CVJ Nr 781, joi22 ianuarie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 781

Joi, 22 Ianuarie 2015

I nstituþia de învãþãmânt superior dinValea Jiului a fost evaluatã în urmã

cu cinci ani de zile ºi a primit calificativulmaxim. În funcþie de rezultatul analizeidin luna martie a.c., depinde ºi finanþareade la bugetul statului pe care o va primiinstituþia din Petroºani.

Agenþia Românã pentru Asigurarea Calitãþii înÎnvãþãmântul Superior, instituþie subordonatãMinisterului Educaþiei, va face o analizã laUniversitatea din Petroºani, evaluare în urma cãreiava stabili la ce nivel se situeazã instituþia dinPetroºani. Reprezentanþii Universitãþii s-au pregãtitpentru verificare ºi nu concep sã nu obþinã gradulmaxim de încredere.

„Acum s-au fãcut dosarele, evaluarea efectivã vafi în luna martie, însã noi a trebuit sã pregãtim docu-mentele ºi sã le trimitem la Bucureºti. Apoi va veni ocomisie pentru evaluarea Universitãþii, dar ºi a speciali-zãrilor care au termenul scadent. Am ºi eu douã specializãri supuse evaluãrii, Maºini ºi EchipamenteMiniere ºi Instalaþii ºi Echipamente de Proces. Comisiade evaluare ne dã numãrul de locuri bugetate, iar pentru cele douã specializãri eu sper sã obþinem 120de locuri, respectiv 60 de locuri finanþate de la bugetpentru fiecare specializare. Sunt secþii cu tradiþie, aufost acreditate pânã acum ºi suntem pregãtiþi. Avemtoate condiþiile pentru acreditarea lor, laboratoaredotate, cadre specializate cu doctorat în domeniu”, adeclarat, Dr. Radu Sorin, directorul Departamentuluide Inginerie Mecanicã, Industrialã ºi Transporturi dinUniversitatea Petroºani. La ultima evaluare instituþiade învãþãmânt superior din Petroºani a obþinut calificativul „grad ridicat de încredere”, nota maximãpe care agenþia o poate acorda.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

S-a sinucis înainte de majoratul fiului

Preºedintele CS Vulcan Ioan Pantilimon:

„NU SUNT UN LAª!”

Evaluare la Universitateadin Petroºani

“Trebuie sã avem învedere sã gãsim o formãunitarã ºi când spun astamã refer la situaþia destulde delicatã a schioruluicare trebuie sã aibã bani înbuzunar pentru a plãtipentru fiecare instalaþie înparte. Mai mult decât atât

în momentul de faþã suntem în postura de acrea un ambuteiaj lapilonul 17 ºi anume faptulcã TS 3 va duce un numãrfoarte mare de doritori deschi în timp ce vechiultelescaun nu poate preluade la pilonul 17. Acolo va

trebui sã vedem sã discutãm ºi cu dl. Maricadacã ar putea intra ºi elîntr-o combinaþie sãdescongestionãm zonaPilonului 17”, spunea consilierul local PetreDrãgoescu, într-una dinºedinþele consiliului localde la finalul anului trecut.

Primarul municipiuluiPetroºani, Tiberiu IacobRidzi, a subliniat cã este în plan de ceva timpaceastã mãsurã, însã areîn vedere ºi achiziþionareaunui nou ratrak.

“Pe viitor va trebui sãfacem cu siguranþã acest

lucru, nu numai pentrupârtia Euro Parâng ci ºi cuteleschiul care existã de la“Cãsuþa din Poveºti” pânãla pârtia Euro Parâng ºi cuteleschiul de la ªcoalaSportivã. Vreau sã vã spunde pe acum cã avem înintenþie, am discutat cucolegii care se ocupã deproiect, achiziþionarea aîncã unui ratrak, careprobabil îl vom închiria,deoarece cel existent, înprezent, nu va face faþã sãbatã toate pârtiile într-onoapte, aºa cum ar finevoie”, a precizat TiberiuIacob Ridzi, în cadrul

aceleiaºi ºedinþe. Anul trecut, a fost

dat în folosinþã noultelescaun TS 3 care arepunctul de plecare în zona Hotelului Rusu iarstaþia de întoarcere înzona unde s-a aflat„Cãsuþa din poveºti”.

Telescaunul TS3 are o capacitate de 1200 turiºti/orã ºideserveºte atât persoanelecare viziteazã masivulParâng cât ºi schiorii care folosesc pârtiile 2A,2C ºi 2B. TS3 are olungime de 2,2 km, fiinddeservit de un numãr de74 de scaune a câte patrulocuri fiecare.

Monika BACIUMonika BACIU

Consilierii locali cautã soluþii pentru ParângC onsilierii locali de la Petroºani cautã

soluþii pentru optimizarea transportuluicu teleskiurile din staþiunea montanã Parâng.Pe viitor aceºtia au în vedere implementareaunui sistem pe bazã de abonament care sãincludã accesul la toate aceste instalaþii, fãrãca turistul sã fie nevoit sã plãteascã pentrufiecare în parte.

A ncheta în cazul sinuciderii lui Ioan Pantilimon, fost consilierla Vulcan ºi preºedinte al Clubului Sportiv din localitate, a fost

preluatã de procurorii Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara.Asta pentru cã omul era implicat în câteva procese, fiind reclamat ºi la DNA. Trupul fãrã viaþã a fost luat de la morgã chiar miercuri,când fiul sãu a devenit major. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Cronica Vãii Jiului | Joi, 22 Ianuarie 20152 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Colectivul de redactie: CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDAMirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

TRADUCÃTORAUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃStr. AVRAM IANCU 13/38

Telefon 0728890014

C omplexul EnergeticHunedoara s-a achi-

tat de salariile angajaþilorde la societatea neviabilã.

Datoriile entitãþii energetice faþã de Societatea Naþionalã deÎnchideri Mine Valea Jiului sunt deaproximativ 40 de milioane de lei,iar luna aceasta au fost fãcute plãþi doar pentru salariile angajaþilor.

