CVJ NR. 533, LUNI 20 IANUARIE 2014

Aºteaptã “retrocedarea”darurilor de lanunta Biancãi>>> PAGINA A 3-A

Rãnit dupã ce s-aprãbuºit un

arbore peste el>>> PAGINA A 4-A

MonumentulEroilor încã nu îºigãseºte un loc la

Petroºani>>> PAGINA A 5-A

“Revoluþia zãpezii”la Transalpina

>>> PAGINA A 16-A

Premierã la Petroºani

Prima ediþie a Zilelor Culturii

Maghiare>>> PAGINA A 13-A

Prima întâlnire ainginerilor care aucondus destinelemineritului din

Valea Jiului>>> PAGINILE 8-9

Mircea Ioan Moloþvrea sã lase scaunul

de preºedinte al CJ Hunedoara„moºtenire” unui

liberal>>> PAGINA A 5-A

Taxa pe con-strucþiile speciale,

catastrofalã pentru ApaServ>>> PAGINA A 10-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 533

Luni, 20 Ianuarie 2014

P NL merge singur la alegerile europarlamentare, iar pentru judeþul Hunedoaraliberalii vor sã scoatã un scor de 30%, a precizat liderul liberalilor hunedoreni,

Mircea Ioan Moloþ. Prin aceastã despãrþire de PSD pentru europarlamentare, liberalii vor sã-ºi recâºtige ºi electoratul pierdut odatã cu alianþa cu social-democraþii, concretizatã în Uniunea Social – Liberalã. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Chiar dacã USL merge mai departe pe hârtie

Liberalii se despart de social – democraþi la

europarlamentare

Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 Ianuarie 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMAN PREDACOSMAN PREDA([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUFotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 66 Haþeg -Baru Mare DN68 Haþeg - Toteºti

DN 68 Toteºti -Zeicani DN 66Haþeg - CãlanDN7 Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº -Bejan

Lupeni pe DN66A ºi B-dulNicolae Titulescu.

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 Ianuarie 2014 Actualitate 3

P NL merge singur la

alegerile europarlamentare,iar pentru judeþulHunedoara liberaliivor sã scoatã unscor de 30%, a precizat liderul liberalilor hunedoreni, Mircea Ioan Moloþ.

Prin aceastãdespãrþire de PSDpentru europarla-mentare, liberalii vorsã-ºi recâºtige ºi elec-toratul pierdut odatãcu alianþa cu social –democraþii, concretiza-tã în Uniunea Social –Liberalã. „La alegerilepentru europarla-mentare se va mergepe liste separate. Amcerut colegilor mei sã-ºi reactiveze reþeleleelectorale, care erau în „adormire”, fiindcãavem o bãtãlie decâºtigat, nu cu altepartide, ci cu noiînºine”, a declaratpreºedintele PNLHunedoara, MirceaIoan Moloþ. Acestaspune cã, de dataaceasta nu vor aveaalãturi nici colegii dinPartidul Conservator,care vor merge cu

PSD ºi cu UNPR.Chiar dacã merg singuri, liberalii ºi-aupropus un target de30% la nivelul judeþuluiHunedoara

C ãsãtorie dininteres

ªi, chiar dacã PSDmerge împreunã cuUNPR la europarla-mentare, Mircea IoanMoloþ spune cã USLnu s-a rupt, ci a fost„unsã” ºi merge maideparte. Acestarecunoaºte cã „toatãpolitica este o cãsãto-rie din interes”, iar înpoliticã nu se mergepe iubire, ci pe interes,interesul de a ajunge laputere. Moloþ adeclarat cã pentru elexistã ºi interesul de alãsa ceva în urmã.„Totdeauna am spuscã nu stau pe un scaunnumai ca sã îmi spunãlumea <<domnulpreºedinte>>. Dar,dacã mi se spune<<domnule>>, facemai mult ca orice.Preºedintele are olegistaturã, douã,trei… dar domnuleeste o chestiune carete onoreazã, sã þi sespunã cu respect toatã

viaþa. ªi pentru mineasta este mult maiimportant”, a declaratpreºedintele PNLHunedoara. Pe de altãparte, acestarecunoaºte cã dinalianþa cu PSD, care

are cu totul alt electorat decât PNL, liberalii au avut nunumai de câºtigat, iarunul dintre motivelepentru acre PNL adecis sã meargã singurîn alegeri a fost

recâºtigarea electoratu-lui: “Acesta a fost ºiraþionamentul pentrucare ºi noi ºi PSD, înmomentul în care s-ahotãrât sã mergem peliste separate, sã nereactivãm ºi sã ne rea-ducem electoratul nos-tru, dându-i un semncã Uniunea a fost cre-atã din interesul de amerge bine þara, ºi nudin altceva”. Dar, dacãUSL se va spargeînainte de termen dinnou am putea vorbidespre pierderi. “Am

avut o anumitã liniºte,mai mare decât dacãam fi fost singuri,decât dacã i-am fi avutduºmani ºi pe cei de laPSD, ºi pe cei de laPC, ºi pe cei de laUNPR (… ) Dacã USLse va sparge vreodatã,nu la termen, sãspunem, românii îºipierd încrederea înniºte alianþe fãcuteînainte de alegeri”, amai spus Moloþ..

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

C ei care au luatparte, ca invitaþi,

la nunta BiancãiDrãguºanu cu VictorSlav sperã cã vor primicadourile ºi sumele debani pe care le-au oferitla “împerecherea “ celordouã vedete.

Nu de alta dar, glumindpuþin, cãsnicia acestora se aflaîn perioada de garanþie. Maiexact, de la evenimentul decre-tat drept “Nunta anului 2013”nu s-au scurs decât câteva lunide zile. “Am auzit cã BiancaDrãguºanu, încã Slav, a spuscã va da darurile de la nuntãînapoi pentru cã mariajul adurat prea puþin. Aº vrea sã ovãd ºi pe asta! Acuma, deºi nuam “cotizat” cu o sumãexagerat de mare, nici nu ºtiudacã este adevãrat ºi nici dacãsã mã bucur sau nu. Oricum,este cãsnicia la încheiereacãreia am participat ºi care adurat doar 4 luni de zile,

respectiv cel mai puþin. Asta,în cazul în care cei doi nu vordecide sã se împace… În rest,nu pot decât sã spun cã-mipare rãu cã am luat ºi eu partela mascarada secolului. La felde rãu îmi pare ºi de pãrinþiiBiancãi, niºte oameni deose-biþi, care nu meritau sãpãþeascã o nouã ruºine venitãdin partea fiicei lor”, a precizatunul dintre nuntaºii (din

Petroºani) prezenþi la eveni-mentul monden numãrul 1 dintoamna anului trecut.

În rest, în ceea ce o priveºtepe “pãpuºa Barbie” sau“mireasa secolului”, aceastaeste bine. Adicã a lãcrimat devreo douã ori, a plâns de treiori ºi jumãtate, a avut câtevaremuºcãri ºi o jenã, a plecatoleacã pe la Paris, s-a împãcat“puþin” cu “fostul”, i-a dat târ-coale lui Victor ºi s-a resemnat(pare-se doar temporar). Întretimp, zice-se, bat clopotele denuntã ºi sunt antrenaþi porum-beii albi pentru o nouã nuntã,cea a “mileniului”.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Chiar dacã USL merge mai departe pe hârtie

Liberalii se despart de social – democraþi la europarlamentare

Nu candidez laalegerile

europarlamentare!În urma apariþiei în ediþia din data de

17 ianuarie 2014 a cotidianul “CronicaVãii Jiului” a articolului “PSD ºi PNL setem cã Tiberiu Iacob-Ridzi va candidapentru europarlamentare”, mã simt dator sã fac urmãtoarele clarificãri: Nu voicandida la alegerile europarlamentare!

Eu sunt primar al municipiului Petroºaniºi înþeleg sã-mi duc mandatul pânã la capãt.

Pentru mine, încrederea cetãþenilormunicipiului Petroºani este mai importantãca orice funcþie, consideratã de unii sau dealþii mai înaltã.

Am un proiect pentru municipiulPetroºani ºi voi continua sã muncesc pentrua-l duce la bun sfârºit.

Primarul municipiului Petroºani Tiberiu Iacob-Ridzi

Aºteaptã “retrocedarea”darurilor

de la nunta Biancãi

Trenurile zãpezii trec ºiprin Petroºani

D e la 1 februarie pornesc trenurile zãpezii, iar una dintre

rute este destinatã celor care vin lamunte în Straja.

Trenul va trece prin Petroºani ºi cãlãtoriivor beneficia de reduceri de pânã la jumãtateîn timpul sãptãmânii, iar în week-end costurilescad cu cu 25%.

CFR Cãlãtori lanseazã oferta de cãlãtorieTrenurile Zãpezii 2014. Pasagerii vor benefi-cia, în perioada 1 februarie – 15 martie, dereduceri tarifare atractive la trenurile spre ºi

dinspre cele mai cãutate staþiuni montanepentru schi, cum sunt cele de pe ValeaPrahovei, Vatra Dornei, Petroºani (pentruStaþiunea Straja), ori Piatra Neamþ.

Pentru Valea Jiului, oferta este reprezentatãde trenul Inter Regio Petroºani – Caracal, orade plecare fiind 12,35, iar de sosire, 16,21.

Oferta este supusã unor termene ºi condiþii,iar biletele la preþ redus pot fi achiziþionatedirect de la casele de bilete din gãri ºi agenþiide voiaj CFR sau online de pe www.cfrcala-tori.ro ºi prin rezervare telefonicã, în ziuaplecãrii trenului.

Aceste reduceri se aplicã la tariful de adultºi copil ºi nu se cumuleazã cu alte discounturi,excepþie fãcând reducerea de 5% lacumpãrarea online ºi la automatele ZebraPay.Oferta va fi vândutã ca opþiune de bazã pen-tru cei care nu beneficiazãde alte facilitãþi.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 Ianuarie 20144 Actualitate

ANUNÞ IMPORTANT PENTRUPENSIONARI

Rugãm toþi pensionarii din sistemul minier, beneficiari de gratuitãþi, ca cel târziu pânã în data de 28.02.2014, sã prezinte

serviciilor financiar-contabile ale sucursalelor la care sunt arondaþi(minele Petrila, Paroºeni, Uricani) facturile ENEL ºi TERMOFICARE

aferente consumurilor pânã la data de 31.12.2013.

