine

Tot foºtii edili aveauîn vedere transfor-marea meºteºugarilorîn antreprenori. Aufost alocaþi bani pentruun proiect care nu seregãseºte având învedere faptul cã înAninoasa majoritateacetãþenilor sunt pen-sionari sau ºomeri.“Ieri meºteºugar aziantrepenor (amenajaremuzeu tradiþii locale)”a înghiþit de la ARD-

DZI-SGM suma de60.000 de lei, iarmuzeul nu estenicãieri. Potrivit informaþiilor, proiectula fost iniþiat de ungrup de cadre didactice de la ªcoalaGeneralã Sf.VarvaraAninoasa are ca scop:Reînvierea, valorifi-carea ºi perpetuareameseriilor tradiþionalespecifice zonei ºi localitãþii Sprijinirea ºiintegrarea ºcolarã ºiprofesionalã a copi-ilor/tinerilor cu cerinþeeducaþionale specialeºi a celor din sistemul

de protecþie socialã(situaþie socio – eco-nomicã dificilã, grupuridezavantajate) Creareaunui centru de resurseeducaþionale ºi de ser-vicii oferite comunitãþii

Gãurile negre dinAninoasa au înghiþitmilioane de lei, iaractuala conducere aurbei este de pãrere cãbanii puteau fi folosiþiîn alte scopuri.

“Despre acestegãuri negre vorbimpentru cã asta esteuna dintre cele maimari probleme. Baniiau venit de unde auvenit pentru cã nu i-ainvestit neapãratprimãria. Pãrerea meaeste cã puteau fifolosiþi ºi în alte

scopuri cu puþin maimult interes nuneapãrat electoral”, a mai subliniatviceprimarul.

Banii alocaþi pentruproiectele începute nutrebuie restituiþi chairdacã investiþiile nu aufost finalizate.

“Din acest punct devedere eu zic cã nupentru cã proiectelenu au fost finalizatepentru cã finanþãrileau fost întrerupte. Înanul 2012-2013 amprimit înapoi clãdirileºi terenurile unde aufost fãcute investiþii dela ministerul care le-apreluat la momentulînceperi lucrãrilor.Consider cã nu poatefi vorba de aºa ceva.Dacã banii ar veni încontinuare s-ar puteatermina lucrãrile”, aconchis Albescu.

În tot acest timp,fostul primar al localitãþii, NicolaeBotgros se aflã înatenþia organelor deanchetã pentru modulfraudulos al cheltuiriibanului public.

Monika BACIUMonika BACIU

Proiectele fantasmagorice se scufundãîn gãurile negre ale Aninoasei

Clãdire a spitalului Zam, retrocedatã proprietarului de drept

O clãdire a spitalul Zam a fost retrocedatã fos-tului proprietar. În România se retrocedeazã

orice. De la ºcoli, la unitãþi sanitare, totul ajungeîn posesia foºtilor proprietari care au pierdut aces-te imobile în mod abuziv. În aceastã situaþie seaflã ºi o clãdire a spitalului din Zam.

Page 7: CVJ Nr 801, joi 19februarie

S erghei Gorbunov,cetãþeanul moldo-

vean condamnat la 16ani de închisoare dupã cel-a tâlhãrit pe patronulunei case de schimb valutar din Deva sejudecã cu PenitenciarulAiud în cel puþin treicauze aflate pe rolulinstanþelor de judecatã.

A mai avut încã un proces, pentru întrerupereaexecutãrii pedepsei, dar arenunþat pânã la urmã laaceastã speþã. Nu-i convineregimul de detenþie, condiþiile de executare apedepsei ºi multe altele,drept pentru care a dat înjudecatã puºcãria unde îºiispãºeºte pedeapsa.

