CVJ Nr 694, joi, 11 septembrie

Un singur bilet de trimitere

>>> PAGINAA13-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 694

Joi, 11 Septembrie 2014

Teatrul, casã ºi loc de muncã

Pasiunea pentrumeserie îi cazeazãla locul de muncã

>>> PAGINAA4-A

Soluþia în dosarulde evaziune fiscalãa lui Alin Simota

se amânã>>> PAGINAA3-A

Centru pentruturiºti la Petroºani

>>> PAGINAA5-A

Suspendareaºefului statului

doritã,dar neoportunã

>>> PAGINAA7-A

Deputatul Cristian Resmeriþã,

“pãrintele” legiiamnistiei>>> PAGINAA7-A

Naveta elevilor,subiect necunoscut

>>> PAGINAA11-A

Guvernul susþinecã se va axa pe

dezvoltarea turismului, dar

„uitã” sã finanþezeproiectele deja

demarate>>> PAGINAA16-A

Prima zi de grãdiniþã, impactasupra copilului

>>> PAGINAA6-A

S ute de cetãþeni din Petrila au ajuns în secolul XXI în ceea ce priveºte serviciilede care beneficiazã. Marþi, autoritãþile de la Petrila împreunã cu reprezentanþii

ApaServ Valea Jiului au fãcut recepþia unei staþii de epurare. Acum cetãþenii dinzonã vor fi racordaþi la serviciile de canalizare. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 5-A5-A

Din trecut, au revenit în secolul XXI

Canalizarea din Cimpaîºi aratã utilitatea

Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 Septembrie 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA,A,Monika BACIU, Monika BACIU,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 7 Deva -Sântuhalm–Simeria DJ 687Cristur –Hunedoara DJ

687 Hunedoara –Hãºdat DN 66Cãlan – Bãcia

DN7 Mintia – VeþelDN7 Veþel –

Leºnic DN7Leºnic – Sãcãmaº

DN7 Ilia –Gurasada DN7Gurasada – Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand;Sântuhalm; DN 76Cãinelul de Jos –Bejan Uricani peDN 66A, str.Muncii

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

CarmenCOSMAN - PREDA

Magistraþii de laPetroºani au amânatdin nou cauza, fiindstabilit un nou termende judecatã pentrudata de 13 octombrie.La termenul respectiv,

Alin Simota va trebuisã facã ºi dovadaachitãrii celor 8.400de lei, cât a costatexpertiza contabilãsolicitatã chiar deomul de afaceri, prinapãrãtorul sãu.

Alin Simota a fosttrimis în judecatã pen-tru evaziune fiscalã încalitate de reprezen-tant legal al SCSIMAR SRL, iar înapãrarea sa, Simota acerut aceastã expertizãfinanciar – cotabilã cetrebuie sã reliefezedacã a existat sau nu

prejudiciu, precum ºisituaþia financiarã afirmei ºi plãþile fãcutede reprezentanþii legaliai acesteia. AlinSimota a fost trimis înjudecatã în data de 12martie 2013 pentruevaziune fiscalã în cali-tate de reprezentantlegal al SC SimarSRL Petroºani,prejudiciul calculatfiind de 440.972de lei. Simota seaflã în arest ladomiciliu, mãsurãdispusã în cauza cevizeazã coordonarea

unei grupãri special-izate în infracþiunicomise cu violenþã,care se judecã laTribunalul Hunedoara.Rot în arets la domicil-iu trebuie sã stea ºi înalt

dosar instru-mentatd e

procurorii deCrimã Organizatã,

în care se fac cercetãripentru posibile faptede evaziune fiscalã ºidelapidare.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 Septembrie 2014 Actualitate 3

MaximilianGÂNJU

ªase indivizi dinValea Jiului au bãtutun paznic de la firmaunui fost prefect aljudeþului ºi dupã ce l-au legat, au furat uncablu de cupru cuintenþia de a-l valorifi-ca la fier vechi.Tâlharii au dat lovitu-ra în luna iunie aacestui an, darpoliþiºtii le-au luatrepede urma ºi aureuºit sã-i identifice.N-au putut însã sã-iprindã pe toþi, însãpe rând au cãzut unulcâte unul în plasa lorºi au fost duºi directîn arest. Ieri a fostprins ºi AlexandruTartarian (26 de ani)pe numele cãruia eraemis mandat dearestare în lipsã.„Îndata de 09.09.2014,poliþiºtii din cadrulPoliþiei MunicipiuluiPetroºani au depistatun tânãr în vârstã de26 de ani, dinmunicipiul Petroºani,pe numele cãruiaJudecãtoria Petroºania emis în data de

14.07.2014 un man-dat de arestare pre-ventivã, acesta fiindbãnuit de sãvârºireainfracþiunii de tâl-hãrie. În seara zilei de19.06.2014, în jurulorei 21:10, agentulde pazã al unei soci-etãþi comerciale, dinmunicipiul Petroºani,a surprins în incintaunitãþii un grup de 6tineri, care trans-portau un cablu elec-tric, iar pentru a-ºiasigura scãparea, doidintre aceºtia l-auimobilizat, ceilalþireuºind sã sustragãcablul respectiv”, adeclarat Laura Bradu,purtãtorul de cuvântal IPJ Hunedoara.

Suspecþii penumele cãrorainstanþa a decisarestarea preventivãîn lipsã au atacat-o cucontestaþie prin inter-mediul avocaþilor, însãn-au avut succes. Toþisunt învinuiþi desãvârºirea infracþiuniitâlhãrie calificatã,prejudiciul ]n acestcaz fiind de circa6000 de lei.

CarmenCOSMAN - PREDA

De asemenea,poliþiºtii au cercetat1.508 persoane pen-tru comiterea deinfracþiuni silvice ºi aufost aplicate de struc-turile specializatepeste 12.000 desancþiuni contra-venþionale, în valoarede aproape9.500.000 de lei.

ReprezentanþiiIGPR au precizat cã„asigurarea integritãþiifondului forestier areprezentat perma-nent o prioritate pen-tru Poliþia Românã,care, prin structurilesale specializate deordine publicã a între-prins numeroase activ-itãþi pentru prevenireaºi combatereadelictelor silvice”.

Activitãþile ilegaledin domeniul silvic potfi împãrþite în tãieri dearbori puºi în valoarecu încãlcarea dispoziþi-ilor legale, tãieri dearbori nepuºi în val-

oare (fãrã drept), evaz-iunea fiscalã generatãde comerþul ilegal cumaterial lemnos,munca „la negru”, fal-sul ºi uzul de fals pen-tru înlesnirea activ-itãþilor ilegale dindomeniul forestier(amenajarea pãdurilor,punerea în valoare,tãierea, transportul,prelucrarea, comer-cializarea). Toateactivitãþile ilegalemenþionate pot fi aso-ciate cu fapte decorupþie.

Astfel, poliþiºtii auorganizat 2.841 deacþiuni în fondulforestier, 1.800 acþiu-ni pe linia prove-nienþei, prelucrãrii,depozitãrii ºi valori-ficãrii materi-alului lemnos,8.053 deacþiuni pelinia legalitãþiitransportuluimaterialuluilemnos, auverificat1.288 deinstalaþii de

debitat, 1.198exploatãri forestiere,710 depozite ºi 403ocoale silvice/structurisubordonate.

În acest mod, înprimele 7 luni 2014 afost confiscatã canti-tatea de 48.724 mcmaterial lemnos cu65% (+19.230 mc)mai mult faþã deaceeaºi perioadã aanului trecut. Dintotalul materialuluilemnos confiscat,24.042,53 mc a fostlemn de lucru,9.982,64 mc cher-estea ºi 14.698,97mc lemn de foc. Aufost aplicate 12.005sancþiuni contra-venþionale, în valoaretotalã de 9.455.000lei. Din cele 4.070infracþiuni silvicesesizate în primele 7luni ale anului 2014,1.588 infracþiuni sil-vice au fost sesizatedin oficiu (+39%) caurmare a intensificãriiacþiunilor poliþiºtilor în

teren. Pentrucomiterea acestorasunt bãnuite ºi au fostcercetate 1.508 per-soane.

„Acþiunile derulate,cooperarea interinsti-tuþionalã bunã, atât lanivel central, cât ºilocal, cu instituþiile cuatribuþiuni în domeniuºi rezultatele obþinutese oglindesc în situaþiastatisticã întocmitã deMinisterul MediuluiSchimbãrilorClimatice,Departamentul Ape,Pãduri ºi Pisciculturãreferitoare la situaþiatãierilor ilegale dearbori. Din statiscãreiese cã, în semestrulI 2014, comparativ cusemestrul I 2013,volumul de masã lem-noasã tãiatã ilegal ascãzut cu 61%,respectiv de la379.855 mc materiallemnos tãiat ilegal însemestrul I 2013, la149.049 mc materiallemnos tãiat ilegal însemestrul I 2014 (-230.806 mc)”, au maispus reprezentanþiiIGPR.

Soluþia în dosarul de evaziune fiscalã a lui Alin Simota se amânã

D osarul încare omul

de afaceri AlinSimota este jude-cat pentru evazi-une fiscalã maistã „la dospit”.

Poliþiºtii declarã prioritarã protecþia fondului forestier

A proape 49.000 de metri cubi dematerial lemnos fãrã docu-

mente legale au fost confiscaþi încadrul acþiunilor coordonate dePoliþia Românã, în primele 7 luniale acestui an, cu 65% mai mult faþãde aceeaºi perioadã a anului trecut.