Facem precizarea cã dupã expirarea termenului menþionat numai putem accepta documente pentru decontare ºi eliberare de

bonuri de cãrbune (SOBE).Conducerea Societãþii Naþionale de

Închideri Mine Valea Jiului SA

Unde celebrãm iubirea?

U n trandafir, o inimioarã, un gest tandrusau o vacanþã exoticã. Sunt doar câteva

sugestii de petrecere de Ziua Îndrãgostiþilor ºicum mai e mai puþin de o lunã pânã atunci,agenþiile de turism se întrec în oferte.

Vacanþã în lumea idilicã a lui Romeo ºi a Julietei,la plajã, la Roma sau Paris, sunt doar câteva din variantele propuse de agenþiile de turism pentru a nepetrece frumos Ziua Îndrãgostiþilor. Cel mai ieftineste la Praga, dar pentru cei cu dare de mânã,vacanþele exotice, ori cele de la Carnavalul de laVeneþia, sunt de preferat. Ageþii de tursim vorbescdespre rezervãri deja ºi ne dau ºi idei. „Putem reco-manda oraºul îndrãgostiþilor, Verona, care este celmai cãutat acum, în aceastã perioadã, datoritã opereilui Shakespeare, „Romeo ºi Julieta”, care l-a fãcutcelebru pe tot mapamondul, putem recomanda ºiParisul, unde îndrãgostiþii sunt atraºi de plimbãrileromantice pe Sena, putem recomanda celor mai

excentrici ºi ceva mai exotic, Madeira sau CapoVerde, care sunt insule pentru îndrãgistiþi. Mai putemrecomanda Cipru sau carnavalul de la Veneþia, undeplecarea este din Cluj cu autocarul. La fel de bine,noi recomandãm ºi Bruxelles sau Bologna, dar suntmai puþine cereri pentru acestea”, a spus Gabrielaªipoº, agent de turism din Petroºani.

Pentru cei care aleg carnavalul de la Veneþia, oferta porneºte de la 225 de euro, Parisul este la 320de euro, în timp ce vizitarea Romei costã 230 deeuro de persoanã, iar o vacanþã exoticã, pe plajãajunge la aproape 500 de euro. Mai ieftin, Ziua Îndrã-gostiþilor poate fi sãrbãtoritã la Praga, iar agenþiile deturism sunt deja cãutate de cuplurile de îndrãgostiþi.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

S alvamontiºtii dinParâng au fost

solicitaþi sã intervinãla recuperarea unuibãrbat de 47 de anidin municipiulPetroºani, peste carea cãzut un copac ºi l-arãnit grav.

Accidentul a avut loc în Masivul ªureanu, în zona Valea Galbena, unloc aflat la circa o orã ºijumãtate de mers faþã dePeºtera Bolii de lângãPetroºani.

Bãrbatul se afla cu alþi treicolegi la defriºat când a tãiatun fag care s-a prãbuºit pesteel. „Accidentul a avut loc înzona ªureanu, în locul numitPreluca. A tãiat un fag, uncopac mare ºi l-a prins cânds-a prãbuºit. Noi am fostsolicitaþi sã-l aducem dinzona izolatã pânã la locul deunde sã poatã fi preluat de

ambulanþã. Din constatarea noastrã

era suspect de fracturã debazin ºi fracturã de braþdrept. La victimã au ajunsparamedicii SMURD care i-au acordat primul ajutor,însã le era aproape imposibilsã-l transporte pânã laautospeciala lor.

Drumul pânã în zona undeera victima este extrem degreu, o zonã accidentatã, cutraversãri peste un pârâu”, adeclarat Dumitru Bârlida, ºef

Salvamont Petroºani.Operaþiunea de salvare adurat mai bine de trei ore ºi la ea au participat cincisalvamontiºti. Bãrbatul rãnita ajuns, conºtient, la Spitalulde Urgenþã Petroºani unde medicii l-au suspus maimultor investigaþii medicale.Acesta este cel mai gravaccident înregistrat de salvatorii montani dinPetroºani în acest an.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Rãnit dupã ce s-a prãbuºit un arbore peste el


În fapt, undeva printoamna anului 2011,membrii AsociaþieiCadrelor Militare înRezervã ºi Retragere“Valea Jiului” au solicitat autoritãþilorlocale ridicarea unuimonument al “EroilorNeamului”, unde sãpoatã fi adus un oma-giu celor care ºi-aujertfit viaþa pentru þarã.Autoritãþile locale le-autransmis celor dinAsociaþia CadrelorMilitare faptul cã înºedinþa Comisiei pentru Urbanism din

cadrul Consiliului Localal municipiuluiPetroºani a fost luatãîn discuþie aceastãsolicitate, iar membriicomisiei au fost deacord cu propunerea.Numai cã, timpul atrecut iar monumentula fost dat uitãrii. Învara lui 2013 membriiAsociaþiei NaþionaleCultul Eroilor-ReginaMaria au revenit cu oadresã prin careautoritãþile erau rugatesã facã toate demer-surile necesare pentrua duce la bun sfârºit

construirea monumen-tului dedicat eroilorcãzuþi la datorie.

Rãspunsul pe care l-au primit membriiAsociaþiei NaþionaleCultul Eroilor-ReginaMaria a fost la 180 degrade faþã de primadatã. “În conformitatecu art. 5 din Legeamonumentelor de forpublic nr. 120/ 2006,amplasarea monu-mentelor de for public

se va realiza curespectarea tuturorprevederilor legale învigoare privind urba-nismul ºi autorizareaexecutãrii lucrãrilor deconstrucþii, precum ºicu avizul privind con-cepþia artisticã a mo-numentului de for pu-blic, emis de MinisterulCulturii ºi Cultelor sau,dupã caz, de serviciiledeconcentrate aleacestuia, în baza

analizei realizate deComisia Naþionalãpentru Monumentelede For Public, respec-tiv de comisiile zonalepentru monumentelede for public”. Mai peromâneºte, membrilorAsociaþiei NaþionaleCultul Eroilor-ReginaMaria li se sugereazãsã renunþe la acestmonument.

P roiectul reluatcu sprijinul

consilierilorProiectul membrilor

Asociaþiei NaþionaleCultul Eroilor-Regina

Maria de a avea ºimunicipiul Petroºaniun monument aleroilor a fost reluatzilele trecute de ungrup de consilierimunicipali.

Astfel, ºapte consilieri municipali auînaintat o adresãPrimãriei MunicipiuluiPetroºani, prin care îisolicitã primaruluiTiberiu Iacob Ridzi sã facã demersurilenecesare ca în decursulacestui an monumen-tul sã fie ridicat.

MariusMariusMITRACHE MITRACHE

P reºedinteleConsiliului Judeþean

Hunedoara, Mircea IoanMoloþ, a recunoscut, laPetroºani, cã îl pregãteºtepe vicele sãu, TiberiuBalint ca un potenþialînlocuitor la ºefa CJH.Totuºi, acesta spune cã nuneapãrat Balint va ºi can-dida, ci liberalul care vasta cel mai bine în sondaje.

Mircea Ioan Moloþ estepreºedinte al CJ Hunedoara de10 ani ºi spune cã îºi va duceacest mandat la bun sfârºit,asta dacã nu cumva instanþa vadecide altfel în ceea ce priveºtepresupusa incompatibilitatereclamatã de ANI. El spune cãare tot interesul sã îl lansezepe actualul vicepreºedinte alConsiliului JudeþeanHunedoara, Tiberiu Balint, darasta nu înseamnã automat cãacesta va fi ºi candidatul.

„Am tot interesul sã-l lansezpe Tibi Balint, dar de eldepinde cum va sta în sondajeîn 2016. Fiindcã, orice s-arspune judecãtorii, dacã voi fiales preºedintele OrganizaþieiPNL Hunedoara ºi pentruurmãtorii 4 ani, din preºedintede organizaþie nu mã pot daafarã ºi tot Biroul Politic ºiMircea Ioan Moloþ va decidecine va candida. ªi nu potrata ideea ca, în continuare, sãnu fie un liberal al ºefiaConsiliului Judeþean. ªi astaindiferent cã e vorba despre

luna martie 2014 sau de iunie2016”, a explicat preºedinteleCJ Hunedoara. Dar MirceaMoloþ a subliniat cã viitorulcandidat nu trebuie sã fie doritdoar de el sau de liberali, ci ºide hunedoreni. „Cine va stacel mai bine în sondaje, va ficandidatul PNL pentru funcþiade preºedinte al ConsiliuluiJudeþean. Cum se va numi el,nu ºtiu. Oricine poate fi, nuexclud nici un membru dintrecolegii mei”, a conchis Moloþ.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Zonã pentru bicicliºtiP iste pentru

bicicliºti.Administraþialocalã de la Petrilaa avut în vedere înurmã cu câþiva anirealizarea unorpiste pentru bici-cliºti în localitate.Proiectul a fostîntocmit ºi depus la ministerul deresort, însã acestanu a fost aprobat.

”Din pãcate proiectul privind pistele de bicicliºti care a fost depus la Agenþia pentruProtecþia Mediului la Fondul de Mediu nu afost aprobat, a rãmas în rezervã, au trecut ceidoi ani. proiectul nici nu mai e valabil, trebuierevizuit, refãcut sau depus un alt proiect”, adeclarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºuluiPetrila.

Reprezentanþii Primãriei Petrila nu renunþãla acest proiect ºi au în vedere construirea uneiastfel de piste chiar dacã vor fi nevoiþi sã maialoce alþi bani pentru acelaºi proiect.

”Cu siguranþã ne va costa suplimentar, dar dacã vrem sã facem ceva în oraºul Petrilatrebuie sã facem eforturi. Am depus foartemulte proiecte, nu toate le-am câºtigat, dar amcâºtigat proiecte sau bune în interesul oraºuluiPetrila. S-ar putea tot pe amplasamentul pecare l-am propus înainte sã solicitãm finanþare,dacã nu ne vom gândi într-o altã zonã aoraºului în funcþie de nevoi”, a mai precizatsursa citatã.