“De la începutul anului au fostachitate salarile în data de 15,urmând ca în perioada imediaturmãtoare sã se facã demersul pentru obþinerea banilor pentru

chenzina I ºi stopajul la sursã”, adeclarat Aurel Anghel, directorulgeneral al SNÎMVJ.

În tot acest timp, minerii de launitãþile neviabile lucreazã supli-mentar pentru a asigura cantitateade cãrbune pentru ComplexulEnergetic Hunedoara.

“În ceea ce priveºte producþia,de la începutul anului avem o pro-ducþie liniarã ºi constantã, am ajunsla o medie de 2204 tone pe zi, vorbim de zilele lucrãtoare. La Cerinþa Complexului EnergeticHunedoara am lucrat în zilele de 3ºi 4, 10 ºi 17 unde am dat 1500

de tone pe aceste zile suplimentarelucrate. Menþinem colaborarea cuComplexul Energetic Hunedoaraastfel încât sã asigurãm resurseleenergetice atât pentru termocentrala Paroºeni cât ºi pentru Mintia”, a mai subliniatsursa citatã.

Pentru a-ºi recupera datoriile,cei de la societatea de închideriau acþionat în instanþã ComplexulEnergetic Hunedoara.

Monika BACIUMonika BACIUP ensionarii mineridin Valea Jiului

sunt revoltaþi pe motivcã au rãmas fãrã anumite drepturi.Aceºtia au trudit o viaþãîntreagã în subteran,fãrã a avea vreo sigu-ranþã, iar acum aceºtiaau rãmas fãrã gratui-tãþile la energia electri-cã. Foºtii ortaci puntotul pe seama mineria-delor care au degradatimaginea Vãii Jiului.

“Ne afecteazã foartemult. Anul trecut am fosto delegaþie formatã dinpensionarii din asociaþianoastrã la Bucureºti.Domnul Oprea ne-a primitºi ne-a promis, ºi-a datcuvântul cã se þine decuvânt, dar gratuitãþilenoastre începând din anulacesta nu mai sunt. De cenoi minerii, trebuie sãsuferim atâta, sã nespunã. Nu suntem noi devinã cã am fãcut mineria-de, sã îl întrebe pe domnulIliescu cã el a chematminerii la Bucureºti. Amdiscutat ºi cu doamnaRovana Plumb ºi nimic din

ce am discutat aici nu s-arezolvat. Când a fost aiciam întrebat-o de grupaspecialã de muncã ºi nune-a dat niciun rãspuns.Acum doamna RovanaPlumb a vorbit ºi ne-a scosdin lege ºi a bãgat grefieriiºi diplomaþii. Munca unuigrefier se comparã cumunca unui miner?”,spune un fost miner.

În timpul campanieielectorale foºtii ortaci au fost amãgiþi cu promisiuni care au venitdin partea cabinetuluiPonta.

Încolonaþi, miniºtrii cabinetului au fost însoþiþide diferiþi parlamentari aijudeþului, vizibili doar încampanii electorale,aceºtia fãcând diferitepromisiuni care nu ºi-augãsit rezolvare. Acum cãau trecut alegerile ei cerdemisia Guvernului Ponta.

“Ne-au promis multe caoamenii sã îl voteze pePonta, dar nu s-a votatPonta, dar nici de promisiuni nu se þin. Erau3000 de KWh ºi aveamtrei bonuri de cãrbunecare de doi ani nu le-aumai dat. Am muncit foarte

greu, noi nu cerempomanã, dar drepturilenoastre care le-am avut sãle primim”, a spus un altpensionar.

Alþi foºti mineri se con-siderã discriminaþi. Ei spuncã în legea pensiilor, lagrupele speciale de muncãsunt încadraþi ºi acrobaþii.

“La Legea pensiilor

sunt trecuþi minerii, sondorii, jonglerii,dansatorii, balerinii, cântãreþii de operetã,acrobaþii, cãlãreþii. Nenemulþumeºte pentru cã ediscriminare. Noi ca foºtimineri suntem trecuþi încartea de muncã la grupãspecialã, dar la pensii nu egrupã specialã”, a spus unalt pensionar miner.

În momentul de faþã,conducerea SocietãþiiNaþionale de ÎnchideriMine Valea Jiului cautãsoluþii pentru a rezolvaaceastã problemã. ÎnValea Jiului sunt în jur de10 mii de pensionariminieri. Începând dinacest an ei nu mai beneficiazã de gratuitãþi laenergia electricã.


E oficial!Gerom numai cereinsolvenþaCEHG erom

Internaþional adepus pe rolulTribunaluluiHunedoara cererea princare solicitã anulareaactului administrativ.

Mai exact este vorbade retragerea proceduriide insolvenþã. Dosarul afost înregistrat pe rolulinstanþei în data de 12

ianuarie anul curent, însãpânã în prezent magistraþii nu au stabilitun termen de judecatã.Complexul EnergeticHunedoara are de plãtitcãtre Gerom Internaþionalundeva la peste 4 milioane de lei.

Datoriile comerciale aleComplexului EnergeticHunedoara depãºescsuma de 150 de milioanede lei. La data de 31 septembrie, 2014, societatea avea datoriicãtre terþi în valoare de152.478.671, dintre carecea mai mare datorie estefaþã de SocietateaNaþionalã de ÎnchideriMine Valea Jiului, în sumã de 43.358.314 demilioane de lei.

Monika BACIU Monika BACIU

CEH achitã doar salariile la SNÎMVJ

“Nu suntem noi de vinã pentru mineriade”

Cronica Vãii Jiului | Joi, 22 Ianuarie 2015 Actualitate 3

Fostul consilierPSD Ioan Pantilimon,preºedintele ClubuluiCS Vulcan a fost gãsitmarþi spânzurat.

Trupul fãrã viaþã alomului a fost zãrit decâþiva oameniatârnând sub tribunã.Potrivit poliþiºtilor cares-au dus la faþa locului,acum încep cercetãrilepentru a stabili exactce s-a petrecut acolo,iar cazul a fost preluatde procurori. Oamenii

legii nu au admis cãacesta ar fi lãsat vreunbilet, care sã fi justifi-cat gestul. „Cercetãrilese efectueazã de cãtreParchetul de pe lângãTribunalul Hunedoara.În cauzã noi am stabilitcã nu sunt suspiciunide omor, sau alte faptede naturã penalã. Eunu am cunoºtinþãdespre existenþa vreunui astfel de biletde adio”, a precizatMugurel Teodosiu,

comandant adjunct laPoliþia Vulcan.

