CVJ, Nr. 99, Joi 5 aprilie

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 99

Joi, 5 aprilie 2012

Pierdut pe rutaPNL – PDL,Brânduºe

devine independent

A fãcut trei paºi în spate ºia mai scuipat ºi în sân.

Fostul lider al PNL Lupeni,migrat de câteva luni sprePDL, Constantin Brânduºe aanunþat, miercuri, cã mergeindependent în alegeri.

>>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Aninoasa a rãmas fãrãviceprimar

M ihãiþã Nistor,viceprimarul

oraºului Aninoasa ºi-aanunþat miercuri demisiadin funcþia pe care o ocupãîn cadrul administraþiei.

>>>>>> PPAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Mintiafuzioneazã cu

„cãmãrile” contractelor

goaleF uziunea dintre

SucursalaElectrocentrale Paroºeni ºiElectrocentrale Deva maiare un singur pas de fãcut.

>>>>>> PPAGINAAGINA 1212

La Petroºani, cinci orefierbinþi ale USL

Negocieri dure,nervi

ºi sacrificareaunui liberal

pentru binelegeneral

D in dorinþa de a þineUSL Hunedoara unitã,

marþi seara pânã târziu înnoapte, la Petroºani, auavut loc negocieri aprinseîntre liderii judeþeni ºi cei locali.

>>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Candidatul partidului de trãdãtori, UNPR,

Mircia Muntean – trimisddiinn nnoouu îînn bbooxxaa aaccuuzzaaþþiilloorr

C andidatul partidului de

trãdãtori &infractori din partea UNPR lapreºedinþia ConsiliuluiJudeþean, MirciaMuntean, ajunge din nouîn boxa acuzaþilor, pestedoar câteva zile.Muntean este inculpatîntr-un dosar ce facereferire la o reþea de tra-ficanþi de maºini de lux.

PAGINILE 8-9

C orneliuPorumboiu

semneazã spotulde promovare alDVD-ului ‘Vunkla Înãlþime’

Vunk, trupa a cãruisingle, “Pleacã!”,reprezintã la ora actu-alã cea mai difuzatã

piesã româneascã de lanoi, a lansat primulDVD din carierã.

Dupã anul 2011, încare Vunk a câºtigatcâte un premiu la abso-lut toate categoriile, lacare trupa a fost nomi-nalizatã, bãieþii revin cuacest material video, fil-mat în cadrul mareluiconcert din Otopeni,

“Vunk la Înãlþime”. ªi cum tot ce se

leagã de trupã trebuiesã se întâmple ca lacarte ºi sã beneficiezede cea mai bunã cali-tate, Cornel Ilie a alessã lucreze cu unul din-tre cei mai mari regizoriromâni, la trailer-ulnoului DVD. CorneliuPorumboiu este cel

care semneazãspotul de pro-movare al DVD-ului, spot ce va filansat în foartescurt timp.

“De la începutconceptul acestuispectacol a fost ºieste foarte strânslegat de cinema,aºa cã am þinutneapãrat ca trai-ler-ul pentrulansarea DVD-

ului sã fie fãcut de unmare regizor român.

Corneliu Porumboiua fost primul la care ne-am gândit pentru cãvroiam sã iasã un trailercomic, ironic ºi povestitfoarte pe scurt.Colaborarea cuCorneliu este unul din-tre cele mai importantemomente din carieranoastra.”a declaratCornel Ilie.

“Te aºteptãm la concertul nostru dinClub 3D Stage” - Vunk

Concertul va avealoc sâmbãtã,07.04.2012, ora 22la Club 3D Stage -Petroºani, Casa deCulturã “Ion Dulãmiþã”-nr. 100 demisol.

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 aprilie 201222 Diverse

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICIOvidiu POvidiu PÃRÃIANU, PetruÃRÃIANU, PetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKRomwald CHEZURomwald CHEZUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIUCOTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL

PRIVAT - ISSN 1583-5138

ANUNÞURIVând spaþiu comercial în

zonã centralã str. 1Decembrie 1818 la

parterul blocului 124,suprafaþa 25mp.

Telefon 0722 448 428

Vând casã + teren, 5000m² în Vulcan (Valea

Ungurului). Telefon 0722 448 428

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 În cãutarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Desire12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Copii contra pãrinþi 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Amazon 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Poama acrã (r) 0:30 Desire (r)1:00 În cãutarea fericirii (r)

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:10 Teleshopping 11:30 Te pui cu blondele? (r)13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Burlacul III 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Afaceri neterminate

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 11:00 Corina, Corina (r) 13:00 ªtirile Pro TV14:00 Crimele din Midsomer 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Las fierbinþi 21:30 Condamnaþii 23:30 ªtirile Pro TV0:00 Roman de dragoste 1:30 ªtirile Pro TV (r)

9:30 Focus Monden (r)

10:30 CSI: Investigaþii (r)

11:30 Teleshopping

12:00 Nimeni nu-i perfect

12:30 Nimeni nu-i perfect

13:00 Teleshopping

13:30 Camera de râs Popcorn

13:45 Teleshopping

14:15 Întâlnirea inimilor (s)

14:35 Întâlnirea inimilor (s)

15:00 Totul despre mame (r)

16:00 Cireaºa de pe tort (r)

17:00 Trãsniþii (r)

18:00 Focus 18

19:00 Focus Sport

19:30 Cireaºa de pe tort

20:30 M-a fãcut mama artist

22:15 Trãsniþii

23:15 Focus Monden

23:45 CSI: Investigaþii

0:30 Focus (r)

1:30 Viceversa (r)

9:10 Legendele palatului:prinþul Jumong 10:20 Zoom 10:25 Ne vedem la TVR! (r)11:55 Dincolo de celebritate 12:00 Bebe magia 12:30 Fabrica de staruri 12:45 Legendele palatului -Gyebaek (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Interes general 15:15 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Lozul cel mare (live)17:40 Legendele palatului -Gyebaek 18:20 Legendele palatului -Gyebaek 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus21:10 Zona Zero 22:40 Exclusiv -Documentarele TeleviziuniiRomâne: Wild Carpathia23:50 Ca la carte 0:20 Bebe magia (r)

VUNK TE AªTEAPTÃ LA CLUB 3DSTAGE CU UN SUPERCONCERT ROCK

D upã ce la sfârºitulanului trecut ºi-a

anunþat cu surle ºitrâmbiþe intrarea înPDL, împreunã cu alþi100 de membri, fostulpreºedinte al PNLLupeni, ConstantinBrânduºe s-a sucit ºi,miercuri, a decis sã searunce în lupta elec-toralã ca ºi independent.Mai mult, se dezice totalde democrat – liberali.

A fãcut trei paºi în spate ºi amai scuipat ºi în sân. Fostul lideral PNL Lupeni, migrat de câtevaluni spre PDL; ConstantinBrânduºe a anunþat, miercuri, cãmerge independent în alegeripentru cã asta ar fi voinþa cetãþe-nilor cu care s-a consultat înaintede a lua o decizie. „Aceasta esteºi voinþa cetãþenilor din Lupeni,care vor un primar independent,dar ºi convingerea mea. Mereuam susþinut cã primarul nu tre-buie sã fie înregimentat politic”, adeclarat Brânduºe. El susþine cã,deºi a anunþat, la finele luniinoiembrie 2011, cã va trece laPDL, nu a semnat nicio adezi-

une, pentru cã „nu a apucat”.Ulterior, a nuanþat, ºi a pre-

cizat cã dezamãgirea lui vine ºidin faptul cã liderii PDL au uitatcu totul de ei. „Nu i-a mai intere-sat comunicarea, doar imaginea.Asta este dezamãgirea mea”, aspus independentul Brânduºe.

Constantin Brânduºe susþinecã deja are în jur de 400 de semnãturi strânse din cele peste1000 pe care trebuie sã le aduneºi sã le depunã în momentul încare se va înscrie în cursa electoralã.

R emember noiembrie 2011

În 28 noiembrie 2011, peste100 de membri ai PNL Lupeni,în frunte cu liderul lor ConstantinBrânduºe, anunþau cã sunt mem-bri cu drepturi depline ai PDL,partid la care au semnat adezi-unea. „Majoritatea organizaþieiPNL de la Lupeni, adicã peste100 de membri, în frunte cuincontestabil liderul sãuConstantin Brânduºe, s-au înscrisastãzi în Partidul DemocratLiberal. Eu cred cã acesta esteargumentul: maturitatea la care aajuns, prin implicarea în adminis-traþie, a ceea ce înseamnã eco-nomic ºi social a PDL. Suntoameni care luptã pentru drep-

turile comunitãþii din Lupeni, iarîn faþa lor s-au pus nepermis demulte bariere politice”, declara lamomentul respectiv preºedintelePDL Hunedoara, Dorin Gligor.Iar Brânduºe a precizat cã „esteun moment mai deosebit acestlucru. Am considerat, atât eu, câtºi organizaþia din care fac parte,cã este necesar sã facem acestpas, întrucât la Lupeni proble-mele sunt foarte grave. Alianþacare s-a format ne-a închis toatecãile de a veni pe piaþã”. Fostulliberal, îºi motiva alegereapoliticã prin faptul cã, la Lupeni,în ultimii 10 ani acest partid a datmai mulþi bani decât au dat toatecelelalte Guverne la un loc.

Pentru cã era consilier local,iar statutul aleºilor îi interzicemigraþia politicã, ºi-a prezentat ºidemisia din CL Lupeni.