Încã un tâlhar dupã gratii

P oliþiºtii din Petroºani au reuºitsã mai prindã un suspect în

cazul paznicului bãtut pentru obucatã de cupru. Individul, untânãr de 26 de ani era dat înurmãrire dupã ce judecãtorii audecis arestarea sa în lipsã.

Monika BACIU

“Mi s-a oferit posi-bilitatea de a locui fãrãa plãti ºi posibilitateaaceasta mi-o oferãTeatrul I.D. Sîrbu prindomniºoara NicoletaBolcã. ªi viaþa ºi loculde muncã sunt locurifoarte interesante deparcurs, frumoase,palpitante, cu cevanou tot timpul. Seîntrevede ceva lafiecare colþ, la fiecarepas. Spre acolo credcã mergem aºa încet,încet, spre dãruiretotalã”, ne spuneAmelia Toaxen, actriþãa Teatrului DramaticI.D. Sîrbu dinPetroºani.

Meseria de actoreste una complexã.Fiecare rol vine cu noiprovocãri, iar artistul,acea persoanã care seaflã pe scena din faþa

noastrã ºi ne pune înpiesã un personaj tre-buie sã transmitãtrãiri, sentimente.

“Cred cã foartemulte m-au atras laaceastã meserie. Învãþpas cu pas ºi asta mãatrage foarte mult,învãþ ceva ce îmidoresc, pornind de la

faptul cã mi-am doritfoarte mult aceastãmeserie, nu ºtiu cum,am simþit cã îmidoresc ºi cred cã gãs-esc lucruri noi cufiecare ocazie, cufiecare experienþã. Celmai mult m-a atrasmodul acesta de aface altceva. Adicã nu

stau la un birou, nufac calcule, nu stau sãsemnez acte, ci mãjoc un pic cu anumiteatitudini, cu anumitestãri, cu anumite per-soane aflate în altevieþi puse în alte con-texte. E ceva nou tottimpul. Fiecare rol areceva nou, cevaaparte”, ne maispune actriþa. Teatruldin Petroºani ºi-a gãsitloc în ultimii ani pescena marilor teatredin þarã, dar ºi dinlume. Graniþele aufost îndepãrtate prinprofesionalismul decare au dat dovadãactorii, regizorii ºi nuîn ultimul rând managerul instituþieiNicoleta Bolcã. Deaceea tot mai mulþitineri aleg sã vinã laPetroºani sã joace peaceastã scenã.

“Sunt din Târgu

Jiu. Pentru al doileaan al meu la Petroºanisunt foarte mulþumitãde salariu. Din cauzasocietãþii în care trãimnu ne descurcãm cusalariul care îl avem ealtceva ºi nu îmi per-mit sã vorbesc despretreaba asta pentru cãnu prea ºtiu.

Mie îmi convinefaptul cã am unsalariu destul de bun,faptul cã locuiesc ºitrãiesc cu niºte utilitãþipe care eu nu leplãtesc asta îmi con-ferã cumva un avan-taj, un beneficiu. Sepoate la Petroºani,pentru cã am avutnorocul sã vin laPetroºani, am avut

cum sã dau un con-curs. Nici mãcar nuterminasem facultateaîncã ºi am venit aicipentru cã ºtiam cã ande an au fost locuridisponibile laPetroºani. Sunt foartemulte teatre din þarãunde nu gãsim lucrulacesta ºi sunt ºi maiaproape de casã ”, nemai spune Amelia.

Amelia nu este singura pentru careteatrul este ºi casã ºilocul de muncã. Alþitineri din mai multeoraºe mari ale þãrii auvenit la Petroºanipentru a ne încântade fiecare datã cândurmãrim o piesã deteatru.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 Septembrie 20144 Actualitate

Teatrul, casã ºi loc de muncãPasiunea pentru meserie îi cazeazã la locul de muncã

M eseria fãcutã cu pasiune ºi dãruire totalã. Amelia Toaxen este actriþãa Teatrului Dramatic I.D. Sîrbu din Petroºani de doi ani. Ea ne

demonstreazã cã aceastã meserie este una în care trebuie sã pui suflet ºi sãte adaptezi. Pentu Amelia, teatrul este ºi casã, dar ºi locul unde îºi desfã-ºoarã activitatea. Ea locuieºte de doi ani în incinta edificiului de culturã.Cum este sã locuieºti ºi sã munceºti în acelaºi loc ne spune chiar Amelia.

Vizita unei delegaþiiitaliene din Oristano -Sardinia în judeþulHunedoara

O delegaþie italianã din Oristano,Sardinia efectueazã o vizitã de

lucru în judeþul Hunedoara în perioada11-12 septembrie 2014.

Membrii delegaþiei vor prezenta un proiectderulat cu fonduri nerambursabile din FondulSocial European, destinat incluziunii sociale

pentru persoanele dezavantajate ce audesfãºurat activitãþi în cadrul fermelor agricolesau în legãturã directã cu serviciile de catering,sub directa preocupare a serviciilor de sãnãtatepublicã din Provincia Oristano. Proiectul a fostrealizat de Oraºul Oristano (Lider) ºi a implicattoate cele 22 de primãrii din provincie.Delegaþia condusã de primarul oraºuluiOristano, Guido Tendas, va fi primitã oficial depreºedintele Mircea Ioan Moloþ în ziua de joi,11 sept 2014, la ora 11.00, la sediulConsiliului Judeþean.

Programul delegaþiei mai cuprinde vizite în judeþ ºi organizarea unei mese rotunde cufactori de decizie instituþionalã din JudeþulHunedoara ºi Provincia Oristano.

Monika BACIU

“Ne ajutã foartemult pentru cã noi nuam avut canalizare ºiera greu cu haznale.Nu am avut haznasepticã, iar acum acestsistem ne ajutã foartemult. Noi stãm într-ozonã mai joasã decâtconducta principalã decanalizare ºi ne-a traso conductã auxiliarãprin care ne-am

cuplat. Este foarte bin-evenitã”, spune uncetãþean.

“Foarte mult neajutã, s-au eliminattoate scurgerile deapã, ne-am racordatcu tot ce avem ºi neajutã extraordinar demult. Nu mai mergeapa pe uliþã. Efuncþionalã, eu m-amracordat ºi nu avemnicio problemã”,spune un alt cetãþean.

Investiþia a fost real-izatã de autoritãþilelocale de la Petrilaprin fonduri guverna-mentale, iar acumpeste 100 de familii

beneficiazã decanalizare,urmând ca ºirestul sã seracordeze.

“Suntem lastaþia de epurarede la Cimpa, faceparte din sistemulde canalizare pecare l-am efectuatprin ordonanþa 7a GuvernuluiRomâniei, l-amfinalizat în anul2011, sistemul afost predat la

ApaServ, astãzi facemrecepþia finalã la acestsistem, statþia se aflãîn funcþiune, avempeste 160 de familiiracordate la acest sis-tem de canalizare, nusunt probleme sã fiepuse nici de construc-tor, de bene-ficiar, deoperatorulApaServValea Jiului.Suntem însfârºit pelinie dreaptã,vom insistaca cetãþeniisã se branºeze la acestsistem de canalizare ºimai mult decât atât sãfie foarte clar cãcetãþenii sunt obligaþiunde au posibilitateasã se branºeze, sã sebranºeze la acest sis-tem de canalizare con-form legislaþiei careeste în vigoare. Suntunii, cazuri izolate,care zic cã dacã autrãit 50 de ani cu ogroapã în fundul grã-dinii trag o þeavã ºi sepoate ºi aºa. Eu atrimis în scris la toþi

cetãþenii care au posi-bilitatea sã sebranºeze, au termen30 de zile, vom colab-ora cu ApaServ cadupã ce se branºeazã,sã le facã contracte,vor beneficia de ser-vicii autorizate ºi decalitate din parteaApaServ ºi noi nevom ocupa sã lecreem condiþii”, adeclarat Ilie Pãducel,

primarul oraºuluiPetrila.

Staþia va fi adminis-tratã de societatea deapã din Valea Jiuluicare nu va avea ben-eficii de pe urma aces-teia, ci doar pierderi.Singurii care suntavantajaþi sunt local-nicii din zona Cimpa.

“Aceastãmicrostaþie de epurarea adus un plus vizavide tot ce înseamnãimpactul asupra medi-ului în ceea ce priveºteapa rezultatã de la

staþiile de epurare.Dacã pânã acum eleerau deversate directdin fose septice, acumtot ce vedem aici e unsistem centralizat decanalizare ºi a adus unplus din punct devedere al mediului.Cetãþenii care suntobligaþi la acest sistemtrebuie sã ºtie cã e unserviciu care va fiîntreþinut ºi exploatat

de cãtreApaServ careva aduce unplus pentrucetãþean, dardin punctvedere finan-ciar aduce unminus soci-etãþii întrucât

cheltuielile deexploatare sunt multmai mari decât servici-ile care le încasãm noivizavi de serviciul decanalizare”, a declaratCristian Ionicã, direc-tor tehnic al SCApaServ Valea Jiului.

Cei care sebranºeazã la acest sis-tem urmeazã sãîncheie contracte cufurnizorul de apã ºicanal din Valea Jiului.Canalizarea din Cimpaa costat miliarde de leivechi.