Situaþia este însãalta, iar “Neluþu” cumîl alintau apropiaþii ºiprietenii ar fi lãsattotuºi un bilet de adioîn care îi îndruma pepoliþiºtii cãtre autoturis-mul sãu, unde se afla o agendã în care îºiexplica în amãnuntmotivele pentru care arecurs la gestulextrem. Fostul ºef alCS Vulcan, spun unele

surse, s-ar fi adresat înprimele rânduri fami-liei, însã sunt ºi altemãrturii care ar explicamotivele pentru care

ºi-a luat viaþa. NeluþuPantilimon ºi-ar fiînceput scrisoarea deadio cu cuvintele: „Nu sunt un laº!”

Înscrisurile lãsate de fostul preºedinte alCS Vulcan au ajuns laprocurorii careancheteazã acest caz,deºi cercetarea de lafaþa locului a stabilit cãeste vorba de o sinu-cidere. Totuºi, mãrturiadin agenda personalãar putea duce la contu-rarea unor alte dosarepenale. Apropiaþii luispun cã era o per-soanã cu demnitate ºin-ar fi putut concepeca numele sãu sã fiemurdãrit de terþe per-soane. Ion Pantilimona fost descoperitspânzurat sub tribunastadionului municipaldin Vulcan, marþi, înjurul orei 15.00, decãtre un localnic.Bãrbatul a cerut ajutorprin Serviciul deUrgenþã 112, însãechipajul medical al

SMURD n-a mai pututface nimic pentru a-lsalva.

Ioan Pantilimon era cercetat anul trecut de ANI pentru opresupusã incompati-bilitate, dupã ce a fostîn acelaºi timp, ºi con-silier local ºi preºedinteal Clubului SportivVulcan. Mai mult,colegii sãi de la Club l-ar fi dat pe mînaDNA pentru o sumãimportantã de bani pecare nu ar fi investit-oîn fotbal.

Trupul fãrã viaþã alconsilierului a fost adusde la morgã chiar înziua în care fiul sãuîmplinea 18 ani.

Colegii lui nu înþelegcum i-ar putea fi acestuia alãturi ºi pepagina sa de Facebookîi scriu ºi La mulþi aniºi Condoleanþe.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Astfel, judecãtorii de laÎnalta Curte de Casaþie ºiJustiþie au respins, miercuri,recursul declarat de MirceaIoan Moloþ ºi au menþinutdecizia de incompatibilitatepronunþatã în urmã cu maibine de un an de Curteade Apel Alba Iulia.

Pe de altã parte,instanþa a respins canefondate cererile deinterventie accesorie formulate de SindicatulNaþional Solidaritatea ºiAsociaþia CivicãDreptatea.

Agenþia Naþionalã deIntegritate a stabilit cãMircea Ioan Molot a fost în stare de incompatibilitate înperioada 26 septembrie2008 – 30 ianuarie2009, deoarece a deþinut, simultan, atâtfuncþia de preºedinte al

Consiliului Judeþean (CJ)Hunedoara, cât ºi pe ceade preºedinte al AdunãriiGenerale a Acþionarilor(AGA), respectiv reprezentant al unitãþiiadministrativ-teritoriale înAGA la SC Drumuri ºiPoduri SA Deva.

Mircea Ioan Moloþ aatacat decizia ANI, iar procesul a ajuns în faza derecurs pe rolul Înaltei Curþide Casaþie ºi Justiþie, iarsentinþa este definitivã.Totuºi, surse juridicevorbesc despre faptul cã armai putea exista o portiþãlegalã prin care MirceaMoloþ sã îºi termine mandatul în fruntea CJHunedoara, respectiv ocale extraordinarã de atac.În cazul în care suntîndeplimite condiþiilelegale, se poate ajunge lao rejudecare a procesul pecale extraodinarã, iarsentinþa pronunþatã iniþialva fi suspendatã pânã lafinalizarea noului proces.

Oricum, la ora actualã,Mircea Ioan Moloþ estesuspendat din funcþia depreºedinte al CJHunedoara, ca urmare adosarului constituit deDNA, în care este cercetatîn stare de arest la domi-ciliu pentru presupusefapte de corupþie

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Palatul dinLupeni,încurcat dedosarul luiMoloþL ucrãrile la Palatul

Cultural dinLupeni sunt finalizate,însã, mai sunt detaliipe care administraþialocalã nu le poate finaliza.

Totul din cauzã cã firmacare a construit totul mai arede fãcut câteva amenajãri, însã,nu poate din cauza procesuluiîn care este implicat MirceaIoan Moloþ. Dosarul în careeste cercetat pentru trafic deinfluenþã cuprinde ºi numelefirmei care a reabilitat PalatulCultural din municipiul Lupeniºi Cornel Resmeriþã, primaruldin localitate sperã sã se finali-zeze totul pânã la termenul lim-itã din primãvarã.

„În momentul de faþã nu îmipermit sã vorbesc cu construc-torul, fiindcã este într-o situaþiedelicatã. Ar mai fi de scos lalicitaþie mobilierul, adicã scauneºi tot ce înseamnã mobilier, iareu nu pot lua legãtura cu con-

structorul. În momentul cândreluãm legãtura cu acesta, vomface licitaþia finalã. Un lucru,însã, este clar, nu ne permitemsã depãºim luna aprilie, pentrucã la sfârºitul lunii trebuie sã fiegata sub orice formã”, a precizat Cornel Resmeriþã.

Investiþia va fi inauguratã, celmai probabil în luna mai, darpânã atunci este de aºteptat cafirma constructoare sã poatãfinaliza interiorul.