Preºedintele PDL HunedoaraDorin Gligor crede cã Brânduºeîncearcã sã-ºi construiascã o ofer-tã electoralã ºi sã facã niºte omi-siuni din CV-ul sãu în ideea cã îiacestea îi vor face bine. “Îi dorescsucces, iar examenul îl va da înfaþa electoratului în 10 iunie. A fi primar înseamnã a face faþãdificultãþilor ºi problemelor careapar ºi nu sã fugi de ele”, a con-chis Gligor.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 aprilie 2012 Politicã 3

D in dorinþa de aþine USL

Hunedoara unitã,marþi seara pânãtârziu în noapte, laPetroºani, au avut locnegocieri aprinseîntre liderii judeþeniºi cei locali. S-a lãsatºi cu o punere peliber a liderului libe-ral din Aninoasa,Mihãiþã Nistor, dar ºicu ideea de listecomune care TRE-BUIE sã constiutuieforþa cu care sã secâºtige alegerilelocale ºi generale.

Pentru cã mai toateorganizaþiile PSD ºi PNLdin Valea Jiului au vrut sãmergã la alegerile localepe liste separate, laPetroºani au avut loc întâl-niri între birourile organiza-þiilor Uricani, Aninoasa ºiPetroºani ºi liderii judeþeniLaurenþiu Nistor & SorinVasilescu – PSD, MirciaIoan Moloþ & TiberiuBalint – PNL.

Din start s-a respinsideea listelor separate pen-tru consiliile locale, darfiecare ºi-a susþinut ideeacu argumente pro ºi con-tra, uneori chiar cu pumnulîn masã, ca la orice

negociere serioasã.Uricaniul a cedat ºi aacceptat listele comune,Aninoasa a avut probleme.În cauzã fiind chiar liderulPNL al oraºului, MihãiþãNistor, cãruia ºeful de judeþMircea Ioan Moloþ i-a datliber sã plece, drept pentrucare ºi-a dat demisia ºi dinfuncþia de viceprimar ºi dincea de preºedinte PNLAninoasa. Moloþ a mers peideea cã decât sã sacrificeo organizaþie, mai binesacrificã un om, iar MihãiþãNistor se pare cã a înþeles.”Nu vreau sã-iîncurc. Sunt cusufletul alãturi deliberali. Eu nupot face cam-panie unui omcare a fãcutatâta rãuoraºului, iar pelista de consilierisunt oamenii pri-marului cu carem-am rãzboitatâþia ani”- aprecizat MihãiþãNistor.

Sigur cãalianþa între celedouã partide, lacare se adaugã ºicei nou veniþi din PDL, acreat situaþii ciudate ºijenante. Ca urmare, seîncearcã pe toate cãile caUSL sã fie þinut în viaþãpânã dupã alegerile gene-

rale, iar aceastã misiune lerevine liderilor naþionali ºijudeþeni.

Negocierile cu PSD ºiPNL Petroºani au fost maidure, pentru cã acestea

cãzuserã de acord sãmeargã pe liste separateneconvenindu-le raportuldintre consilieri de pe listacomunã. Nu a cedat nicipreºedintele PSD,

Laurenþiu Nistor, dar nicicel al PNL, Mircea IoanMoloþ în faþa celor de laPetroºani. Dacã este sã-iasculþi separat, fiecare aredreptate. Dacã analiza seface la rece, fãrã a implicaemoþionalul, respectivorgolii ºi supãrãri, unitateaUSL este imperios nece-sarã în atingerea scopuluipe care ºi l-a propusaceastã uniune.

”Nu au dorit liste separate ºi au venit cuimpunere ºi nu negociere,gãsirea unei soluþii conven-

abilã pentru toþi.Noi am propusliste separate, ºinu s-a acceptat,dar la Vulcan sepoate. Apoi, noiam propus rapor-tul de 8 la 5 din13 consilieri. Amtrimis faxul laDeva, dacã niciaºa nu eºti deacord, înseamnãcã nu vrei” – adeclarat primvicepreºedintelePSD Petroºani,CostelPostolache.

Primvicepreºedintele filialeijudeþene a PSD, SorinVasilescu, susþine cã listeleseparate sunt periculoaseatâta vreme cât nu ai sigu-ranþa cã vei cuceri

Primãria Petroºani.”Dacã merg pe liste

separate ºi pierd alegerilelocale, toþi membrii dincele trei birouri ale PSD,PNL ºi PC Petroºani vor fidemise, ba mai mult, chiarºi cei de pe listele de con-silieri. Practic pleacã acasã.Nu, Moloþ nu s-a impusrigid, este doar modul sãude a negocia pentru cãeste foarte greu în aseme-nea situaþii sã þii USL-ulunit. ªi nu este vorba cãþin cu el, pentru cã ºtiþicâte procese am avut cuConsiliul Judeþean. Dartrebuie ca toþi sã conºtien-tizãm cã dacã nu vomdovedi cã suntem puterni-ci, putem pierde laalegerile generale ceea ceînseamnã cã am stricat tot.Trebuie lãsate la o parteorgoliile, supãrãrile ºi pre-ocuparea noastrã princi-palã trebuie sã fiecâºtigarea alegerilor” – adeclarat Sorin Vasilescu.

ªi totuºi, Petrila ºiVulcanul merg pe liste separate, deocamdatã.

Politica se face cuoameni ºi se ºtie, este ceamai grea muncã din lume,cea cu oamenii. Toateaceste zbateri, argumentãrinu fac decât sã secunoascã ºi sã-i cunoaºtemmai bine.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

La Petroºani, cinci ore fierbinþi ale USL

Negocieri dure, nervi ºi sacrificarea unui liberalpentru binele general

Pierdut pe ruta PNL – PDL, Brânduºe devine independent

Dispãruþi în Hunedoara

D oi bãrbaþi sunt cãutaþi în toatã þaradupã ce au dispãrut pe raza

judeþului Hunedoara. Unul dintre ei erachiar turist la o pensiune de lângãOrãºtie ºi angajaþii hotelului au constatatcã acesta ºi-a lãsat lucrurile ºi nu s-a maiîntors, dupã ce plecase sã scoatã bani.

DumitrescuConstantin Antoniu,de 38 ºi ani este dinMureº ºi s-a cazat la opensiune din localitateaCosteºti. El a dispãrut în28 martie, când aanunþat cã pleacã sãscoatã bani de la o bancãºi nu s-a mai întors.“Bãrbatul ºi-a lãsat la pensiune bunurile pecare le avea asupra sa. El a fost cãutat de poliþiºti înzonã, însã, nu a putut fi depistat, motiv pentru care afost dat în urmãrire naþionalã. El are înãlþimea deaproximativ 1,70-1,80 m; greutate 80-90 kg; consti-tuþie robustã; pãr negru, calviþie frontalã; faþa ovalã;ochii cãprui, la data dispariþiei nu purta mustaþã. Înmomentul când a fost vãzut ultima datã purta ogeacã de blue-jeans, culoare neagrã; pantaloni blue-jeans, culoare albastru, ºapcã din material textil, cucosoroc de culoare închisã”, spune purtãtorul decuvânt al IPJ Hunedoara, Bogdan Niþu.

ªi Gheorghe Petros din Deva este cãutat depoliþie. Omul are 61 de ani ºi ultima datã a fost vãzutîn 25 martie, când i-a lãsat concubinei un bilet princare îºi cerea iertare. “Poliþiºtii au efectuat mai multe

acþiuni de cãutare a celui în cauzã, care însã, pânã înmometul de faþã nu a putut fi depistat, motiv pentrucare a fost dat în urmãrire naþionalã. El are oînãlþime 1,70-1,75m, circa 90 kg, constituþierobustã, pãr grizonat, ochi cãprui, cu afecþiuni psi-hice. La data dispariþinei, bãrbatul purta pulover

culoare vernil, pantaloni dinstofã de culoare gris, sacou dinstofã culoare gris, iar înpicioare purta pantofi deculoare neagrã”, a adãugatNiþu.

Ambii sunt daþi în urmãrirenaþionalã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 aprilie 201244 Actualitate

O clasã de copii talentaþi de la

ªcoala Generalã AvramStanca s-au costumat de carnaval ºi au interpretat scene dinistoria Angliei.

Ideea le-a aparþinut lor ºiprofesoarei de limba englezã,Mihaela Ardelean, care a încercat prin joc sã îi facã sãnu uite istoria unei naþiuni,

despre care învaþã zilnic. Elevii sunt în clasa a V-a înprima clasã cu predare intensiv englezã ºi rezultatele sevãd deja.

“În aceastã sãptãmânã, ne-am costumat adecvat ºi amorganizat o astfel de secenetãsugestivã, care sã îi facã pecopii mai interesaþi de ceea ceînvaþã laºcoalã. Ei sunt primageneraþie cu predare intensivãîn limba englezã ºi astfel suntsigurã cã nu vor uita niciodatã

istoria Angliei, pentru cã singuri au organizat aceastãscenetã sugestivã”, a spusMihaela Ardelean, profesoarade englezã.

Totul s-a petrecut cu oîntoarcere autenticã în timp, iarcopiii, costumaþi aºa cum secuvine, au înþeles cã „ªcoalaaltfel” a fost un bun prilej de aþine minte cine au fost oameniicare au scris istoria RegatuluiUnit.


O elevã dinPetroºani, care

suferã de un handicap locomotorce o þine într-unscaun cu rotile vinesã încânte privirea ºisufletele colegilor eiºi nu numai cu artaîmpãturirii hârtiei.

Cei care vor trecepragul expoziþiei, o vorajuta sã treacã mai uºorpeste problemele desãnãtate, iar cei de laCasa de Culturã aStudenþilor îºi dau totconcursul.