DianaMITRACHE

Municipalitatea dinPetroºani a obþinut,printr-un proiectfinanþat din fondurinerambursabile, sumanecesarã înfiinþãriiunui centru de infor-mare turisticã. Baniiau fost viraþi în con-turile primãriei, iarvaloarea investiþiei seridicã la circa600.000 de lei.Construcþia prindedeja contur, deºi ter-menul final de exe-cuþie expirã la fineleanului viitor.Proiectul, însã, a fost

depus din anul 2011,dar contractul s-asemnat abia în acestan. „Ne bucurãm cãîn sfârºit s-a semnatcontractul ºi cã începlucrãrile ºi noi, ca ºiperioadã de finalizare,avem pânã înoctombrie 2015.Constructorul are ladispoziþie 6 luni pen-

tru execuþia lucrãrilor,sã vedem cu posibili-tate de întrerupere petimpul iernii”, a spusPaula Dragoº, ªefaBiroului de imple-mentare a proiecteloreuropene.

Valoarea totalã,care include ºi TVA-uleste de 616.000 delei ºi, la final, centrul

naþional de informareturisticã va arãta dupãstandardele europene,putând fi zãrit deorice turist. Acesta vafi amplasat lângãclãdirea ce gãduieºteParchetul de pe lângãJudecãtoria Petroºani.

Centru pentru turiºti la Petroºani

S taþiunea turisticã de interes naþional, Petroºani, carecuprinde ºi Parângul, va avea un centru de infor-

mare pentru turiºti. Cosntrucþia a început în aceste zile ºieste amplasatã la intrarea dinspre Deva în Capitala VãiiJiului. Abia când va fi gata, turiºtii vor putea afla caresunt obiectivele turistice ce pot fi vizitate aici.

Din trecut, au revenit în secolul XXI

Canalizarea din Cimpa îºi aratã utilitateaS ute de cetãþeni din Petrila auajuns în secolul XXI în ceea ce

priveºte serviciile de care benefici-azã. Marþi, autoritãþile de la Petrilaîmpreunã cu reprezentanþiiApaServ Valea Jiului au fãcutrecepþia unei staþii de epurare.Acum cetãþenii din zonã vor firacordaþi la serviciile de canalizare.

Monika BACIU

“Atât pentru copilulmic, cât ºi pentru fam-ilie este un momentîncãrcat de multeemoþii. Pãrinþii suntemoþionaþi pentru cãmicuþii lor vor pãºipentru prima datã într-o altã colectivitate, maialrgã, cum sunt gru-pele de copii, iar copiiisunt emoþionaþi pentrucã nu ºtiu cum va fiaceastã lume în care

tocmai vor intra. Eucred cã tot ceea ce s-afãcut pentru ca noi sãîi aºteptãm într-un cli-mat socio-educativ plã-cut va fi un punctcâºtigat pentru noigrãdiniþele. Ei se vorsimþi bine. Clasele suntcurate, sunt arajate,sunt pline de jucãrii ºide tot felul de obiectede mobilier atractivepentru copii, doam-nele educatoare se aflãdupã o vacanþã bine

meritatã, dar dupã ovacanþã în care ºi-auputut strânge din nouenergia ca sã înceapãun an bun ºcolar aºacã eu cred cã estebine”, a declaratLucia Muntean, direc-tor grãdiniþe Petroºani.

Prima zi de grã-diniþã a rãmasîntipãritã probabil înmintea multora dintrenoi. O nouã lume sederuleazã în faþa celuimic, o lume strãinã, în

care toþi cunoscuþiilipsesc. Lumea deacasã este completatãde lumea de la grã-diniþã. Noi prietenii sevor lega aici, iarcadrele didactice au unrol însemnat în aceastãdezvoltare a copilului.

“Una dintre prob-lemele mari alepãrinþilor tuturor copi-ilor care încep grã-diniþa este cã începaceastã perioadã deadaptare a copilului lao nouã colectivitatesau pentru cei care aufost la grãdiniþã aniitrecuþi adaptarea lordupã vacanþã la uncoelctiv de copii. Aicieu am ideile mele,pãrinþii trebuie sã aibã

rãbdare, pentru cãcopiii mai plâng pen-tru cã existã acest sen-timent de acasã pentrucei micuþi în care eisunt cineva special, încare se aflã toþi ceicare îl iubesc pe el ºipe care el îi iubeºte ºiatunci intrarea în grã-diniþã pentru cel mititelde 3 ani poate însem-na o ameninþare cãtoate aceste lucruri vorfi pierdute ºi aicipãrinþii au un rolfoarte important pen-tru a le prezenta într-un mod pozitiv totceea ce se va întâmplala grãdiniþã, iar doam-nele educatoare aurolul foarte greu de a-iatrage pe copii spreactivitãþile grãdiniþeiastfel încât ei sã seadapteze mai uºor”, amai spus sursa citatã.

Prima zi la grãdiniþãreprezintã debutulvieþii de ºcolar.Aceastã zi este unacare nu se uitã nicio-datã ºi care dã startulunor alte etape dinviaþa noastrã ca om.

“Acets prim paseste de fapt startul pecare copilul îi ia saudebutul vieþii

preºcolare careînseamnã foarte multpentru formarea luiviitoare, modul în carecopilul începe grãdiniþaeste un mod care vaavea multã influenþãpe termen lung asupraformãrii lui. Dacãînceputul grãdiniþeieste dificil, dacãadaptarea copilului lagrãdiniþã nu esteacompaniatã de curajulºi parteneriatulpãrinþilor cu educa-toarea pentru a-i încu-raja ºi a le demnostracã acolo sunt alþi copiica ºi ei cu care se vorjuca, cã fiecare zi îngrãdiniþã este o aven-turã extraordinarã, eipot sã facã lucruri pecare le iubesc ºi care îiintereseazã. Dacãlucrurile acestea nu sevor face atunci copilulva avea o problemã”,a mai spus LuciaMuntean.

Prima zi de gradini-ta poate fi coplesi-toare pentru copil.Sunt prea multe activi-tati si experiente noicu care trebuie sa aibade-a face brusc si acestlucru il sperie.


Prima zi de grãdiniþã, impact asupra copilului

P ersonaje din desene animate, feþi frumoºi, zâne ºimulte, multe jucãrii îi vor aºtepta pe cei mai mici

dintre ºcolari. Grãdiniþele îºi vor deschide porþile luni,iar aceastã zi va fi prima de ºcoalã pentru mulþi dintrecopii. Educatoarele spun cã aceastã zi poate avea unimpact pe termen lung asupra celui mic.

Monika BACIU

Locurile din grã-diniþe nu s-au ocupatîn totalitate, iarresposanbilii instituþi-ilor de învãþãmântspun cã îi aºteaptã pepãrinþi pentru a-iînregistra pe cei micipânã în data de 15septembrie, datã carecoincide cu debutulnoului an ºcolar.

“Politica grãdiniþeinoastre este aceeaºide mai multã vreme.Noi avem locuri sufi-ciente, fiind a douagrãdiniþã ca mãrimepe judeþ, noi avemmulte locuri ºi pentruprogarm normal ºi

pentru progarm pre-lungit. În mare parteaceste locuri se ocupãcam în perioada încare au loc înscrierilecopiilor, dar pentru a-isprijini pe pãrinþi caresunt plecaþi în strãinã-tate ºi care îºi lasãcopiii cu alþi aparþinã-tori, bunici sau rude ºicare pe perioada veriiîi iau ºi þin copiii cu eiacolo ºi ei revin amitârziu acasã, întot-deauna pentru aceºticopilaºi noi am pãs-trat un numãr delocuri astfel încât capãrinþii sã poatã bene-ficia de înscrierea laprogram prelungit saula program normal a

copiilor lor.Încã maiînscriempânã îndata de 15septembrie,dar fiecarepãrinte carea întârziatsã vinã sãîºi înscriecopilul pânãvineri ar tre-bui sã ofacã”, a

declarat LuciaMuntean, director grã-diniþe Petroºani.

La grãdiniþa de pestrada Constructoruluiîncã mai sunt locuridisponibile la progra-mul prelungit.

“Pânã la ora aceas-ta avem înscriºi îngrãdiniþã 630 ºi cevade copii, noi cândvorbim de locuri libereîn grãdiniþe ne referimdoar la programulprelungit undenumãrul de paturiunde dorm copiii dãnumãrul de locuri pecare aceºtia îi potocupa într-o grãdiniþã.La program normal,clasele sunt de 20 ºide peste 20, la pro-gram prelungit, deasemenea. Deci înmomentul acesta armai fi pentru progra-mul prelungit, vreo 20de locuri”, a mai

spus sursa citatã. Luni, 15 septem-

brie, este ultima zi deînscrieri la grãdiniþe.Astfel, pãrinþii care nuau avut timp pânãacum sã facã acestlucru, mai au la dis-poziþie câteva zile.

Încã mai sunt locuri libere la grãdiniþe

Î ncã 20 de locuri libere la grãdiniþa cu program

prelungit de pe stradaConstructorului din Petroºani.


MaximilianGÂNJU

Liderii UNPRHunedoara considerãcã iniþiativa lui CãlinPopescu Tãriceanuprivind suspendareadin funcþie a preºedin-telui Traian Bãsescunu este principala pre-ocupare a românilor,în condiþiile în caremai sunt circa trei lunipânã la alegereanoului preºedinte.

