CVJ Nr 811, joi 5 martie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 811

Joi, 5 Martie 2015

DirectorulDepartamentului IMIT,profesor în cadrulUniversitãþii dinPetroºani, Radu Sorin,spune cã discuþiile avutecu conducereaComplexului EnergeticOltenia sunt avansate ºiºansele ca la Petroºani sãfie demarate proiecte decercetare pentru aceastãcompanie sunt reale.

„Am discutat viitoareposibilitãþi de colaborareîn ideea participãrii launele contracte de cercetare. Prin acesteaam vrea sã contribuim la soluþionarea unorprobleme pe careacest complex le are înaceastã perioadã. O sã discutãm concret ceacþiuni comune facem,însã am mai discutat cuconducerea CEO ºi pentru congresul mondial„Balkanmin”, ca participanþii din þarã ºistrãinãtate sã facã o vizitãîn Gorj ºi sã vadã operelemarelui Brâncuºi, o carierã de lignit din cadrul CEO ºi o termocentralã modernã,probabil Rovinari”, a declarat profesorulRadu Sorin.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

E chipamentele de producþie

ruseascã din curteaTermocentralei Mintiasunt apã de ploaie, aºacã introducerea lor înproiectul de retehnolo-gizare a grupului 4 energetic este improbabilã.

Un fel de apã sfinþitã,care nu face rãu, dar nuaduce nici nimic bun.

Aºa sunt ºi echipa-mente de producþie ruseascã în valoare de 21 de milioane de dolari,care zac nefolosite încurtea TermocentraleiMintia de mai bine de 12ani. Echipamentele au fostcumpãrate în perioadaGuvernului Nãstase, pentru retehnologizareagrupului IV energetic, darinvestiþia a fost ulteriorblocatã. Fosta conducere aComplexului Energetic

Hunedoara ar fi vrut sã lefoloseascã în actualulproiect de retehnologizarea grupului energetic nr. 4,numai cã materializareaintenþiei este puþin proba-bilã. Surse bine informatespun cã sunt prea vechi ºinu ar aduce nici un pluscalitativ faþã de ce este laora actualã, aºa cã nuexistã nici un temei pentrua fi utilizate. Este nevoiede echipamente moderne,performante, ceea ce nu

se mai poate spune despreutilajele ruseºti.

De precizat cã echipa-mentele respective au fost achiziþionate pentru –la vremea respectivã – un ipotetic program deretehnologizare, aflat maimult la nivel de studiu, denecesitate ºi nepus înpracticã niciodatã. Când s-a gãsit finanþare nu s-agãsit contractor generalcare sã accepte sumelealocate în acest sens, iarulterior, când în sfârºit ar fiavut cine sã lucreze, nu amai fost finanþarea,recunoºteau oficialiiElectrocentrale Mintia.

Dacã pânã la urmã sevor gãsi garanþiile nece-

sare, la Mintia ar urma sãfie implementat, cu aju-torul unui credit furnizor,un program de moderni-zare a Grupului 4 ºirealizarea instalaþiilor dedesulfurare de la grupurile3 ºi 4. La începutul luniiseptembrie, Guvernul aanunþat cã a fost încheiatcontractul în valoare de270 de milioane de dolari,investitorii fiind chinezii dela compania China Natio-nal Electric EngineeringConstruction Corporation.Numai cã înþelegerea s-ablocat la momentulnegocierii garanþiilor.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

21 de milioane de dolari duºi pe apa sâmbetei

Echipamentele ruseºti din curteaTermocentralei Mintia, apã de ploaie

Pe cine au aruncat magistraþii în spatele gratiilor

Monica Iacob-Ridzi a dus pe picioare

13 afecþiuni medicale!

A fecþiunile de care suferã ºi stresul ultimei perioade audãrâmat-o pe Monica Iacob-Ridzi, care abia se mai þine

pe picioare ºi din acest motiv a fost necesarã transferarea eila Spitalul Penitenciar Jilava. Suferã de 13 afecþiuni care îi macinã trupul. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Universitatea Petroºanibate palma cu CEOC omplexul Energetic Oltenia este extrem de

interesat de o colaborare în cercetare cuspecialiºtii Universitãþii din Petroºani, astfelîncât sã-ºi poatã eficientiza activitatea, mai alescã la instituþia de învãþãmânt superior din Valea Jiului poate gãsi expertizã calificatã atâtîn domeniul producþiei cât ºi în cel economic.

G reen Line ValeaJiului, constitor pe

calea feratã. Edilii localidin Valea Jiului au venitcu propunerea ca noulsistem de transport încomun care ar urma sãfie implementatîncepând cu anul 2020sã fie realizat pe caleaferatã având în vederefaptul cã zona dispunede infrastructurã.

Oficialii judeþeni care audemarat acest program suntde pãrere cã aceastã opiniepoate fi luatã în calcul, însãimplementarea ei poate fiextrem de costisitoare.

“Vorbim de foarte mulþibani, însã vorbim de foartemulþi bani europeni. Acesttip de proiect este finanþat

în proporþie de 98% decãtre Uniunea Europeanã.Noi vorbim de un efort alConsiliului JudeþeanHunedoara conjugat cuprimãriile de maxim un milion de lei. Salut oriceiniþiativã pentru folosireatransportului pe calea feratã, trebuie optimizattransportul pe cale feratã,însã dacã vorbim de costuri,transportul rutier este maipuþin costisitor decât transportul pe calea feratã.Investiþiile la care ne referimsunt undeva la 1% faþã decât ar trebui sã investimpentru optimizarea trans-portului pe calea feratã.Vorbim de modernizareastaþiilor, a gãrilor, a haltelor,trebuie un amplu programpentru aceastã moderni-zare”, a declarat Adrian

David, vicepreºedinteleConsiliului JudeþeanHunedoara.

Noile mijloace de transport în comun care vortranzita Valea Jiului peste 5ani vor fi dotate cu baterii,astfel încât sã se eliminetotal noxele.

“Programul Green Linepentru care noi încercãm sãobþinem o finanþare pentrumodernizarea transportuluiîn comun în judeþulHunedoara este ºi rãmâne oprioritate pentru conduce-rea CJH. Am avut o seriede discuþii cu primarii cucare noi suntem în asociere.Toatã lumea din Valea Jiuluieste interesatã ca acest pro-gram sã fie pus în practicãcât mai curând. În acestmoment suntem în stadiulîn care avem studiile de

fezabilitate pregãtite pentruproiectul nostru ºi urmeazãsã stabilim împreunã cu primarii sã vedem exact ceformulã vom aplica dupã cevom obþine finanþarea. E vorba despre autobuze cu baterii care vor înlocui în jurul anului 2020microbuzele pe care le

avem astãzi în funcþiune,autobuze cu baterii deautonomie de 200 de kilometri care vor exercitafuncþia de transport încomun de la Petrila pânã laUricani. Va fi un sistemmodern de ticketing, decumpãrare a ticheteloraccesibil tuturor categoriilorde persoane. Sunt extremde uºor de utilizat ºi nu vaexista niciun fel de fraudã”,a mai precizat sursa citatã.