Peste doi kilometri de piste pentru bicicliºtiar urma sã fie realizaþi la Petrila, mai exact peJieþ. Dacã acest proiect s-ar realiza bicicliºtii arfi nevoiþi sã ajungã acolo tot pe artera princi-palã, printre autoturisme sau pietoni.

Monika BACIU Monika BACIU

Monumentul Eroilor încã nu îºi gãseºte un loc la PetroºaniM onumentul Eroilor neamului

aºteaptã de mai bine de doi ani sã-ºi gãseascã locul pe soclul din faþaCasei de Culturã de la Petroºani. Deºi,în ultima perioadã, membrii AsociaþieiNaþionale Cultul Eroilor-Regina Maria aufãcut nenumãrate adrese prin care ausolicitat autoritãþilor locale ridicarea unuimonument al “Eroilor Neamului”, unde sãpoatã fi adus un omagiu celor care ºi-aujertfit viaþa pentru þarã, nu s-a fãcut absolut nimic. Un monument seamplaseazã greu, cã nu-i o cârciumã....

Mircea Ioan Moloþ vrea sã lase scaunul depreºedinte al CJ Hunedoara „moºtenire”unui liberal


Monika BACIU

”În contexul depregãtire a proiectelorde infrastructurã deinteres naþional, pre-cum ºi a dinamicilorpieþelor financiareinternaþionale, asigu-rarea unui interes dinpartea investitorilor

pentru furnizarea definanþare privatãreprezintã o preocu-pare majorã aDepartamentului pen-tru proiecte de infra-structurã ºi investiþii

strãine. Totodatã înceea ce priveºterealizarea de proiectede infrastructurã înregim de parteneriatpublic-privat/conce-siune, vã aducem lacunoºtinþã cã atenþiaDepartamentului pen-tru proiecte de infra-structurã ºi investiþii

strãine se îndreaptãcãtre pregãtirea,atribuirea ºi imple-mentarea cu succes aproiectelor PPP/con-cesiune, conformprevederilor legale în

vigoare, care sãrespecte urmãtoarelecaracteristici: proiectefezabile economic ºifinanciar, clasificabilede cãtre Eurostat înafara bilanþului guver-namental (ceea ceînseamnã impactfinanciar asupra buge-tului consolidat ºi

datoriei publice extinspe întreaga perioadãde operare aferentãduratei de viaþã a con-tractului), cu unmecanism de platãbine structurat, cu o

alocare optimã deriscuri, rezultatul finalvizat fiind acela alevitãrii mobilizãrii unuivolum mare de capitalla momentul semnãriicontractului”, se aratãîn documenteleDepartamentului.

În cazul unui astfelde parteneriat trebuiecunoscuþi mai mulþipaºi. Importanþa rea-lizãrii unui aeroporteste decisã deautoritãþile locale ºi deMinisterulTransporturilor.

”Calendarul deatribuire ºi imple-mentare apotenþialelor proiectePPP/concesiune pecare Departamentulpentru proiecte deinfrastructurã ºiinvestiþii strãine le valansa în perioadaurmãtoare este contu-rat în funcþie deperioada necesarãpregãtirii proiectelor ºifinalizãrii documentaþi-ilor de atribuire, acontractelor de conce-siune/ PPP ºi mode-lelor financiare afe-rente, de volumul definanþare privatãdisponibil ºi de colabo-rarea cu alte instituþiifinanciare interesate în

finanþarea proiectelor,elemente de impactasupra depunerii decãtre operatorii eco-nomici interesaºi deoferte angajante, pre-cum ºi de perioada deînchidere financiarã.Nu în ultimul rând,este necesarã clasifi-carea poyiþionãriiaeroportului din per-spectiva interesuluistrategic local saunaþional faþã de careapreciem cãDepartamentul pentruproiecte de infrastruc-turã ºi investiþii strãinenu se poate pronunþa,aceastã problematicãintrând în sfera deactivitate aMinisteruluiTransporturilor ºi aautoritãþilor locale curesponsabilitãþi înimplementarea unuiastfel de proiect”, semai aratã în docu-ment.

În ceea ce priveºterealizarea acestui tipde proiect în regim departeneriat public-pri-vat, proiectul de lege afost adoptat în lunanoiembrie de cãtreSenat. ResponsabiliiConsiliului JudeþeanHunedoara, cei caredoresc sã realizeze

aeroportul de laSãuleºti, au rezolvatproblema terenului.

În anul 2005, prinhotãrâre de Guvern,Executivul a aprobattrecerea a 30 dehectare de teren dindomeniul public alstatului ºi adminis-trarea AeroclubuluiRomâniei în domeniulpublic al judeþuluiHunedoara ºi adminis-trarea ConsiliuluiJudeþean. La Sãuleºtise intenþiona constru-irea unui aeroportcivil, ale cãror costuriar fi suportate defirma care câºtiga lici-taþia, conformînþelegerii de la vremea respectivã.

A fost elaborat ºistudiul de fezabilitatepentru aceastãinvestiþie, comandatde CJ Hunedoara ºirealizat de un grup defirme din Italia, care acostat peste 100.000de euro. Costurilelucrãrii erau estimatela 15 milioane deeuro, ºi, conformstudiului de fezabili-tate, traficul depasageri pe aeroportar depãºi 100.000 depersoane anual doarîn primii cinci ani defuncþionare, dar sepreconizeazã cã dupãîncã cinci ani ar puteadepãºi 500.000 depersoane.

Parteneriatul public-privat singura variantãpentru realizarea aeroportului de la SãuleºtiA eroportul de la Sãuleºti a fost tranºat de

autoritãþile locale ºi ministerul transporturilor.Responsabilii Departamentului pentru proiecte ºiinvestiþii strãine afirmã cã prioritatea instituþiei esteatragerea de fonduri private pentru diferite proiecte, iarîn aceastã categorie se încadreazã ºi posibilitatea rea-lizãrii unui aeroport la Sãuleºti în judeþul Hunedoara.

LuizaANDRONACHE

Numãrul vehiculeloreste în continuãcreºtere în judeþulHunedoara. Potrivitdatelor furnizate deServiciul PublicComunitar RegimPermise de Conducereºi ÎnmatriculãriVehicule Hunedoara,pe parcursul anului tre-

cut parcul auto aînregistrat o creºtere,aproape 80 % dintotalul vehiculelor fiindautoturisme.

„Acesta a crescut cu5000 de vehicule, ast-fel cã în prezent avemundeva la 124.000 înevidenþã, din care98.000 de autotur-isme, a declaratNicolae Marin, ºefSPCRPCÎV

Hunedoara.Asta în condiþiile în

care la finele anului2012 numãrulvehiculelor înregistrateîn judeþ era deaproape 118. 500,dintre care puþinpeste 94000 erauautoturisme. Separe cã existã ºi unmotiv pentruaceastã creºtere.„Creºterea se

datoreazã ºi unulnumãr mai mare deînmatriculãri dar sidatoritã faptului cã s-au radiat cu 2.800mai puþine vehiculedecât în 2012 ”, a maiprecizat Nicolae Marin.

Potrivit reprezen-tanþilor serviciuluijudeþean de înma-triculãri, parcul autohunedorean a înregistrat creºteri înfiecare an.

Tot mai multe vehicule în judeþ

P arcul auto al judetului Hunedoara s-a marit peparcursul anului trecut cu peste cinci mii de

vehicule. Astfel, daca in anul 2012 numarul vehiculelorexistente in judet era de aproape 118. 500, în 2013numarul acestoa a crescut la aproape 124.000.

CarmenCOSMAN

Cele ºapte termo-centrale ºi grupurienergetice vor fiscoase din funcþiuneetapizat, pânã în anul

2019, din cauzaemisiilor poluante pecare le genereazã, iardesfiinþarea lor a fostinclusã în Hotãrâreade Guvern ce vizeazãaprobarea mecanismu-lui de alocare tranzito-

rie cu titlu gratuit acertificatelor de emisiide gaze cu efect deserã producãtorilor deenergie electricã pen-tru perioada 2013-2020, inclusiv Planulnaþional de investiþii,

publicatã în MonitorulOficial. Potrivit planu-lui elaborat deExecutiv, anul acestava fi scos din funcþi-une un grup de 210MW de la termocen-trala Doiceºti ºi douãgrupuri a câte 50 deMW aparþinând CETBraºov. Ulterior,pânã în 2017, vor fiscoase din funcþiuneun grup de 50 de MWal CET Grozãveºti dincadrul ElectrocentraleBucureºti, precum ºiun grup de 210 MWde la ElectrocentraleDeva. În 2018 îºi vorînceta activitateagrupul de 300 de MWde la Turceni, dincadrul ComplexuluiEnergetic Oltenia, ºicel de 125 de MW dela CET Bucureºti Sud,iar un an mai târziuvafi scos din funcþiune ºigrupul de 210 MW altermocentraleiBorzeºti.

Modernizãri la CEHÎn schimb, în

perioada 2013-2020sunt estimate sã intreîn funcþiune 29 decentrale, unele noi,altele însemnândgrupuri modernizateîn cadrul termocen-tralelor existente.Astfel, vor fi modern-izate ElectrocentraleGalaþi, ElectrocentraleBucureºti, ComplexulEnergetic Oltenia —Turceni, Craiova,Iºalniþa, Rovinari, ter-

mocentrala Iernut careaparþine Romgaz,Complexul EnergeticHunedoara —Paroºeni ºi Deva, CETArad, CET Govora,precum ºi alte centralemai mici. De precizatcã oficialii ComisieiEuropene au acceptatsã acorde în contin-uare, în perioada2013-2020, certifi-cate gratuite de emisiipentru anumite termo-centrale care au pla-nuri de investiþii.


Monika BACIU

Aceasta este ooperaþiune absolutnecesarã pentrucreºterea parametrilorhuilei, aºa încât cãr-

bunele sã poatã fivândut cãtre beneficia-ri, TermocentraleleMintia ºi Paroºeni.Practic, cãrbuneleextras, refuzat de ter-mocentrale, se supune

spãlãrii ºi preparãrii învederea creºterii indi-catorilor de calitate.Altfel spus, CEH spalãcãrbunele de la mineleneviabile pe care ulte-rior tot entitatea ener-

geticã îl cumpãrã, alt-fel cã o parte din cos-turi se întorc la CEHpe aceastã cale.