Cetãþeanul moldoveanSerghei Gorbunov a fostcondamnat definitiv la 16ani de cãtre magistraþiiCurþii de Apel Alba Iulia ºiîncarcerat la PenitenciarulAiud. Pe 4 octombrie2010, Judecãtoria Deva l-acondamnat pe Gorbunov la13 ani de închisoare cuexecutare pentru tâlhãrie,pedeapsa fiind contopitã cucele pronunþate anteriorpentru alte ºase condam-nãri, pentru care primisealþi trei ani. Cetãþeanulmoldovean este acuzat cã acomis o tâlhãrie la Devaasupra patronului unei casede schimb valutar. La

începutul lunii februarie,atacatorul a dat în judecatãpuºcãria în care îºi ispãºeºtepedeapsa pe motiv cã angajaþii nu ar fi respectatcondiþiile de refuz de hranã,cât timp acesta a fost îngreva foamei. Dar nu estesingura cauzã în careGorbunov cheamã la barãconducerea penitenciarului.Astfel, la Judecãtoria Aiudmai este pe rol o plângereformulatã de SergheiGorbunov, conform art. 39din Legea 254/2013privind regimul de exe-cutare a pedepsei, care aretermen de asemena în lunãmartie, iar peste câteva zileaceeaºi instanþã de judecatãva analiza ºi contestaþiadepusã de Gorbunov înbaza art. 598 din Noul Codde Procedurã Penalã.Serghei Gorbunov a fostjudecat pentru tâlhãrie, elfiind acuzat cã l-a atacat, înurmã în 2003, pe patronulunei case de schimb valutardin Deva ºi cã i-a furat65.000 de lei. În faþainstanþei, Gorbunov asusþinut cã nu el a comistâlhãria din 2003 ºi cã, în

2004, în momentul în carea fost adus la Deva pentru afi recunoscut de patronulcasei de schimb valutar, apãºit pentru prima oarã înmunicipiul respectiv.

Gorbunov afirma cãproba ADN pe baza cãreiaa fost deschis acest dosar afost "contrafãcutã" ºi cã seîncearcã sã i se punã înspate un alt "AN" (caz cuautor necunoscut - n.r.).

Astfel, avocatul luiGorbunov a cerut refacereaanalizei probei ADN laInstitutul de MedicinãLegalã "Mina Minovici" dinBucureºti ºi a spus cã primaprobã a fost analizatã la laboratorul criminalistic alIGPR. Expertiza ADNcerutã ºi fãcutã la IML"Mina Minovici" a constituitmotivul mai multor amânãriale judecãtorii procesului,însã în cele din urmãcetãþeanul moldovean a fostcondamnatde judecãtori.

CarCarmenmenCOSMAN -COSMAN -PREDAPREDA

Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 Februarie 2015 Actualitate 7

0735.183175

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºanicu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

Distracþie transformatãîn tâlhãrie

O femeie în vârstã de55 de ani din Cãlan a fosttâlhãritã tocmai de prietenele depahar. Femeia le-a invitat la eaacasã pe douã cunoºtinþe pentrupuþinã distracþie.

Numai cã, în loc de distracþie cele douã invitate, ajunse în locuinþavictimei, au imobilizat-o profitând cãse afla sub influenþa bãuturiloralcoolice, þinând-o de mâini ºi degurã, ºi i-au sustras dintr-un buzunaro sumã de bani, dupã care au fugit.

În urma investigaþiilor, poliþiºtii auidentificat persoanele reclamate,fiind vorba despre o minorã învârstã de 16 ani, din municipiulDeva ºi despre o femeie în vârstã de

34 de ani, din oraºul Cãlan.

În cauzã s-aîntocmit un dosar decercetare penalã pentru sãvârºireainfracþiunii de tâlhãrie,cele douã suspecte

fiind cercetate în stare de libertate.

Furau curentTrei persoane din Petroºani s-au

ales cu dosare penale pentru furtdupã ce au fost identificate cã aveaulocuinþele branºate în mod ilegal la reþeaua de electricitate.