Noul sistem de transportîn comun ar urma sã legetoate localitãþile Vãii Jiului,iar preþurile biletelor sã fieaccesibile pentru toatebuzunarele. Rãmâne însã de vãzut ce schimbãri vorsurveni pânã în anul 2020atunci când se doreºte a fifuncþional acest sistem.

Monika BACIUMonika BACIU

C onstrucþii haotice,neidentificate de

autoritãþi. Faptul cã înStraja s-a construithaotic ºtie toatã lumea,iar acest lucru este vizibil cu ochiul liber.

De mai bine de un ande zile, consilierii locali dela Lupeni încearcã sã aflecare este stadiul concesiu-nilor din staþiunea montanã, însã nimeni nuare un rãspuns pentru ei.

“Am solicitatprezentarea raportuluicomisiei care verifica concesiunile din staþiuneaStrajã, deoarece vreau sãaflu dacã exista extinderide concesiuni, la cabane,fãrã acordul ConsiliuluiLocal. Aºtept acest raportºi-o sã vi-l prezint pentru aînþelege ce se întâmpla cuconcesiunile din staþiuneaturisticã Straja”, a declaratCristian Roºu, consilierlocal din Lupeni.

Anul trecut, consilieriilocali de la Lupeni auaprobat înfiinþarea uneicomisii care sã verificeconcesiunile din Straja. Laun an de la constituireaacestei comisii, consiliullocal Lupeni nu a primitniciun rezultat.

“Comisia încã lucreazãla analizarea concesiunilor.

Nu a fost stabilit niciun termen atunci. Este timpsã termine”, a declaratCornel Lungan, vicepri-marul municipiului Lupeni.

În luna noiembrie a anului 2013, la nivelulprimãriei s-a constituit ocomisie care sã verificetoate construcþiile care s-aufãcut în Strajã, respectareacontractelor, a planului,dimensiunile construcþiilor,tot ce înseamnã legalitateîn întreaga staþiune.Consiliul Local a stabilit ca aceastã comisiesã finalizeze analiza ºi sãprezinte un raport pânã înluna iulie, pentru ca apoisã se poatã dispunemãsurile legale în cazulcelor care au construit înafara legii.

Luna iulie a trecut, iarcomisia nu a prezentatrezultatele vizitelor dinteren.


Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 martie 20152 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Colectivul de redactie: CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDADiana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

TRADUCÃTORAUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃStr. AVRAM IANCU 13/38

Telefon 0728890014

Salvatori ºide suprafaþã

Î n timp ce indus-tria minierã de

subteran se restrângeîn Valea Jiului, cei dela INSEMEX calificãsalvatori mineri desuprafaþã.

Cercetãtorii de aiciîncearcã sã intre pediferite pieþe astfel încât sã

îºi asigure supravieþuireainstitutului ºi pe viitor.

“Din punct de vedereal diferenþelor institutului ºial obiectului nostru deactivitate am prevãzut sãne orientãm ºi cãtre altesectoare ale domenilor deactivitate ceea ce înseam-nã siderurgie, energeticã,gaz, petrol ºi rafinãrii.Dezvoltãm activitãþi înaceste domenii pentru cãeste clar cã dacã am fi fostlegaþi structural doar deindustria minierã nu ar fifost bine. La Arcelor Mitallcare este o întreprinderede suprafaþa are 200 desalvatori ºi mai sunt ºialþii”, a declarat dr. ing.Artur Gãman, directorgeneral INSEMEXPetroºani

Succesul institutului estedat ºi de faptul cã în urmãcu câþiva ani a gãsit o niºãpe care a valorificat-o lapotenþialul maxim.


Green Line, scump pe linia feratã

Concesiunile din Straja, încã analizate de comisie

A fecþiunile de caresuferã ºi stresul

ultimei perioade audãrâmat-o pe MonicaIacob-*Ridzi, care abiase mai þine pe picioareºi din acest motiv a fostnecesarã transferarea eila Spitalul PenitenciarJilava. Suferã de 13afecþiuni care îi macinãtrupul.

Sunt boli care s-au agravat ºi care îi pun viaþa în pericol, dupã cum odemonstreazã actele medicale, afecþiuni de careMonica Iacob – Ridzi s-a ferit sã facã vorbire ºi doar lafinalul procesului în care afost condamnatã la 5 ani deînchisoare a mãrturisit lumiiproblemele grave de sãnã-tate cu care se confruntã.

Avocatul fostului ministrueste singurul dintre apropiaþiiei care a povestit despresituaþia cumplitã pe care otraverseazã Monica Iacob –Ridzi, cea care cu demnitateîºi duce boala pe picioare ºisperã sã-ºi mai vadã copiiicrescând. Iar închisoareaunde a fost trimisã de impla-cabila sentinþã pronunþatã demagistraþi, condiþiile dedetenþie o macinã zi dupã zi,fãrã sã poatã beneficia cuadevãrat de tratamentul decare are atâta nevoie pentru a rãmâne în viaþã.“Se simte rãu, nu este abso-lut niciun fel de exagerare,este o situaþie dificilã, estezguduitor ºi pentru mine caavocat, dincolo de faptul cãsunt avocat, sunt ºi prietende familie. (…) Sistemul penitenciar este la pãmânt,oamenii de aici fac tot cepot sã facã în limita legii, dea asigura, nu Monicãi IacobRidzi, ci celor din penitencia-

rele româneºti, condiþiidecente”, a spus avocatulAlexandru Chiciu. A atras denenumãrate ori atenþia cãMonica Iacob Ridzi este într-o situaþie deplorabilã ºi"abia se þine pe picioare".Chiciu a dezvãluit cã MonicaRidzi suferã de nu mai puþinde 13 boli, care îi macinãtrupul. ªi din acest motiv afost transferatã la SpitalulPenitebnciar Jilava, însã esteposibil ca apãrãtorii sãi sãcearã întreruperea pedepseipe motive medicale. Arenevoie de tratament de specialitate ca de aer pe carenu se ºtie dacã îl poate primiîn spatele gratiilor.

