CVJ nr 1023, miercuri 20 ianuarie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 1023

Miercuri, 20 Ianuarie 2016

BOSCHETARU-I TOTBOSCHETAR ªI LA -20oC

Degerã pe þevi, dar la adãpost nu vrea

U n bãrbat, care cândva a avut ºi casã, zace câte e ziua delungã pe þevile de termoficare dintr-o zonã centralã a

Petroºaniului. Bolnav ºi flãmând, murdar ºi cu ochii învineþiþide vreo bãtaie primitã recent, ªoni ne-a povestit cã nu vrea înruptul capului la adãpost ºi a recunoscut cã va rãmâne pestrãzi, atât timp cât va rezista. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 5-A5-A

Alin Simotarevine dupã gratii,din nouA fost eliberat în

luna decembrie, dar acum se va întoarcedupã gratii. Alin Simotatrebuie sã intre din nouîn puºcãrie ºi se pare cã pânã acum a avut ovacanþã prelungitã desãrbãtori.

Omul de afaceri AlinSimota a fost eliberat în lunadecembrie, dar acum vareveni la puºcãrie. Decizia leaparþine magitraþilor de laTribunalul Hunedoara, care au admis contestaþiaParchetului de pe lângãJudecãtoria Deva.

Instanþa hunedoareanã„respinge ca nefondatã contestaþia la executare formulatã de condamnatulSIMOTA ALIN împotrivamandatului de executare apedepsei închisorii emis de Judecãtoria Deva.Totodatã, dispune arestareaºi deþinerea condamnatuluiSimota Alin în PenitenciarulBârcea Mare, în vederea

continuãrii executãrii pedepsei de 2 ani închisoareaplicatã prin sentinþa penalã a Judecãtoriei Deva,conform mandatului de exe-cutare a pedepsei închisorii,emis de aceiaºi instanþã”, searatã în sentinþa publicatãmarþi, 19 ianuarie.

În 14 decembrie 2015,Judecãtoria Deva a dispuspunerea de îndatã în liber-tate a lui Alin Simota, dupãce a constatat cã inculpatula executat pedeapsa de doiani de închisoare la care afost condamnat pentru conflict de interese. Asta dupã ce Alin Simota a fostconsilier judeþean PNL înmandatul 2008-2012 ºi aobþinut mai multe lucrãri lafirmele pe care le controla.

De aceastã datã, sentinþaeste definitivã ºi omul deafaceri va reveni la BârceaMare în celulã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

“Avem 14.755 de amenzi neplãtitesau plãtite parþial.Acestea sunt din anul2015 sau mai vechi.Sunt incluse toateamenzile, inclusiv cele de circulaþie saupentru nedeclarareaîn termen a actelordobândite”, a declarat

Alin Gal, ºef ServiciuTaxe ºi ImpoziteLocale.

Din aceste 14.755de amenzi existã posibilitatea ca douãsau mai multe sã fiepe numele aceleiaºipersoane. De precizat este faptul cãîncepând din acest an,

taxele ºi impozitele nuse mai pot plãti fãrã afi încasatã contrava-loarea amenzilor.Prevederea a mai existat în legislaþieînainte de 2012, anîn care ordinea deplatã a obligaþiilor fis-cale a fost modificatã.Contribuabilii au putut

alege pânã anul trecutce datorii achitã cuprioritate. Ordinea destingere a obligaþiilorbugetare în anul 2016a fost modificatã în

ceea ce priveºte taxelelocale, potrivit nouluiCod de ProcedurãFiscalã. Acesteprevederi sunt stipulate la art. 165,

alineatul 2, din noulCod de ProcedurãFiscalã.

„În cazul creanþelorfiscale administrate deorganul fiscal local cusuma plãtitã se stingcu prioritate amenzilecontravenþionale indi-vidualizate în titluriexecutorii, în ordineavechimii, chiar dacãdebitorul indicã un alt tip de obligaþiefiscalã”. Pânã acumoamenii puteau sãaleagã ce tipuri dedatorii plãtesc maiîntâi la bugetelelocale.

Monika BACIUMonika BACIU

14.755 de amenzi neplãtite la PetroºaniM ii de amenzi sunt neplãtite la Petroºani.

Bugetul municipiului Petroºani este prejudiciat ºide amenzile neplãtite de ani de zile. La o populaþie depuþin peste 31 de mii de locuitori, numãrul amenzilorneplãtite este de jumãtate, adicã fix 14.755.