Cei trei au fost depistaþi în urmaunei acþiuni întreprinse de poliþiºtiidin cadrul Biroului de OrdinePublicã Petroºani, jandarmii hunedoreni ºi reprezentanþii furnizorului de electricitate încartierele Bosnia ºi Aeroport.

Serghei Gorbunov – atacatorul de la casa de schimb valutar dinDeva a dat în judecatã puºcãria unde îºi ispãºeºte pedeapsa

Page 8: CVJ Nr 801, joi 19februarie

Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 Februarie 20158 Sport

Am crezut prin anii`90 cã dacã fotbalul seprivatizeazã – deºi,sincer, n-am prea pri-ceput mecanismulîntortocheat... –,lucrurile vor zbârnâi înfotbalul mioritic, pre-cum la englezi, mal-

tezi, luxemburghezisau alþi „ezi”.

A fost o invazie apatronilor de carton,care au transformatechipele pe care aupus mâna în propriilejucãrii, devenind ade-vãraþii germeni ai can-

cerului în fotbal. Exemple se pot da

cu duiumul de escrocicare ºi-au bãgatpiciorul (sic!) în fotbal, ºi-au creat onotorietate ºi apoi, pa ºi puºi!

Un Huþu laFãlticeni, un Bucºarula Urziceni, unBenone Lazãr laCurtea de Argeº, unZambon sau MarianIancu la Timiºoara,

Borcea la Dinamo sauDinel Staicu laCraiova, sunt numecare vin la repezealãîn minte.

Nici Valea Jiului nua scãpat de flagel,atunci când AlinSimota a inventat oechipã SF la Jiul,creându-ºi o echipã ca simplu accesoriuprintre dedicaþiile datela maneliºti, chiardacã la un moment

dat ne „luase faþa” cu ea prin „A”.

A schimbat Jiulcum a vrut pixul lui, înS.C., C.S., Jiul 2 miiºi ceva, bla-bla, depânã la urmã a ajunsun fâs în Liga a IV-a.

E meritul lui, sã trãiascã la mulþiani, vorba amiculuiGarido sau cum ziceamarele ConstantinTãnase, ºi cu asta, ce-am fãcut?

Henþ cu mâna CEI CARE AU

CONFISCAT FOTBALUL

C ã fotbalulromânesc ºi

implicit cel din ValeaJiului a ajuns undea ajuns, o mareparte din vinã o auºi cei care l-au ges-tionat. Dar n-au fostdintotdeauna astfelde golãnii în fotbalpânã la a demolaechipe înfiinþate, defapt, de alþii.

Sã luãm, spreexemplu, o analizã maiprofundã în ceea cepriveºte Jiul Petroºanicare a beneficiat de-alungul zecilor de ani deadevãraþi conducãtori.

Un termen,paradoxal, greu defixat, în contextul fot-balului românesc. Dece? Pentru cã îndiferitele perioade detimp ei au fostpreºedinþi,vicepreºedinþi, secretari, delegaþi,preºedinþi de secþie,club sau consiliu deadministraþie, directorisportivi. Dar toþi auîmbrãcat costumul deoficiali. Unii dintreaceºtia s-au remarcatprin abilitate, diplo-maþie, simþ al datoriei,arta dialogului saulongevitate. Cu scuzelede rigoare, cã vorexista unele omisiuniinerente iatã listã ºicâteva fotografii ai celor maireprezentativi.

Întemeietorul Jiului(CÂMP – ClubulAtletic al MinerilorPetroºani) a fost JanojWinklehner, directortehnic ºi general alsocietãþii miniere, alã-turi de Tiberiu Timok.

Au urmat apoioameni ca ing.Iozsef (Iosif) Litz, cuo deosebitã con-tribuþie în constru-irea stadionuluivechi, apoi Aurelªinca, în calitate desecretar general,Iozef Simo.