S -a ferit sã vorbeascãdespre boli ºi suferinþã

Monica iacob – Ridzi esteo persoanã discretã în viaþaprovatã ºi s-a ferit mult timpsã vorbeascã despre boli sausuferinþã. A fãcut-o doar cupuþin timp înainte de aflareasentinþei definitive într-opostare pe blogul ei,acolo udner ºi-a reiteratnevinovãþia. Ridzi spunecã anii de anchete ºi pro-cese ºi-au pus puternicamprenta asupra ei, darºia supra familiei, iarafecþiunile de care suferã s-au agravat. “Sunt în acestmoment epuizatã dupãaproape 6 ani de atacuri

profunde ºi nedrepte laadresã mea ºi a familieimele, de momente în caream crezut cã nimic nu maiare rost ºi am fost pe punctul de a claca. Familiam-a ajutat sã nu cedez. Soþulmeu m-a sprijinit. Cei 2copii au fost tot timpul lângãmine, copiii din pãcate suntºi ei afectaþi, sunt bolnavi

Din pãcate aceºti ultimi 6 ani din viaþã ºi-au pusamprenta definitiv asupravieþii ºi familiei mele. Sunt 6ani în care bolile pe care leaveam s-au agravat ºi auapãrut ºi altele noi. Sunt 6ani în care am alergat întrespitale, avocaþi, experþi,instanþã ºi iar spitale. Copiiimei au nevoie de mamã,acasã. (...) NumaiDumnezeu ºtie câte zile maiam de trãit, dar mã rog Luicã acele zile sã le trãiesclângã copiii mei, acasã”,scria Monica Iacob – Ridzi.

A cerut regimsemideschis

Din cauza afecþiunilor decare suferã, fostul ministru alTineretului, deputatulMonica Iacob Ridzi, a solici-tat Penitenciarului Gherlastabilirea unui regim semi-deschis de executare apedepsei.

În cererea adresatãComisiei de stabilire aregimului de executare apedepselor privative de libertate a PenintenciaruluiGherla a motiovat cã suferãde mai multe afecþiuni, printre care ºi trombofilie,care poate provoca coagulareasângelui mai ales în veneleprofunde ale membrelor inferioare. "Solicit stabilirearegimului semideschis pentruexecutarea pedepsei priva-tive de libertate având învedere faptul cã situaþia meamedicalã este foarte gravã,fiind diagnosticatã de cãtremedicii specialiºti din þarã ºistrãinãtate cu 13 afecþiuni,precum leuconeutropenieseverã idiopaticã, trombofilieprin mutaþie homozigotã ºiheterozigotã, boala vonWillebrand, tiroiditã cronicã,sindrom poliuropolidipsie,osteoporozã, gastritã, ane-mie feriptivã. Trombofilia decare sufãr poate provocacoagularea sângelui mai alesîn venele profunde ale mem-brelor inferioare, cu formare

de cheaguri, care pot migraîn artera pulmonarã ducândla deces prin trombemboliepulmonarã", a arãtat Ridzi încererea înaintatã comisiei.

Tratamentul trombofilieise poate face prin adminis-trarea de medicamente antiagregante, însã în cazulacesteia sunt însã interzisedin cauza bolii vonWillenbrand, care se mani-festã prin hemoragii severe.

"Singura modalitate princare pot evita formarea decheaguri în venele profundeale membrelor inferioareeste sã mã plimb cel mult ladouã ore, aspect imposibilîntr-un regim închis de executare a pedepsei", aexplicat fostul ministru.

Regimul închis stabilit îipune viaþa în pericol tocmaidatoritã problemelor gravede sãnãtate menþionate, asubliniat fostul ministru.

Monica Iacob Ridzi a fostcondamnatã definitiv, în 16februarie, de instanþasupremã, la cinci ani deînchisoare pentru abuz înserviciu privind manifestãrileorganizate în 2009 de ZiuaTineretului. Fostul ministru s-a predat la PoliþiaJudeþeanã Cluj, fiind încarceratã la secþia exterioarã din Cluj-Napoca aPenitenciarului Gherla.


Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 martie 2015 Actualitate 3

Monica Iacob-Ridzi

transferatã la Jilava

la recomandareamedicilor!

Medicii sunt cei care au recomandat

transferarea Monicãi Iacob – Ridzi de al

Penitenciarul Gherla la Spitalul Penitenciar

Jilava, a recunoscut Administraþia naþionalã a

Penitenciarelor. Un drum lung, parcurs nu cu

o ambulanþã, aºa cum era de aºteptat, ci cu o

dubã care a fãcut mai multe opriri ºi a ajuns

dupã zeci de ore la destinaþie.

Fostul ministru suferã de mai multe afecþi-

uni ce necesitã tratament special, aºa cã era

necesarã transferarea acesteia de la Gherla.

Iar Administraþia Penitenciarelor a recunos-

cut, miercuri, cã transferul s-a fãcut chiar la

recomandarea medicului. “Menþionãm cã, la

recomandarea formulatã de medicul unitãþii

de detenþie, deþinuta în cauzã a fost transfe-

ratã la un penitenciar spital, pentru evaluare

medicalã de specialitate. Aceasta a plecat de

la Secþia Exterioarã Cluj, luni, 02.03.2015 ºi

a fost cazatã la un penitenciar aflat pe traseu,

în cursul aceleiaºi zile, dupã aproximativ 3

ore ºi 30 de minute. În dimineaþa zilei de

03.03.2015, deþinuta a plecat spre unitatea

de destinaþie, Penitenciar Spital Jilava, fiind

consultatã la cabinetul medical al unitãþii

înainte de deplasare. Pe traseu, pentru a

asigura accesul la grup sanitar, apã potabilã ºi

miºcare în aer liber au fost efectuate cinci

opriri, iar pentru a confirma starea de sãnã-

tate a deþinutei, aceasta a fost prezentatã la

cabinetul medical al unuia din penitenciarele

aflate pe traseu", se aratã într-un comunicat

al ANP. Oficialii ANP explicã ºi de ce drumul a

durat atât de mult: "Durata transferului se jus-

tificã prin faptul cã sunt tranzitate mai multe

unitãþi de detenþie în cadrul rutelor stabilite,

pentru transportarea mai multor persoane

condamnate, cu scopul de a se asigura

prezentarea în faþa organelor judiciare,

internarea/ externarea în / din penitenciarele

spital, executarea pedepsei în funcþie

de regim".

Pe cine au aruncat magistraþii în spatele gratiilor

Monica Iacob – Ridzi a dus pe picioare 13 afecþiuni medicale!

Pregãtiri pentru centrulde sacrificare al mieilor

P unctul de sacrificare al mieilordin piaþa centralã din Petroºani

va funcþiona ºi în acest an.

Momentan acest centru este nefuncþional,urmând ca în perioada premergãtoare Paºteluiaici sã se facã lucrãrile de igienizare ºi reavizare astfel încât crescãtorii de miei sã aibãposibilitatea sã vinã ºi sã îºi sacrifice în condiþiiigienice animalele în vederea comercializãrii.