„Am primit ºi noi dinpartea domnuluiTãriceanu motivareapropunerii dumnealui,este o perioadã dereflecþie, de gândire,dar ºincer sã fiu eucred cã nu va fiangrenatã AlianþaPSD-UNPR în acestdemers. Aºa cred laaceastã orã, dar încâteva zile se va lua odecizie care nu estedeloc simplã, nu esubiect de cancan.

Este prea importantca sã decizi uºor, însãeu mai cred cã nuaceasta este proble-ma”, a declaratpreºedintele UNPRHunedoara.

A r vrea dar numai are rost

Liderul PSDHunedoara se afla la oºedinþã în Timiºoara ºinu a putut sã-ºiexprime punctul de

vedere cu privire lainiþiativa lui CãlinPopescu Tãriceanu.

Cert este cã socialdemocraþii nuîmbrãþiºeazã ideeaunei suspendãri a luiBãsescu, deºi ºi-ardori demiterea lui.Nici UDMRHunedoara nu vedeoportunã suspendareapreºedintelui. Potrivitliderului UDMRHunedoara, IuliuWinkler, suspendareaîn acest moment ar fidoar o chestiunepoliticianistã. Acestaconsiderã ºi cã deciziade suspendare nu econstructivã ºi nuaduce un plus pentruromâni.

C e i seimputã

PreºedinteleSenatului a începutdemersurile pentrususpendarea ºefuluistatului având ca

motive :„nenumãratele încãl-cãri ale prevederilorconstituþionale puse înoperã de PreºedinteleRomâniei în anii 2013ºi 2014”. Calendarular fi suspendarea decãtre Parlament aPreºedinteluiRomâniei în preajmadatei de 23 septem-brie ºi organizareaReferendumului dedemitere a Preºedin-telui României pe datade 2 noiembrie,aceeaºi zi în care seorganizeazã primul turde scrutin al alegerilorprezidenþiale.„Coincidenþa dateiprimului tur alalegerilor prezidenþialecu Referendumul dedemitere al Preºedin-telui României va creapremise favorabileîndeplinirii cvorumuluilegal de 50%+1”, asusþinut Tãriceanu.

MariusMITRACHE

În fapt, respectivainiþiativã, care s-abucurat ºi de sprijinulcâtorva colegi deputaþihunedoreni, a fost

adoptat în luna iunie,dar preºedinteleRomâniei nu a pro-mulgat-o pe motiv cãeste discriminatoriedeoarece fãceareferire doar la câtevalocalitãþi. Potrivit dep-utatului CristianResmeriþã senatoriiPSD au cerut extin-derea acestei pentrutoate categoriile debugetari, ºi astfel aapãrut Legeaamnistiei.

“Propunere legisla-tivã privind exoner-area de la platã aunor sume de cãtrepersonalul plãtit dinfonduri publice,prezentatã în CameraDeputaþilor la data de27.11.2013 are labazã iniþiativa mealegislativã ºi a câtorvacolegi deputaþi.Prezentatã în BiroulPermanent alCamerei Deputaþilorîn data de13.05.2013,cuadresa nr268/13.05.2013, îndata de 24.06.2014 a

fost adoptatã deCameraDeputaþilor ºipe data de30.06.2014 afost trimisãspre promul-

gare PreºedinteluiRomâniei, însã acestanu a promulgat-o. Îndata de de14.07.2014preºedintele a solicitatreexaminarea aces-teia. Trimisã sprereexaminare cãtreSenat, colegii senatoriPSD au solicitat extin-derea acesteia pentrutoate categoriile debugetari care se aflauîn situaþia la care facereferire PROIECTULde LEGE. Proiectulde Lege nr.528/2013 este adop-tat în data de09.09.2014 deCamera Deputaþilorcu toate revizuirileimpuse, aceasta fiind

camerã decizionalã”,ne-a declarat CristianResmeriþã.

Deputatul Cristian Resmeriþã, “pãrintele” legii amnistiei

D eputatul deValea

Jiului, CristianResmeriþã esteiniþiatorul legiiamnistiei gen-erale, de la prop-unerea sa legisla-tivã privindexonerarea de laplatã a unorsume de cãtrepersonalul plãtitdin fonduri pub-lice prezentatã înCameraDeputaþilor ladata de27.11.2013.

Suspendarea ºefului statului doritã, dar neoportunã

L iderii hunedoreni împãrtãºesc opinia colegilor dinPSD potrivit cãreia suspendarea lui Traian

Bãsescu n-ar fi oportunã în condiþiile în care oricummandatul i se terminã peste câteva luni.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 Septembrie 20148 Actualitate Actualitate 9

V ictor Pontaeste cel mai

activ pe Facebookdintre candidaþii laPreºedinþie, în sãptãmâna 1-7 septembrie,având 40 de postãripe wall-ul sãu, careau adunat 176.398de like-uri ºi 10.720de comentarii ºi12.204 share-uri,relevã o analizã aMediafaxResearch&Monitoring.

Potrivit analizei, înprima sãptãmânã a luniiseptembrie prezidenþia-bilii au avut în total 115postãri, care au însumat348.000 de like-uri,având astfel un impactasupra unui numãr deoameni comparabil cunumãrul telespectato-rilor postului tv de ºtiriAntena 3 la o orã deprime-time.

Ponta este urmat întop de Klaus Iohannis,cu 34 de postãri111.205 like-uri, 4.444comentarii ºi 7.480share-uri, Elena Udrea -26 postãri, 59.382 like-uri, 2.731 comen-tarii ºi 2.967 share-uri,Szilagyi Zsolt - 8postãri, 625 like-uri, 7

comentarii ºi 95 share-uri, CãlinPopescu Tãriceanu - 6 postãri, 382 like-uri,40 comentarii ºi 50share-uri ºi DanDiaconescu cu opostare, care a adunat47 de like-uri, 21 decomentarii, dar care nu afost distribuitã de nimeni.

În ceea ce priveºteanaliza conþinutuluipostãrilor, Victor Pontaa abordat cu precãdere

aspecte legate de familie, realizãri aleguvernãrii, aspectelegate de actualitateapoliticã, cum ar fi: vizitaîn China, criza dinUcraina, reducereaCAS, etc. Unele dintremesajele politice suntînsoþite de atacuri laadresa adversarilor.

Cele mai multeaprecieri le-au strânsfotografiile de familie,în special cele în careau apãrut copiii sãi. Dincele 40 de postãri 18au fost mesaje politiceacoperind toatedomeniile vieþii politice,care au strâns 46.120like-uri ºi 4.540

share-uri, 11 au fostmesaje legate de vizitaîn China, care au primit54.425 like-uri ºi 5.500share-uri, 8 au fostmesaje cu poze ale familiei Ponta, care aucontorizat 63.000 like-uri ºi 900 share-uri ºi3 mesaje personale, careau primit 12.853 like-uriºi 1.264 share-uri.

Klaus Iohannis abor-deazã ºi el principaleleteme de actualitate, încheie criticã la adresaactualei guvernãri.Mesajul lui Iohannis estepreponderent abstract,reactiv ºi cu accent peviitor. ªi Iohannis aapreciat avantajelecomunicãrii în socialmedia, oferind fanilor34 de postãri, din care21 au fost mesajepolitice, care au obþinut69.034 like-uri ºi 5.903share-uri, 9 relatãridespre vizite în þarã, cu23.149 like-uri ºi 941share-uri ºi 4 mesajepersonale, cu 19.022like-uri ºi 636 share-uri.

Elena Udrea s-a concentrat sãptãmânatrecutã pe Facebookasupra "turneului elec-toral" care a acoperitaproape tot vestul þãrii,precum ºi judeþulDâmboviþa, dar nu auitat sã sublinieze ºiapropierea faþã defamilia lui TraianBãsescu, postând opozã cu nepoata acestu-ia. Udrea oferã fanilor26 de postãri în care seprezintã în acelaºi timpca femeie activã ºi între-prinzãtoare, dar ºi caopozant al guvernãriiPonta ºi "intim" al familiei Bãsescu. Dincele 26 de postãri 18sunt relatãri de la viziteîn þarã, ce au totalizat35.543 like-uri ºi 1.315share-uri, 2 sunt mesajepolitice cu atacuri laadversarii Ponta ºiIohannis, care au primit3.134 like-uri ºi 988share-uri, 4 sunt referirila prezenþe în diverseemisiuni, cu 6.476 like-uri ºi 468 share-uri

ºi 2 mesaje personale,cu 14.229 like-uri ºi196 share-uri.

Ceilalþi candidaþi nupar sã acorde impor-tanþã prea mare comu-nicãrii pe Facebook.Astfel, Szilagyi Zsolt are8 postãri, toate în limbamaghiarã, CãlinPopescu Tãriceanu în 6postãri face referirestrict la prezenþa sa înemisiuni televizate saula evenimente dificil deidentificat, iar DanDiaconescu, deºi arepropria-i paginã depolitician poate fi considerat aproapeabsent din Facebook, cuo singurã postare.

În ceea ce priveºte"engagement-ul" fanilor,cel mai bine stã KlausIohannis, care deºi aremai puþini fani caPonta, 15,64% dintreei discutã despre ce apostat prezidenþiabilulACL. Iohannis esteurmat în acest top deSzilagyi Zsolt, cu7,37%, Cãlin PopescuTãriceanu - 1,34%,Elena Udrea - 1,27%,Victor Ponta - 0,85%,Dan Diaconescu -0.64%.