Nici marþi copiii din Petrila ºi navetiºtiinu au avut cu ce sãmeargã dimineaþã,dupã ce maxi-taxiurilenu au ajuns nici acumpe trasee. Situaþia esteuna fãrã precedent ºisingurii care au avut desuferit au fost copiii,pentru cã afarã la ora8,00 erau minus 15oC.Primarul Ilie Pãducelspune cã a cãutatsoluþii de moment, dar nu are ieºire.

„Ca mãsurã supli-mentarã, faþã de ziuade luni, am luat absoluttoate maºinile ce circulã în regim de taxipe acest traseul demaxi-taxi, atât pentrutransportul elevilor, câtºi al celorlaþi cetãþeni ºi, începând de mâinedimineaþã, am luatmãsura sã dãm unºofer de la primãrie, unfuncþionar public, ca sãfacã cursele pentruelevi ºi suplimentãmpentru Cimpa cu aldoilea microbuz pentruelevi”, a declarat IliePãducel, primaruloraºului Petrila.

Primãria va trimitede mâine în traseu

microbuzele ºcolare pecare le are, iar astapentru cã cei de laZMK nu mai au degând sã iasã pe drum.Într-un comunicat remispresei, conducereaZMK spune: „S-a ajunsîn aceastã situaþiedeoarece autovehiculelesocietãþii nu mai potcircula pe traseele licitate, plãtite ºi con-tractate cu ConsiliulJudeþean Hunedoara dincauza a sute de taxiuri,care îºi desfãºoarã nes-tingherite activitatea înValea Jiului de mai binede l0 - 12 ani. În permanenþã, am fostumilitã de rãspunsulautoritãþilor pe motivcã cele reclamate demine nu se confirmã,dar cum se explicdatunci faptul cã majori-tatea taximetriºtilor ºi-au schimbat maºinilecu altele noi, iarautoritãþile elibereazã încontinuare autorizaþii.

Cum se explicã eliberarea de autorizaþiisezoniere eliberate pe timp de varã, saucreºterea numãrului deautorizatii taxi subdiverse motive, cu toate

cã în Valea Jiuluinivelul populaþiei ascãzut de la 146.500locuitori în 2002, la120.700 locuitori larecensãmântul din2011 ?”, se aratã încomunicatul remis presei de MargaretaTripon, proprietarafirmei ZMK.

Margareta Tripon,de la ZMK, a mai spuscã nu va mai trimitemaºinile la Petrila ºieste dispusã, aºa cum aafirmat ºi primarul IliePãducel, sã plãteascã ºiamendã pentru asta.

În replicã, preºe-dintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara îiacuzã pe transportatoride ºantaj. „Numãrul de taxiuri nu este oproblemã de ieri de azi.Este una mai veche,dar atunci când neprezentãm la o licitaþieîn 2013 ºtim cu ceprobleme ne confrun-tãm pe acest transportºi, prezentându-ne la oasemenea competiþiepe o duratã de 7 ani,înelegem sã înfruntãmtoate provocãrile pieþei,inclusiv numãrul taxi-urilor. Nu este o scuzã,

decât pentru a renunþala un contract, dar nule scuzã comportamen-tul, care seamãnãfoarte bine cu unºantaj”, a declaratAdrian David, preºedin-tele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara.

În cel mai scurttimp, spun autoritãþilejudeþene, transportul vafi concesionat unei altefirme intermediare, iarlicitaþia va fi organizatãde ARR cam prin martie. Amenzile sunt,însã, de 10.000 de leipe zi ºi firma va fisancþionatã dur deConsiliul Judeþean pen-tru acest gen de ºantaj.„Sã ºtiþi cã repercusiu-nile asupra acesteifirme vor fi foarteaspre din partea CJ, însemn de respect pentrucei care stau în frig. Eu,ca navetist ºtiu prin cetrec ei acum ºi, dacãînseamnã ceva pentrucei care stau acum înstaþii, spun cã o sã îipenalizãm cât de tareputem noi”, a mai spuspreºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara.

C J Hunedoaradiscutã cu un

operator efectuareatransportului depersoane la Petrila

Consiliul JudeþeanHunedoara analizeazãsoluþiile pe care le-arputea lua în privinþaasigurãrii transportuluide persoane de petraseul Petroºani-Petrila.