“Ca ºi în anii precedenþi, ºi anul acestasperãm sã vinã un numãr cât mai mare de producãtori ºi investiþiile fãcute în anii anteriori lapunctul de sacrificare sã dea roade”, a declaratSorin Creþu, ºef Administraþia Pieþelor Petroºani.

Crescãtorii de miei nu vor plãti mai mult faþãde anul precedent pentru utilizarea centrului desacrificare. Vestea bunã este cã nici comercianþiicare îºi vor desface marfa pe tarabele din piaþãnu vor avea biruri mai mari, ba dimpotrivã taxele pe masã au fost micºorate.

“Taxele rãmân cele de anul trecut, nu au fostnici mãrite, nici micºorate, în schimb ammicºorat preþurile pe tarabe, pe mesele din pieþe.Momentan nu avem cereri, dar sunt convins cãvor veni în scurt timp în apropierea sãrbãtorilor”,a mai spus sursa citatã

Reprezentanþii pieþelor din Petroºani seaºteaptã ca cererile privind închirierea tarabelorsã creascã în preajma sãrbãtorilor Pascale.


Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 martie 20154 Actualitate Actualitate 5

Ei vin la ºcoalã, deºi atuncicând a fost vremea lor, auignorat asta. Acum, toþi aupeste 17 ani ºi abia dacã autrecut de ciclul întâi gim-nazial. Sunt oameni maturi,care au realizat cã în viaþã ascrie ºi a citi e tot ce conteazã ºi s-au înscris la cursurile ªcolii Generale nr. 2din Colonia Petroºani.ªcoala, însã, nu numai cã leapreciazã efortul, dar îi ºiîncurajeazã, oferindu-le lunarbani, cu câteva condiþiiimpuse. „Acest proiect pre-supune ca aceºti elevi sã aibão prezenþã bunã la ºcoalã,dar ºi sã desfãºoare activitãþi

educative suplimentare.Prezenþa lor la ºcoalã va fi apoi printr-o bursã deaproximativ 150 de lei”,spune Gabriela Rus, directorla Colegiul Tehnic DimitrieLeonida, structurã ºcolarã de care aparþine ªcoala nr 2din Petroºani.

Toþi cei care s-au înscris laaceastã formã de învãþãmântprimesc banii, pentru cã nusunt foarte mulþi, dar suntîncurajaþi ºi ajutaþi astfel. Astamai ales dupã ce unii auabandonat ºcoala din sãrãcie.„Sunt ºi copii, dar, mareamajoritate sunt adulþi, care nuºi-au finalizat studiile lamomentul potrivit. Din variimotive au abandonat ºcoala.Pot sã se înscrie cei care au

cu cel puþin 3 ani mai multdecât vârsta de ºcolarizare.Cei mai mici sunt de 17 aniºi sunt în clasa a VI-a, ori aVII-a. Avem ºi persoane de50 de ani, care sunt înînvãþãmântul primar, dar nudin pãcate, ci din fericire,aceasta este o ºansã pentruei sã îºi facã studiile ºi uneledintre elevele noastre, chiarsã îºi ajute nepoþii la lecþii”, amai adãugat Gabriela Rus.

Programul finanþat printr-un proiect POSDRU,ajutã oamenii sã se integrezemai uºor în societate ºi chiarîi sprijinã cu bani, pe care îipot da pe rechizite, ori pehaine, ca sã vinã la ºcoalãaºa cum trebuie.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

N e-am obiºnuitcu lapte la

cutie, sau la dozator chiar, dar înValea Jiului se maipãstreazã tradiþiamomârlanilor, carecoboarã zilnic culapte proaspãt înoraº.

Sunt dintre cei carelocuiesc în cãtunele demunte din apropiere ºipovara o carãmãgãruºii. Aºa amgãsit-o ºi noi pe Cita,care îºi aºteaptã stãpâ-na cuminte zi de zi.

De câte ori treci prinzona blocurilor turn dincentrul municipiuluiPetroºani, este aproapeimposibil sã nu zãreºtiprintre copaci, în zonaverde, priponit unmãgar. Defapt este omãgãriþã, iar oameniidin zonã spun cã are ºinume: Cita. Ce face

ea? Pãi aduce lapteproaspãt, ecologic, iarpânã ce stãpâna distribuie marfa, Citaaºteaptã ºi se înfruptãdin iarbã sau fân. Face

ºi gãlãgie, ca orice catârîncãpãþânat, care nuconcepe sã fie lãsat singur, dar oamenii dinzonã s-au obiºnuit cusunetele ºi nu îi deranjeazã.

Nu este cel maiascultãtor mãgar, dar oajutã pe nana cu lapte,pe care o ºtie toatãlumea. „Pe mãgar

aproape în fiecare zi îlvãd aici. Mai carãfemeia laptele ºi aºa,din când în când, maiscoate el câte o vorbã”,ne spune un locatar al

blocului din apropiere.„Este o femeiedeosebitã. O cunoscbine. Are lapte de calitate ºi mulþi îºi fac laea abonament”, nespune un alt domn dinapropiere.

Nana nu a vrut sã nepovesteascã povesteamãgãruºului ei, dar ne-amulþumit cã îi facem

reclamã. „ Nu vreau sãfiu eu vedetã, cã mãºtie lumea de femeieserioasã ºi suntem înpost. Faceþi-i reclamã,cã mã ajutã mult”, ne-a spus femeia, careniciodatã nu lasãmãgarul în soare, sau înploaie, ori în ger ºicautã locul ideal pentrua-l priponi timp de câte-va ore, cât ea îºi facetreaba prin împrejurimi.

Femeia bate drumulcu animalul de câtevaori pe sãptãmânã, tocmai din cãtunul depe Slãtinioara, aflat lacâþiva km de Petroºani.Umple desagii cubidoanele din aluminiupline cu lapte ºi pleacãcu ele la abonaþii dinoraº. E lapte proaspãtºi faptul cã oameniiîncã îºi fac abonamenteste o garanþie sigurã aceea ce înseamnãlaptele de vacã autentic,în comparaþie cu cel dela dozator, ori la cutie.


Nerãbdãtorisã se închidãdefileulN imeni nu vrea ca artera

ce strãbate DefileulJiului sã se mai închidã ºioamenii din zona Vãii Jiului sãrãmânã izolaþi ore bune zolnic.

Nimeni, cu excepþia patrupede-lor care au suferit enorm pe timpul iernii ºi care acum vin la

fiecare maºinã care opreºte înzona de la intrarea în zona dedefileu. Cel puþin 10 maidanezi

stau acum adunaþi pe scuarul cuiarbã de la intersecþia Petroºaniuluicu Aninoasa ºi aºteaptã câte omaºinã. Cu siguranþã, ei sunt ºisingurii care doresc oprirea traficu-lui în acest loc. Odatã ce maºinilevor sta la barierã pe perioadarestricþiilor de circulaþie, vormânca ºi ei pe sãturate. Iarna carea trecut nu le-a fãcut deloc bine ºifiecare sperã sã vinã o maºinã dincare sã primeascã ceva mâncare.