Expoziþia sa de origa-mi este una cu vânzare ºide marþi este gãzduitã deCasa Studenþeascã dinPetroºani. Aici vor ajunge

zeci de tineri dinPetroºani, care, dacã vorcumpãra lucrãrile ei, ovor ajuta sã-ºi rezolve oparte dintre problemelede sãnãtate, pentru cãMaria are nevoie de încão operaþie.

„Noi am decis sã spri-jinim aceastã acþiune cari-tabilã ºi vrem ca toþi ceicare vor trece pragulexpoziþiei sã-ºi bucuresufletul ºi privirea. Suntlucrãri excepþionale ºimeritã sã îi fim alãturiacestei tinere. Toatã sãp-tãmâna vor veni aici eleviîn cadrul programuluiªcoala altfel ºi tocmai deaceea am intitulat eveni-mentul „ªcoala altfel, viaþa altfel”.Vrem sã fim solidari

ºi lansãm invi-taþia tuturor”, aspus LaviniaHulea, directorCasa de Culturãa StudenþilorPetroºani.

Expoziþia va fideschisã pânã lafinele acesteisãptãmâni,iar desãptãmânaviitoare, studenþii dinPetroºani sepregãtesc deSalonul de artãreligioasã. Pânãatunci sunt invi-taþi toþi cei care iubescarta împãturirii hârtiei sã

cumpere un obiect alMariei.


Searã momârlãneascã,la Cinema club

Î n prima zi de Paºte, Club Cinema dinPiaþa Dacia Petroºani organizeazã o searã

de excepþie, cu multã muzicã popularã, joc ºivoie bunã.

Este vorba despre “ Seara Momârlãneascã”, uneveniment tradiþional unde participanþii se vor întrece,printer altele, ºi la ciocnitul ouãlor. Organizatorii spuncã toþi cei care iubesc muzica popularã autohtonã,jocul, dar ºi o þuiculiþã momârlãneascã se vor simþi “ca acasã” la Club Cinema.

ªcoala altfel, viaþa altfel

Istoria Angliei în costume de eeppooccãã

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 aprilie 2012 Actualitate 5

O vorbã care circulã printre

adolescenþi spune„dacã nu ai Facebook,nu exiºti”. A ajuns ºila urechile persona-litãþilor Vãii Jiului,pentru cã o parte dinei ºi-au construit oidentitate pe cea maipopularã paginã desocializare. Îºiafiºeazã fotografiilede la activitãþile lacare participã, facanunturi legate defuncþiile pe care ledeþin, iar cei care autimp ºi rabdare lerãspund celor care letransmit mesaje.

Reþelele sociale audevenit într-un timp foartescurt cei mai buni prieteniai persoanelor publice. De

la politicieni la artiºti, cutoþii stau si discutã cu faniilor pe Facebook, Twittersau alte reþele de acestgen.

Trecem peste artiºti ºine oprim la politicieniinoºtri. Sau persoane publice, cum vreþi sã lespuneþi. Aveþi dreptate,nu toþi sunt politicieni. ªi-ar dori ei…

Douã luni ºi un picpânã la alegerile locale iarpoliticienii fac ºi desfacalianþe, îºi concep campa-nia electoralã ºi se gânde-sc cum sã capteze cât maimulþi votanþi.

În doar trei ani,numãrul românilor utilizatori ai reþelei desocializare Facebook acrescut de la puþin peste500.000 pânã la 4 mili-oane ºi jumãtate. Înurmãtoarele douã luni ºijumãtate, câte mai suntpânã la alegerile locale,sunt ºanse mari ca acesto-ra sã se mai adauge jumã-

tate de milion deromâni… cu Facebook.

De la est la vest, ºiinvers, mijlocul echili-breazã balanþa în conturi

de facebook, asta pentrucã, la o simplã cãutare pepagina amintitã, din celeºase oraºe ale Vãii, doarprimarul municipiuluiPetroºani, Tiberiu IacobRidzi ºi viceprimarulmunicipiului VulcanAngela Stoica ºi-au fãcutconturi pe facebook.Primarii care lipsesc(probabil din marea pre-ocupare pentru oraº) depe pagina de socializaresunt Ilie Pãducel, IlieBotgros, Gheorghe Ile ºiDãnuþ Buhãescu.

Vom reveni cu activi-tatea celor doi amintiþi ºiºi ne oprim la Petrila.Aici, lipsa lui Ilie Pãduceleste atenuatã de prezenþalui Dorin Curtean. Nu cãar fi vreo legãturã... Doarcât de la fin la naº ºiinvers, care transmitemulte mesaje de „La mulþiani”, ba mai acceptã câte-o prietenie... În rest,nimic. Este prea gânditoracum, doarece îi fluturãprin minte întrebarea „Eudin partea cui can-didez?”... Vom vedea,toate la rândul lor...

În rest, apele Jiuluisunt liniºtite pe aceastã

parte ºi trecem laPetroºani. Aici, în doar 7luni de la înfiinþarea con-tului de facebook, pri-marul municipiului,Tiberiu Iacob-Ridzi nu mai„are loc” de prieteni,numãrul lor ajungând la4996, ºi a purces la înfi-inþarea unei pagini.

Aici, activitatea esteuna de invidiat.Evenimentul ºi postarea.Urãri de „La mulþi ani” ºirãspunsuri la întrebãri.

Ba chiar, gãsim ºi unmesaj: „Numãrul priete-nilor mei pe Facebook acrescut considerabil în ulti-ma vreme. Aºa încât, dindorinþa de a putea comu-nica într-un mod eficientcu toatã lumea am creatºi aceastã paginã unde vãinvit sã intraþi ºi sã legãmºi mai bine aceastã priete-nie. Vã mulþumesc tuturorpentru toate like-urile ºicomentariile postate ºi vãdoresc numai bine!” -Tiberiu Iacob Ridzi.

Dom` primar, dacãlumea-i mulþumitã, atuncimergem înainte...

ªi ajungem laAninoasa. Cum spuneam,lipsa primarului este com-pensatã de apariþia (mairarefiatã, ce-i drept) ex-viceprimarului Nistor PetruMihãiþã. Care viceprimarnu face altceva decât sãexplice doctrina lui politicãºi... mai în glumã, mai înserios „atacã” în stilu-ipolitic, lupta fiind acerbã,dialogurile enervându-i pe„fani”.

Acesta îºi „atacã”adversarii politici ºi spunecã „Sunt liberal. Suntpreºedintele organizaþiei

PNL Aninoasa ºi afirmpublic cã nu voi sprijinicandidatul propus de PSDla funcþia de Primar alOraºului Aninoasa, peSecretarul Primãriei,Dunca Nicolaie, care seidentificã în cei 12 ani, cuprimarul oraºului, IlieBotgros (PD-L).

Un fan nu se abþine ºiîl întreabã. “Domnulepresedinte al organaza-tiei PNL Aninoasa actu-al Viceprimar al orasuluioare 4 ani nu fac cit 12

ani la un loc linga dom-nul primar”, la care dom-nul Nistor raspunde: “În 4 ani 2008-2012 s-au achitat aproximativ30 miliarde. În 12 ani s-au facut datori de 90miliared. Daca aveti cevasa-mi reprosati va rog sa-mi comunicati,nu eusunt ordonatorul deplati si nu am adus 1 leuprejudiciu primariei sinu am avut si nu am vre-o afacere cu primaria.”

Ultimul mesaj din 4aprilie ne aduce o nou-tate: “Am demisionat dinfuncþiile de viceprimar aloraºului Aninoasa ºipreºedinte al organizaþiei

locale al PNL Aninoasa”.Aici, cred cã sunt alte

probleme, probabil per-sonale dom` Mihãiþã.Centrul hotãrãºte.

În Vulcan, un pic mailiniºte, domnu` Ile nu arecont, dar, Alina Cîrstoiuactiveazã în spaþiul virtualunde posteazã chiar ºi articole de ziar. La fel,viceprimarul nu este maiprejos ºi, Angela Stoica, cuo pornire mai „devreme”pe facebook decât primarulde la Petroºani, din cauza problemelor politice a mai stagnat în activita-tea... de pe siteul desocializare.

Ultimele activitãþi pecare le putem numãra pepagina dânsei sunt, print-re urãri de bine, prosperi-tate ºi sãnãtate, ºi unelelike-uri de pe paginilecelor douã cotidianeCronica Vãii Jiului ºiZiarul Vãii Jiului. Asta,prin 15 martie. Mai estetimp, doamna viceprimar.Spor în activitate.

Dupã un drum lin,ajungem la Lupeni. Aicise simte. Pânã ºi „plane-tara” modemului de inter-net se zgâlþâie printregropile de la intrare.Primarul CornelResmeriþã nu are cont pefacebook, dar are grijãcontracandidatul sãu,Constantin Brânduºe, sãfie activ. Printre bancuri,like-uri, mulþumiri ºi felic-itãri de „la mulþi ani”,domnul Brânduºe are peperete o fotografie carene-a atras atenþia, intitu-latã „La botez cu viitorulprimar(sper)”, conulCosticã este de-a dreptul cool.

În rest, dupã cum amzis, bancuri, videoclipuri,like-uri, link-uri, etc.

La Uricani, este opauzã totalã. Sau maibine zis, liniºte. Ba, nu,mã contrazic. Liniºte nu edeloc. Se mai audemina... care încã mai pro-duce... roduce...oduce...duce... ªi se duce... Dixit!

Aºadar, apariþia inter-netului ne-a schimbatviaþa ºi socializarea acãpãtat alte forme, iaracest mediu virtual sedovedeºte a fi, câteodatã,o junglã. Rãmâne pe voi,cititorii cotidianuluiCronica Vãii Jiului sã ledaþi o notã!