De pierdut, pierdechiar SNIMVJ, carealtfel, însã, ar rãmânecu huila pe stoc.Când cererea estecrescutã, cãrbunelepoate ajunge la CEHfãrã sã mai fie trecutprin preparaþie, chiardacã puterea caloricãeste mai scãzutã. Dar,dacã intrã prinpreparaþie, gradul derecuperare este denumai 41 – 42 lasutã, la care seadaugã ºi costurilede preparare.

Mircea NISTOR

Cursurile s-audesfãºurat pe 17meserii în domeniileconstrucþii, alimen-taþie publicã, servicii,calculatoare sauinspectori resurseumane. „Am avut înplan ºcolarizarea unuinumãr de 380 deºomeri dar, pânã laurmã, au fost 518.dintre aceºtia 305 auterminat cursurile iarceilalþi 213 le vorîncheia în lunileurmãtoare. Ne dorimsã aparã ºi noi locuride muncã în ValeaJiului pentru ca absol-venþii noºtri sã-ºi

gãseascã un loc demuncã. În rest, pen-tru cã este un nouînceput de an, nedorim sã avem cutoþii sãnãtate ºi puterede muncã pentru leacorda ºomerilor oºansã de angajare”, adeclarat DorinaUifãlean, ºef CFPPetroºani.

Pentru a urma cursurile organizate laCentrul de FormareProfesionalã dinPetroºani ºomerii nuau fost nevoiþi sãscoatã vreun ban dinbuzunar.

Costurile au fostsuportate integral dinfondul de ºomaj.

Grupul energetic de 210 MW de al Electrocentrale Deva va fi desfiinþat

G uvernul este decis sã tragã pe linie moartã ºaptetermocentrale ºi grupuri energetice, cu o capaci-

tate totalã de peste 1.200 de MW, iar printre acestea seregãseºte ºi un grup energetic de la ElectrocentraleDeva – termocentrala Mintia. Dar, Complexul energeticHunedoara este vizat ºi de investiþii în modernizare.

Câteva sute de ºomeris-au recalificat

D e-a lungul anului trecut, laCentrul de Formare Profesio-

nalã din Petroºani s-au înscris lacursurile de calificare 518 ºomeridintre care 305 au intrat deja în pos-esia unei diplome. Dintre aceºtia,121 au fost angajaþi, ceea ce repre-zintã un procent de angajare de 40%.

CEH spalã pe banii SNÎMVJcãrbunele cumpãrat

C omplexul Energetic Hunedoara ia bani pentruspãlarea cãrbunelui pe care îl cumpãrã de la

Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului.SNÎMVJ a atribuit un contract de peste douã milioanede lei Complexului Energetic Hunedoara care are caobiect spãlarea cãrbunelui brut ºi sortat refuzat,provenit de la minele Petrila, Paroºeni ºi Uricani.

Sâmbãtã, laPetroºani, s-a consumatun moment emoþionant.O mare parte dinoamenii care au scris

istoria mineritului dinValea Jiului ºi dinRomânia s-au întâlnit laHotel Onix, la iniþiativadirectorului ConstantinJujan susþinut de fostuldirector ºi prefect BujorBugdan. Circa 50 depersonalitãþi ale minerit-ului au fãcut ca salaîntâlnirii sã vibreze...

Printre cei prezenþiau fos MirceaGeorgescu, EmilMarica, Ile Rorunjanu,Alexandru Blaj, IosifBocan, Benor Voicescu,Petre Tudor, GheorgheIle, Gheorghe Cioarã,Aurel Mareº, PuiuHorea, Marinicã Cozac,Daniel Surulescu, Petre Drãgoescu, IonDãbuleanu, EleodorMihãileanu, IonVasilescu, CristianDinescu, DumitruAlbescu, Nicolae Preda,Baboczi Imre,Gheroghe Davidescu,Nicuºor Vulpe, Ioachim

Beraru, IoanGheorghe,GheorgheDobrescu, Iszlai Attila,Dumitrescu Romulus,Marin Aurel, Constatin

Pirici, Ioan Velica,Nicolae Drãgoi, AurelAnghel...

S-au evocat situaþii,întâmplãri, mod delucru, relaþionare înminerit, poveºti hazliipe relaþia profesor universitar-student etc.A fost impresionant sãvezi oameni mari - careau condus o perioadãdestinele Vãii Jiului,

care au avut un cuvântde spus în economiaromânescã - cum sunt copleºiþi de emoþiareunirii lor, dupã

atâþia ani.

I nginerii, cei carevãd dincolo de

lampa mineruluiBujor Bogdan,

vorbind despre începu-turile Institutului deMine, care a beneficiatde cadre dictacticedeosebite, ce au datfaimã acestei instituþii,cu un nivel de erudiþie

remarcabil, a amintitdascãlii care erau numegrele ale României.Acesta a reþinut impor-tanþa spuselor profe-sorului Brãdeanu:”Mergeþi în producþie ºiacolo, minerul vede câtlumineazã lampa, darvoi trebuie sã vedeþi cuani înainte” Acesta aspuns cã inginerii, specialiºtii din domeniusunt o forþã care ar trebui activatã.

Gheorghe Ile, celcare a ajutat la reuºitaacestei întâlniri, a pre-cizat cã are tot respectulpentru cei prezenþi, ceicare l-au format cainginer ºi meseriaº, darl-au ºi pregãtit pentruvremurile de acum. Ile aprecizat cã ºtiinþa ºiexperienþa lor ar fi aurcurat pentru directoriiaflaþi acum în funcþie,din punct de vederetehnic.

Ioan Velica, s-a arãtatfoarte supãrat: ”Suntfoarte supãrat cã UPmi-a luat mândria de afi absolvent. Nu trebuiasã mã invite pe mine

personal, dar putea sãfacã un anunþ public.Petroºaniu ºi ValeaJiului datoritã mineritului existã!”

T oþi, mineri ºiingineri, am

fãcut artã în mineritFostul director

general al CMVJ, IosifBocan, a propus unmoment de reculegerepentru colegii care numai sunt. Bocan a pre-cizat cã asemenea întâl-niri stimuleazã gândirea,”ideile unor asemeneaîntâlniri pot naºte unnou minerit”. ªi a maiprecizat ceva: ”Noi,indiferent cât dedeºtepþi am fost, n-amfi putut face nimic fãrãmineri. I-am apreciat ºi-iapreciez. Toþi, putemspune, am fãcut artã dinminerit”.

Fostul director alminelor Vulcan ºiLivezeni, Petre Tudor,venit de la Timiºoaraspecial pentru aceastãîntâlnire, a spuscolegilor cã dacã ar fifost ascultate ºi voci aleVãii Jiului, aici, undemineritul a fost piatra

de temelie a economieiromâneºti, lucrurile ar fistat altfel. ”Poate esteun fãcut cã acestã întâlnire are loc a douazi dupã ce ministrul adeclarat cã mineritul seva dezvolta”.

Benor Voicescu nu s-adezminþit, tonusul sãuau mai spulberat emoþi-ile celor pe care nu-ibãnuiai de sensibilitãþi

care fãcea sã le tremurevocea. Ei erau cei alecãror voci era mereutunãtoare, hotãrâte!Voicescu a vorbit despresituaþiile hazlii dintreprofesori ºi studenþi. I-ainvocat pe cei cunoscuþiºi în afara IMP, Leþu,ªomlo, Almãºan...”Cineva i-a spus profe-sorului Leþu: ªtiþi cã studenþii dumneavostrãbeau în crâºmã? Prof.

Leþu: ”Dar unde ai vreasã bea? În farmacie?”

Emil Marica, a venitla întâlnire cu primelelucrãri ºtiiþifice ºi pro-moþiile de absolvenþi,tipãrite la 10 ani de laînfiinþarea IMP. EmilMarica a vorbit cuaceeaºi emoþie despremândria sa de a fiabsolvent al IMP, pentrucã aflat în Germania, lastudii de specializare, aconstatat cã aveacunoºtinþe temeinicesurclasându-i pe nemþi.Dar ei aveau o tehnicãmult mai dezvoltatã.

P rofesorul cere scuze

absolvenþilor...

Prof. univ. dr.ing. IlieRotunjanu a pus balsampe rana inginerilorminieri prezenþi cerân-du-ºi scuze în calitate de

universitar pentru faptulcã absolvenþii nu au fostinvitaþi la aniversarea a65 de ani de existenþã aUP.

”Am venit aici înprimul rând în calitatede inginer minier ºi apoide profesor. Este oocazie unicã ºi sper sãnu fie ultima. Eu sincerregret cã nu au participat ºi absolvenþii.Actuala UP este condusã de oameni care nu au prea multeîn comun cu mineritul...Vã rog sã ne scuzaþi...”

Fostul ”general”Alexandru Blaj a arãtat,printre altele, un altunghi de a privi actualiidirectori de laexploatãrile miniere ºide la cele douã societãþi. ”Îi admir pecolegii care conducacum pentru cã este cutotul altceva decât atun-

ci când eram noi.Putem fi o voce pentrucei ce manageriazãValea Jiului”

Fiecare vorbitor a cerut o formã deorganizare, asociaþie ainginerilor sau club alinginerilor din minerit,Alexadru Blaj oferindu-se sã facã ostrategie pe care colegiis-o completeze - ”Mãbucur sã ne vedem înasemenea cadru...”

Întâlnirea inginerilordin minerit s-a întins peore bune, fiecare dintrecei prezenþi a avut ceva de spus, ºi, slavãDomnului, au ceîmpãrtãºi!

Dorinþa tuturor a fostsã se constituie într-oasociaþie sau un club alinginerilor...

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 Ianuarie 20148 Actualitate Actualitate 9

H unedorenii îºiprimesc drep-

turile înapoi. Fiindun judeþ puternicindustrializat, odatãcu modificarea legiiprivind reducereavârstei de pensio-nare, cei care aulucrat în grupa I demuncã înainte deaprilie 2001, nu aumai stat pe gânduriºi ºi-au depusdosarele pentru pensionare.