Din 15 martie, însã, aceºtia vorfi cei mai fericiþi, pentru cã sereiau restricþiile de circulaþie.


Nu s-a urmãritsancþionarea neapãrata ºoferilor, ci modul încare fac transportul. Dela confortul pasagerilor,la maºinile folosite pentru transport, toate

au fost luateîn calcul ºiinspectoriiau verificat

timp de orebune, maºinã

dupã maºinã.„Scopul nostru

nu este acela de asancþiona contra-venþional. Nu facem omuncã de poliþie, înmod deosebit, scopulnostru este acela de apreveni. Ne-am bucuraca transportatorii sã ºtie

cã suntem pe drum ºi sã respecte legea ºi contractele pe care leau în desfãºurare”, aspus Adrian David,vicepreºedintele CJHunedoara.

În primul rând, ceicare au fãcut razia auvizat legalitatea trans-portului, maºinile cucare se transportã cãlã-torii, dar ºi modul cumstau aceºtia pe scaune,nefiind voie sã trans-porte pasagerii înpicioare.

„Am fost semnalaþicu probleme legate defolosirea unor altemijloace de transport,decât cele autorizate.Existã o singurã firmã,

din câte ºtiu eu, sau unnumãr limitat, care audreptul de a desfãºuracurse regulate înHunedoara. Orice altãsocietate comercialã,care pune la dispoziþiepentru transport publicinterurban, un mijloc detransport de care noi,CJ Hunedoara, nu ºtim,este în ilegalitate”, amai spus Adrian David.

Astfel de acþiuni sevor face de acum încolode câteva ori pe sãp-tãmânã. Transportatoriivor fi verificaþi aºa încâtpasagerii sã nu mai aibãobiecþii.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Razie la maxi taxi

G uvernul a apro-bat, miercuri,

alocarea unui ajutorde stat în sumã de143,475 milioane delei în 2015 pentrufacilitarea închideriiminelor de cãrbunenecompetitive dincadrul SocietãþiiNaþionale de ÎnchideriMine Valea Jiului.

Este vorba despreexploatãrile mineleneviabile Petrila,Paroºeni ºi Uricani,

aflate pe program deînchidere, iar Executivula precizat cã ajutorul de stat este suportatintegral de la bugetul de stat, prin bugetulMinisterului Energiei,Întreprinderilor Mici ºiMijlocii ºi Mediului deAfaceri.

Conform actului normativ aprobat deGuvern, din totalul de143,475 milioane delei, suma de 93,3 milioane lei este desti-natãpentru produsulhuilã energeticã livrat

de unitãþile intrate înproces de închideredefinitivã, sumã desti-natã acoperirii pierde-rilor aferente producþieicurente. Diferenþa,respectiv 50,1 milioanelei, este alocatã pentru

plãþile compensatorii(25,85 milioane lei) ºipentru lucrãri deînchidere a minelor(24,3 milioane lei).

”MinisteruluiEnergiei, Întreprinderi-lor Mici ºi Mijlocii ºi

Mediului de Afacerimonitorizeazã nivelul deacordare a ajutorului destat, astfel încât preþulcãrbunelui livrat deunitãþile producãtoarecare beneficiazã de ajutor sã nu fie mai micdecât preþul cãrbuneluide calitate similarãprovenit din terþestate”, au precizatreprezentanþiiGuvernului dupãadoptarea hotãrârii.Mãsura aprobatã de Guvern este în conformitate cu Decizia2010/787/UE aConsiliului din 10

decembrie 2010 privindajutorul de stat pentrufacilitarea închideriiminelor de cãrbunenecompetitive ºi cuDecizia ComisieiEuropene nr. C (2012)1.020/final, prin careComisia Europeanã aautorizat România sãacorde din fonduri publice un ajutor de stat de 1.169 milioanelei în vederea închideriiminelor de cãrbunenecompetitive din celetrei unitãþi deþinute deCompania Naþionalã aHuilei S.A Petroºani, înperioada 2011-2018.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Bursã pentru o viaþã, de la capãtT oþi ºoferii de pe maxi taxi au fost opriþi

azi dimineaþã de inspetorii care le-auverificat maºinile. Acþiunea este prima ºi s-adesfãºurat sub forma unui control la careau participat atât poliþiºti, cât ºi angajaþi aiConsiliului JudeþeanHunedoara, dar nu va fiultima. Astfel de raziivor avea loc foarte desde acum încolo.

Sprijiniþi sãajungã de la nota3,00 la 6,00S untem în plinã febrã a

simulãrilor pentruexamenul de Bacalaureat,dar ne-am obiºnuit sã vorbim despre liceele cuprofil tehnologic, ca despreparia ºcolilor.

Elevii de aici vin în liceu cumedii de 3 ºi 4 la admitere.Provin din familii dezorganizate,ori sunt prea sãraci ºi atuncicum sã îi aduci la nota 6,00?Simplu! Metoda au gãsit-o profesorii de la Colegiul TehnicDimitrie Leonida, dupã ce ani larând promovabilitatea laBacalaureat era catastrofalã.

Cei mai tineri dintre profe-sori au venit cu ideea de a facemeditaþii la orele lor, chiar dacãnu sunt de specialitate ºi chiar îiascultã pe fiecare în parte.

Suplinesc astfel, lipsa unuipãrinte interesat de viitorulcopilului sãu. „Vreau sã îi laudpe colegii mei mai tineri, care s-aumobilizat dupã prima sesiune desimulare a Bacalaureatului ºi auorganizat pregãtiri suplimenta-re. În ce sens? Chiar dacãcolegul meu predã istorie, ºi-aluat angajamentul ca pe doi sauchiar 3 dintre elevii de clasa aXII-a sã îi asculte la biologie. Ia manualul ºi îl ascultã dupãmanual. ªi elevii sunt încântaþi,pentru cã au simþit astfel nevoia

de a interacþiona altfel cu noi.Mulþi nu au acasã posibilitateasã discute cu un adult. Pãrinþiile sunt în strãinãtate sau nu autimp de ei ºi aici gãsesc sprijinulnostru”, a explicat metodaGabriela Rus, directorulColegiului Tehnic DimitrieLeonida din Petroºani

Profesorii sperã ca metoda sãdea rezultate ºi poate cã nuacum la simulare, ci mai ales laexamenul propriu-zis. „Acumnu a fost uºor, dar o sã maiînvãþ”, a spus la ieºirea dinsala de examen, miercuri, oelevã care a dat examen lamatematicã.