AAAAiiii ddddeeeeggggeeeeaaaabbbbaaaa bbbbaaaannnniiii ººººiiii llllooooooookkkk,,,, dacã nu eºti pe Facebook

M ai mulþicopii de la

ªcoala Generalã IG Duca dinPetroºani au vrutsã vadã cum e sãfii ziarist ºi aupãºit timid într-oredacþie adevãratã.

Acolo au aflat cãlucrurile au evoluat, cãtotul se petrece pe cal-culator ºi cã, dacã aupuþin talent pot sã devinã oricând ziariºtiadevãraþi. Tocmai astaau speculat ºi profesoriilor care au ales aceastãzi din sãptãmâna alt-fel,pentru o vizitã laziar. „În calitatea pecare o am de profesorde limba românã, m-amgândit cã o astfel devizitã le-ar prinde bine,mai ales cã ei deprinddin tainele jurnalismuluiîncã din clasa a V-a. Deatunci învaþã ce este un

articol de ziar,iar faptulcã au venit aici nu lepoate fi decât de mareajutor. Sper cã le-a plã-cut ºi s-au simþit bine ºi,mai mult, cã au avut deînvãþat câte ceva”, aspus

Maria Pop, profe-soarã de limba românãla ªcoala I G Duca dinPetroºani.

În tainele ziarului ºiprin paginile acestuia i-a purtat pe cei miciMircea Bujorescu, unuldintre ziariºtii cu statevechi în meseria asta.„Le-am spus cam cu cese mãnâncã asta ºi cumajung articolele scrisede noi în pagini. Ei auvenit cu câteva materi-ale ºi le-am arãtat cât ede interesant sã fiiziarist. Poate dintre eivor ajunge ºi ziariºti ºiasta e bine”, a spusMircea Bujorescu.

Cei mici au venit darnu oricum, ci pregãtiþi.Au vânat subiecte în

teren, au adus ºtiri ºifotografii ºi au învãþatsã le punã în paginileziarului.

„Mi-a plãcut aici, einteresant ºi pentru cãam venit prima datãîntr-o redacþie, suntfericit”, spune unuldintre copii. „Eu amscris un articol pentru ziar. Am fostcu clasa la un eveni-ment ce s-a derulat laTeatrul Dramatic I.DSîrbu ºi am conside-rat cã poate fi unsubiect interesant.Acolo a fost pusã înscenã o piesã deteatru în scop cari-tabil ºi banii care s-austrâns din vânzareabiletelor vor ajunge lacopiii care au nevoiede ei. Am consideratcã e o ºtire ºi amscris despre asta laziar”, ne-a declaratPatricia.

Toþi s-au arãtatîncântaþi sã fie

prezenþi în redacþie,mai mult ca la ºcoalã ºiau plecat mulþumiþi decele ce au vãzut,

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

G rãbiþi sub impulsul secolului vitezã pe care îl

traversãm, uitãm adeseori sã neoprim mãcar pentru câteva clipeºi sã luãm seama la apariþiile detip cometã.

O astfel de sclipire inconfun-dabilã este congruentã cu aura elevului Dumitrescu Dragoº Lucian,,,micul geniu’’ de la ªcoalaEuropeanã I.G. Duca Petroºani.

Tindem sã credem, din nou, cãvârsta e doar o noþiune de statis-ticã, pentru cã, la doar 14 ani,Dragos-Lucian (strã)luceºte înpanoplia celor mai buni. Pasionatde matematicã ºi fizicã, la numai13 ani, Dragos-Lucian primeamedalia de bronz la etapa naþio-nalã de matematicã ºi menþiuneîn cadrul olimpiadei naþionale defizicã.

ªirul reuºitelor se prelungeºteºi în acest an, o datã cu califi-carea la etapa naþionalã a

olimpiadei de fizicã.Susþinãtorulînvãþãmântului din Petroºani ºi maiales al performanþelor din acestdomeniu, domnul primar TiberiuIacob - Ridzi, a stimulat elevii, prinacordarea unor premii care sã lerãsplãteascã munca. În acest sens,elevul Dumitrescu Dragos-Lucian, aobþinut un premiu în valoare de500 lei, reprezentând o confirmarea valorii micului olimpic.

Talentul evident ºi strãdanianeîncetatã, alãturi de veghea unordascãli dedicaþi prof. NiculescuMagdalena ºi prof. Stanoi Cameliaºi susþinerea autoritãþilor localepare sã fie o reþetã de succes pen-tru cei hotãrâþi sã ajungã tot mai sus.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 aprilie 2012 Actualitate 76 Actualitate

COLÞUL LUI DENIS

Cronica AltfelJoi, 5 aprilie 2012

În cadrul sãp-tãmânii ”ªcoala

altfel ”se vor orga-niza diferite activi-tati de ecologizare.Chiar acum seorganizeazã oactivitate de acestfel, unde chiarclasa mea, a V-A D,participã.

Am mers pânã la o zonã dinBrãdet unde am început sãstrângem cât mai multe gunoaiepentru a curaþa zona.

Aceste activitati ar trebui sa neîndemne sã fim cât mai ecologiºtideoarece acest lucru este foarte

bun pentru mediu.A fost o zi minunatã! Am

învãþat sã fim buni cu natura, iaraceasta cu siguranþã va fi mai bunãcu noi. Iar dupã s-a încins o dis-tracþie pe cinste !

David RarDavid Rareº, eº, clasa a Vclasa a V-a D-a D

Î n anul acesta reprezentantulclasei noastre la “Olimpiada

Naþionalã de InterpretareInstrumentalã” a fost DobreanThomas. Ajutat de d-na profe-soarã, cu multã muncã, talent sipregãtire, el a reuºit sã obþinãun rezultat bun.

Ne-am dorit ºi am reuºit sã îi luãminterviu lui Thomas, dar ºi d-nei profesoare.Reporter: Ce înseamnã acestconcurs?

D-na profesoarã: OlimpiadaNaþionalã de InterpretareInstrumentalã” acordã ºanse egale,tuturor elevilor care studiazã muzicainstrumentalã clasicã ,sã-ºi punã învaloare talentul muzical, repertoriulacumulat , tehnica pianisticã în cazulnostru, fiindcã elevul DobreanThomas studiazã pian, calitatea inter-pretativã a pieselor muzicale studiate.Reporter: În ce a constat dificultatea probei?

D-na profesoarã:

Dificultatea într-un concurs estedatã de valoarea concurenþilor, degradul lor de pregãtire ºi de capaci-tatea fiecãrui concurent în parte de a-ºi stãpâni emoþiile, fiindcã pieseleinterpretate pe scenã sunt parte dinsufletul interpretului, aºa cum muzica,indiferent de gen sau stil este definitãaproape în totalitate de emoþie, senti-ment ºi frumuseþe pentru fiecare omcare o cântã, o compune sau oascultã.Reporter: Sunteþi mulþumitã derezultatele obþinute?

D-na profesoarã: Este o realizarefoarte frumoasã calificarea elevilor dela secþia de muzicã la aceastã fazã aolimpiadei.

Alãturi de noi în concurs au fostelevi de la colegii ºi licee de muzicãimportante: Timiºoara, Arad, Lugoj,Reºiþa, Alba, Deva, centre cu o mare tradiþie culturalã. De aceea, menþiunea obþi-nutã de elevul Dobrean Thomas, pre-

miile ºi rezultatele obþinute de eleviinoºtri sunt cu atât mai valoroase, neaduc bucurie ºi ne încurajeazã foartemult. Prin corectitudinea, dãruirea ºipregãtirea exemplarãatât la pian cât ºi lamateriile de culturãgeneralã, DobreanThomas este un elevmodel. La pian staumãrturie premiileobþinute, amintesccâteva: premiul al II-lea la Olimpiada de laArad, premiul al II-leala concursul „AlmaCornea Ionescu„ dinTimiºoara, premiul Ila concursul „Craiova-piano”. Îl felicit ºi îidoresc mult succes ºiperseverenþã înpregãtirea ºcolarã ºipianisticã.

Fiind colegul nos-

tru, i-am luat ºi lui Thomas uninterviu.Reporter: Ce reprezintãmuzica pentru tine?

Thomas: Pentrumine muzica înseam-nã un fel de trai.Reporter: Pregãtireapentru concursuriafecteazãpregãtirea ta pen-tru ore?”

Thomas: Da, într-o oarecaremãsurã, afecteazã.Reporter: Cât devaloros este

acest rezultat?Thomas: Pentru mine este foarte

valoros deoarece reprezintã muncamea.Reporter: Vrei sã-þi transformi aceastã pasiuneîntr-o carierã?

Thomas: Este greu de rãspuns înacest moment. Timpul mã va ajuta sãmã decid.

Le mulþumim pentru interviuri ºi îi urãm colegului nostruThomas mult succes în continuare!

Knebel Anca,Knebel Anca,clasa a VI- a Cclasa a VI- a C

Avem colegi talentaþiFii eco!

Raza de luminã de la ªcoala Europeanã I.G. Duca PetroºaniZiariºti pentru o zi

O mare influenþã

asupra copiilor oare calculatorulºi intenþiile lui înbine sau în rãu.

De exemplu,,Assassin’s Creed”este un joc care îþidezvoltã simþul coor-donãrii ºi îþi oferãmulte cunoºtinþe dinistoria anticã a Romei, Ierusalimului, ºimulte altele care tefascineazã ori de câteori joci acest joc.

Vã voi prezenta un

interviu realizat demine cu un colegdespre Assassin’sCreed:

Reporter: Cepãrere ai despre,,Assassin’s Creed ”?