Aproximativ 700 dehunedoreni au posibili-tatea de a-ºi depunedosarele pentru pen-

sionare. Este vorbadespre aceia care aulucrat în grupa I demuncã, înainte de anul2001, iar acum, dupãunele modificãri alelegii au aceastã oportunitate.

„Vorbim de modificarea grupei I de muncã prinrecunoaºterea stagiuluipotenþional de cotizarepentru cei care aulucrat anterior datei deaprilie 2001, ca ºigrupã specialã de lucru,dar cu condiþia sã aibãminim ºase ani lucraþiîn grupa I de muncã. Oaltã noutate este ceaprivind creºterea pensi-

ilor corelatã cu ratainflaþiei de 3, 76 %pentru anul 2014 ”, adeclarat Toma Ilie,director CasaJudeþeanã de Pensii

Hunedoara. O datã cu modifi-

carea legii privindrecunoaºterea grupei Ide muncã, cei vizaþi auînceput deja sã îºi

depunã dosarele la casajudeþeanã de pensii.Dacã într-o lunãobiºnuitã sunt depuse500 de dosare noi,

anul acesta, îndoar 10 zile aufost 500. „ Esteo densitate foartemare de oamenila ghiºeele CaseiJudeþene dePensii, dar efoarte normalpentru aceastãperioadã ºi, cumam spus, legea lepermite aceloracare au fost defa-vorizaþi cu ani înurmã de LegeaPensiilor, pentrucã nu li s-a

recunoscut grupa I.Judeþul Hunedoara,fiind unul foarte indus-trializat, cu condiþiigrele de muncã, ºi-a

primit înapoi ceea cemerita. Este vorba deun numãr de circa 700 de oameni care aravea drepturi de pensieîn noile condiþii, faptpentru care la ghiºeus-au prezentat deja 500 de cazuri”, a maiprecizat Ilie Toma.

Pânã acum au fostevaluate aproape toatedosarele, iar directorulcasei de pensii a primitîn audienþã peste 250de persoane, în doarcâteva zile.

Modificarea acesteilegi a fost posibilã ºidupã ce deputatul PNLde Hunedoara, Carmen Hãrãu, a fãcutdemersuri în acest sens. Legea a intrat în vigoare din 2 ianuarie 2014.

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE

Prima întâlnire a inginerilor care au condus destinele mineritului din Valea Jiului

A fectaþi de faptul cã la aniversarea a 65 de ani de la înfiinþarea Institutului de Mine,actuala Universitate Petroºani, nu au fost invitaþi ºi absolvenþi - produsul care dã

faimã unei instituþii de învãþãmânt -, profesori universitari, foºti directori generali aiCombinatului Minier Valea Jiului, directori de exploatãri miniere ºi de preparaþii, ai întreprinderilor din construcþii de tehnologie minierã, dar ºi ingineri cu funcþii în linia adoua ºi a treia din mineritul Vãii Jiului, s-au întâlnit, sâmbãtã, 18 ianuarie, la Hotel Onixdin Petroºani. Întâlnirea inginerilor minieri, electromecanici ºi topografi este prima deasemenea amploare din Valea Jiului. Trei generaþii s-au întâlnit la Petroºani... Oameni care au dezvoltat mineritul ºi din care au fãcut artã, profesioniºti de renume dindomeniu, au propus sã înfiinþeze o asociaþie sau un club al inginerilor minieri.

Grupa I de muncã face coadã laghiºeele Casei de Pensii


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Monika BACIU

”Existã o adresãfãcutã de AsociaþiaRomânã a Apei laminister, existã unrãspuns de la secre-tarul de stat care lasãîn coadã de peºtedacã societãþile de apãvor fi afectate de aces-te taxe (pe construcþii

speciale sau stâlpi-n.r.). deocamdatã noine legãm de acelrãspuns. Cred cã dacãar trebui sã plãtim arfi sume colosale ºisumele nu vor ducedecât la mãrirea preþu-lui la apã. La oraaceasta, rãspunsulacela este în avantajulsocietãþilor de apã

care nu vor plãti tax-ele speciale. Dacãaceste taxe vor trebuiplãtite înseamnã ocheltuialã în plus ºiatunci obligatoriu vortrebui sã mãresc preþulapei”, a declaratCostel Avram, direc-torul general al SCApaServ Valea Jiului.

Directorul societãþii

de apã din Valea Jiuluidã asigurãri cã înprimele trei luni aleacestui an preþul apeinu va creºte.

”În primele trei luniale anului nu se vaumbla deloc la preþulapei, dar facem ºi oanalizã ºi acum lajumãtatea lunii ianuar-ie avem încasat unde-va la 30% faþã de lunadecembrie în aceeaºiperioadã. Trebuie sãgãsim soluþii. Aceastaeste problema noastrãa celor care facemmanagementul acesteifirme sã gãsesimsoluþiile cele mai bune:sã fie ºi apã, soci-

etatea sã funcþionezeºi preþul sã-l menþinemredus ºi vreau sã spuncã suntem pe locul 39din 43 de operatori.Avem unul dinpreþurile cele mai micila apã din întreagaþarã”, a mai spusAvram.

Sunt considerateconstructii specialesonde de þiþei, gaze,sare, platforme deforaj marin, centralehidroelectrice, termo-electrice, nuclearoelec-trice, staþii de transfor-mare ºi de conexiuni,precum ºi clãdirile ºiconstrucþiile specialeanexe ale acestora,posturi de transfor-mare, reþele aerienede transport ºi dis-tribuþie a energieielectrice ºi stâlpii afer-enþi acestora, cablurisubterane de trans-port, instalaþii elec-trice.

Tot în aceastã cate-gorie intrã ºi canalizãri

ºi reþele de telecomu-nicaþii subterane ºiaeriene, cãi de rulare,de incintã sau exte-rioare, galerii subter-ane, planuri înclinatesubterane ºi rampe depuþ, puþuri de minã,coºuri de fum, turnuride racire, baraje ºiconstrucþii accesorii,diguri, construcþii-anexe, de imbunatatirifunciare, porturi,canale navigabile cuecluzele ºi staþiile depompare aferentecanalelor, poduri, via-ducte, apeducte ºituneluri, reþele ºi con-ducte pentru trans-portul sau distribuþiaapei, produselorpetroliere, gazelor ºilichidelor industriale,reþele ºi conducte determoficare ºi reþelede canalizare, terasa-mente, platforme bet-onate, împrejmuiri,instalaþii tehnologice,rezervoare ºi bazinepentru depozitare.

Monika BACIU

”Este un început dean atipic, nu am avutprecipitaþii sub formãde zãpadã cum eranormal sã avem, astaimplicã o scãdere anivelului cursurilor deapã pentru cã nu maisunt alimentate core-spunzãtor. Sã sperãmcã în perioada veºtilevor fi îmbucurãtoarepentru cã vor veniprecipitaþii sub formãde zãpadã. Cursurilede apã au un nivelsub medie, barajulValea de Peºti se

menþine plin, nu amavut probleme, l-amgospodãrit aºa cumtrebuie ºi principalelecursuri Jiul de Est ºiVest sunt cu debitemai scãzute faþã deanii trecuþi. sunt ºiprobleme maiserioase pe cursurilemici, Baleia, Lazãrul,unde debitul estefoarte, foarte scãzut,dar sã sperãm cã vaninge ºi vom avea oprimãvarã destul debogatã în precipitaþii”,a declarat SorinCorici, ºef SH ApeleRomâne Valea Jiului.

Dacã condiþiilemeteorologice se vormenþine la fel ca ºipânã acum la varãexistã riscuri ca secetasã fie mult mai accen-tuatã.

”Implicã imediataceastã secetã saulipsã de precipitaþiiimplicã scãdereapânzei freatice ºi dacãîn primãvara nu avemun strat gros dezãpadã pânza freaticãva fi afectatã, vomintra în primãvarã cuun deficit ºi în varãvom avea o secetãaccentuatã, dar prog-nozele pentru lunafebruarie sunt îmbu-curãtoare, vom aveaprecipitaþii sub formãde zãpadã ºi în primã-varã vom intra cu unaport de apã freaticãfoarte bun”, a maispus sursa citatã.

Meteorologii prog-nozeazã cã începândcu luna februarieiarna îºi va intra îndrepturi. Abia pentruluna februarie suntanunþate ninsori.

Marius MITRACHE

Poliþia MunicipiuluiDeva a fost sesizatãde cãtre o parte vãtã-matã din municipiulDeva cu privire la fap-tul cã persoanenecunoscute aupãtruns în apartamen-tul sãu prin forþareauºii de acces ºi au sus-tras suma de 250 deeuro, 60 de dolariS.U.A. , douã

lãnþiºoare din aur ºialte bunuri, prejudiciultotal creat fiind de5.000 lei.

“În urma activ-itãþilor desfãºurate,poliþiºtii Biroului deInvestigaþii Criminaledin cadrul PoliþieiMunicipiului Deva aureuºit identificareaprezumtivului autor alfurtului în persoana luiAndrei D., de 25 deani, din municipiul

Hunedoara, dincercetãri stabilindu-secã acesta a comisfapta împreunã cuIonuþ P., de 20 deani, din municipiulHunedoara. Faþã decei doi a fost luatãmãsura reþinerii pen-tru 24 de ore, AndreiD. fiind prezentat încursul zilei de ieriJudecãtoriei Deva,care a dispus mãsuraarestãrii preventive peo perioadã de 29 dezile”, declarã BogdanNiþu, purtãtor decuvânt al IPJHunedoara.

Poliþiºtii continuãcercetãrile în vedereadocumentãrii întregiiactivitãþi infracþionalea suspecþilor.

Taxa pe construcþiile speciale, catastrofalã pentru ApaServ

A pã preþioasã. Preþul apei potabile ar putea creºte în Valea Jiului dacãsocietatea de profil ar fi nevoitã sã plãteascã cãtre bugetul de stat

sumele aferente construcþiilor speciale sau pentru stâlpi. De la 1 ianuarie aintrat în vigoare taxa pe construcþiile speciale. Conform proiectului, reþeleºi conducte pentru transportul sau distribuþia apei sau reþelele decanalizare vor fi impozitate suplimentar. Deocamdatã în ceea ce priveºteSC ApaServ Valea Jiului aceastã taxã nu este aplicatã, iar dacã se vor plãtiacele taxe suplimentare, rezultatul va fi resimþit de abonaþii serviciuluicare ar urma sã plãteascã mai mult pentru apa consumatã.