Pregãtirile de specialitate lefac ºi profesorii de limbaromânã, matematicã, ori mate-ria la care aleg elevii, însã, ceicare îi ajutã, suplinesc rolulpãrinþilor. Numai aºa, spun ceicare au recurs la aceastãmetodã, un copil poate fi adusde la nota 3,00, cât a luat lacapacitate, la media 6,00, câtare nevoie sã ia Bacalaureatul.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

Peste 143 de milioane de lei – ajutor de stat pentru minele necompetitive

A u trecut de anii copilãriei, poate unii chiar au copii, ori nepoþi, dar se întorc la ºcoalã, ca

la a doua ºansã. Mai mult, ca sã fie încurajaþi ºisprijiniþi, toþi cei care frecventeazã orele primesc ºiburse. Proiectul se desfãºoarã la Petroºani, la oºcoalã dintr-un cartier sãrac.

Lapte cãrat cu mãgãruºul

Consiliul localPetroºani are votulfinal în ceea cepriveºte aceastã so-cietate, însã nu esteexclusã înfiinþarea uneinoi firme care sã seocupe de termoficareadin Petroºani.

“Situaþia la acestmoment este destul deneclarã în sensul încare pânã la urmadecizia principalãrevine domnului pri-mar ºi consiliului localde a stabili care va fiviitoarea forma princare populaþia dinmunicipiul Petroºani ºirespectiv instituþiile ºiagenþii economici vorbeneficia în continuarede agent termic, apacaldã ºi respectiv decãldurã. În decursulacestei luni se va lua odecizie în acest senspentru cã ºtim cã acealicitaþie care a avut locpentru ADI din pãcatenu a avut câºtig de

cauzã ºi drept pentrucare trebuie regânditãsituaþia existentã”, a declarat OvidiuMunteanu, directorulSC Termoficare SAPetroºani.

Pentru cã societateasã fie una profitabilã arfi nevoie ca cel puþin

65% din aparta-mentele din municipiulPetroºani sã fie racor-date la acest serviciu.În momentul de faþã,gradul de branºare estede puþin peste 20 deprocente.

“Firma actualã se

gãseºte în procedurade insolventa de maibine de trei ani. Deaceea pânã la finalulfurnizãrii de agent ter-

mic se va finaliza ºiaceastã procedurãpentru cã nu poate semai continue ºi firmatrebuie sã intre în fali-ment. Situaþia dinpunct de vedere albanilor pe care SCTermoficare SA îl are

în aceastã perioadã dezile cãtre bugetul statu-lui a reuºit sã îºi achiteintegral contribuþiile pecare le datoreazã. Atâtstopajul la sursa cât ºirestul de contribuþii labuget au fost achitate.Din pãcate datoritãfaptului cã numãrul deconsumatori dinpãcate nu este la unnivel suficient în acestcontext orice societatear fi fost faþã de princi-palul furnizor respectivParoseni la acestmoment nu ar puteasã reuseaca sã-ºiachite în totalitatesuma de bani pe careo datoreazã pentruenergia termicã cãtreParoseni. Existã niºteposibilitãþi din punctde vedere managerial

de a gândi alte strategii care având învedere cã Petroºaniuleste principalul bene-ficiar dintre celelaltelocalitãþi din ValeaJiului printr-o strategiebine gânditã se poategãsi o formã în aºa felîncât lucrurile sã intrepe un fãgaº. Poatechiar nu în totalitatede la început dar peparcurs sã recâºtige ºi sã poatã sã îºi achiteºi datoriile cãtreParoseni. Este nevoiede o strategie binegânditã din punct devedere al tarifului, dinpunct de vedere de a

face populaþia dinValea Jiului sã seregândeascã ºi areveni spre sistem ºiatunci dacã numãrulde consumatori arcreºte atunci ar fibenefic ºi noua firmã ar putea sãsupravieþuiascã ºi sãevite situaþia care estecreatã în momentul defata”, a mai precizatsursa citatã.

La nivelul Vãii Jiuluis-a dorit realizareaunui operator unicpentru termoficare.Toate licitaþiile aueºuat, astfel încât deo-camdatã acest serviciueste furnizat abonaþilorsub bvechea formulã.


Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 martie 20156 Actualitate

Jiul – transformatîn groapã de gunoi T one de gunoi sunt depozitate pe

malurile Jiului de Est fãrã caautoritãþile sã-i poatã prinde pe cei carepolueazã apele. Situaþia este aproapeidenticã ºi în localitãþile strãbãtute deJiul de Vest

Topirea zãpezii scoate la luminã tone degunoaie menajere, moloz de la reamenajarealocuinþelor ori gunoiul adunat de firme ºi care a

fost aruncat ilegal pe malurile Jiului. Aproapesearã de searã câte un autovehicul încãrcat cudeºeuri, descarcã la adãpostul întunericului,doar pentru a economisi câþiva lei cât ar costaangajarea firmei locale de salubritate pentru a leridica deºeurile.

O situaþie fãrã rezolvare este sub podul dinzona Bosnia-Petroºani, acolo unde funcþioneazãºi o grãdiniþã ºi un azil de bãtrâni. Chiar dacãeste amenajat un punct de colectare, singuriicare-l folosesc sun cei de centrul social.

În rest gunoiul este aruncat ºi de localnici darºi de necunoscuþi direct în Jiu ori pe malul apei.Pentru cã ar trebui câte un poliþist local, mãcardin kilometru în kilometru, pe tot parcursulJiului prin Petroºani, poluatorii rãmân neprinºi.

M. M. GÂNJUGÂNJU

ANL-urile, la stadiulde proiecteR ealizarea blocurilor ANL de la

Petrila a rãmas un proiect aladministraþiei locale. Dacã în urmã cucâþiva ani de zile de pe strada Prunduluiau fost dãrâmate toate coteþele pentru aface loc noilor imobile, acum în zonã arãmas doar noroiul pentru cã realizareaacestei investiþii este întârziatã.

“Am fost la Bucureºti la o întâlnire laMinisterul Dezvoltãrii unde am dus din noumemorii scrise la Ministerul Dezvoltãrii princare am cerul sã se aprobe finanþareablocurilor ANL din oraºul Petrila din stradaPrundului. Din patru ANL-uri care au fostaprobate cu aproximativ patru ani în urmãdouã au fost trecute studiile de fezabilitate princonsiliul tehnico-economic la minister ºi maitrebuie aprobatã finanþarea. Am aprobat înconsiliul local amplasament pentru locuinþe deserviciu ºi locunte sociale în oraºul Petrila pen-tru cã cu toate cã am construit blocuri în oraºulPetrila ºi am reparat apartamente de stat ºi ampus la dispoziþie terenuri pe legea 15/2003mai avem peste 450 de cereri de locuinþenerezolvate”, a declarat Ilie Pãducel, primaruloraºului Petrila.