Aceastã instituþie împlineºte88 de ani de când a fost construitã. Investiþia s-a realizatdin fonduri europene neram-bursabile ºi, tocmai de aceea,este nevoie de respectareatermenelor.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

S-a sinucis înainte de majoratul fiuluiPreºedintele CS Vulcan Ioan Pantilimon:

„NU SUNT UN LAª!”A ncheta în cazul sinuciderii lui Ioan Pantilimon, fost

consilier la Vulcan ºi preºedinte al Clubului Sportiv dinlocalitate, a fost preluatã de procurorii Parchetului de pe lângãTribunalul Hunedoara. Asta pentru cã omul era implicat în câteva procese, fiind reclamat ºi la DNA. Trupul fãrã viaþã a fostluat de la morgã chiar miercuri, când fiul sãu a devenit major.Preºedintele CS Vulcan ºi-ar fi explicat gestul extrem în agendapersonalã descoperitã de anchetatori în autoturismul sãu.

INCOMPATIBIL. Mandatul lui Mircea Ioan Moloþ a ajuns la final prindecizia Înaltei Curþi de Casaþie

M ircea Ioan Moloþ îºi pierde mandatul depreºedinte al Consiliului Judeþean

Hunedoara ca urmare a sentinþei pronunþatede Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 22 Ianuarie 20154 Actualitate Actualitate 5

D rumul dintre Jieþ ºi Petroºani,

pe porþiunea în care s-asurpat se va închide înmartie. Specialiºtii augãsit soluþia tehnicã, dar aºteaptã vremeafavorabilã, ca sã înceapãlucrãrile de consolidare.Pânã atunci se va circula,dar cu restricþii de tonaj.

Porþiunea de drum este într-ocontinuã eroziune ºi asta au vãzutºi specialiºtii de la drumuri.Aceºtia au fost la faþa locului, casã vadã dacã se impun ºi alterestricþii, iar cel mai probabil,artera rutierã va fi închisã pentrulucrãri din primãvarã. Asta pentrucã acum e prea frig pentru astfelde reabilitãri.

„Am constatat cã alunecãrilede teren au continuat. Se pare cãnu se întrerupe fenomenul. Vreausã informãm cetãþenii ºi sã ºtie toatã lumea cã este fãcutproiectul. Soluþia tehnicã este.

Nu se poate lucra acum.Noi am discutat cu dirigintele de ºantier ºi cu conducerearegionalei, încercãm ca din martiesã înceapã de urgenþã lucrãrile.Vom limita tonajul la 3,5 t peaceastã porþiune. Sunt ºi transportatori, dar au o variantãde ocolire în aceastã perioadã”, a precizat Ion Tudor, ºef CNADR Gorj.

Drumul este afectat din cauzaalunecãrilor de teren ºi asta sevede acum ºi cu ochiul liber.Terasamentul a luat-o la vale anultrecut în perioada Paºtelui ºi deatunci surparea s-a accentuat vizibil. Din primãvarã vor începereparaþiile necesare ºi atunci circulaþia va fi întreruptã pe acest tronson.


Lupeni: 1.700 de racorduri la gazU n numãr de 1.700 de

apartamente vor firacordate în zilele urmã-toare la reþeaua de gaz dinLupeni. Primarul CornelResmeriþã a finalizat toatedemersurile necesare ºipânã vineri totul va fi gata.

Mai multe blocuri turn dincentrul municipiului Lupeni vorfi racordate în urmãtoarele zilela reþeaua de gaz metan.

Cornel Resmeriþã, primarulmunicipiului Lupeni spune cã afãcut toate demersurile ºi cãacum oamenii sunt ca ºi racor-daþi.

„Luni ºi marþi amfost la Târgu Mureºpentru a lua experti-za tehnicã pe gazmetan. Mai avem1.700 de aparta-

mente în care trebuie sã intro-ducem gazul metan. Joi, la orele10,00, se va face recepþia. Devineri, oamenii vor putea sãmeargã cu dosarele la dis-tribuitorul de gaz, pentru racor-dare. Sunt sigur cã aceasta se vafinaliza în câteva sãptãmâni.”, a

declarat Cornel Resmeriþã, pri-marul municipiului Lupeni.

Mai mult, primarulspune cã în zilele aces-tea face recepþialucrãrilor ºi apoi totuleste gata.

În municipiul Lupeni,racordarea la reþeaua de

gaz s-a fãcut în mai mulþi ani,pentru cã din lipsa fondurilor,lucrãrile au fost mai mereu amâ-nate. Acum, însã, 1.700 deapartamente vor fi racordate laacest sistem ºi oamenii vor aveao nouã alternativã la încãlzireacentralizatã.


Taxele rãmân la fel, la VulcanT axele ºi impozitele locale au rãmas la

fel la Vulcan. Contribuabilii dinmunicipiul Vulcan nu vor plãti mai multla serviciul de taxe ºi impozite locale.

Hotãrârea a fost aprobatã de consilierii localicu unanimitate de voturi. Primarul MunicipiuluiVulcan, Gheorghe Ile a precizat faptul cã la ultimaºedinþã a Consiliului Local Vulcan a fost adoptatãhotãrârea anualã privind taxele ºi impozitelelocale.

Primarul susþine cã a propus legislativuluimenþinerea pentru anul 2015 a aceluiaºi nivel altaxelor ºi impozitelor locale ca ºi în 2014. Anultrecut, la Vulcan gradul de încasare a taxelor ºiimpozitelor locale a fost undeva la 60 de pro-cente. Acest fapt se datoreazã numãrului mare delocalnici plecaþi la muncã peste hotare. Edilii localisperã ca anul acesta numãrul celor care vor trecepe la ghiºeu sã creascã. (M.B) (M.B)

Potrivit reprezentanþilordin cadrul PrimãrieiPetroºani, valoareadespãgubirilor nu a fostîncã stabilitã, însã cu siguranþã vor fi acordatepãgubiþilor.

„S-a discutat cuAsociaþia de Vânãtoare ºiPescuit Sportiv ºi s-aîntrunit comisia din careface parte un reprezen-tant al Primãriei, unrerprezentant alAsociaþiei, unul de laProtecþia Mediului ºi unulde la Inspectoratul SilvicTeritorial Deva. S-a

întocmit procesul verbal ºi s-a fãcut evaluarea propriu – zisã, urmeazãca cei de la AJVPS sã necomunice punctul devedere în sensul stabiliriicuantumului despãgubiri-lor pentru oameni”, audeclarat reprezentanþi aiPrimãriei municipiuluiPetroºani.