Un hoþ mai puþin pestrãzile din Hunedoara

P oliþiºtii hunedoreni l-au reþinut pe un tânãr de 25 de

ani din Deva, care a furat dintr-unapartament bani ºi bijuterii în valoare de 5.000 lei.

Lipsa precipitaþiilor,anotimp secetos

I arnã secetoasã. Lipsa precipi-taþiilor sub formã de ploaie sau

ninsoare fac ca responsabilii sis-temului Hidrotehnic din ValeaJiului sã caracterizeze acest sezonca fiind unul atipic, chiar secetos.În momentul de faþã mai multerâuri au debite sub limita normalã.


CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANIOFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

Monika BACIU

Noul pachet de bazã,destinat pacienþilor asiguraþi, ar urma sãcuprindã servicii medicalede urgenþã, servicii de prevenþie, medicina defamilie,servicii în ambulatoriul de specialitate,servicii paraclinice, imagis-ticã, servicii de spitalizare,îngrijiri medicale la domiciliu ºi îngrijiri paliativela domiciliu, medicamentecu ºi fãrã contribuþie per-sonalã în tratamentulambulatoriu, precum ºimateriale sanitare specificepentru tratamentul înambulatoriu al bolnavilorincluºi în unele programenaþionale de sãnãtate cu

scop curativ.În categoria serviciilor

medicale esenþiale, alteledecât cele pentru cazurilede urgenþã medico-chirurgi-calã, consultaþiile preven-tive pentru cei în vârstã depânã la 18 ani se vor acor-da la externarea din maternitate ºi la 1 lunã, ladomiciliul copilului, la 2, 4,6, 9, 12,15,18, 24, 36luni, o datã pe an de la 4 la18 ani.

Pentru supraveghereagravidei cu risc scãzut, esterecomandat un numãr de 8vizite prenatale. Pachet debazã prevede ºi urmãrirealehuzei la domiciliu, laexternarea din maternitateºi la 4 sãptãmâni de lanaºtere prin consultaþii,

investigaþii paraclinice,trimitere la medicul special-ist obstetricã-ginecologie.

Se mai precizeazã cãinvestigaþiile paraclinice ºitratamentele specificesarcinii sunt eligibile înintervalul de timp de lamomentul în care gravidãeste luatã în evidenþã decãtre acesta ºi pânã la 4sãptãmâni de la naºtere.Sunt prevãzute totodatãeducaþie pentru alãptareaexclusivã pânã la vârsta de6 luni ºi consilierea pre ºipost testare pentru HIV ºisifilis a femeii gravide.

Persoanelor între 18 ºi

39 de ani care nu prezintãsimptome beneficiazã de osingurã consultaþie preventivã la trei ani, cumenþiunea cã poatecuprinde 1-2 consultaþiisuccesive ºi setul de investi-gaþii la frecvenþa recomandatã pentru grupade vârstã ºi sex.

Pentru cei în vârstã decel puþin 40 de ani, pre-venirea poate conþine 1-2consultaþii succesive plussetul de investigaþii.Episoadele anuale de îngri-jire cronicã cuprinde 1-2consultaþii anuale, în medie,la medicul de familie de

supraveghere a evoluþieibolii, un consult anual despecialitate, un set deexplorãri elective de 1-2ori/an ºi prescrierea regu-latã a medicaþiei.

Consultaþiile la domiciliuacordate de cãtre mediculde familie pacienþilorînscriºi pe lista proprie suntconsultaþii acordate în afaracabinetului pacienþilornedeplasabili ºi copiilor 0-1an, de pe lista proprie, întimpul programului delucru.

Aceste consultaþii seacordã în limita a maxim 2consultaþii pentru un episodacut ºi maxim 3 consultaþii/an pentru unepisod cronic.

Înainte ca fiecare asigurat sã se bucure deaceste consultaþii sau sã fiesperiat de ulterioarelesancþiuni care ar putea fiaplicate dacã nu se prezintãla control, trebuie sã stealiniºtit pentru ca acestproiect are în primul rândnevoie de bani pentru aputea fi pus în aplicare,bani care în ultima vremesunt din ce în ce mai puþinipentru sãnãtate.

Marius MITRACHE

Potrivit reprezentanþilorDSP Hunedoara, în urmatriajului epidemilogic alpreºcolarilor ºi elevilorefectuat în luna ianuarie2014 au fost depistate398 de afecþiuni din care,152 angine(faringoamigdalite acute); 4boli diareice acute; 35 alteboli infecþioase; 191 cazuride pediculozã (47 în zonaVãii Jiului; 76 în zonaDeva; 36 în zonaHunedoara; 32 zonaOrãºtie); 6 cazuri de scabieîn Valea Jiului, ºi 10 cazurimicoze.

„Dupã recontrol nu aumai fost depistate boliinfecþioase ºi parazitare.Deci la aceastã orã înjudeþul Hunedoara, medicii

ºcolari nu au mai semnalatcazuri de pediculozã ºi descabie”, declarã MarianaPâncotan, director executivDSP Hunedoara. De pre-cizat cã au fost examinaþiun numãr de 41475 elevi.

Pentru a menþine o starede sãnãtate corespunzã-toare în colectivitãþile decopii ºi tineri, reprezen-

tanþii DSP îi sfãtuiesc pepãrinþi ca la începutul anului ºcolar, cât ºi pe parcursul acestuia, dacãcopilul prezintã semne ºisimptome de boalã acutã

infecþioasã ºi/sau parazi-tarã (febrã, dureri abdomi-nale, dureri musculare,cefalee, roºeaþã la nivelultegumentelor, semne degrataj, agitaþie) sã se prez-inte la medicul de familiepentru stabilirea unui diag-nostic ºi efectuarea unuitratament adecvat.

O viaþã sãnãtoasã poate aduce sancþiuni

S ancþiuni pentru sãnãtate. Astfel arputea suna o nouã hotãrâre de Guvern

în ceea ce îi priveºte pe asiguraþii care nuse prezintã la controlul periodic prevãzut înnoul pachet de bazã, respectiv o datã la treiani pânã la 39 de ani ºi o datã pe an dupã40 de ani.

Râia ºi pãduchii au dispãrut din ºcolile hunedorene

M edicii ºcolari susþin cã în prezent râiaºi pãduchii au dispãrut din ºcolile

hunedorene, constatarea fiind fãcutã dupãultimul control epidemiologic efectuat înluna ianuarie 2014.

LuizaANDRONACHE

12 familii dinjudeþul Hunedoara auavut parte de sãrbãtoricu adevãrat fericite.Acestea au reuºit, cadupã o muncã destulde asiduã, sã încheieactele necesare pentrua adopta un copil.„Aceºti copii au primitun nume, o mamã ºiun tatã. Acesta estecel mai fericit momentpentru un copil”, adeclarat Ionela Lazãr,purtãtor de cuvînt

DGASPC Hunedoara De asemenea, 15

copii urmeazã sã fieîncredinþaþi unorpãrinþi adoptivi în celmai scurt timp, ºi aufost eliberate peste 30

de atestate unorfamilii, mai multe decîtîn 2012. “Ca ºi numãrde atestate eliberate,am avut 31, fata deanul 2012, cînd aufost 27 de cereri” , a

mai precizat IonelaLazãr.

Dacã în alþi ani aumai fost familii care aurenunþat la ideea de aadopta un copil, anultrecut lucrurile s-auschimbat. Anul trecutpatru copii au fostabandonaþi în secþiilede pediatrie ºi alþi 21în alte secþii din cadrulspitalelor din judeþ.


DianaMITRACHE

Care are cel maibun spot publicitar,care are cea mai bunãmascotã, cea maibunã prezentare, oricea mai profitabilãafacere? Acestea aufost câteva din criteri-ile pentru care liceeni,din mai multe licee alejudeþului Hunedoara,dar ºi din alte oraºeale þãrii, s-au întrecutla Târgul firmelor deexerciþiu, un fel degalã a firmelor „dejucãrie”, dar de la careau avut ce învãþa.„Firma de exerciþiueste defapt o metodãmodernã de învãþareprin care se simuleazão firmã realã, în sen-sul cã se întâmplãexact ceea ce seîntâmplã într-o firmã

realã, deosebirea con-stând în faptul cã tran-zacþiile care seefectueazã sunt cubani virtuali, ce provinde la o bancã centralã,care este defapt firmacoordonatoare afirmelor de exerciþiu ºise aflã la Timiºoara.Condiþiia obligatorieeste ca firmele sã fieînscrise”, a declaratprof. Rodica Pascal,directorul ColegiuluiEconomic Hermes dinPetroºani, organiza-

torii târgului. La Petroºani au

ajuns reprezentanþi dintoate oraºele VãiiJiului, dar ºi din alteoraºe, fiecare venindcu câte o firmã virtu-alã care este bunã îndomeniul sãu, iar dacãunii organizeazã petre-ceri, alþii vând flori.„Am venit cu o firmãpe care o coordonez.Este o firmã de orga-nizare evenimente aColegiului nostru.Copiii învaþã sã orga-

nizeze evenimente,nunþi, botezuri, petre-ceri pentru copii, aºacum se întâmplã înlumea realã”, a spusMariana Macovei,reprezentatã aColegiului EconomicEmanoil Gojdu dinHunedoara.

Alþi participanþi,care reprezintã unliceu agricol, s-au gân-dit sã-ºi deschidã oafacere cu flori.„Firma noastrã seocupã de flori. Este oflorãrie ºi vinde aran-jamente pentru oriceocazie. Îi ajutã foartemult pe copii sã îºiformeze o idee despreo firmã, cum seîncaseazã, cum se facdocumentele con-tabile, tot”, a precizatºi Rodica Elena Panã,de la Colegiul TehnicAgricol din Geoagiu.