Coleg: Este un jocce îþi dezvoltã simþulcunoaºterii ºi teînvaþã lucruri din istorie, chiar utile.

Reporter: Dacã aiavea ocazia sã trãieºtiacele aventuri din,,Assassin’s Creed” aiface-o ??

Coleg: Da, dar nucred cã aº face faþã înacele vremuri de

cucerire ale Romei.,,Assassin’s Creed”

este bazat pe eveni-mente istorice, per-sonaje din istoriaRomei.

Reporter:Pacurariu Orlando,Pacurariu Orlando,

clasa a VI-a C

C u ocazia ZileiInternaþionale

a Teatrului, eleviiªcolii Generale,,I.G. Duca”Petroºani ,Clubul,,Impact” auprezentat înscop cari-tabil, laTeatrul deStat ,,I. D.Sîrbu”,piesa,,Pãcalã ºi

sãtenii“.Banii obþinuþi prin

vinderea biletelor vorfi donaþi claselor spe-ciale de la ºcoala

noastrã ºi Centruluide pedagogie cura-tivã, Lupeni.

VVioriorel Patricia,el Patricia,clasa a VI-a Cclasa a VI-a C

Calculatorul si influentasa asupra copiilor

Ne pasã de ei!

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 aprilie 2012 Actualitate 98 Culturã

CCaazzaarree îînn rreeggiimm ddee ccãmmiinn:: 5500 ddee lleeii ccaammeerraa

C elebrând momentulcând Isus Christos

a intrat în Ierusalim,înainte de SãptãmânaPatimilor, Floriilereprezintã o sãrbãtoarecreºtinã dragã momâr-lanilor.

În duminica Floriilor, cu osãptãmânã înainte de Paºti,credincioºii merg la bisericã cucrenguþe de sãlcii pentru a fisfinþite. Se spune cã salcia afost binecuvântatã de MaicaDomnului pentru cã i-a datumbrã ºi rãcoare atunci când afugit cu Iosif ºi cu fiul sãu Iisusîn Egipt. Dupã altã legendã,numai salcia a ajutat-o pe MaicaDomnului, plecându-ºi o cre-angã, sã treacã o apã vijelioasã,când se grãbea sã ajungã la fiulsãu rãstignit.

Dupã sfinþire, salcia este pãs-tratã la icoanele din casã, pen-tru a feri oamenii de boli saunecazuri. Cãci „dintre toateplantele care se împlinesc înaprilie, salcia este cea care are

cele mai accentuate valenþemagice ºi protectoare. (…)Ramurile de salcie se pun înjurul stupilor ºi al pomilor fruc-tiferi, ca sã aibã rod. Tot cucrenguþele de salcie sunt atinºicopiii ca sã creascã mari ºi puternici. Binecuvântate de preoþi, puteau fi legate în jurulbrâului, ferindu-i pe credincioºide durerile de spate.

ªi mâþisorii salciei au puterimagice. Sfinþiþi la bisericã, pot fiînghiþiþi pentru a nu mai suferide dureri de gât mult timp.Fumul mâþiºorilor arºi are o putere extraordinarã; împrãºtiegrindina, tunetul ºi fulgerul,îndepãrtând cu iuþealã toate furtunile. Iar dacã în straturile cuseminþe de legume se pun ºicâþiva mâþiºori de salcie, atuncigândacii ºi viermiºorii nu vorface nimic rãu plantelor. De altfel, plantele sãdite de Floriivor fi cele mai frumoase ºi mairoditoare.

Tot de Florii, este timpulpotrivit pentru împrospãtareacaselor. Se deschid larg fere-

strele ºi uºile, sã intre soarele,se scot afarã, ca sã fie aerisite,toate lucrurile, în special celedin lada de zestre.

De Florii, masa nu are voiesã fie strânsã pânã seara târziu,bogãþia preparatelor anunþândun an bun.

Se mai fac încã mâncãruri depost, dar urzicile sunt de acuminterzise, devenind bãtrâne,lemnoase.

Interesant este cã aceastãinterdicþie este cunoscutã subnumele de „nunta urzicilor”.Gospodinele pregãtesc pentrufiecare membru al familiei câteo pâine împodobitã cât mai frumos cu flori, cruci saucununi. Mãrimea pâinii variazãîntotdeauna în funcþie de vârstamesenilor. Se mãnâncã peºte,fiind una dintre sãrbãtorileimportante ale Postului Mare încare este dezlegare la peºte.”(http://pentrufamilie.ro/2007/12/04/cat-tine-postul-pastelui/)

Despre Florii, preotul VasileMihoc spune: „SãrbãtoareaFloriilor, pe care o celebrãm cu

o sãptãmânã înainte de Paºti, îºiare sorgintea în vechea sãrbã-toare precreºtinã “Floralia”,dedicatã zeiþei romane a florilorºi a primãverii, Flora, peste carecreºtinismul a suprapus sãrbã-torirea intrãrii lui Iisus Cristos înIerusalim. Duminica Floriiloreste precedatã de SâmbãtaFloriilor, ziua învierii lui Lazãr,care, în tradiþia noastrã, estededicatã comemorãrii morþilor.În popor i se mai spune ºi Moºiide Florii sau Lazarul oriLazarelul, iar in unele zone aleþãrii, exista obiceiul ca femeilesã facã “plãcintele lui Lazãr ºisã le dea de pomana. (…)

Semnificatiei arhaice - dereînviere a naturii, de comemo-rare a primãverii, a momentuluicând înfloresc primele flori, sal-cia ºi pomii fructiferi (Floralia) - is-au adãugat noi conotaþii(legate, în principal, de cultulstrãmoºilor trecuþi în nefiinþã),care, la rându-le, s-au convertitîn noi gesturi rituale: pomeni,curãþirea mormintelor ºi a cimi-tirelor, înfigerea în morminte a

ramurilor de salcie, invocareaspiritelor morþilor in felurite actede divinaþie etc.

Ramurile de salcie (sub-stituente locale ale ramurilor depalmier din Ierusalim), simbol alfertilitãþii ºi al renaºterii naturiiprimãvara, se duc la bisericãpentru a fi sfinþite, dupã care sefolosesc la împodobireaicoanelor, a uºilor ºi a ferestrelor sau la tratatea sim-bolicã a bolilor de-a lungul anu-lui, uneori chiar ºi pentru... vrãjiºi descântece.”

De altfel, întreaga sãptãmânãdinaintea Floriilor este consider-atã o sãptãmânã binecuvântatã,în care florile dobândescdeosebite puteri vindecãtoare ºimagice.

Sãptãmâna de dinainteaFloriilor mai este numitã ºiSãptãmâna lui Lazãr, sãptãmâ-na în care a durat boala ºimoartea lui Lazãr, cel înviat dinmorþi de cãtre Domnul IisusChristos în Sâmbãta de dinain-tea Floriilor.

Ioan Ioan DAN BÃLANDAN BÃLAN ºiºiElisabeta Elisabeta BOGÃBOGÃÞÞANAN

Azi, votez pe cel mai tânãr, mai deºtept ºi mai frumos,care-n viaþa noastrã cruntã cu ardoare se implicã,om ce bate ºi-apoi intrã - nu pe uºa cea din dos - de sã-l cheme-n primãvarã simplu, pentru toþi : Floricã !

Azi , votez cel veritabil, cetãþeanul treaz din zori,îndoitul dintru muncã, sã îi afle cert valoarea :sã miroase ca pãmântul Patriei – cel bun de flori –de sã-l afle noaptea Luna : cine e ? a, tu eºti Flo(a)rea ?!

Eh, cum votu-i pe locale, bunã-ar fi o gospodinã...sunteþi misogini ? nu, dom’le, nu suntem nici atâtica !haideþi sã votãm Femeia, mama noastrã cea divinã,c-o Duminicã în nume : aþi ghicit ? este ...Florica !

Mda, eu pun votul pe Omul cel curat, adevãrat...n-avem Þepeº ? nici Mihaiu ? nici ªtefan cel Muºatin ?vai, în sãrbãtoarea asta de Florii ar fi pãcatde sãrim peste un nume care e în ton : Florin !

Am votat nume de Groza, Dej ºi zãu ! prea mulþi de...Escuce ne-au dus cu pluta-n baltã cum s-a încheiat rãzboiu’ ;o sã risc ! de data asta, chiar de-ar fi sã pãtimescuo sã ºtampilez pe ãla care e-n subiect : Floroiu !

Dar, în ultimã instanþã, (cam toþi umblã dupã osºi e greu de pus pe listã un cinstit ca...Florian !),poþi lãsa rubrica albã ? nu , dar cum mã ºtiþi zelos,musai sã mã trec pe mine : scribul Ioan Dan Bãlan !

pt. conf. Dan pt. conf. Dan PETRILEANUPETRILEANU

CCrroonniiccãã rriimmaattããFloriile, la vot!

FFlloorriiiilleeD acã esti inginer,

economist, medic,femeie de serviciu sautâmplar tot un salariuminim pe economie iei înmânã, adicã 730 leiimpozabili, chiar dacãeºti mai nou sau cu vechistate în domeniu.

”Cum dracu sã trãieºti cubanii ãºtia, când de fapt nu-þiajung sã plãteºti energia elec-tricã ºi întreþinereea la bloc, plusimpozite ºi taxe. Pânã ºiCeauºescu fãcea calculul strictu-lui necesar ºi exista o ierarhieprecisã a remuneraþiilor. ªi sã nupleci ºi sã-þi iei lumea în cap!?”– a declarat Maria-MirelaDuinea, economist, Petroºani.