Acest rãzboi surdloveºte în populaþiaPetrilei, iar edilii nu potinterveni direct pentrucã traseul este licenþiatde Consiliul JudeþeanHunedoara.Viceprimarul localitãþiiPetrila, Vasile Jurca,susþine cã este inadmi-sibilã situaþia creatã ºi acerut factorilor dedecizie de la judeþ sã

gãseascã o soluþie câtmai urgent. „Nu estecorect faþã de oameni,ei nu au nici o vinã ºidin acest motiv amcerut sã se urgentezelucrurile, sã se gãseascão soluþie. (…) Dinpãcate noi nu puteminterveni direct caadministraþie localã, nuputem lua nici un fel demãsurã pentru cãtraseul este licitat deConsiliul JudeþeanHunedoara. Am purtatdiscuþii ºi astãzi-marþicu cei de la ZMK, darei au spus cã nu maivor ºi sunt dispuºi sãplãteascã amenzile. Amvorbit ºi cu preºedinteleAdrian David ºi ampromisiunea cã va aveao discuþie cu un trans-portator care are con-tract cu CJ Hunedoaraîn altã parte a judeþului,ºi sã se facã o încre-dinþare directã peperioada de 60 de zile,pânã la organizareaunei noi licitaþii”, adeclarat Vasile Jurca,viceprimarul localitãþiiPetrila.

C J Hunedoara agãsit o soluþie

Potrivit preºedinteluiConsiliului JudeþeanHunedoara, AdrianDavid, ieri, au fost pur-tate discuþii firma carear urma sã intre, provi-zoriu, pe traseul dinestul Vãii Jiului.„Suntem în procedurãacceleratã de a gãsi unoperator pentru trans-

port local, care sã facãacest serviciu pânãcând vom desemnaprin licitaþie unul defini-tiv. Amendãm zilnicoperatorul care nu-ºirespectã contractul pecare-l are în vigoare cuConsiliul JudeþeanHunedoara, cu zece miide lei pe zi. Apelãm lacalmul celor care aufost jigniþi de atitudineaacestui operator. Încercãm sã gãsim osoluþie care sã satisfacãnevoile în acestmoment ºi este ochestiune de zile pânãcând rezolvãm aceastãproblemã. Eu sper cãde mâine sã rezolvãmaceastã problemã, esteprioritatea noastrãnumãrul unu în acestmoment, sã deconges-tionãm situaþia detransport local dinPetrila”, a declaratpreºedintele CJHunedoara, AdrianDavid.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJUDiana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 Ianuarie 20162 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Amenzi de 10.000 de lei pe zi pentru ZMKZ eci de copii, care învaþã la liceul Constantin Brâncuºi sau la

Mihai Eminescu în Petroºani, au trãit din nou ºi marþicoºmarul numit transport spre ºcoalã, din cauzã cã firma de transport licenþiatã pe acest traseu nu a trimis ºoferii pentru adoua zi consecutiv. Consiliul Judeþean a amendat usturãtorsocietatea rãspunzãtoare, iar primarul din Petrila spune cã a cãutat alternativa la ºoferii de taxi, însã, cel mai grav este cã acestea nu fac faþã solicitãrilor ºi totul se învârte într-un cerc vicios.

Fie cã e vorba de per-sonal sau consumabile.Conducerea ComplexuluiEnergetic Hunedoara,împreunã cu administra-torul special ºi cel judi-ciar, cautã cele mai bunesoluþii pentru reducereacheltuielilor. “Se lucreazãla un plan de reorgani-zare a societãþii care sã fie aprobat ºi de creditori, cel mai marecreditor fiind statulromân probabil va aveacele mai multe voturi. Se vor propune mãsuride reorganizare, probabilvor dispãrea ºi din funcþi-ile de conducere pentrureducerea cheltuielilor”, adeclarat Viorel Stancu,directorul general alCEH.

ConducereaComplexului EnergeticHunedoara susþine cã,cel mai probail, se vor

pierde ºi anumite locuride muncã, indirect productive.

“Sunt posturi nepro-ductive unde existã posi-bilitatea sã fie desfiinþatesau sã se comaseze anumite sectoare deactivitate. În ceea cepriveºte personalul careîndeplineºte condiþiile depensionare acesta poatepleca doar la cerere.Pensionarea este undrept nu o obligaþie.Avem situaþii unde suntpersoane care vor sãplece prin pensionare ºine rugãm de ele sãrãmânã pentru cã nuavem cu cine îi suplini.Nu putem pensionaacele persoane unde nuexistã alt personal calificat în domeniu”, amai spus sursa citatã.