Pentru cã a existatºi o secþiune la care s-au premiat mas-cotele, fiecare a venitcu cea mai frumoasãmascotã ºi dacã de lapetreceri nu a lipsitsoþia lui Mikey Mouse,

florãria a venit cu ofloare, iar cei de laUricani nu a lipsitursul brun. „Eureprezint LiceulTehnologic RetezatUricani ºi pentru cã,în pãdurile noastresunt foarte mulþi urºi,iar Parcul NaþionalRetezat are mulþi urºi,m-am costumat înursul brun, ca sã pro-movez firma noastrã.Ne ocupãm cuunitãþile de cazare”, aspus un tânãr costu-

mat în ursuleþ. La finalul târgului,

fiecare a rãmas cu oamintire plãcutã, darcel mai important afost cã liceenii dinclasele terminale aflãcum ajung sã deþinã ofirmã, cum sã o pro-moveze ºi sã o facãcompetitivã pe piaþã.

De la publicitate, laactele contabile, totula fost luat în calcul aºaîncât firma lor dejucãrie sã fie cea maibunã.

La târg cu afacerea „de jucãrie”Î nvaþã din joacã ºi astfel ajung sã îºi dezvolte

spiritul anteprenorial. Vorbim despre tinerii liceenidin mai multe oraºe ale judeþului Hunedoara, dar ºi dinalte oraºe ale þãrii, care vineri s-au întâlnit laPetroºani, într-o întrecere ineditã.

12 copii abandonaþi ºi adoptaþi

D upã ce fie au fost maltrataþi, abuzaþi sau pur ºisimplu abandonaþi imediat dupã ce au ajuns pe

lume, 12 copii au cui spune mama ºi tata, de la fineleanului trecut. 12 familii au reuºit sã încheie lupta cubirocraþia ºi sã ducã la bun sfîrºit procedurile prin carele-au fost încuviinþaþi micuþii. Un alt lucru pozitiv estefaptul cã anul trecut au fost mai multe familii care audorit sã adopte un copil decît în 2012.

Monika BACIU

”Este prima datã cândorganizaþia UDMR împre-unã cu Biserica Romano-Catolicã ºi celelalte biserici

organizãm Ziua CulturiiMaghiare, zi instituitã deautoritãþile maghiare dinanul 1898 cu ocazia ter-minãrii poemului ºi imuluide cãtre Kolcsei Ferencz în

1823. În acest an ne ajutãsã facem acest evenimentcultural Corul Mixt dinVlaha judeþul Cluj ºi CorulPedagogilor din Cluj-Napoca. De asemenea va fispectacol de cor, corulBisericii Romano-Catolicedin Petroºani ºi corul copi-ilor de la ºcoala maghiarã”,a declarat EduardWersanski, preºedinteleUDMR Petroºani.

Invitatul de onoare alserii a fost primarulmunicipiului Petroºani, carede fiecare datã este alãturide comunitãþile din localitate.

”Eu cred cã este foarteimportant un astfel deevenimentu cu atât maimult cu cât comunitateamaghiarã din Petroºani estefoarte numeroasã ºi oriceeveniment de acest geneste binevenit. Faptul cãastãzi (sâmbãtã-n.r.) sãrbã-torim Zilele CulturiiMaghiare este o sãrbãtoarepentru Petroºani nu doarpentru comunitatea

maghiarã ºi cu aceastãocazie a fost foarte frumoscorul de la Cluj ºi celelaltemomente artistice care auavut loc.

Toþi cetãþenii municipiu-lui Petroºani din punctulmeu de vedere sunt la fel ºiorice bucurie sau necaz al

lor este ºi al nostru”, adeclarat primarul municipi-ului Petroºani Tiberiu IacobRidzi.

În cadrul evenimentului aavut loc o slujbã religioasãºi au fost recitate mai multepoezii. Corurile din judeþulCluj au fost cele care auîncântat auditoriul.


Luiza ANDRONACHE

Din fericire încã maiexista hunedoreni cãroranu le este teamã sã facã uncopil, asta în condiþiile încare, în zilele noastre, situ-

aþia financiarã precarã aunora sau faptul cã nu auo locuinþã, reprezintã prin-cipalele scuze ale acestoraatunci cînd vine vorba de aavea un urmaº. Anul trecuts-au nãscut mai mulþi bãieþidecît fete, iar cei mai mulþi

pãrinþilor auales pentruaceºtia numesimple saude sfinþi. „Lamodã, în2013,numele alesede pãrinþi aufostAndreea, lapeste 400de fete,

Andrei la bãieþi, Ana la300 la fete, la bãieþi Ioan,Ioana la fete, apoi David ºiAlexandru la bãieþi” , adeclarat Monica Gânscã,director EvidenþaPopulaþiei Hunedoara.

Din pãcate, numãrulnou-nãscuþilor scade de laan la an. „Situaþia privindnaºterile este mai îngrijorã-toare, deoarece din anul2012 se înregistreazã oscãdere a numãrului denaºtere ºi din pãcate avemo creºtere a numãrului dedecese raportate la niveluljudeþului Hunedoara”, amai spus Monica Gânscã.

În judeþul Hunedoaranumãrul deceselor esteaproape dublu faþã de celal naºterilor. Astfel, în2012 au fost înregistrate3.428 de naºteri ºi cu2000 mai multe decese.

ªi în 2013 trendul a fostacelaºi, respectiv 3.271de naºteri la 5.490 dedecese. De asemenea, anultrecut 2.298 de cupluri auspus DA, în faþa ofiþeruluide stare civilã.

Premierã la Petroºani

Prima ediþie a Zilelor Culturii MaghiareZ ilele Culturale Maghiare. Prima ediþie a Zilelor Culturale

Maghiare de la Petroºani a avut loc în weekendul care tocmaia trecut. Zeci de maghiari ºi-au dat întâlnire la Biserica Romano-Catolicã din localitate acolo unde au avut loc programe artisticededicate acestui eveniment important pentru comunitateamaghiarã. Douã coruri din judeþul Cluj au fost prezente laPetroºani cu aceastã ocazie.

Decesele „bat” naºterile în judeþul Hunedoara

P rincipala întrebare a celor din jurulnostru, dupã ce ne cãsãtorim este pe

cînd un copil?! Întrebare de care, în ultimiiani, tot mai mulþi tineri se tem. Douã din-tre motive sînt legate de situaþia financia-rã ºi de nesiguranþã zilei de mîine. Anultrecut, peste 3200 de copilaºi au venit pelume în spitalele din judeþ, cu aproximativ160 mai puþini faþã de anul 2012.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 Ianuarie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Nu este o zi potrivitã pentruîntâlniri cu prietenii sau pentruafaceri. Sunteþi mofturos ºi nuprea aveþi chef de vorbã.Amânaþi cumpãrãturile ºiinvestiþiile! Existã riscul sã luaþidecizii neinspirate. Pe plan senti-mental, totul este în regulã.

Încercaþi sã nu vã asumaþi preamulte responsabilitãþi! Riscaþi sãnu vã iasã mare lucru. Primiþi omânã de ajutor de unde nici nuvã aºteptaþi. Spre searã,mergeþi la prieteni ºi uitaþi detoate problemele de peste zi.

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi con-fuz ºi sã aveþi dificultãþi de comu-nicare. Nici intuiþia nu vã ajutãdin cale afarã, aºa cã ar fi bine sãnu mergeþi la risc. Nu neglijaþiodihna. Chiar trebuie sã vãreîncãrcaþi bateriile.

Nu este o zi favorabilã pentruinvestiþii ºi planuri de viitor. Înschimb, relaþiile sentimentale vãoferã mari satisfacþii. Evitaþiafacerile la marginea legii, pen-tru cã riscaþi sã aveþi probleme!

Nu este momentul sã începeþiactivitãþi dificile, pentru cã vãlipseºte simþul practic. Ar fi binesã nu luaþi nici o iniþiativã la ser-viciu sau în afaceri. S-ar putea sãnu fiþi prea inspirat.

Dimineaþa sunteþi puþin confuz,motiv pentru care s-ar putea sãnu vã faceþi înþeles prea uºor.Ordonaþi-vã ideile. Dacã doriþi sãcumpãraþi ceva de valoare, nuîncercaþi sã-i faceþi parteneruluide viaþã o surprizã! Sfãtuiþi-vãînainte de a da banii!

Deºi vã simþiþi în formã, s-arputea sã descoperiþi cã nu preaaveþi spor ºi cã nu vã reuºeºtemai nimic. Astãzi nu prea sunteþirealist. Nu forþaþi lucrurile, pen-tru cã riscaþi sã provocaþi discuþiiaprinse.

Primiþi o sumã importantã de lao persoanã mai în vârstã dinfamilie ºi începeþi sã vã faceþiplanuri. Ar fi bine sã nu vã prip-iþi, pentru cã vã lipseºte simþulpractic ºi s-ar putea sã suferiþi uneºec.

Dimineaþa s-ar putea sã aveþiprobleme la serviciu dacã nureuºiþi sã vã concentraþi. Nu vãamestecaþi în bârfele celor dinjur, pentru cã mai târziu riscaþi sãaveþi discuþii.

În prima parte a zilei sunteþiconfuz ºi indispus. Nu vãasumaþi riscuri, pentru cã ºanselede reuºitã sunt minime. Dacãaveþi ocazia sã vã relaxaþi într-unfel sau altul, nu staþi pe gânduri!

Aveþi planuri mari, în special îndomeniul financiar, dar încã nureuºiþi sã vedeþi semne încuraja-toare. Aveþi mai multã rãbdare ºimunciþi mai ordonat. Ar fi binesã acceptaþi sugestiile unei femeimai în vârstã.

Dimineaþa sunteþi foarte sensibilºi nu vã convine nimic. Încercaþisã depãºiþi cât mai repedeaceastã stare, pentru cã vã poateafecta relaþiile cu ceilalþi! Uitaþipânã mâine ambiþia de a vaimpune în faþa colegilor.Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:30 Ora Regelui (r)11:30 Profesioniºtii... (r)12:30 În grãdina Danei (r)13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Vreau sã fiu sãnãtos 17:25 Legendele palatului:Pictorul de la curte 18:05 Legendele palatului:Pictorul de la curte18:45 Clubul celor caremuncesc în România 18:50 Întrebãri ºi rãspunderi 19:45 Sport20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor caremuncesc în România

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Toþi oamenii regelui11:00 Motelul iubirii13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Salvatorii lumii17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Curierul22:15 ªtirile Pro TV22:45 Alien: Ultima ºansã0:30 CSI New York

9:30 NCIS: Anchetã militarã 10:30 Cireaºa de pe tort (r)11:30 Teleshopping 12:00 Viitorul, Azi 12:30 Teleshopping 13:00 Mondenii (r)14:00 Vacanþã ºi terapie (r)15:00 Focus 15:30 Cu lumea-n cap (r)16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Trãsniþii (r)18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort20:30 Ajutor! Vreau sãslãbesc!