La fel se întâmplã ºi cumedicii prospãt intraþi în sistem.Aceºtia sunt încadraþi cu aproxi-mativ 8 milioane lei brut ºirãmân, pentru a face testul rezis-tenþei la sãrãcie, cu puþin peste6 milioane lei vechi. Ce sã chel-tuieºti, ce sã mãnânci, ce sãplãteºti la întreþinere? Plus cã ainevoie de un telefon, un inter-net, o carte…

România este singura þarã încare aproape un sfert dintre

angajaþi au salariul minim,numãrul acestora crescând înultimul an, dupã modificareaCodului muncii. Aplicarea noulCod al muncii a generat numaiîn ultimul an un plus de200.000 de locuri de muncãremunerate cu salariul minim peeconomie.

“Aproape un sfert din piaþamuncii este angajatã pe salariulminim. România este singuraþarã cu un asemenea procent deangajaþi cu salarii minime, restulþãrilor având procente cuprinseîntre 8 ºi 10%”, spune raportulstatistic al angajatorilor. Caurmare, tot sistemul plãþi socialeeste bulversat, nu poate fi þinutîn echilibru sistemul de pensiisau cel de sãnãtate ºi nici fondulpublic de ºomaj.

În România, salariul minim peeconomie este de 162,7 euro(730 de lei), fapt ce poziþioneazãþara noastrã pe locul opt întopul þãrilor din Europa cu celemai mici salarii. Un motiv înplus pentru românii pentru apleca în þãri precum MareaBritanie, Grecia, Germania ºiFranþa, pentru în aceste stategãsesc remuneraþii-limitã multmai mari decât în România.

Existã ºi þãri, cum sunt

Germania, Danemarca,Finlanda, Italia sau Suedia, undenu sunt salarii minime prevãzutede lege. În Germania existãtotuºi niveluri minime de remu-neraþie pentru anumite sectoarede muncã.

Potrivit statisticilor realizatede Federaþia Angajatorilor dinEuropa, dintre cele 32 de stateluate în calcul, cel mai micsalariu minim pe economie seregãseºte în Republica Moldova,echivalentul a 72 de euro,urmatã de Belarus, cu 90 deeuro ºi de Ucraina, cu 95 deeuro. De asemenea, sume micise câºtigã ºi în Federaþia Rusã -113 euro, Macedonia -130 deeuro, Bulgaria - 147 de euro ºiRomânia - 162 de euro.

Cele mai mari salarii minimese înregistreazã în Luxemburg -1.801 euro, Belgia - 1.498 deeuro, Olanda - 1.447 de euro ,Franþa - 1.398 de euro ºi MareaBritanie - 1.259 de euro.

În condiþiile în care MareaBritanie, Grecia, Germania ºiFranþa oferã unele dintrele celemai bune salarii minime, totaceste þãri vin cu multe oferte derecrutare a forþei de muncã pepiaþa de profil europeanã.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Sãrãcia care stricã omenia

Un sfert dintre românii activicâºtigã 162 euro/lunã

M ihãiþã Nistor,viceprimarul

oraºului Aninoasa ºi-a anunþat miercuridemisia din funcþiape care o ocupã încadrul administraþiei.Acesta a mai spus cãrenunþã ºi la funcþiade ºef al liberalilordin oraº, supãrat pemanevrele politice.

Viceprimarul MihãiþãNistor nu mai ocupãaceastã funcþie ºi elsusþine cã ºi-a datdemisia ºi din funcþiade preºedinte al PNL.Nistor a spus cã se

retrage din politicã,dezgustat de ceea ce is-a întâmplat în ultimultimp.

„Am deci ca înaceastã dimineaþã sã-midau demisia ºi sãrenunþ ºi la primãrie ºila funcþia de preºedinteal PNL. Asta e ceea cevreau acum, pentru cã

sunt foarte dezamãgit”,a spus Mihãiþã Nistor.

Decizia lui MihãiþãNistor a venit dupã ces-a convins cã nu aocupat un loc impor-tant la viitoarele alegeri.El spera sã fie desem-nat drept candidatulUSL la funcþia de pri-mar al oraºului

Aninoasa ºi sã-lînfrunte pe Ilie Botgros.

Acest lucru nu s-aîntâmplat, deoareceUSL a decis sã-l arunceîn lupta electoralã pecandidatul de la PSD ºinici pe listele alianþeinu a ocupat un loc maiîn faþã de poziþia a 12-a.

Asta l-a determinatpe viceprimar sãrenunþe de miercuri latoate funcþiile pe carele-a ocupat în ultimulmandat în Aninoasa.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

C el puþin trei ariiprotejate din

judeþul Hunedoara aufost distruse de incendii,dupã ce persoane încãneidentificate au dat focla vegetaþia uscatã dinzonele respective, iarvântul a înteþit incendiile.

Garda de Mediu Hunedoara aformulat trei sesizãri penale,

dupã ce comisarii de aici au con-statat cã trei arii protejate dinjudeþ au fost afectate de incendi-ile puse de fermierii inconºtienþi,care au vrut sã-ºi ardã resturilede vegetaþie uscatã ºi nu au maisupravegheat focul.

„Am fãcut trei sesizãri penale,una pentru arderea unei pãrþidin aria protejatã MãguraUroiului, cea de a doua pentruarderea unei pãrþi din MãgureleBãiþei, iar cea de a treia sereferã la aria protejatãGeoparcul Dinozaurilor”, a

declarat comisarul CristianMoldovan, ºeful Gãrzii de MediuHunedoara.

Numai în ceea ce priveºtezona care cuprinse GeoparculDinozaurilor, suprafaþa totalãmistuitã de incendiu este de 120de hectare de teren. Toate aces-te incendii au rãmas cu autornecunoscut, pentru cã nici pom-pierii ºi nici poliþiºtii nu au reuºitsã-i identifice pe fãptuitori, ca sãîi poatã sancþiona contravenþional.


M ai multe blocuri de locuinþedin Petroºani ºi Petrila vor fi

reabilitate pe bani de la bugetul destat, conform unei hotãrâri aprobatede Guvern.

Executivul a adoptat hotãrârea privind apro-barea Programului de reabilitare a unor blocuride locuinþe situate în zone defavorizate. Potrivitreprezentanþilor Executivului, este vorba despreo mãsurã specialã de reabilitare a acestor blocuride locuinþe ºi aceste mãsuri cuprind intervenþiide primã urgenþã la sistemul structural, precumºi la instalaþii ºi izolaþii termice. Dan Suciu,purtãtorul de cuvânt al Guvernului, a declarat cã„prin prezentul proiect se aprobã acest programla ºapte obiective de investiþii, patru se aflã înexecuþie, trei se aflã în fazã de achiziþie sau înfaze intermediare. Am þinut sã prezint aceastãhotãrâre de Guvern pentru cã ea vizeazã zonedefavorizate”.Blocurile delocuinþe unde seva interveni suntdin patru local-itãþi, printre carePetroºani ºiPetrila.

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN

Blocuri reparate pebanii Guvernului

Aninoasa a rãmas fãrã viceprimar

Foc penal la ariile protejatedin judeþul Hunedoara

C andidatul partidului de

trãdãtori&infractoriUNPR, Mircia Muntean,ajunge din nou în boxaacuzaþilor, peste doarcâteva zile. Munteaneste inculpat într-undosar ce face referire lao reþea de traficanþi demaºini de lux.

Alãturi de alþi patru inculpaþi,Mircia Muntean este judecatpentru infracþiuni la regimulvamal, dar cazul este mai cunos-cut sub denumirea de „trafic cumaºini de lux”. Dupã o serie deamânãri ale judecãrii dosarului,din diverse motive, primarul –candidat al Devei se va afla dinnou în boxa acuzaþilor în datade 10 aprilie, atunci când a fostprogramat un nou termen dejudecatã al dosarului în careacesta este inculpat. Anul acestaau mai fost alte trei termene dejudecatã - în 17 ianuarie, 14februarie ºi 13 martie – darinstanþa a amânat în mod con-tinuu cauza ºi este de aºteptatsã vedem ce se va întâmpla latermenul urmãtor. În acestdosar extrem de complex,procurorii au încheiat cercetãrile

în anul 2003, iar lucrareapenalã a intrat pe rolul instanþeide judecatã un an mai târziu. Înfebruarie 2005 a fost reluat, subun alt numãr de înregistrare, laJudecãtoria Sectorului 2Bucureºti unde se aflã ºi acum,fãrã ca dosarul sã fi depãºit sta-diul instanþei de fond.

A re probleme cumaºinile

Dincolo de acest dosarprivind infracþiunile la regimulvamal, primarul Mircia Munteanpare sã aibã serioase problemecu autoturismele, pe care nu ºile mai descurcã în declaraþiile deavere. Conform declaraþiei sem-nate de mânuþa primarului, înanul 2008 acesta deþinea unautoturism Opel, an de fabri-caþie 2001. În 2009, Opelul din2001 dispãruse. Au apãrut înschimb un Wolkswagen din2004 ºi un Opel an de fabri-caþie 2008, autoturisme care semenþin ºi în declaraþiile de avereulterioare, alãturi de terenuri ºicase. Ce s-a întâmplat cu Opeluldin 2001, mister, pentru cã nuapare nici la rubrica „înstrãinãride bunuri”.