Foile de boalã sunt unalt posibil criteriu pentru

decãpuºarea sistemului. “La disponibilizãrile

din anii trecuþi un criteriua fost cel care fãceareferire la persoanelecare îºi aduc un aportscãzut în activitatea deproducþie. Se vor stabilicriteriile în planul derestructurare”, a maideclarat Stancu.

M ai puþinecheltuieli

materialeDupã ce ani la

rândul s-au achiziþionatmateriale care acum zac pe stocurile CEH, avenit rândul sã se facãeconomii chiar ºi la hârtia de la imprimantã.

“Planul de restruc-turare are mai multe ele-mente printre care se areîn vedere reducerea chel-tuielilor ºi creºterea veni-

turilor. Va trebui fãcutastfel încât sã nu oprimactivitatea ºi sã dovedimcã în cei trei ani de insol-venþã putem restitui baniicreditorilor. Am discutatcu colegii de la sucursaleºi le-am explicat cã înmomentul de faþã trebuiesã amânãm unele cheltu-ieli, adicã dacã într-unbirou s-a stricat o imprimantã nu cumpãrãmalta, ci mergem în altbirou. Trebuie sã demons-trãm cã putem reducecheltuielile”, a mai spussursa citatã.

Veºnic s-a spus cãmineritul este cel careproduce cele mai maripierderi ºi cã nicio socie-tate care are înglobatãaceastã activitate nupoate fi profitabilã.Utilaje vechi, forþa demuncã îmbãtrânitã, cos-

turile de producþie marisunt doar câteva din elementele care duc lapierderi.

“Reducerea cheltu-ielilor se poate face.Când vom cunoaºteexact orizontul la carediscutãm atunci vomvedea exact ce lucrãrifacem. Dacã ºtim cãpeste cinci ani nu vommai fi, nu începem acelelucrãri ci mutãm oameniiºi resursele pentrulucrãrile imediate”,aconchis directorul CEH.

În timp ce angajaþiiComplexului EnergeticHunedoara se plângeaucã nu au cu ce sãlucreze, stocurile cumiºcare lentã erau„îngreunate” ºi de piese-le de schimb a cãror valoare a fost calculatã la37.018.889,85. Mare

parte dintre acestea, însuma de 33.431.508,59de lei se afla pe stocurile termocen-tralelor, iar diferenþa de 3.587.381,26 seregãseºte pe parteaminierã.

Totodatã CEH maiînregistreazã stocuri cumiºcare lentã formatedin obiecte de inventar la o valoare de484.549,21, ambalajede 6.941,75 de lei ºiproduse reziduale.Acestea au o valoare de130.954,00 de lei.Potrivit CEH, mai existastocuri cu miºcare lentãºi la terþi iar valoareaacestora este de3.115,00 lei.

Totalul stocurilor cumiºcare lentã la CEHeste de 49.856.166,09de lei, din care44.149.164,04 pepartea energeticã ºi5.707.002,05 pe parteaminierã.

În trei ani defuncþionare ComplexulEnergetic Hunedoara a acumulat datorii de 1,2 miliarde de lei.Procedura generalã ainsolvenþei a fostdeschisã ºi numit administrator judiciar.


“Cãrbunele ne ajungeundeva la douã-trei zile.Stocurile la termocentralesunt în funcþie de realizãri,doar din producþia internã aDiviziei Miniere ºi a SocietãþiiNaþionale de Închideri MineValea Jiului. Vom trece peste aceste zile geroase”, a declarat Viorel Stancu,directorul general al CEH.

La termocentrala Paroºenisunt cele mai mari probleme.Aici stocurile de cãrbune suntde puþin peste 3000 de tone.

“Stocul e foarte mic. Neajunge pentru douã zile. Laora 24 în aveam pe stoc4700 de tone, iar astãzi (ieri)la ora 11 erau aproximativ3500 de tone. La Mintiastocul era dimineaþã (ieri)undeva la 6000 de tone. Estefoarte greu sã trecem pesteaceastã perioadã”, a declarat

Mihai Lorincz, liderul Sindicatului Liber SEParoºeni.

CEH are nevoie de unstoc minim de 50 de mii detone LUNAR pentru a puteafuncþiona, iar situaþia de laacest moment este sub pragul critic. MinisterulEnergiei a reevaluat situaþiade la Complexul EnergeticHunedoara. În ceea cepriveºte funcþionareaComplexulului EnergeticHunedoara pe timpul iernii2015-2016 se precizeazã cãse reevalueazã posibilitateafuncþionãrii celor douã termocentrale.