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Cuceritorul13:15 Specialiºti în sãnãtate 13:45 Mica mireasã (r)14:45 Taxi Driver (r)15:45 O inimã încã tânãrã (r)18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Destine împlinite21:15 Visul Regelui22:30 Fosta mea iubire (r)0:15 ªtiri Naþional TV (r)

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reg-uli16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Feriha22:15 WOWbiz0:30 ªtirile Kanal D (r)

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România21:30 Sub semnul întrebãrii

10:45 Teleshopping 11:00 Maricruz (r)12:00 Santa Diabla (r)13:00 Teleshopping 13:30 Doctorul casei (r)14:30 Triumful dragostei15:30 Suflet de gheaþã16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Diamantul nopþii18:30 Cununa de lacrimi19:30 Santa Diabla21:30Regina22:30Poveºtiride noapte23:00Cancan.ro23:30 Îþiordon sãmã iubeºti!

9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Betis - RealMadrid11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Betis - RealMadrid12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Levante -Barcelona13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Levante -Barcelona14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Rezumat Italia15:00 ªtirile Digi Sport15:30 Rezumat Franþa16:30 Rezumat Spania17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:00 Fotbal: Steaua - UnionBerlin

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiulmeu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special

1. Manager de proiect - curs despecializare, durata - 30 zileîncepînd cu data de 15.02.2014taxa de participare 450 lei2. Contabil - curs de iniþiere,durata 90 de zile, începînd cu datade 15.02.2014 taxa de participare700 lei3. Bucãtar - curs de calificare,

durata 90 de zile începînd cu15.02.2014 taxa de participare550 leiDiplomele sînt recunoscute la nivelnaþional ºi european.Relaþii se pot obþine la Casa deCulturã a Sindicatelor Petroºani(vizavi de Primãria MunicipiuluiPetroºani), telefon 0722448428.


VÂNZÃRIVând teren intravilan,

zona Valea Ungurului -Vulcan, în suprafaþã de2600 mp. Acces auto,aproape de DN66, cu util-itãþi. Preþ, 8 euro/mp, nego-ciabil. Contact0722448428.

Vând teren intravilan însuprafaþã de 800 mp în zona parcBrãdet. Contact 0727150264.Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zonaPoarta 2 Gerom la stradã. Relaþiila 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în

Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr.2A, realizatã ºi finisatã în 2000cu toate utilitãþile: apã, gaze,canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.Suprafaþã de teren 800 mp.Anexe: beci suprafaþã de 30 mp,garaj dublu pentru 2 autoturisme.Preþ negociabil. Telefon:0727/874 449

NATALIA ARENEVOIE DE

NOI!Ar fi vrut sã fie în banca de la

ºcoala din Petrila, dar acum e la spi-tal. Natalia e un copil de 11 ani, dinPetrila, premiantã, dar care trãieºteo dramã ce o þine imobilizatã într-ocapcanã. Copilãria ei depinde de8.000 de euro, pe care familia sanu îi are. Totul s-a întâmplat într-ozi fatidicã, atunci când era împreunãcu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferulunui TIR i-a izbit în plin. A stat sãp-tãmâni în spital, iar acum arenevoie de o protezã, ca sã poatã fidin nou copilul premiant, de carepãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat:politraumatism cranio-cerebral, darºi un traumatism toraco-abdominal.Abia luase premiul I la un concursdenumit “Centura mea de siguranþã”ºi s-a trezit imobilizatã la pat.Tragicul sãu destin ar putea firemodelat, dacã o ajutãm. Nataliaare nevoie de o protezã ce se fab-ricã doar în Elveþia ºi în aceste zile ela un spital din Bucureºti, undeaºteaptã ca pãrinþii sãi sã facãimposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!Nr. Cont

5675710247959RON01 BANCPOSTTitular cont: Bãran Mariana

Haideþi sã oajutãm pe Andreea

sã trãiascã!Andreea Matei, are 14 ani ºi

învaþã la ªcoala Gimnazialãnumãrul 7 din Petroºani. Recentdoctorii au diagnosticat-o culeucemie acutã limfoblasticã. Înprezent fetiþa este internatã însecþia de Oncopediatrie aSpitalului Louis Þurcanu dinTimiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca,Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament estepeste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-iofere o ºansã la viaþã Andreeipot dona în contul:4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesioanalã

S.C CARPATICA ASIGURÃRI angajeazã

INSPECTORI ºi MANAGERI PORTOFOLIU Relaþii la numerele de telefon : 0747045311; 0735775721

Diana MITRACHE

Nu prea sunt locuri demuncã în aceastãperioadã ºi pentru cãfirmele de construcþii ºi-au întrerupt activitateaºi burse încã nu s-auanunþat, Agenþia Localãde Ocupare ºi FormareProfesionalã le dã încã oºansã ºomerilor.

Sunt mai multe meserii

în care aceºtia se pot cal-ifica ºi cursurile încep înscurt timp.

„Dacã suntem într-operioadã în care numãrulde locuri de muncã estedestul de redus, încercãmsã venim în sprijinulºomerilor cu o ofertã deformare profesionalã.Din 23 ianuarie, la ora

12,00, dorim sã începem7 cursuri de formare pro-fesionalã în meserii ca:asfaltator, operator con-fecþioner industrial, lucrãtor în comerþ, ospã-tar, manichiurist, zidar ºi brutar”, a declarat JudithBabþan, ºef ALOFMPetroºani.

De astfel de cursuripot beneficia ºomeriiaflaþi în platã, dar ºi ceicare nu mai au calitateade ºomer.

Asta dupã ce ajung sãse înscrie în rândul celoraflaþi în cãutarea unui locde muncã ºi astfel potdobândi în mod gratuitnoi cunoºtinþe ºi odiplomã de calificarerecunoscutã în þarã, darºi în afara graniþelor.

Cursuri pentru ºomeri

ª omerii din Valea Jiului sunt aºtep-taþi la cursuri de calificare. Asta

pentru cã în aceastã perioadã oferta delocuri de muncã este slabã ºi, ca sã vinãîn sprijinul celor care îºi cautã un job,AJOFM Hunedoara le oferã posibilitateade a deveni competitivi pe piaþa muncii.

DianaMITRACHE

Zeci de tineri auvenit sã îºi aratemãiestria pe snow-board ºi, spre deliciulpublicului, TomaCoconea a sãrit cuschiurile, ajutat deparapantã, pe trambu-linele create specialpentru acrobaþii, decei mai talentaþi snow-boarderi din România.

Totul a fost pregãtitde organizatorii com-petiþiei pânã în celemai mici detalii ºi ceicare au construit tram-bulinele au venit spe-cial pentru acesteveniment. „Am venitdin Buºteni, pentru cãaici este cea mai bunãpârtie din þarã la oraactualã ºi una dintrecele mai frumoasestaþiuni de la noi. Estezãpadã bunã ºi vremsã facem câteva

sãrituri cu care sãimpresionãm”, adeclarat AlexandruPârvan, unul dintre ceimai consacraþi snow-boarderi din România.

Împreunã cu câþivatineri, la fel de împã-timiþi ai acestui sport,Alex a creat un mic

parc de aventurã pezãpadã, iar la primaediþie a „Revoluþieizãpezii – Big ExtremParty”, cã tot s-a lãsatiarna mult aºteptatã,au fãcut senzaþie.

Totul a fãcut partedintr-un proiect maiamplu în care echipaDiscoveringTransylvania a organi-zat câteva expediþii în

zonã, dupã un traseubine definit, fiecareexpediþie fiind practico poveste cu perso-naje din zonele incluseîn traseu. „Deplasareas-a fãcut cu maºini4x4 ºi motocicleteenduro. Cea mai mareparte a traseelor aufost pe zãpadã, off-road, drumuriforestiere, poteci,unde sã poatã fi pro-movate sporturileextreme de iarnã, cumar fi snowboard, schioffroad, parapantã,sau enduro. Finalul,

dupã toatã povestea, afost ales în staþiuneade la Voineasa,Transalpina SkyResort, pentru cãreprezintã un etalon înRomânia”, au declaratorganizatorii de laDiscoveringTransylvania.

Pârtia de subtelegondolã a fost înperfectã stare, iar lafinele sãptãmânii tre-cute preþurile au fostpromoþionale. „Pentruaceastã zi specialã,

preþurile au fost un piccoborâte, iar contraunor sume de 60 delei pentru adulþi ºi 30pentru copii, schioriiau putut primi unabonament pentru o ziîntreagã”, a menþionatRamona Fodor,administrator al staþiu-nii Transalpina SkyResort.

Cei mai talentaþisnow-board-eri s-auîntrecut în trick-uri,spre deliciul publicului,într-o zonã specialamenajatã în parteacentralã a staþiunii.Totul a culminat cuspectacolul oferit deToma Coconea, care

a sãrit cu schiurile,însoþit de parapantã,în aplauzele asistenþei.Cei mai talentaþi auprimit ºi premii de laorganizatori, iar petre-cerea s-a întins pânãseara târziu la foc detabãrã.

ªi pentru cã laVidra a fost cea maibunã pârtie, iaradministratorii staþiuniisunt pregãtiþi sã oîntreþinã ºi de acumîncolo, concursurile sevor þine lanþ chiar ºi înluna martie, când deMãrþiºor sunt progra-mate noi întreceri cupremii ºi surprize pen-tru participanþi.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 Ianuarie 201416 Turism

“Revoluþia zãpezii” la Transalpina

S porturi extreme ºi muzicã,plus cea mai bunã pârtie din

România au fãcut din prima ediþiea “Revoluþiei zãpezii” din staþiuneade schi de la Voineasa, cea maiatractivã competiþie din þarã.

CVJ NR. 533, LUNI 20 IANUARIE 2014

Documents

Transcript of CVJ NR. 533, LUNI 20 IANUARIE 2014