CarCarmen men COSMANCOSMANMarius MITRACHEMarius MITRACHE

Candidatul partiduluide trãdãtori, UNPR,Mircia Muntean –trimis din nou înboxa acuzaþilor

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 aprilie 20121100 Diverse

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssããffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã--þþii ggããsseeººttii ccoollaabboo--rraattoorrii sseerriiooººii ddee aaffaacceerrii??�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!ADRESA NOASTRÃ

Casa de Culturã, Str. 1Decembrie 1918, nr. 100

tel. 0374 906 687e-mail:

[email protected]

Cronica Vãii Jiului

5 a p r i l i e 2 0 1 2

Traversezi o perioadã în care suntfavorizate finalizãrile unor proiecteîncepute de mai mult timp. Relaþiacu prietenii este mulþumitoare, darnu vei putea miza prea mult pe spri-jinul lor. Superficialitatea þi-ar puteaîncurca planurile de viitor. Sãnãtateanu este punctul tãu forte.

Vei avea parte de multã alergãturã,de discuþii legate de prioritãþi, dar ºide un acord ce ar trebui semnat. Pecât posibil, nu te implica în activitãþicare vizeazã o reuºitã imediatã. Ocerere mai veche þi-ar putea fi apro-batã. Evitã discuþiile pe teme finan-ciare!

Ai tendinþa de a te lãsa pradãcomoditãþii, ceea ce te-ar putea facesã rãmâi în urmã cu activitãþilegospodãreºti. Dacã vei reuºi sã-þi puiideile în practicã, rudele apropiate tevor aprecia. Foloseºte-þi intuiþia, cãciaceasta te poate ajuta sã depãºeºticu bine o situaþie delicatã.

Din punct de vedere sentimental veifi cam confuz la mai ales la începutulzile, dar încetul cu încetul situaþia seva limpezi. Proiectele fãcute de maimult timp vor putea fi puse în prac-ticã. Relaþia cu colaboratorii s-arputea deteriora dacã nu vei fi cevamai atent la manifestãri.

În cazul în care eºti implicat într-oactivitate intelectualã, rezultatele arputea fi deosebite cu condiþia sã nute grãbeºti nici mãcar un pic. Eºti iri-tat pentru cã þi se pare cã situaþia nute avantajeazã; dacã ai fi mai atent ladetalii, ai putea constata cã ai putearealiza ceva mai deosebit.

Partenerul de suflet îºi doreºte maimultã înþelegere. Timpul liber petre-cut în compania acestuia te va ajutasã vezi lucrurile ºi din punctul lui devedere. Nu te lãsa frãmântat dechestiuni care sunt de domeniul tre-cutului. Priveºte cu încredere spreviitor cãci acolo este ºansa ta.

Te simþi din ce în ce mai obosit ºi arfi bine sã ceri sprijinul celor din fami-lie. Cu siguranþã aceºtia te vorînþelege ºi îþi vor oferi sprijinul decare ai nevoie. Eºti cam nemulþumitde situaþia financiarã dar nu estecazul sã ai o discuþie pe aceastãtemã.

Eºti vioi ºi plin de iniþiative, dar nu aisuficientã rãbdare pentru ceea ce þi-ai pus în plan. Încearcã sã nu teimplici în activitãþi la limita legalitãþiideoarece n-ar fi exclus sã ai o sur-prizã mai puþin plãcutã. Mintea îþieste plinã de idei nãstuºnice, dar nueste cazul sã te grãbeºti.

Eºti într-o permanentã alertã, cãci teconfrunþi cu tot felul de situaþii ºi numai reuºeºti sã ajungi la zi cu activ-itãþile în care eºti implicat.Colaborãrile nu te avantajeazã,deoarece capacitatea ta de dialogeste mai scãzutã decât în modobiºnuit.

Înclinaþia spre joc ºi aventurã esteaccentuatã în aceastã perioadã.Popularitatea ta în rândul per-soanelor de sex opus va creºte ºi nuîþi rãmâne decât sã te bucuri deaprecierile acestora. Activitãþile intelectuale îþi vor da posibilitatea dea te detaºa de nemulþumiri.

Intervenþia unei rude apropiate arputea determina unele tensiuni înrelaþia ta cu persoana iubitã. Dinfericire conjunctura este de scurtãduratã ºi în scurt timp veþi fi în celemai bune relaþii. Evitã dialogul încontradictoriu cu cei din anturajulapropiat.

Aceastã zi va fi una agitatã din punctde vedere sentimental. Unelenemulþumiri mai vechi ar putea fi dis-cutate ºi ameliorate. Pe de altã parten-ar fi exclus ca partenerul de sufletsã aibã o problemã de sãnãtate pecare ar fi bine sã o trateze cu toatãatenþia.

H O R O S C O P

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 aprilie 2012 Actualitate 11

M inisterul Sãnãtãþii ademarat o amplã acþi-

une de auditare ºi control, lanivel naþional, în toate cele67 de Unitãþi de PrimiriUrgenþe (UPU) finanþate dinbugetul de stat.

Verificarea va urmãri modulde funcþionare ºi organizare aacestor unitãþi, în conformitatecu prevederile legislative învigoare, precum ºi modul deutilizare a fondurilor alocate în2011 de la bugetul de stat.

Unitãþile de primire aurgenþelor medicale au fost verificate ºi în urmã cu 2 ani ºiacum vor fi fãcute de reprezen-tanþii DSP. Ministerul, însã, ºi-aluat mãsuri de precauþie ºi veri-ficãrile vor fi fãcute de echipeale Direcþiei de SãnãtatePublicã din alt judeþ.

Aceste acþiuni fac parte dinstrategia Ministerului Sãnãtãþiide a monitoriza ºi îmbunãtãþiactivitatea UPU, dar vor adunaºi datele necesare pentru oviitoare finanþare.


P roiectul privindgestionarea

câinilor fãrã stãpândin judeþulHunedoara nu areuºit sã-i convingãpe consilierii localidin Petrila, care auvotat împotrivã.

Consilierii care s-auopus sunt de pãrere cãproiectul ConsiliuluiJudeþean este unul menitsã le arunce praf în ochi.

”Eu am votat împotrivaacestui proiect pentru cãni s-a pus în faþã oasociere în alb.

În urmã cu un an avenit la noi o asociaþiepentru protecþia ani-malelor care a cerut doarun teren ºi a promis cã derestul se ocupã ea, fãrã sãfie daþi bani de la consiliul

local. Un asemeneaproiect l-am susþinut ºi îlconsider în continuare ceamai bunã variantã pentruPetrila.

În cadrul proiectuluiprezentat acum, nicimãcar nu se vorbeadespre un preþ anume, erao asociere în alb ºi nu potfi de acord cu aºa ceva”, adeclarat EmanoelAndronache, consilierlocal PRM.

Ilie Pãducel, primaruloraºului Petrila, susþineînsã cã proiectul iniþiat deCJ reprezintã unica soluþiepentru a scãpa de maidanezi.

”Nu a trecut proiectulpentru cã sunt orgolii. Estefoarte rãu cã nu l-au votat,este singura soluþie aleasãde CJ, care poate fi ºipusã în practicã. Nu înþe-leg de ce spun cã docu-

mentaþia nu a fost com-pletã…

Ce voiau sã le spunãMircea Moloþ? Câtepicioare au câinii? Dacãnu ºtiu cine va prindecâinii, sã îi prindãAndronache împreunã cuTemneanu, eu m-am sãtu-rat de filozofi. Petrila vapierde ce a pierdut ºi cudeponeul, dar în ºedinþaordinarã din 11 aprilie îlvoi introduce din nou peordinea de zi”, a precizatPãducel.

Însã de partea consilie-rilor locali care au votatîmpotriva proiectului legatde maidanezi se aflã pânãºi administratorul public aloraºului Petrila, DorinCurtean.

”Noi am mai fãcutasemenea asociaþii ºi doarcotizãm cu bani ºi nu s-arezolvat nimic. Eu sunt în

acelaºi asentiment cucolegii consilieri, cã nu seva rezolva nimic, ºi cãprobabil vor sã stoarcãniºte bani de la noi.

Consiliul Judeþean vreaasta ºi din punctul meu devedere, acest proiect esteo pãcãlealã a ConsiliuluiJudeþean Hunedoara”, adeclarat Dorin Curtean.

Proiectul ”Serviciuljudeþean pentru ocrotireaanimalelor fãrã stãpân”,iniþiat de CJ Hunedoara,ar avea ca scop ges-tionarea problemei ani-malelor fãrã stãpân înlocalitãþile care au acceptatsã colaboreze, prin con-struirea unei reþele de adã-posturi pentru animale,dar ºi marcarea, sterilizarea ºi vaccinareamaidanezilor.

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF

Rabla pe persoanã

fizicãC ei care au maºini

mai vechi de undeceniu pot intra în pro-gramul Rabla, care ademarat din 3 aprilie.

Conform reglementãrilor,proprietarii de maºini mai vechide zece ani, dar obligatoriu înstare de funcþionare trebuie sãmeargã la REMAT cu actele de

proprietate ºi cu documentele dela poliþie din care sã rezulteradierea lor din circulaþie. În bazaacestor documente, maºinaveche este casatã. În schimbulei, proprietarul primeºte untichet cu valoarea de 3.800 delei. Bugetul prevãzut de

Administraþia Fondului de Mediupentru ediþia 2012 a programu-lui “Rabla” este de 114 milioanede lei, sumã din care poate fiacoperitã scoaterea din uz a30.000 de maºini mai vechi dezece ani.


L a un an de lascandalul

declanºat deînchiderea spitalelordin Petrila ºi Cãlan,fostele unitãþi medi-cale aºteaptã sã fietransformate în centrede permanenþã. LaCãlan nu s-a reuºitimplementarea proiec-tului de înfiinþare aunui centru de perma-nenþã medicalã.

Protestele pacienþilors-au stins, medicii ºi-augãsit alte posturi, iarbunicii sunt îngrijiþi tot învechile cãmine debãtrâni.