Aceºtia au precizat cãeste vorba despre o singurã familie, cãreialupii i-au omorât 19 oi. ªi municipalitatea cautãacum soluþii legale de a-iajuta pe oameni.

Cartierul unde lupii dauatacul este la margineaPetroºaniului, mai sus deLiceul de Informaticã, iaroamenii povestesc cã lupiile-au sfâºiat mioarele ºi le-au speriat caii ºi câinii.

Localnicii au spus cã înaceastã iarnã mai muzltdecât oricând se tem sãmai iasã din case, pentrucã sãlbãticiunile nu seretrag dupã ce dau atacul,ci rãmân pânã spredimineaþã în zonã, cândoamenii trebuie sã plecela lucru. Localnicii de pestrada Slãtinioara au maitrecut printr-o situaþie similarã în toamnã, cândurºii au dat atacul. Dinpãcate, însã, chiar dacãfiarele au sfâºiat trei cai,pentru atacurile respectivenu se pot da despãgubiri.Caii au fost lãsaþi sã pascãliberi ºi nu a fost asiguratãpaza lor, au mai precizatreprezentanþii primãriei.


Dezgheþul provocatde încãlzirea vremii înultima perioadã, au pusîn pericol ºoferii care autranzitat miercuridimineaþã DefileulJiului. Mai mulþi bolovani au ajuns pecarosabil, iar doar o

minune a fãcut ca nicio maºinã sã nu fiesurprinsã. Evenimentuls-a produs în zonajudeþului Gorj, dar ceide drumuri spun cã singurele zone siguresunt cele în care s-aumontat plase pe versanþi.

„Pe DN 66, la km116 +400m este ozonã cu cãderi depietre. Nu sunt foartemari, dar sunt totuºicãderi. În zona unde aufost montate plasele ºibarierele, nu mai estenici un fel de problemã,dar aici încã nu s-au

montat, pentru cã drumul este încã înlucru. Patrulãm ºi facemrevizia drumului, la fel ºi constructorul”, a precizat Ion Tudor, ºef CNADR Gorj.

Cei de la drumuri,care pun incidentele deacest fel pe seamavremii ºi a lucrãrilor, facacum un apel cãtreºoferii care trec prinaceastã zonã. „Ori de câte ori sesizeazãobstacole în drum sã seopreascã fie la drumuri,fie la ISU, sã ne

anunþe. Nu suntem nicinoi în permanenþã pedrum” , a mai spusºeful CNADR din districtul Gorj.

Drumarii se aºteaptã

ca astfel de incidente sãmai aibã loc ºi în zileleurmãtoare ºi avertizeazãºoferii sã fie prudenþi.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

A ctivitãþile culturalereînvie la Lupeni. În

primãvarã va fi inauguratPalatul Cultural, iar înacest an vor putea începelucrãrile de reamenajare acinematografului Cultural.Oamenii din Lupeni cred cãacestea sunt cele mai buneveºti pe care le-au primit.

Un cinematograf, dupã modelul celui modern deschis laVulcan, va funcþiona ºi laLupeni. Deocamdatã acesta seaflã la stadiul de proiect, daroamenii cred cã este o vestebunã.

„Avem nevoie de cinema aici.Da sigur, cum sã nu? Avemnevoie. Am avut cinema ºirestaurante ºi Palatul culturalcele mai frumoase. Dacã lereface e foarte bine”, a spus unbãtrân care ºi-a amintit cã zonacentralã a municipiului erafoarte populatã atunci cândoamenii veneau la film.

„E o instituþie culturalã ºi e ºinormal cã avem nevoie. Eu suntpentru spectacol, pentru amerge la Palatul cultural careeste gata, cã avem nevoie de

culturã”, ne-a spus un alt bãrbat,în timp ce un tânãr ne-a spus ºiel cum era atunci când venea lafilm.

„Ar fi ceva frumos. Eu amprins cum era când rulau filmeaici. Era ceva frumos pe vremuri! Nu pierdeam nici unfilm”, ne-a explicat el.

Primarul Cornel Resmeriþãspune cã acesta este un altproiect ambiþios ºi le promiteoamenilor din oraº încã oinvestiþie în culturã.

„Pe lângã Palatul CulturalMuncitoresc, spre bucurialocuitorilor, zic eu, anul acesta

mai mult ca sigur, în varã sau la toamnã, vom începelucrãrile pentru reabilitareaCinematografului Lupeni.Proiectul l-am aprobat.Proiectarea ºi licitaþiile se þin decãtre instituþiile statului ºi nu nemai amãrãsc cu contestaþii”, aprecizat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

Pentru cinematograf sunt alo-caþi 25 de milioane de lei, iar lafinal, vom avea în Valea Jiuluiîncã un cinema 3D, similar cucel de la Vulcan, care mergefoarte bine ºi produce bani.


DN 7A se închide în martie Administraþia de la Petroºani vadespãgubi localnicii pentru pagubeleproduse de atacul lupilor!F amilia care a rãmas fãrã 19 oi dupã ce lupii au dat atacul

într-un cartier de case de la marginea municipiului Petroºani va fi despãgubitã de Ministerul Mediului. De asemenea, oficialiiPrimãriei Municipiului Petroºani cautã soluþii pentru a-i ajuta peoamenii care au avut de suferit.

Cad bolovani în Defileul Jiului!V remea mai caldã pune în pericol circulaþia pe Defileul

Jiului. Din cauza topirii zãpezilor, dupã graniþa cu municipiul Petroºani, mai mulþi bolovani au blocat miercuridimineaþã traficul rutier. Responsabilii de la drumuri au intervenit prompt ºi spun cã vor cãuta toate zonele nevralgice,pentru cã surpãrile se petrec acolo unde nu au fost montate plase.

Cinema Cultural, reînvie la Lupeni

Cronica Vãii Jiului | Joi, 22 Ianuarie 20156 Actualitate

M edicamentela jumãtate,

boalã întreagã.Sistemul medicalromânesc este unulbolnav, aflat înmoarte clinicã.Pentru însãnãtoºireaacestuia nu s-augãsit încã leacuri.