Szilagyi Zsolt, care

posteazã numai în limbamaghiarã, are cea mai mare "putere" amesajului în rândulfanilor sãi, 3,47% dintre aceºtia apreciindpostãrile (medie sãp-tãmânalã pe postare),urmãtorii fiind KlausIohannis - 2,58%, ElenaUdrea - 1,16%, VictorPonta - 0,93%, CãlinPopescu Tãriceanu -0,45% ºi Dan

Diaconescu - 0,32%.Evoluþia numãrului de

fani faþã de sãptãmânaanterioarã (25 - 31august) aratã creºteri latoþi prezidenþiabilii:Victor Ponta - 0.9%,Klaus Iohannis - 18,5%,Elena Udrea - 1,3%,Szilagyi Zsolt - 8%,Cãlin PopescuTãriceanu - 1,4%, DanDiaconescu - 0,2%.

Evoluþia numãrului de

like-uri faþã de sãptãmâna anterioarãaratã creºteri laVictor Ponta (8%),Elena Udrea (21,2%), Szilagyi Zsolt (56,6%),Cãlin PopescuTãriceanu (6,7%) ºi scãderi la Klaus Iohannis (-65,4%)ºi Dan Diaconescu (-64,1%).

(mediafax)

M ajoritateacetãþenilor ar

fi mai degrabãdeschiºi în a vota ofemeie pentru ceamai înaltã funcþie înstat, alegere pe carear face-o 47,5% dintre români,relevã un barometrude opinie realizat deINSCOP.

Cercetarea sociolo-gicã aratã cã 40,8% nu ar vota o femeie înfuncþia de preºedinte alRomâniei.

Conform surseicitate, 42,9% dintreromâni considerã cãeste mai puþin impor-tant dacã preºedinteleeste bãrbat sau femeie.

În acelaºi timp,38,1% spun cã ofemeie nu ar fi potrivitã

pentru funcþia depreºedinte, în timp ce11,9% dintre respondenþi afirmã cã o femeie e mai potrivitã pentru funcþiade preºedinte decât un bãrbat.

Alegerea unei femeiîn funcþia de preºedinteal României nu arschimba nimic, aprecia-zã 39,9% dintre ceicare au participat lasondaj. Totodatã,

23,1% cred cã arschimba lucrurile înbine, 15,4% spun cã ar fi mai rãu cu ofemeie-preºedinte.

Barometrul "INSCOP— Adevãrul despreRomânia" a fost realizatde INSCOP Research lacomanda "Adevãrul" înperioada 30 august —4 septembrie 2014.Volumul eºantionului afost de 1.058 persoaneºi este reprezentativ

pentru populaþiaRomâniei de 18 ani ºipeste 18 ani. Eroareamaximã admisã adatelor este deplus/minus 3%, la ungrad de încredere de

95%. Metoda folositã afost cea a sondajului deopinie pe baza unuichestionar aplicat deoperatorii de interviu ladomiciliul respon-denþilor.

Aproximativ 4.000de angajaþi ai PoºteiRomâne urmeazã sãfie disponibilizaþi

P oºta urmeazã sã dea afarã4.000 de angajaþi,

deoarece nu aufost de acord cureducerea salari-ilor, informeazãRomânia TV.Mãsura a fostanunþatã de direc-torul general alcompaniei de stat,Ion Smeeianu.Acesta ºi-a justifi-cat salariul de6.000 de euro prin stresulfoarte mare al funcþiei.

Activitatea Poºtei Române ascãzut considerabil în ultimii ani, aºacã ºi numãrul de angajaþi trebuieredus, spun ºefii din Poºta Românã.Aceºtia au calculat cã aproximativ4.000 de angajaþi trebuie concediaþipentru ca activitatea poºtei sã revinãla normal.

Sindicatele contestã însã acestecifre ºi spun cã cel mult 3.500 de

angajaþi ar trebui concediaþi.La sediul central al Poºtei

Române din Capitalã urmeazã sãaibã loc mai multe negocieri întreconducerea Poºtei ºi sindicate înprivinþa numãrului de angajaþi caretrebuie concediaþi.

Cu toate acestea, sindicatele suntnemulþumite de activitatea actualuluidirector general, Ion Smeeianu, pe

care îl acuzã cã ar fi unul dintre ceivinovaþi de situaþia dezastruoasã încare a ajuns Poºta Românã.Directorul general încaseazã lunarcirca 6.000 de euro, însã el are o justificare pentru acest salariu ridicat. El spune cã este foarte stresat, este o activitate foarte stresantã. De exemplu, luni el nuavea bani sã plãteascã salariile angajaþilor, deoarece FISC-ul a blocat conturile Poºtei Române dincauza datoriilor neachitate.

Ce ºi cât posteazã prezidenþiabilii peFacebook ºi care sunt efectele

INSCOP: 47,5% dintre români ar votao femeie pentru funcþia de preºedinte

Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 Septembrie 201410 Educatie


C u câteva zileînainte de

începutul nouluian ºcolar nu secunoaºte modali-tatea de decontarea biletelor de cãlã-torie pentru elevi.

Anul trecut, eleviihunedoreni care au de parcurs mai mulþikilometri pânã la instituþia de învãþãmântau rãmas fãrã banii denavetã. Nici acum,când mai sunt câtevazile pânã la debutulnoului an ºcolar nu secunosc date legate deacest aspect.

Situaþia îi este adusãla cunoºtinþa ministru-lui Educaþiei de undeputat hunedorean.

La nivelul judeþuluiHunedoara peste2000 de elevi parcurgzilnic zeci de kilometripentru a ajunge launitãþile deînvãþãmânt. Anul tre-cut, pentru aceºti elevi,suma alocatã ca platãa deconturilor petransportul între casã

ºi ºcoalã a fost de100.000 de lei pelunã.

Un raport alMinisterului Educaþiei arelevat faptul cã trans-portatorii au umflatpreþurile în aºa felîncât sã încaseze maimulþi bani pentru

naveta elevilor. În raportul public pe

2012 al Curþii deConturi se precizeazãcã, potrivit legii,elevilor care nu pot fiºcolarizaþi în localitatea

de domiciliu li sedeconteazã cheltuielilede transport din bugetul MinisteruluiEducaþiei, Cercetãrii,Tineretului ºi Sportului(MECTS), prin unitãþilede învãþãmânt la caresunt ºcolarizaþi, pebazã de abonament, înlimita a 50 de kilo-metri, sau li se asigurãdecontarea sumei cereprezintã contravaloa-rea a opt cãlãtorii dus-întors pe semestru,dacã locuiesc la internat sau în gazdã.

Mai exact, pe rutelede transport pe carenu a existat con-curenþã, tarifele practi-cate de operatorii de

transport auto pentruabonamentele lunareale elevilor au înregis-trat valori maxime(ex.: operatorii detransport din judeþeleCovasna, Brãila,Tulcea, Hunedoara,Maramureº) ºi tarifelemaxime practicate deoperatorii de transportauto pentru abona-mentele lunare aelevilor au înregistratvalori de pânã la ºaseori mai mari decât tarifele practicate, pedistanþe similare, deCFR Cãlãtori, pentruabonamentele lunarede transport feroviarde cãlãtori.

Monika BACIUMonika BACIU

Înscrieri timideîn cea de-adoua sesiuneÎ nscrierile pentru studiile

universitare de licenþã audebutat, timid, la Universitateadin Petroºani. Luni a fostprima zi în care tinerii absol-venþi de liceu au avut posibili-tatea de a-ºi depune dosarele învederea continuãrii studiilorsuperioare. Dupã douã zile,numãrul celor care s-au înscriseste redus în comparaþie culocurile disponibile.

“Pânã în prezent avem 60 de candidaþi înscriºi la studiile universitare de licenþã, o situaþie îndetaliu pe facultãþi ar fi urmã-toarea, la Facultatea de ªtiinþe sunt31 de candidaþi, la Facultatea deInginerie Mecanicã ºi Electricã 18candidaþi ºi la Facultatea de Mine11 candidaþi. Aici avem disponibilela studiile universitare de licenþã344 de locuri bugetate pentruaceastã sesiune de licenþã din lunaseptembrie”, adeclarat prorec-torul UPET, Conf.univ. dr. ec.Codruþa Dura.

Pentru aceastãsesiune, s-adeschis un centrude înscrieri ºi laTârgu Jiu.

“Acest centrude înscrieri adevenit funcþionalabia în ziua de ieriºi sunt deja câtevapersoane care ºi-au depus

dosarele ºi în acest centru”, a maispus sursa citatã.

Tinerii care vor sã urmeze cursurile universitare pot sã îºidepunã dosarele de înscriere pânãîn data de 18 septembrie.

“Calendarul prevede o perioadãmai lungã de înscrieri comparativcu cea din varã. În 18 septembriese va trage linia ºi atunci vomputea sã spunem mai multe.Deocamdatã nu avem o imagine de ansamblu”, a conchisprorectorul UPET.

Pentru aceastã sesiune deadmitere, la Universitatea dinPetroºani pentru studiile universitare de licenþã mai suntdisponibile 344 de locuri bugetate.


Masterul,ocupat 100%M asterul, ocupat 100%.

În timp ce locurile de lastudiile universitare de licenþãsunt ocupate în proporþie denici 50%, în ceea ce priveºtemasteratul situaþia este totaldiferitã. Aici numãrul locurilorbugetate este ocupat total.