Anul trecut, MinsiterulSãnãtãþii a decis sãînchidã zeci de spitale dinþarã, printre care ºi douãdin judeþul Hunedoara,respectiv cel din Cãlan ºiSpitalul de Boli Cronicedin Petrila. Acesteaurmau sã fie transfor-mate în cãmine debãtrâni, dar administraþi-ile publice de aici s-auopus. Spitalul din Cãlanavea 15 paturi ºideservea unul dintre celemai sãrace oraºe dinþarã.

Acum pacienþii de aicifac naveta la Hunedoarasau la Deva, acolo undespitalele nu s-au închis.La Cãlan ar fi trebuit înfi-inþat, iniþial. un centru depermanenþã, dar acest

lucru nu s-a concretizat. „Am intenþionat sã

înfiinþãm peste tot undes-au desfiinþat spitalele,aºa încât populaþia sãpoatã beneficia de asis-tenþã medicalã 24 deore, din 24. La Cãlan,însã, nu am reuºit”, adeclarat directorul DSPHunedoara, dr. Dumitraªtefan. Pentru înfiinþareaunui astfel de centrumedical este nevoie decel puþin 5 medici demedicinã de familie ºi unspaþiu adecvat, care ar fi fost chiar clãdireavechiului spital.

Acum, însã, sevorbeºte despre creareaunui centru de sãnãtatemultifuncþional, în carevor putea fi fãcuteinternãri de o zi. Centrulde sãnãtate de la Cãlanva funcþiona în subor-dinea directã a SpitaluluiJudeþean de Urgenþã dinDeva.

De asemenea,internãri de o zi se vorface ºi în centrul de sãnã-tate multifuncþional de laPetrila, în locul undeînainte era un spital cu70 de paturi. Aici, înschimb, funcþioneazã ºiun centru de permanenþãfixã, în care îºidesfãºoarã activitatea 5medici de familie ºi 7angajaþi ce fac parte dincategoria personaluluiauxiliar.


Spitalele din Petrila ºi Cãlan, la un an de

la desfiinþare

Petrila împotriva CJ Hunedoara

Controale la UPUSezonul de încãlzire,la final?

A varia produsã la TermocentralaParoºeni pare a fi una mai serioasã

decât se aºteptau reprezentanþii unitãþii. Prin urmare, pentru efectuarea reparaþiilor

necesare, furnizarea agentului termic pentruîncãlzirea apartamentelor ar putea fi sistatã chiar înaceastã sãptãmânã. Problemele tehnice au apãrutla grupul IV care a fost oprit. În cazul în care activi-tatea la Sucursala Electrocentrale Paroºeni va fiopritã în totalitate, abonaþii sistemului de termofi-care din Petroºani, Vulcan ºi Lupeni riscã sãrãmânã fãrã încãlzire dar ºi fãrã apã caldã, chiar înprag de sãrbãtori. Neoficial, dupã câte se pare,ziua de vineri, 6 aprilie, ar putea fi ultima zi asezonului 2011 – 2012 în care caloriferelor vormai fi încãlzite. Pe de o parte, aceasta ar puteareprezenta ºi un motiv de bucurie pentru multefamilii din Valea Jiului care nu prea mai fac faþãachitãrii facturilor tot mai „consistente”. Noroc cuvremea, aflatã într-o continuã încãlzire...

MirMircea cea NISTORNISTOR

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 aprilie 201212 Actualitate

T urism pentrutoþi, indiferent

de gusturi. CompaniaJudeþeanã de Turism Hunedoarapromoveazã patruprograme turisticetematice din judeþulHunedoara.

Cele patru programe aupreþuri cuprinse între 550ºi 620 de lei.

N aturã ºiaventurã

Obiectivele naturale dinjudeþul Hunedoara suntpromovate ca obiectiveturistice. Astfel, pensiuniledin staþiunile montane ºidin întreg judeþul sunt pro-movate într-un pachet carecuprinde ºase nopþi decazare contra sumei de560 de lei. Cãlãtoriile prinzonele naturale pot consti-tui un punct turistic în careaventurile fac sã creascãadrenalina turiºtilor.

H unedoara,pelerinaj la

vechi bisericiAºezãmintele religioase

din judeþul Hunedoara sunt

promovate de CompaniaJudeþeanã de Turism pentru regãsirea liniºtiisufleteºti ale celor care trecpragul acestor obiectivereligioase. Valoareapachetului este de 550 delei. Turiºtii ºi persoaneleinteresate pot sã petreacãºapte zile ºi ºase nopþi într-un mediu bisericesc.Printre bisericile promo-vate sunt bisericile de lemndin Þara Zarandului,mãnãstirea Prislop de laHaþeg ºi schitul Straja ºiCrucea Eroilor.

Inima Daciei, programulde prezentare al trecutuluiistoric. Trecutul istoric aljudeþului ºi al þãrii este valorificat la capacitatemaximã. Programul„Inima Daciei” face oincursiune în tip printrevestigiile istorice din judeþulHunedoara ºi din judeþulAlba. Pietrele trecutuluireprezintã o minã de aur,asta în condiþiile în careexploatarea acestora serealizeazã în mod corespunzãtor. Cel de-alpatrulea program prezen-tat de CTJ Hunedoaraeste „Hunedoara-tãrâm delegendã”.

P rograme pen-tru atragerea

turiºtilorDirectorul Companiei

Judeþene de TurismHunedoara, Marin

Avrãmicã, declara cã aces-te programe au fost iniþi-ate în vedere atrageriituriºtilor.

„Acest program,Hunedoara-o experienþãunicã, l-am lansat în lunãmartie a anului trecut pen-tru a atrage turiºtii în judeþnu pentru a avea profit.Pânã în prezent, progra-mul a avut efectul scon-tat”, declara directorulCTJ Hunedoara, MarinAvrãmicã.

Directorul CTJ

Hunedoara identificã odeficienþã a sistemului, ºianume nepromovarea pro-gramelor interne de cãtreagenþiile de turism.

„Am prezentat progra-mul la agenþiile de turism

din þarã, însã promovareacea mai intensã este pen-tru Turcia, Antalia ºi maipuþin pentru programeleinterne. Ei merg doar peprofit”, a mai spusAvrãmicã.

Compania Judeþeanãde Turism Hunedoarafuncþioneazã sub tutelaConsiliului JudeþeanHunedoara ºi are rolul dea promova obiectivele turistice din judeþ.

Hunedoara, „tãrâm delegendã”. Compania

Judeþeanã de TurismHunedoara promoveazãun pachet turistic intitulat„Hunedoara – Tãrâm delegendã”.

Z ile de legendã,pe tãrâmuri

hunedoreneTuriºtii care vor accesa

programul CJTHunedoara vor avea partede ºapte zile legendarepetrecute în judeþulHunedoara. În decursulcelor ºapte zile, CJTHunedoara organizeazãexcursii în diferite locaþiidin judeþul Hunedoara.Acestea sunt organizate fieîn cadru natural precum,Parcul Naþional Retezat ºi

multe alte obiective cultu-rale cu importanþã istoricãprecum ºi excursii ladiferite locaþii. Costul unuisejur pe tãrâmul de legen-dã este de 615 lei, preþcare poate varia în funcþiede opþiunile turiºtilor.Compania Judeþeanã deTurism Hunedoara orga-nizeazã evenimentele cususþinerea ConsiliuluiJudeþean Hunedoara.Mai mult, instituþia respon-sabilã cu promovarea turis-mului este ºi partener alã-turi de instituþiile publicesau private în organizareadiferitelor evenimente înperioadele anului.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Hunedoara, de la vis la realitate pe cãrãri turistice

Mintia fuzioneazãcu „cãmãrile”

contractelor goaleF uziunea dintre Sucursala

Electrocentrale Paroºeni ºiElectrocentrale Deva mai are un singurpas de fãcut. Miercuri a fost semnatordinul ordin de ministru privind noiimembri AGA la cele douã termocentrale,Mintia ºi Paroºeni.

Florin Mârza, responsabilul cu înfiinþareaComplexului Energetic Hunedoara, a declarat, miercuri, cã „a ieºit ordicnul de ministru cu cele douãAGA. Mâine, la Bucureºti, va avea loc AGAcomunã, care va semna fuziunea”.

Complexul Energetic Hunedoara trebuie înfiinþatpânã în luna iunie. Din el vor face parte termocen-tralele Mintia ºi Paroºeni, precum ºi minele viabiledin cadrul Companiei Naþionale a Huilei. Mineleneviabile vor fi incluse într-o nouã companie subor-donatã Ministerului Economiei, curãþatã de datorii.

Pe de altã parte, deputatul hunedorean BogdanÞîmpãu atrage atenþia cã situaþia de la Mintia nu estedeloc roz ºi pentru luna aprilie nu are contractat niciun megawatt. „Se bazeazã pe Piaþa Zilei Urmãtoare(PZU), ori pe piaþa de echilibrare”, spune BogdanÞîmpãu. În ambele cazuri, însã, vorbim despre oaºteptare, de azi pe mâine. Pe piaþa de echilibrareMintia poate intra dacã existã o avarie undeva, deexmolu, la o structurã din Gorj, ºi aceasta nu poatefurniza energia contractatã. Pe PZU intri doar dacãai un preþ competitiv, ºi nu este cazul termocentraleiMintia. Aceasta produce energie la preþul de 275 delei/ MW, iar preþul de vânzare pe PZU este de maxi-mum 260 de lei/ MW.


CVJ, Nr. 99, Joi 5 aprilie

Documents

Transcript of CVJ, Nr. 99, Joi 5 aprilie