Bolnavii sunt ºi ei mulþi cu afecþiunidintre cele mai diversecare apeleazã la acestsistem în speranþa cãse vor însãnãtoºi, doarcã de multe ori aceºtiapleacã din spital maibolnavi decât lamomentul internãrii.Medicamentele lipsesc ºi asta orecunosc ºi mediciicare încearcã sã facãdin puþin mai mult.

“În ceea ce priveºtemedicamentele, cu

acestea ne aflãm într-osituaþie similarã cuanul trecut. Pentrubunã acoperire cunecesarul de medica-mente ar trebui sãavem undeva la 3-3,5milarde de lei pe lunãpentru aceste medica-mente. Din pãcate lafondurile pe care leavem pentru a asiguraºi hranã ºi toate celelalte, ne putem

permite undeva la 1,5-1,8 milarde de leilunar. Ca atare laînceput de lunã de obicei avem medicaþiacompletã iar în a doua jumãtate a luniiîncepem sã avemprobleme. Oamenii în special medicaþiapersonalã ºi-o aduc deacasã, teoretic ºi înlegislaþie aºa se speci-ficã, pentru alte boli

asociate, ºi mai existãsituaþii când oameniitrebuie sã îºi achiziþio-neze”, a declaratmedicul Alin Vasilescu,managerul SUPPetroºani.

Într-un sistem medical caracterizat dealbul halatelor nu sevede deocamdatã orazã de speranþã. Totuldepinde de anumiþifactori, care de multeori sunt subiectivi.

“Îmbunãtãþireasituaþiei ar intra în discuþie în condiþiile încare se vã îmbunãtãþiicontractul cu CasaJudeþeanã deAsigurãri. Aici dinpãcate nu mai depindede noi, depinde de ceicare stabilesc sumeleprimite pentru un cazrezolvat. Oricum unlucru care nu estefoarte corect ºi ele-

gant, din trei spitale de acelaºi grad dinacest judeþ, Deva,Hunedoara ºiPetroºani, un spital dinia 1600 de lei pe cazrezolvat celelalte douãiau doar 1380 de lei.În contractul cu Casasunt cuprinse 520 depaturi, respectiv 31 depaturi pe AÞI care suntfinanþate oarecum se-parat, dintr-un total de657 ºi în cursul acestuian conform planuluinaþional de paturi peperioada 2014-2017urmeazã sã mai scadãpe total tara cu unnumãr de 20.000 depaturi, acest lucru seva reflecta ºi asupranumãrului de paturidin judeþ”, a mai precizat sursa citatã.

Existã riscul ca anulacesta numãrul depaturi care sunt încontract cu CasaNaþionalã de Asigurãri

de Sãnãtate sã fieredus la nivelulunitãþilor medicale ºinici Spitalul deUrgenþã din Petroºaninu face excepþie.

“Dacã se va mergeproporþional atuncivorbim de un numãrde 20-30 de paturi.Nu am o decizie luatãla nivel de judeþ sau lanivel de þarã, cert estecã în cursul acestui anurmeazã sã se întâm-ple acest lucru odatãcu încheierea nouluicontract pentru anul2015”, a conchismanagerul ªUP.

Nu de puþine ori s-aîntâmplat ca bolnaviisau aparþinãtorii acestora sã fie nevoiþisã cumpere medica-mente. Situaþia estecunoscutã, iar niciunresponsabil al ministerului de resortnu face nimic.


A nul 2014 a fostunul dificil din

punct de vedere financiar pentru unitatea medicalã dinPetroºani.

Au fost luate mãsurinepopulare care au afectatsalariaþii, însã reducereacheltuielilor cu munca vie acontribuit la diminuareadatoriilor unitãþii medicale.Din 6 milioane de lei noidatorii, la nivelul anului2012, au rãmas jumãtate.

“Din punct de vederefinanciar sîntem în conti-nuare pe un trend descen-dent în ceea ce priveºtedatoriile propri ale spitalu-lui faþã de furnizori. Faþãde 60 de miliarde în 2012,la ora actualã sîntem unde-va la 31 de miliarde. Înceea ce priveºte activitateapractic în ultimii trei ani cufoarte mici diferenþe ne

aflãm la acelaºi nivel cuundeva între 18.600-19.000 de pacienþi exter-naþi pe internare continuã,undeva la 15.000 depacienþi pe spitalizare de ziºi ambulatoriu undeva la100.000 de pacienþi pean”, a declarat mediculAlin Vasilescu, managerulSUP Petroºani.

Situaþia financiarã aunitãþii medicale s-ar puteaameliora, însã este nevoiede sacrificii, dar ºi de uncontract mai benefic cuCasa Naþionalã deAsigurãri de Sãnãtate.

“În condiþiile în carelucrurile vor merge tot aºaºi contractul cu Casa va fila fel, lucrurile vor mergecu mari sacrificii atît dinpartea personalului cît ºi apacienþilor. Dacã se vorîmbunãtãþii condiþiile con-tractuale problemele se vorrezolva mai uºor”, a maisubliniat managerul SUP.

Anul trecut au fostreduse mai multe sporuriale angajaþilor unitãþii medicale tocmai pentru adiminua datoriile.


Mai puþiniºi mai sãnãtoºiN umãrul foilor de

boalã în rândulangajaþilor de laSocietatea Naþionalã deÎnchideri Mine ValeaJiului a scãzut anul trecut. Acest fapt sedatoreazã ºi disponibi-lizãrilor care au avut locîn cadrul societãþii.

„În anul anterior faþã de2013 raportat avem oscãdere a numãrului de zilede foaie de boalã. Dacã înanul 2013 puteam vorbi de

un procent de 2,15 zile peangajat pe an concediumedical, în anul 2014avem un numãr total de38.544 de zile de foaie deboala ceea ce corespunde a1,73 zile pe salariat.

Salariaþii noºtri ºi-au luatmai puþine zile de foaie deboala dar putem spune înaceeaºi mãsurã cã au fost ºimai puþini având în vedere

planurile de disponibilizareale societãþii”, a declaratAurel Anghel, directorulgeneral al SNÎMVJ.