“În ceea ce priveºte studiile universitare de masterat au mairãmas doar 4 locuri bugetate ºisunt 626 de locuri cu taxã.Pentruacestea s-au înscris deocamdatã 22de candidaþi având în vedere cãcea mai mare parte a locurilorbugetate a fost ocupatã în varã.Am avut în total 200 de locuribugetate. La studiile de master,pânã în prezent s-au înscris 22 de

candadaþi, 12 fiind pentruFacultatea de ªtiinþe, 6 pentruFacultatea de Inginerie Mecanicã ºiElectricã ºi 4 pentru Facultatea deMine”, a declarat prorectorulUPET, Conf. univ. dr. ec. CodruþaDura.

ªi în cea de-a doua sesiune deadmitere, doar în primele douã zilede înscrieri, au fost 22 de per-soane care au optat pentru a urmacursurile de masterat.

Monika BACIU Monika BACIU

Naveta elevilor, subiect necunoscut

Primarul a adusbanii, dar vrea sã vadãcum sunt cheltuiþi. IliePãducel a plecat mier-curi la pas pe strãziledin Petrila, acolo undese fac lucrãri. Astapentru cã sunt foartemulte artere rutiere înEstul Vãii Jiului pe carese toarnã asfalt pentruprima datã, se facrigole de scurgere ºiprimarul vrea sã seasigure din timp cãtotul este în grafic.

„Eu joi dimineaþãam o analizã cu constructorul la acestproiect, pentru cã trebuie sã facem pro-

ducþie pânã la sfârºitulanului ºi îmi doresc ºi i-am spus ºi construc-torului, eu mã ocup sãaduc banii, ei de pro-ducþie ºi de calitatea ei.O sã facem o analizã ºila primãrie, pe fiecarelucrare în parte, dar,nu în ultimul rând, înteren, la faþa locului”, aspus Ilie Pãducel, pri-marul oraºului Petrila.

Zeci de strãzi dinPetrila ºi Lonea, oridin zonele periurbanesunt în curs deasfaltare ºi acolo seexecutã lucrãri. Baniivin, în parte, peproiecte de finanþare

europeanã, iarcontribuþialocalã se ridicãla aproximativ

25 000 000 de lei.Primarul ne spune carear fi arterele pe care sefac asfaltãri acum:„Lucrãm practic înCartierele 6 August,Muncii, Eminescu, pe4 strãzi din Brãtianu ºianume: ªoimilor, B.ªDelavrancea,Bucureºti, Parcului. De asemenea, lucrãmîn Cartierul Remete,pe strada Horea ºiGeorge Enescu. De ieriam atacat lucrãrile peTraian Vuia, pentrufinalizare ºi urmeazãapoi Popi, Dobreºti ºisã ne culpãm cu strada

Parcului, dincolo destadion ºi pe baniibugetului local amînceput asfaltarea pestrada Birãoni dinCimpa”, a mai adãugatIlie Pãducel.

Oraºul Petrila esteastfel, cel mai mareaºantier al Vãii Jiului,însã aici aproape toatearterele vor fi asfaltate,vor fi construite trotua-re ºi canale de scurge-re ºi acolo unde a fostintrodusã canalizarea,oamenii vor avea ºiasfalt.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE


A început numãrãtoarea inversã!

Sâmbãtã 13 septembrie, de la ora 18:00 vã aºteptãm laprimul spectacol din cadrul stagiunii 2014-2015.

PREMIERA spectacolului „PRAGUL ALBASTRU” de Ion D.Sîrbu, regia artisticã Cristian Ioan

PREMIANÞII FÃRÃ PREMII– ediþia a 41-a

Un om care-ºiiubeºte oraºul

Campania care se desfãºoarã laDeva începând din toamna anului trecut a ajuns sã fie cunoscutã graþieoamenilor care o susþin ºi se manifestãîn acest sens. Aceºti oameni sunt valoroºi la rândul lor. De aceea neexprimãm sentimentele de apreciere ºirecunoaºtere pentru cã au ales sã aratelumii cã frumosul este cel care con-teazã pentru fiecare dintre noi.

Pentru ediþia cu numãrul 41 a campaniei PREMIANÞII FÃRÃ PREMIIvã propunem un tânãr care prin eforturile proprii a încercat sã ajute pecei din jurul lui ºi, spunem noi, a ºireuºit. Lucian Marian a arîtat lumii cãdragostea faþã de locurile natale este unliant pentru oameni. A înfiinþat paginaCÂND SPUN HUNEDOARA, SPUNACASÃ, dorind sã þinã în contact pehunedorenii care au plecat pestehotare. În cadrul acestui proiect a pusaccentul pe promovarea oraºului în

care locuieºte, pe promovarea valorilorpe care le-a întâlnit în cadrul acestui locminunat, Hunedoara.

Lucian Marian a mai organizat oexpoziþie foto cu vânzare. La sfârºitulanului trecut a strâns fonduri pentru aajuta un centru de plasament dinHunedoara, pentru a face Sãrbãtorilede iarnã mai frumoase copiilor deacolo. Evenimentul a fost unul inedit ºireuºit. A dovedit cã atunci când vrei cuadevãrat, poþi sã ajuþi oamenii din jurultãu.

Prin toate aceste lucruri, LucianMarian a ajutat ºi ajutã la transmitereaunui mesaj cãtre lume: româniifomeazã un popor frumos. El a reuºitsã punã în luminã alþi oameni, a reuºitsã ne arate lumii aºa cum suntem, ºi cupãrþile bune.

Sâmbãtã, 13 septembrie 2014, ora11.00, profesorul Lucian Marian vinesã-l cunoaºtem ºi sã-i spunem cepãrere avem despre ceea ce face. Aveþiocazia sã-l priviþi în ochi, sã-i spuneþi ovorbã caldã ºi sã fiþi parte dintre ceicare îi vor mulþumi oficial printr-odiplomã ºi un buchet de flori venind înfaþa statuii lui Decebal din centrulDevei.

Iniþiatorii campaniei“Premianþii fãrã premii”

Inspecþie la strãzile în lucruP rimarul Ilie Pãducel incepe inspectarea stadiului lucrãrilor la strãzile din oraº.

Sunt foarte multe artere ce se aflã în reparaþii ºi pentru ca totul sã decurgãfãrã probleme, în aceste zile a pornit la picior prin oraº. Mai mult, la primãrie vor ficonvocaþi toþi cei care sunt responsabili de stadiul lucrãrilor.

O campanie naþionalã decombatere a violenþei

asupra copiilor în familie, inti-tulatã "Stop luptei de acasã!",a fost lansatã de organizaþiaSalvaþi Copiii, având la bazãdate statistice care aratã cã, în63% dintre familiile dinRomânia, violenþa asupra celormici reprezintã o realitatecotidianã ºi este privitã cuindiferenþã.

Preºedintele executiv al "SalvaþiCopiii" România, GabrielaAlexandrescu, a declarat cã, dinpãcate, acest procent nu reprezintã"excepþia, ci regula".

"Campaniile noastre împotrivaviolenþei au pornit din 2002 ºi pânãacum am reuºit sã implementãmcinci campanii pe aceastãtemã.Vrem sã scãdem toleranþa laviolenþã fizicã ºi emoþionalã ºi sã seimplementeze strategii naþionale deformare a competenþelor pãrinþilor",a spus Gabriela Alexandrescu, într-oconferinþã de presã.

Potrivit unui raport prezentat

public cu aceastã ocazie, întocmit în2013 de Autoritatea Naþionalã pen-tru Protecþia Drepturilor Copilului ºiAdopþie, peste 12.000 de situaþii deabuz asupra copiilor au fost sesizateoficial, din care 94% s-au petrecutîn cadrul familiei.

Grupele de vârstã cu riscul celmai mare de abuz din parteapãrinþilor sunt cele preºcolare ºi depubertate, iar, din totalul copiilor

care cad victime a violenþei în fami-lie, fetele reprezintã 52% , compar-ativ cu bãieþii — 48%.

În mediul rural, totalul cazurilorde abuz asupra copiilor este de 55% iar, în cel urban, 45%.

Campania "Stop luptei deacasã!", lansatã de organizaþia"Salvaþi Copiii România", se vaderula ºi pe parcursul anului 2015 ºiurmãreºte conºtientizarea metodelorpozitive de educare a copiilor.

"Salvaþi Copii" a pus la dispoziþiecentre de consiliere în Bucureºti,Iaºi, Timiºoara, Suceava ºi TgMureº.


CIORBE – PUTEÞI ALEGE ZILNIC,

ORICARE DIN FELURILE DE MAI JOS:

Ciorbã a la greq de puiCiorbã de burtãCiorbã de periºoareCiorbã de vãcuþãCiorbã de fasole cu afumãturãFelul doi, la alegere, din

felurile de mai jos + salatã& desert:

LUNI:- Ciocãnele cu sos de smântânã ºimãmãliguþã- Iahnie de fasole cu costiþã- Cotlet de porc cu sos de usturoiºi piure de cartofi- Ceafã la grãtar cu cartofi aurii

MARÞI:- Gulaº unguresc cu gãluºte- Spaghetti cu mazãre ºi bacon- Ruladã de porc cu spanac ºibrînzã ºi garniturã de cartofi pai

- Ficãþei de pui cu piure de cartofi

MIERCURI:- Tochiturã ardeleneascã cu piurede cartofi- Friptura þigãneasca ºi orez culegume- Rulada din piept de pui cu mozzarella ºi cartofi pai- ªniþel pui pane cu cartofiþãrãneºti

JOI:- Ostropel de pui cu mãmãliguþa- Chifteluþe marinate cu piure decartofi- Varza a la Cluj cu cîrnaþi- Piept de pui dulce-acriºor cu orez

VINERI:- Ciulama de pui cu smîntîna ºimãmãliguþa- Paprikas unguresc cu pipote depui ºi cartofi în chimen- Ceafa de porc la grãtar cu cartofi pai- Paste cu pui aromat

LUNA SEPTEMBRIE

Telefon comenzi: 0726 669 060www.3daqua.ro

E liminã birocraþia.