Trei blocuri ar fi trebuit sã fie realizate pestrada Prundului, pe structura P+2.


Termoficare Petroºani, un pas pânã la falimentI nsolvenþã de trei ani, un pas pânã la

faliment. Potrivit legii, o firmã caretimp de trei ani nu a reuºit sã iasã dininsolvenþã trebuie sã intre în faliment.Acest lucru nu este exclus nici la societatea de termoficare din Petroºani.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 martie 2015 Actualitate 7

0735.183175

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºanicu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

Sindicatul Muntele se judecã cu angaja-torul, iar un termen înacest dosar va avea locla jumãtatea acesteiluni. În funcþie de ce vastabili instanþa se vadecide dacã angajaþiiCEH vor beneficia saunu de aceste beneficiicare nu sunt incluse niciîn contractul colectiv demuncã, dar nici nu suntbugetate.

“Sindicatul Muntele aacþionat în instanþãangajatorul încã de anultrecut. Prima cerere afost înregistratã în datade 8 septembrie. Anul2014 fiind un an elec-toral a fost depãºit subaceste auspicii ºi anume

directorul general aacordat prima devacanþã fãrã sã þinãcont de legea94/2014. Am avutpânã acum douãtermene la aceastã acþiune ºi urmãtorultermen îl avem în datade 19 martie termen încare ne punem speran-þele cã vom gãsi orezolvare sau cel puþininstanþã va spune dacãpoate sau nu poate sãacorde ajutorul pentruadausul pentru conce-diul de odihnã al sala-riaþilor din ComplexulEnergetic Hunedoara.Din pãcate trebuie sã ospun salariaþilor dincadrul CEH ca aceastã

problemã a fost gene-ratã de cãtre parlamen-tarii României inclusivde cãtre cei din judeþulHunedoara. Ei trebuiesã rãspundã tuturorsalariaþilor din Românianu doar celor din cadrulComplexului EnergeticHunedoara de ce auaprobat o lege în lunaiulie care nici astãzi înlunã martie a anului2015 nu poate sã fieaplicatã pentru cã nuexista metodologia deaplicare a acestei legi.Bugetele de venituri ºicheltuieli ale societãþilorîn cea mai mare partenu sunt aprobate motivpentru care acestevouchere de vacanþã ºidacã am vrea noi sã leacordãm nu avemcadru legal. De aceeaam fãcut aceastã acþiu-ne în instanþã ºi credemcã atâta timp cât contractul colectiv demuncã este este aplicatpânã la data de 1

august 2015 salariaþiiar trebui sã beneficiezede acest drept. Dacãinstanþa în data de 19va decide altceva cu siguranþã vom cãuta osoluþie prin care dreptulsalariaþilor sã fie unulcare sã fie ºi primit decãtre aceºtia”, a

declarat Petre Nica,preºedintele SindicatuluiMuntele.

Teoretic valoareavocherului de vacanþãnu trebuie sãdepãºeascã de ºase orisalariul minim brut peþarã.

Monika BACIU Monika BACIU

C onsilierul local PetruDrãgoescu continuã

lupta în instanþã cu AgenþiaNaþionalã de Integritate, carea stabilit cã s-a aflat înincompatibilitate. Procesul afost repus pe rolul Curþii deApel Alba Iulia.

La termenul din luna ianuarie,magistraþii de la Curtea de ApelAlba Iulia au decis suspendareajudecãrii cauzei ºi trimiterea acesteia „în nelucrare laCompartimentul Arhiva pânã la onouã stãruinþã a pãrþilor”.

Mãsura a fost luatã din cauzã cãniciuna dintre pãrþi, legal citate, nus-a înfãþiºat la strigarea cauzei, înbaza art. 411, al. 1 pct. 2 dinNoul Cod de Procedurã Civilã.Acum, cauza a fost repusã pe rol,iar urmãtorul termen de judecatã a fost stabilit pentru data de 20 martie.

În data de 8 octombrie 2014,Agenþia Naþionalã de Integritate aanunþat cã Petre Drãgoescu s-aaflat în incompatibilitate pentru cîar fi fost ºi ales local la Petroºani,dar ºi director al SocietãþiiNaþionale de Închideri de MineValea Jiului. “S-a aflat în stare deincompatibilitate în perioada 28

septembrie 2012 — 19 iulie2013, întrucât a deþinut, simultancu funcþia de consilier local, ºifuncþiile de administrator siDirector general al SocietãþiiNaþionale de Închideri Mine ValeaJiului S.A., încãlcând, astfel, dis-poziþiile art. 88, alin. 1, lit. d) dinLegea nr. 161/2003”, aratã uncomunicat al ANI. Interesant estecã, în momentul în care a fostnumit director al SNIMVJ,Drãgoescu a solicitat celor de laANI o analizã în ceea ce priveºtesituaþia sa, explicând totodatã cãsediul SNIMVJ reprezintã doarniºte birouri, fãrã niciun raportcontractual cu administraþia publi-cã, ºi atunci nu a fost nicio proble-mã. Între timp, însã, situaþia s-amodificat ºi ANI a stabilit cã acestaeste incompatibil, comform legii.


Vor sã divizezeCEH pentru a-l salva!

M inisterul Energiei alansat ipoteza divizãrii

Complexului EnergeticHunedoara tocmai pentru acentitatea energeticã sã poatãfi salvatã de la faliment.

Andrei Gerea a precizat cã deja sediscutã despre acest subiect curesponsabilii de la CEH, care ar fi deacord cu divizarea entitãþii energeticece funcþioneazã, în actuala structurã– termocentrale plus unitãþi miniere –doar din august 2013. "LaHunedoara însã problema aceasta acertificatelor de dioxid de carbon esteatât de mare încât s-ar putea sã nuavem altã soluþie decât divizareaComplexului, un lucru care este discutat ºi acceptat ºi de cãtre cei deacolo. Vom vedea însã în ce mãsurã.

Noi am fost la Comisia Europeanãsãptãmâna trecutã exact ca sã vedemdacã avem acceptul lor pentru unajutor pentru achiziþionarea acestorcertificate. Au spus: ok puteþi acordaajutor de stat, de salvgardare, daracesta presupune sã intraþi în anu-mitã procedurã de divizare. Dacãplanul de restructurare pe care îl vomprezenta va arãta convingãtor atuncivor renunþa la acest lucru mai ales cãaceastã divizare nu presupune, celpuþin în primele luni decât activitatebirocraticã. Nu va deveni efectivã.Deci avem timp pânã în septembriesã venim ºi cu un plan realist care sãconvingã cã mai avem o soluþie.Dacã nu, putem merge pe odivizare", a spus Gerea.