La nivelul SocietãþiiNaþionale de Închideri MineValea Jiului mai lucreazãundeva la 1700 de per-soane. În prezent, la MinaPetrila lucreazã circa 500de angajaþi, la Uricani, 500de persoane, iar la

exploatarea de huilãParoºeni sunt aproxi-mativ 700 de salari-aþi. Conform progra-mului de închideristabilit de ComsiaEuropeanã, anulacesta ar mai trebuidisponibilizaþi undevala 700 de mineri.


Economii pe sãnãtate

Boalã întreagã, medicamente la jumãtate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 22 Ianuarie 2015 Actualitate 7

0735.183175

R eprezentanþiiAgent Green

anunþã veºti bunepentru Retezat,acolo de undepãdurile au fosttãiate fãrã milã,deºi vorbim despreo arie protejatã.

Astfel, potrivitreprezentanþilor AgentGreen, la Viena a avut loc o întâlnire cuoficialii HolzindustrieSchweighofer. “Pãrþileau agreat sã formali-zeze în cel mai scurttimp posibil angaja-mentul companiei princare aceasta refuzãcopacii din ParcuriNaþionale, precum ºiun sistem de trasabili-tate, adicã traseul lem-nului din pãdure pânãla produsul finit, princare sã se facã dovadarespectãrii decizieiluate. Urmãtorul pasva fi o întâlnire întreMinisterul Mediului,

HolzindustrieSchweighofer ºi AgentGreen pentru a punebazele angajamentu-lui”, au precizatreprezentanþii organi-zaþiei de mediu.

De precizat cãAgent Greena fostînfiinþatã tocmai pen-tru a proteja munþiiRetezat, ultimul PeisajForestier Intact dinzona de climã tempe-ratã a Europei. Ei suntºi cei care au scos laivealã, în urma uneiample investigaþiimasacrul pãdurilor, distrugerea ParculuiNaþional retezat subochii indolenþi au celor

care trebuie sãîmpiedice distrugereaariei protejate.Militanþii ecologiºti auarãtat cu dovezi cãbrichete tubulare ºipeleþi fabricate la fabri-ca Schweighofer dinSebeº se comerciali-zeazã în supermarke-turi din alte þãri pre-cum ªPAR, benzinãriiprecum Shell ºi maga-zine de bricolaj pre-cum OBI. „Retezat nueste un parc oarecare,ci este centrul biodi-versitãþii din Europa,ultima oazã de sãlbãti-cie de mari dimensiuniºi trebuie scutit com-plet de orice intervenþii

umane, mai ales dedrujbe. Faptul cã ceimai valoroºi copaci auajuns un banal lemnde foc este surprinzã-tor pentru consuma-torii care doresc sãfacã o alegere educatãatunci când trebuie sãîºi încãlzeascã cãminul”,a spus Gabriel Pãun,preºedinte AGENTGREEN.

Compania austriacãs-a angajat sã refuzecopacii din ariile pro-tejate dupã ce i s-auprezentat rezultateleinvestigaþiilor realizateîn 9 luni.

P roblemele auînceput încã

din februarie 2014

Problemele cu tãie-rile din zonã Râu ªes a Parcului NaþionalRetezat au început dinfebruarie 2014, auarãtat cei de la AgentGreen, când LuciaVarga, fost ministruresponsabil de pãduri,a ordonat în mare discreþie chiar înaintede a-ºi înceta mandatul,o derogare pentru asãrãci Retezatul de celpuþin zece mii de metricubi de lemn. Zona afost vizatã de tãieri ilegale masive în anul2011 când ministrulLaszlo Borbely a inter-venit ºi le-a stopat cusolicitarea de a ridicazonã la rang de pro-tecþie integralã, maispun militanþii ecolo-giºti, care susþin cãdecizia sa a fost spriijinitã de AcademiaRomânã ºi de Consiliulªtiinþific al ParculuiNaþional Retezat. Ceide la Agent Greenspun cã zona ar puteascãpa de drujbe dacãprim ministrul arsemna planul de mana-gement ce are dejatoate aprobãrile, darcare este reþinut deRomsilva. Un scandalsimilar a izbucnit ºi în2011, iar atunci tãieri-le au fost justificate deatacurile unor insecte

ipide despre care sepresupune cã au fãcutnecesarã intervenþiaomului pentru a salvaºi alþi arbori de lauscare prin devorarealor de cãtre acesteinsecte care suntprezente în mod natu-ral în pãdurile demolid. Acum, aceeaºiinsectã este trasã larãspundere pentrutãieri de arbori, maiales seculari, ºterºi depe faþa pamântului ºicare erau de o imensãimportanþã pentru con-servarea biodiversitãþii.

„Mai bine de zecemii de metri cubi delemn au pãrãsit dejaRetezatul, tãiaþi decompania SUSAIServcom SRL, unpartener stabil al com-paniei Schweighofer.În timpul investigaþiiloranumite camioane alecompaniei Susai aufost declarate drept“ilegale” de noul sis-tem “radarul pãdurilor”în urma apelurilorrepetate la 112. Maitârziu acestea au intratpe poarta fabriciiScweighofer de laSebeº, moment în careechipa de investigaþii afost agresatã de firmade paza de poartã iarpoliþia chematã deAgent Green a pãrãsitzona”, au reclamatecologiºtii.


Plângeri penalepe numelehoþilor de apãM ai bine de 300 de

dosare penale, pentru furt din reþeaua deapã potabilã, sunt înregistrate la poliþie oriParchetul Petroºani, plângerile fiind fãcute deoperatorul din Valea Jiului.

Inspectorii Apa Serv ValeaJiului au depistat, în urma veri-ficãrilor din teren, pe parcursulanului trecut, nu mai puþin de 303branºamente ilegale ºi s-au îndrep-

tat cu plângeri penale împotrivahoþilor.

Numãrul persoanelor depistatecã furã apã a crescut faþã de anulanterior, însã a scãzut cel privitorla furturile din bunurile societãþii.

Mai exact cele legate de furtulcapacelor de canal ori chiar acomponentelor hidranþilor de pedomeniul public.

Astfel, dacã în 2013 operatorulde apã avea depuse peste 30 deplângeri privind furtul acestorbunuri fixe, în 2014 au fost constatate doar ºase infracþiuni de acest gen.