Tot cavicepreºedinte s-aremarcat în 1938 –1939 ºi inginerulVictor Todea. Dr.Emil Fãrcaºiu, pri-marul Petroºaniuluia fost vicepreºedintede CAMP în anii1927 – 28.

O figurã proeminentã a fostdr. ConstantinLepãdatu, medicul –ºef al spitalului ani de-a rândul care a partici-

pat în conducereaClubului Jiul mai binede 25 de ani!

Tot în perioadainterbelicã s-au remarcat AntonNandra (funcþionar laDirecþia Minelor timpde 20 ani manager alechipei), ing. NicolaeBãlþãnoiu (remarcabilconducãtor în anii1930 –46).

Dupã anii 50, o

deosebitã pasiune înconducerea destinelorJiului au depus-o ing.Emeric Farkas tatãlfotbalistului, Îmi Farkaº

(ÎI), director al ACP(URUMP), ing. IoanCosma (directoradministrativ laDirecþia Minelor) sauing. Petre Roman(director tehnic alCMVJ).

O datã cu conturarea unui statutmai clar al conducãto-rilor în fotbal, pe lamijlocul anilor 1960,el a primit noi dimen-siuni. Alãturi de ei, unpreºedinte cu carismã,prof. Mircea Pascuîntre anii 1968–79,perioada cea mai prolificã a Jiului.Astfel, fãrã îndoialã,ec. Ioan Karpinecz ºiing. Otto Abraham,oameni cu funcþii deconducere în LSMVJ,au avut o deosebitãcontribuþie timp deaproape trei decenii,în ceea ce priveºterelaþiile din echipã, înplan organizatoric ºiadministrativ.

Acest tandemAbraham–Karpinecz afost unul dintre celemai longevive din isto-ria conducãtorilor declub din România.

Evident au existat ºialte nume în urmãtorii20 de ani, fiecarepunându-ºi amprentã,dupã talentul ºi capaci-tatea sã: Ionel„Oache” Piscanu, IosifBârsan. Aurel Slãbâi,ªtefan Mariº, NicolaeSimaschevici, DorelMaria, ConstantinCãtuþi, Cornel Cãrare,Petre Libardi, AntonCoºoreanu, IoanVelica au reprezentatgaranþia unui echilibruîn plan organizatoric.

Tendinþele dupãanul 1990 au fost ºiele în pas cu timpul.Echipa a fos preluatã –dupã o perioadã încare ing. Petre Turdordirector al MineiLivezeni a fãcut efor-turi uriaºe, timp devreo trei sezoane de amenþine echipa Jiul caidentitate sportivã – dela LSMVJ, în frunte cuMiron Cozma. Dupãtrei ani de glorie(1995 – 98), cu pro-movare în A ºi douãsezoane, primuleºalon, Jiul trece dinnou printr-o crizã, darîn toamna lui 1999,echipa devine privatã,de soarta sã, ocupân-du-se Alin Simota, încalitate de finanþator ºipreºedinte al consiliuluide administraþie, sub acãrui mandat echipa aevoluat doi ani înDivizia A, 7 ani în

Divizia B ºi un an(2002 – 2003) înDivizia C.

Alãturi de ei, pe diferite funcþii laconducerea echipei aumai fost PetreDrãgoescu, ing. IlieBãlãnescu, MarianSpiru ºi George Bobocacesta din urmã chiardin anul 1991, ca orga-nizator, director sportivºi vicepreºedinte.

Desigur, au fost ºialte nume, spaþiulnepermiþând intrareaîn amãnunte.

Finanþatorul care a dus echipa de laagonie la extaz ºiinvers, Alin Simota, s-a folosit de Jiul întreanii 1999-2013, dupãcare s-a lepãdat deechipã. C-aºa-i la noi!

Conducãtori din alte vremuri

Paginã realizatã deGenu TUÞU

Janos Winklehner,fondatorul echipeiJiul, în anul 1919