De precizat cã, pentru a puteafuncþiona în continuare, pânã lafinele lunii aprilie ComplexulEnergetic Hunedoara tebuie sã achitecertificatele CO2 necesarefuncþionãrii structurilor carepolueazã. Pentru aceasta, însã, CEH trebuie sã achite aproape 10 milioane de euro.


Instanþa tranºeazã soarta voucherelor de vacanþãM inerii nu ºi-au primit voucherele de

vacanþã. Suntem în a treia lunã aanului 2015, iar o parte dintre ortaci ºiangajaþii Complexului Energetic Hunedoaradeja au beneficiat de concediu pentru careînsã nu au primit acele vouchere de vacanþãcare anul trecut au dus la proteste.

Dosarul „Drãgoescu vs. ANI”, din noupe rolul Curþii de Apel Alba Iulia

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 martie 20158 Sport

Nesimþirea ºigrandomania analfa-betului din Pipera, aflat la loc sigur cuverdeaþã, Gigi Becali îºiface din nou prezenþaprintre cei ce învârtfotbalul.

Se pare cã „marile”reuºite ale Stelei i se„datoreazã”, în ultimavreme ºi marþafoiluicare înjurã de mamafocului cu crucea-nmânã ºi pe autocar.Becali ºi-a bãgat

nasu-n toate oalele (ºiulcelele) fotbaluluistelist, i-a stricat pe toþide cap, plus acum optani, Gicã Hagi a avutsingurul curajul de ademasca imixtiuneagrosolanã a lui Becaliîn treburile antrenoru-lui. Dupã trei luni, s-alãmurit ºi a plecat...

Lui Mihai Stoichiþã îidãdea telefon direct pebancã, spunându-i pe

cine sã scoatã dinteren, Sorin Cârþu l-atrimis la plimbare (dara plecat ºi el!), iarLaurenþiu Reghecampfîi trimite indicaþii prinMM Stoica sauArgãsealã.

Acum, Costel Gâlcãare aceeaºi soartã. Estecel mai miºtocãritantrenor din ultimii anila Steaua. Primeºteordine de la un

puºcãriaº de la PoartaAlbã, prin intermediulaltora, care þin tele-fonul mobil cu ei pebancã! Costel Gâlcãeste marioneta de careavea nevoie marþafoiullatifundiar, îi faceechipa direct prin tele-fon. Punem pariu cã înfelul acesta Steaua numai ia nici campiona-tul, nici nimic? Cum leºtie el Gigi pe toate...

Henþ cu mâna

ANTRENORUL DE LA PÂRNAIE

Dacã echipa Jiuleste departe de ceeace este sistemuldivizionar, iatã însã cãla nivelul Ligii a III-aregãsim, în Seria a 4-ao serie de nume carevor lua startul, alãturide echipele lor, în returul ce va începevineri, 7 martie.

Tocmai de aceeapublicãm programulseriei, în dorinþa de amai urmãri ce a mairãmas din foºtiijiuliºti...

Astfel, la MilleniumGiarmata (locul 4), îlgãsim pe Andrei Firan,în echipa antrenatã deCãlin Cojocaru. U.T.A.BD „deþine” în posesiasa doi foºti jucãtori dela Jiul, pe NorbertVarga ºi DumitruCopil.

În fine, cel maimare contingent ex-jiulist de aflã subculorile celor de la F.C.Hunedoara (locul 8),unde nu mai puþin depatru jucãtori care au

activat la Jiul au întãritechipa de sub furnale:Horaþiu Popa, BogdanRoiu, Remus Sandu,

Rãzvan Drãgoescu.Tot în Seria a 4-a a

Ligii a III-a, regãsim ºidoi foºti lupeneni, Bierºi Bozian, ambii laNaþional Sebiº.

ªi celebrul antrenorIonuþ Popa (60 ani),care a condus Jiul înperioada 2003-2004 afost numit recentantrenor la divizionarade Liga a II-a, ªoimiiPâncota.

Paginã realizatã deGenu TUÞU

L a primul turneudin acest an,

„puºtoaicele luiBrânzãu”, handbalis-tele de 14-15 ani de laC.S.S.P., au avut oevoluþie bunã, mai alesîn ultimele douã jocuri.

Dupã ce au pierdut laînceput – 17-24 cuEnergetic Rm. Vâlcea, 11-26 cu L.P.S. Slatina –petroºenencele ºi-aurevenit, câºtigând, e drept,

cu greu, ultimele douãjocuri ale turneului, 19-15cu L.P.S. Viitorul Piteºti ºi19-17 cu C.S.S. Caracal.

Au fost folosite jucãtoarele: Denisa Tudor,Alina Bãlan, BiancaKrautner (portari), NicoletaKurlender, Delia Fãnic,Denisa Avãdanei, EvelynAvãdanei, DacianaCodarcea, Denisa Niþu,Georgiana Ciorobea,Marina Cãlin, BiancaBembea, Alexandra

Szekely, Dalia Câmpean,Gabriela Hobjilã, DianaTelin.

„A fost un turneu dificil,cu o mai puþinã concentrarea fetelor decât în partideleanterioare. Accidentarea

Nicoletei Kurlender a contat în fizionomia turneului de la Rm. Vâlcea.

Sper cã la ultimul turneuva fi mai bine” a declaratDaniel Brânzãu, antrenorulC.S.S. Petroºani.

Camp. Naþ. Jun. III, Grupa F (gr. 2000-2001)Turneul nr. 5, 26-28 Rm. Vâlcea

C.S.S. Petroºani 16 13 0 3 366-313 39p.

Energetic Rm. Vâlcea 16 12 1 3 443-313 37p.

L.P.S. Slatina 16 10 1 5 408-268 31p.

C.S.S. Caracal 16 4 0 12 334-393 12p.

Viitorul Piteºti 16 0 0 16 194-458 0p.*Turneul nr. 6 (ultimul) va avea loc în luna martie 2015, primelepatru clasate urmând a participa la turneul semifinal.

Jiul... în Liga a III-a!

LA HANDBAL, FINAL MAI BUN

Antrenorul Daniel Brânzãu(CSSP junioare III) se gândeºte

deja la ultimul turneu dinCampionatul Naþional

Fostii jiuliºti Horatiu Popa ºi Rãzvan Drãgoescu,vor începe returul sub culorile lui FC Hunedoara

Antrenorul Ionuþ Popa(la Jiul în 2003-2005)va conduce din returechipa ªoimii Pâncota

CVJ Nr 811, joi 5 martie

Documents

Transcript of CVJ Nr 811, joi 5 martie