Persoanele caresuferã de cancerpot primi un biletde trimitere careeste valabil pentrumai multe ºedinþe.

În atenþia bolnavilorcare au nevoie de citostatice. CasaNaþionalã de Asigurãride Sãnãtateatenþioneazã bolnaviicu cancer cã au nevoiede un singur bilet detrimitere de la medicul

de familie pentru ocurã cu citostatice, iaraceasta poate fi demaximum ºaseºedinþe, programate deregulã la interval detrei sãptãmîni una decealaltã.

Preºedintele CNASa declarat cã esteimportant de reþinut cãmedicul de familiepoate elibera oricîtebilete de trimitere sîntnecesare pe parcursul

unei luni, dar în acelaºitimp nu vrea sã punãbolnavii care aunevoie de astfel dereþete pe drumuri.

La nivelul judeþuluiHunedoara în prezentsînt apoximativ 1500de bolnavi de cancercare au nevoie detratament cu citostatice.

În anul 2013 aufost descoperite 73 dehunedorence bolnavede cancer de col uterindin cele peste 5.600care ºi-au fãcut testul

Babeº -Papanicolau.Potrivit Direcþiei deSãnãtate PublicãHunedoara, peste 350de femei dintre celeînscrise în program aufost descoperite cu alttip de afecþiuni.

Cele mai multehunedorence care aufost testate în cadrulProgramului naþionalau fost cele cu vîrstacu prinsã între 40 ºi44 de ani, urmate degrupã de vîrstã de la35 la 39 de ani.


"Salvaþi Copiii" a lansat o nouã campanie naþionalã de combatere a violenþei asupra copiilor

Un singur bilet de trimitere...

Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 Septembrie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Sunteþi foarte bine dispus ºicomunicativ. Este momentul sãvã puneþi planurile în practicã,mai ales cã beneficiaþi de sprijinulfinanciar al unei rudenii. Nuneglijaþi problemele familiei!

Sunteþi preocupat de problemepersonale ºi aveþi tendinþa sãneglijaþi relaþiile sentimentale.Ar fi bine sã amânaþi afacerile.Astãzi vã recomandãm sã vãdedicaþi activitãþilor casnice.

Sunteþi hotãrât sã faceþi schim-bãri în relaþiile sentimentale. S-arputea sã faceþi cunoºtinþã cu opersoanã de care vã îndrãgostiþila prima vedere. Evitaþi discuþiileîn contradictoriu cu o persoanãmai în vârstã!

În prima parte a zilei, vã ocupaþide problemele cãminului. Familiaeste de acord cu ideile dumneav-oastrã ºi vã acordã tot sprijinul.Puteþi sã încheiaþi contracte ºi sãsemnaþi documente. Nu vã prip-iþi în luarea deciziilor!

Dacã v-aþi propus sã faceþi oschimbare în casã, acum estemomentul sã treceþi la acþiune.Puteþi sã zugrãviþi, sã faceþireparaþii sau sã instalaþi unaparat pentru aer condiþionat.

Aveþi mari ºanse de reuºitã înafaceri ºi în activitãþile legate decãmin. Aveþi, însã, grijã sã termi-naþi mai întâi ce aþi început!Dupã-amiazã primiþi vizita uneirude mai în vârstã, care vã solic-itã ajutorul într-o problemã finan-ciarã.

Astãzi nu este indicat sã semnaþidocumente oficiale sau sã vã ocu-paþi de afaceri. Parcurgeþi operioadã favorabilã relaþiilor sen-timentale. De asemenea, puteþisã concretizaþi proiecte legate decãmin.

În cursul dimineþii vã întâlniþi cuo veche cunoºtinþã, care vãinvitã la o întrunire. Aveþiocazia sã rezolvaþi o problemãsentimentalã mai veche, pe careaþi tot ignorat-o. Evitaþi discuþiileîn contradictoriu cu o femeie!

Astãzi este recomandabil sã nuvã implicaþi în activitãþi impor-tante. Relaxaþi-vã ºi odihniþi-vãmai mult. Prietenii sunt încântaþide propunerea dumneavoastrã dea merge într-o excursie.

O zi bunã pentru întâlniri senti-mentale, dar ºi pentru afaceri.Aveþi ºanse de reuºitã pe toateplanurile. Relaþiile cu partenerulde viaþã sunt foarte bune. Evitaþispeculaþiile de orice fel!

În cursul dimineþii aveþi multeprobleme de rezolvat, dar sunteþiîn formã ºi puteþi sã duceþi totulla bun sfârºit. Acordaþi maimultã atenþie relaþiilor sentimen-tale ºi familiei.

Orice ati face, nu veþi reuºi sã vãrespectaþi programul. în cursuldimineþii, aveþi mult de alergat îninteres personal ºi pentrupartenerul de viaþã. Aveþi posibil-itatea sã rezolvaþi probleme finan-ciare. Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:20 Biziday 11:00 Teleshopping 11:30 Exclusiv în România 12:20 România în 5 minute 12:30 Tribuna partidelor par-lamentare 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Legendele palatului,prinþesa Ja Myung 17:30 Legendele palatului,prinþesa Ja Myung 18:10 Din Þara de Foc laTijuana 18:40 România în 5 minute 18:50 Clubul celor caremuncesc în România

10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Blestemul din LasVegas 13:00 ªtirile Pro TV14:00Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Zborul 93 17:00 ªtirile Pro TV17:30 LaMãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Ãla micu’22:30 ªtirile Pro TV

10:30 Râzi ºi câºtigi 11:00 Trãsniþii11:30 Trãsniþii din Queens 12:00 Teleshopping 12:30 Trãsniþii din Queens 13:30 Teleshopping 14:00 Focus 14:30 Clanul Bau-Bau16:30 Focus 17:00 Walker, poliþist texan18:00 Focus

19:00 Râzi ºi câºtigi 19:30 Cireaºa de pe tort20:30 S.O.S., sãnãtatea mea! 21:30 Ajutor! Vreau sãslãbesc!

10:30 Vouã 10:45 Teleshopping 11:00 Dragoste dulce-amarã12:00 Vouã 12:15 Baronii12:45 Clipuri13:00 Vouã 13:15 Teleshopping 13:30 Mica mireasã14:30 Teleshopping 14:45 Copii contra pãrinþi 16:15 Fugarul17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Suflete pereche

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine16:00 Teleshopping 16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul:Sub domnia iubirii22:15 WOWbiz

10:00 ªtirile dimineþii 10:45 Teleshopping 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Evenimentul Zilei 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Evenimentul Zilei 18:00 ªtirile B1 19:00 Butonul de panicã 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu

10:45 Soþ de închiriat11:45 Pentru cã te iubesc12:45 Teleshopping 13:00 Culorile iubirii14:30 Legãturi riscante15:30 Minciuna16:30 Rosa Diamante17:30 Clona18:30 Soþ de închiriat19:30 Pentru cã te iubesc20:30 Culorile iubirii22:00 Legãturi riscante

10:00 Stirile Digi Sport10:15 Digi Sport Special11:00 Stirile Digi Sport11:15 Digi Sport Special12:00 Stirile Digi Sport12:15 Fotbal Club13:00 Stirile Digi Sport13:15 Fotbal Club14:00 Stirile Digi Sport14:15 Fotbal European15:00 Stirile Digi Sport15:15 Fotbal European16:00 Stirile Digi Sport16:15 Digi Sport Special17:30 Stirile Digi Sport18:00 Fotbal Club19:30 Stirile Digi Sport20:00 Digi Sport Special21:30 Stirile Digi Sport22:00 Fotbal European23:30 ªtirile Digi Sport

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Pumni de oþel22:30 Un show pãcãtos

În perioada menþionatã,iluminatul public a înregis-trat o scãdere cu 24,9%,iar consumul populaþiei ascãzut cu 1,9%. Exportulde energie electricã adepãºit 3,712 miliardeKWh, în creºtere cu 2,982miliarde KWh. Consumulpropriu tehnologic înreþele ºi staþii a fost de3,771 miliarde KWh înscãdere cu 185,5 milioaneKWh, respectiv cu 4,7%.În perioada 1 ianuarie —31 iulie 2014, resursele deenergie primarã au crescutcu 3,9%, iar cele deenergie electricã au urcatfaþã de aceeaºi perioadã aanului precedent cu 7,2%.Principalele resurse deenergie primarã au total-izat 18,332 milioane toneechivalent petrol (tep), încreºtere cu 679.900 tepfaþã de perioada similarãdin 2013.

Producþia internã a

însumat 12,738 milioanetep, în creºtere cu 1,5%faþã de aceeaºi perioadã aanului precedent, iar

importul a fost de 5,594milioane tep, în creºtere cu9,6%. În aceastã perioadã,resursele de energie elec-tricã au totalizat 36,414miliarde KWh, în creºterecu 2,435 miliarde KWh(7,2%) faþã de perioadacorespunzãtoare a anului2013.