Prejudiciul înregistrat de societatea patronatã de autoritãþilepublice locale din Valea Jiului seridicã la peste 199 de mii de leidin care, angajaþii societãþii aureuºit sã recupereze aproape 46

de mii de lei. Totodatã, Apa Serv

Valea Jiului a dat în judecatã 594 de datornici,în 2014, pentru neplatafacturilor restante careadunau o datorie de peste800 de mii de lei. În plusa cerut ºi executarea silitãa debitorilor ºi se judecã înprezent cu peste 1300 dedatornici.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Veºti bune pentru Retezat. Pãdurile din ariile protejate, refuzate “la export”!

Cronica Vãii Jiului | Joi, 22 Ianuarie 20158 Sport

Nici nu mai ºtiucâte am scris în ultimiiani: Naidin, Pavlovici,Michi Pãsculescu,Martinovici, VasileSuciu, Petre Grigore,Mache Vizitiu, IonGrigore, Ceteraº,

Cotroazã, GeorgeBoboc, CornelCãrare, PiuCreiniceanu, iatã, foºtifotbaliºti din ValeaJiului ce fac partedintr-o listã care parcãnu se mai terminã.

Acum s-a dus ºiNeluþu Pantilimon. Îmi vin în minte, ca într-un film mut,o serie de secvenþepetrecute în preajma lui.

Începând cudeplasãrile echipei, fiela barajul Vulcanuluide acum trei ani, fie înjudeþ, la momentul

jubiliar din 2010, când Vulcanul sportiva aniversat 90 de anide existenþã.

Cu siguranþã, NeluþuPantilimon va lãsa ungol imens la echipã, laclub, în familia lui.Sportul din Vulcanrãmâne mai sãrac, mai descumpãnit.Problemele majore din

viaþa sa l-au împins sã facã acest gestincredibil. Dincolo depresupuneri ºi reguli,rãmâne regretul celorcare l-au cunoscut,celor care au lucrat cu el.

Un alt necrolog la început de an. Ce bine ar fi sã fieultimul...

Henþ cu mânaALT NECROLOG...

O veste cãzutã ca untrãznet marþi dupã-masaa zguduit opinia sportivã(ºi nu numai) din întreaga Vale a Jiului.Cunoscutul om de fotbal,Neluþu Pantilimon,preºedintele ClubuluiSportiv Vulcan, a fostgãsit fãrã suflare la stadionul din localitate.

A fost vestea pe care,personal am auzit-o primadatã de la Vasile Scurtu,preºedintele de la MinerulUricani. Confirmarea finalãam avut-o de la GheorgheIle, primarul Vulcanului,rãmas ºi el fãrã grai la telefon, înecat în lacrimi.

Pe mãsurã ce orele treceau, trista veste se confirma din toate direcþiile:Neluþu Pantilimon s-a sinucis.

C oleg de echipã cuTiberiu Iacob-Ridzi

Neluþu Pantilimon s-adedicat o viaþã fotbalului. Aînceput sã joace la junioriiMinerului ªtiinþa Vulcan lamijlocul anilor `80 sub con-ducerea antrenorului NicolaeChiceanu, fiindu-i coechipi-

eri, printre alþii, NicuCârstea, Marius Szoradi,Bebe Chircã, Ion Dinu dar ºi actualul primar alPetroºaniului, Tiberiu Iacob-Ridzi. Dupã juniorat,nu a mai evoluat la un înaltnivel, la ora aceea, Vulcanul,o puternicã echipã deDivizia „C”, jucând cu Izsak,Popoviciu, Krautil, V. Frãþilã,Chiþac sau Modreanu.

O viaþã de conducãtor

A cochetat dupã 1995 cu fotbalul, din posturã deconducãtor, în cei 20 de aniscurºi de atunci, ocupândfuncþii la trei echipe dinValea Jiului: la MinerulAninoasa ºi MinerulBãrbãteni, ca organizator decompetiþii, iar din anul 2005la C.S. Vulcan. A lucrat de-alungul anilor cu zeci deantrenori ºi jucãtori,impunându-se prin þinutã ºifermitate, rãspândind în jurulsãu respect.

Împreunã cu fratele sãu,Ghiþã Pantilimon, care înultimii ani era preºedintelesecþiei de fotbal C.S. Vulcan,s-a ocupat cu rigurozitate debunul mers al clubului,reuºind în iunie 2010 sã seimplice puternic în marcareaa 90 de ani de existenþã aC.S. Vulcan, lucru pe careºi-l propusese ºi pentru anulacesta, cu ocazia împlinirii a95 de ani de existenþã aacestei grupãri sportive.

Din pãcate, momentul 20ianuarie 2015 a întreruptºirul dorinþelor lui NeluþuPantelimon, care la numai46 de ani, pãrãseºte lumeaîntr-un mod tragic ºineaºteptat.

Dumnezeu Dumnezeu sã-l odihneascã! sã-l odihneascã!

Î n lunga sa carierãîn lumea fotbalului,

preºedintele NeluþuPantilimon a fost surprins de obiectivulaparatului foto îndiferite ipostaze. Maijos vã redãm câteva cear putea rãmâne în...memoria fotografiei.

Memoria fotografiei

IN MEMORIAM NELUÞU PANTILIMON

Neluþu Pantilimon (în medalion) ca junior al Minerului Vulcan

Împreunã cu regretatul George Boboc, întocmindfoaia de joc la unul din meciurile cu Jiul

Într-un dialog cu universitarul Ionuþ Stelescu

Înaintea unui meci, într-un dialogpãrintesc cu Pantilimon jr.

Concentrare asupra fazelor de joc,împreunã cu primarul Gheorghe Ile

La un cantonament în Straja, alãturi de reporterulGenu Tuþu ºi jucãtorii Mârºava ºi Miculescu

Premiat în anul 2010, de preºedintele A.J.F.Hunedoara, prof. Mircea Sârbu

Tragedie

Preºedintele C.S. Vulcan,Neluþu Pantilimon, s-a sinucis

Paginã realizatã deGenu TUÞU

CVJ Nr 781, joi22 ianuarie

Documents

Transcript of CVJ Nr 781, joi22 ianuarie