Creºterea resursei deenergie electricã s-adatorat în principalcreºterii producþiei, cu

2,568 miliarde KWh(7,6%). Producþia din ter-mocentrale a fost de15,350 miliarde KWh încreºtere cu 1,320 miliardeKWh (9,4%). Producþia dinhidrocentrale a fost de10,753 miliarde KWh încreºtere cu 809 milioaneKWh (8,1%), iar cea din

centralele nuclearo-elec-trice a fost de 6,616 mil-iarde KWh în scãdere cu43,8 milioane KWh(0,7%). Producþia din cen-tralele electrice eoliene afost de 2,694 miliardeKWh, în creºtere cu 23,2milioane KWh faþã deaceeaºi perioadã a anuluiprecedent, iar energiasolarã produsã în instalaþiifotovoltaice în aceastãperioadã a fost de 785,4milioane KWh, în creºterecu 459,6 milioane KWhfaþã de perioada corespun-zãtoare a anului 2013.


VÂNZÃRI Vând teren intravilan în

suprafaþã de 800 mp în zonaparc Brãdet. Contact 0727.150.264 Preþnegociabil.

S.C Apa Serv ValeaJiului S.A Petrosanianunta restricþii infurnizarea apei potabilepentru: Joi11.09.2014 în orasul:

- Uricani- între orele09.00 - 13.00. Zonaafectata: Oraº nouUricani. Motivul restric-tiei:Montare hidrantistr.Muncii, Al.Progresului.

Restricþiiapã

Începând cu data de 15septembrie 2014, legãturadintre Bucureºti Nord ºiConstanþa va continua sãfie asiguratã zilnic de 14trenuri InterRegio (ºaptepe sens), cu ºase mai multedecât în perioada deextrasezon a anuluitrecut. Dintre acestea,patru trenuri (douã pesens) vor circula cu160 km/h, ca ºi însezonul estival, par-curgând distanþa din-tre capitalã ºi litoralîntr-o orã ºi 58 deminute: IR 1987 BucureºtiNord (pl.07.30) –Constanþa (sos.09.28) IR 1986 Constanþa(pl. 13.00) –

Bucureºti Nord (sos.15.00) IR 1989 Bucureºti Nord(pl. 16.00) – Constanþa(sos. 17.58) IR 1988 Constanþa (pl.19.10) – Bucureºti Nord(sos. 21.10)

Celelalte trenuri (cincipe sens) vor circula cu ovitezã de 150 km/h,sosind la destinaþie în 2ore ºi 16 minute, cu 25 deminute mai puþin decât înprezent (vezi Anexã). Lacererea pasagerilor, CFRCãlãtori menþine în circu-laþie toate trenurile directecare au asigurat legãturadintre marile oraºe Arad,Craiova, Iaºi, Suceava,Braºov ºi oraºul Constanþa.

Toamna 2014: noutãþi în oferta de transport

C FR Cãlãtori anunþã suplimentareaofertei de transport venind în întâmp-

inarea cererilor pasagerilor pentru cãlãtori-ile cu trenul din toamna 2014.

Consumul de energie electricã a scãzut în primele 7 lunicu 1,2%; exporturile au crescut cu circa 3 miliarde KWh

C onsumul final de energie electricã în economia naþionalã afost, în primele ºapte luni ale acestui an, de 28,931 miliarde

KWh, cu 1,2% mai mic faþã de perioada corespunzãtoare a anului2013, conform datelor provizorii publicate, miercuri, de InstitutulNaþional de Statisticã.

16 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 Septembrie 2014

“Judeþe precumBistriþa Nãsãud, Brãila,Buzãu, Caraº Severin,Cãlãraºi, Dâmboviþa,Hunedoara, Olt, Sãlaj,Tulcea, Vâlcea, con-fruntã un risc potenþialla nivel social carerezultã din prezenþaunor companii cu unnumãr mare de sala-riaþi, dar cu perfor-manþe economice rela-tiv slabe”, se aratã înstrategia naþionalã decompetitivitate aGuvernului României.Raportat strict lajudeþul Huendoara,executivul vorbeºtedespre ComplexulEnergetic Hunedoara,un colos economic cupicioare de cearã. Cudatorii la bugetul destat care cresc vertigi-nos, CEH se îndreaptãcu paºi repezi cãtreinsolvenþã ºi în acestecondiþii nu poatereprezenta viitorul viabil al economieihunedorene. Pur statis-tic, numai din decem-brie în aprilie, datoriileCEH cãtre bugetul destat au crescut cupeste 60 milioane delei, cele cãtre bugetulde asigurãri sociale cu

peste 22 milioane delei, restanþele cãtrebugetul de ºomaj s-aumajorat cu peste 400mii lei, iar cele cãtrebugetul de sãnãtate aucunoscut o creºtere depeste 4,5 milioane lei.Sunt cifre cunoscute ºide Guvern, mai ales cãentitatea energeticã seaflã în directa adminis-trare a statului. Nupuþini au fost cei careau afirmat cã alternati-va mineritului muri-bund din Valea Jiului oreprezintã turismul, iaracum Cabinetul Pontasubliniazã ideea,tarsnferând-o în plannaþional. Astfel, strate-gia amintitã vorbeºtedespre concentrareapânã în 2020 pe dezvoltarea a zece sectoare economice,printre care turismul,industria auto, tehnolo-gia informaþiei, ener-gia, agricultura, texti-lele ºi industria farma-ceuticã, ca parte aunei strategii de com-petivitate al cãrei scopeste intrarea în rândulþãrilor avansate. Iarprin aceastã strategieGuvernul susþine cã ºi-a propus ca România

sã ajungã, la orizontulanului 2020, întreprimele zece economiila nivel european, iar prin dezvoltareasectoarelor de activitate menþionate,România sã aibã o"contribuþie semnifica-tivã la nivel mondial".

A uitat deproiectele în

turismNumai cã acelaºi

Guvern a uitat de pro-gramele de dezvoltarea turismului, pe carenu le mai finanþeazã.

La Petroºani,administraþia publicã acontractat un creditbancar pentru a con-tinua, pe forþe proprii,proiectul de dezvoltarea domeniului schiabilîn Parâng. PentruStaþiunea Parângproiectul este extremde generos, iar pentruimplementarea lui s-aaprobat suma totalã deaproape 70 de mili-oane de euro, însã înuiltima perioadã banii

au venit cu mare greu-tate, pentru ca maiapoi alocaþiiel bugetaresã fie stopate. Edilii auprecizat încã de lasemnarea proiectuluicã acest program seîntinde pe o perioadãde 4 – 5 ani, în funcþiede alocaþiile de labuget. Investiþia privinddomeniul schiabil dinParâng a fost câºtigatãde asocierea de firmeformatã din KranzEurocenter Piteºti –Acomin Cluj ºiDoppelmayer Austria.Potrivit proiectuluiaprobat, domeniulschiabil din Parâng arurma sã se întindã peo suprafaþã de 150hectare ºi va avea 17pârtii. De asemenea,pentru acces, întrePetroºani ºi staþiuneamontanã Parâng va fi amenajatã otelegondolã.

În Straja, edilii dinLupeni – daþi la rândullor în judecatã de con-structor - încearcã îninstanþã sã recupereze

sumele cheltuite pentru dezvoltareadomeniului schiabil.

Au chemat la barãMinisterul FinanþelorPublice, MinisterulDezvoltãrii Regionaleºi AdministraþieiPublice, MinisterulErconomiei,Departamentul pentruÎntreprinderi Mici ºiMijlocii, Mediul deAfaceri ºi Turism, precum ºi AutoritateaNaþionalã pentruTurism. Sunt cel puþin4 dosare în carePrimãria Lupeni are fiecalitatea de pârât,reclamant fiind cons-tructorul proiectului, în timp ce instituþiileguvernamentale suntchemate în garanþie,fie chiar municipiulLupeni – prin primar afãcut reclamaþiaîmpotriva ministerelormenþionate. Potrivitdatelor oficiale, pentrudomeniul schiabil dinStraja, PrimãriaLupeni are de încasataproape 50 de mili-

oane de lei de laGuvern, bani pe caretrebuie sã îi achitefirmelor intrate înasociere – Acomin ºiTermogaz Company –care au executatlucrãri. StaþiuneaStraja este cuprinsãîntr-un amplu program de dezvoltare,respectiv „Schi înRomânia”, în valoarede 45 de milioane deeuro, fãrã TVA.

Iar între timp,Guvernul vorbeºtedespre concurenþa pecare România o vareprezenta pe piaþaeuropeanã în domeni-ile amintite, pe carevrea sãs e axeze.„Prioritãþile strategiceale þãrii, stabilite înprezentul document,sunt menite sã creezecondiþiile propice caRomânia sã poatãconcura eficace curestul þãrilor dinEuropa", se aratã înproiectul de strategie.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Guvernul susþine cã se va axa pe dezvoltarea turismului,dar „uitã” sã finanþeze proiectele deja demarate

G uvernul recunoaºte cã judeþulHunedoara stã prost la capitolul

economic, însã nu vine în ajutorul dezvoltãrii altor ramuri economice. Asta în ciuda faptului cã anunþã, înstrategia maþionalã de competitivitate cãunul dintre domeniile pe care Româniase va concentra este turismul!

CVJ Nr 694, joi, 11 septembrie

Documents

Transcript of CVJ Nr 694, joi, 11 septembrie