“Datã fiind situaþia economico – financiarã aComplexului EnergeticHunedoara, fapt ce a condusla nerealizarea stocurilorprognozate, s-a reevaluat

posibilitatea funcþionãrii celordouã centrale, astfel: CETParoºeni – funcþionarea cugrupul nr.4 de 150 MW, CTEMintia Deva – o productie de200 MW si o rezervã de putere de 500 MW, cu asigu-rarea funcþionãrii simultane atrei grupuri pentru cel puþin10 zile de funcþionare continuã. Acest lucru con-duce la un stoc minim per-manent de cel puþin 50.000tone huilã”, se aratã în docu-mentele Ministerului Energiei.

Unitãþile miniere din Valea Jiului nu pot asiguracantitatea necesarã de cãrbune pentru funcþionareacelor douã termocentrale.Din documentele MinisteruluiEnergiei reiese faptul cã s-arfi încercat achiziþionarea unorcantitãþi de cãrbune dindiferite locuri astfel încât sã

nu existe probleme în perioada de iarnã 2015-2016.

“CEH nu poate asiguraîntreaga cantitate de cãrbunenecesarã pentru perioada deiarnã 2015-2016 din producþie proprie, motiv pen-tru care au fost întreprinsemãsuri ptrecum încheierea derelaþii comerciale pentrufurnizarea de cãrbune ener-getic de la Anina-75.000tone ºi de la Societatea LCCCompania Cãrbunelui Reºiþa– 25.000 tone. De aseme-nea, este în evaluarea ºi posi-bilitatea încheierii unui con-tract de procesare, urmare aunei propuneri de livrare a210 MW în bandã – exportPolonia, în contrapartidã cucãrbune, la nivelul unei can-

titãþi de 600.000 tone/an”,se aratã în documenteleMinisterului Energiei.

Deocamdatã niciuna dintreaceste soluþii nu stã înpicioare, astfel stocurile decãrbune ale societãþii suntasigurate doar de unitãþileminiere din Valea Jiului.

Pentru ComplexulEnergetic Hunedoara producþia de energie termicã, produsã pentru a fi livratã, în principalele centre este estimatã pentruperioada octombrie 2015-martie 2016 la274,500 mii Gcal, dintrecare SE Paroºeni ar trebui sãproducã 170,500 mii Gcal,iar SE Mintia 104.000 Gcal.


Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 Ianuarie 2016 Actualitate 3

Angajaþii CEH, cu sabia deasupra capuluiS e taie în carne vie. Pensionãri,

eliminarea posturilor de conducere ºialte asmenea mãsuri sunt luate în calcul lanivelul Complexului Energetic Hunedoara.Dupã ce în trei ani de zile ComplexulEnergetic Hunedoara a acumulat datorii de 1,2 miliarde de lei acum se încearcãreducerea cheltuielilor de oriunde.

10.000 de tone de cãrbune la un ger de crapã pietrele N ici 10 mii de tone de cãrbune pe stocurile termocentralelor.

Temperaturile exterioare sunt geroase, iar stocurile termocentralelorgoale. Acestea funcþioneazã de pe o zi pe alta, la limita avariei. ConducereaComplexului Energetic Hunedoara subliniazã cã singurul cãrbune care estears de cele douã termocentrale este cel din Valea Jiului.

ªansele lor desupravieþuire scad cufiecare zi care trece,iar telefonul salvator nu sunã sã îi anunþe cãs-a gãsit donatorul compatibil. Proceduraunui transplant estemigãloasã, costisitoare,dar ºi încã în stadiuincipient. MediciiSpitalului de Urgenþãdin Petroºani susþin cãîn decursul anilor,puþine persoane au fostcalificate spre a donaorgane, dar procesul nus-a finalizat.

“În 14 ani de cândsunt la spital doar douãpersoane ar fi îndeplinitcondiþiile pentru a fidonatori de organe, dar procesul nu s-aconcretizat”, a declaratmedicul Alin Vasilescu,manager SUP.

La nivelul judeþuluiHunedoara singurulcentru de transplanteste cel de la SpitalulJudeþean Deva. În anul2013 aici a avut locprimul transplant deorgane. SpitalulJudeþean din Deva face

parte dintr-un programpilot de prelevare deorgane ºi þesuturi.

M ii de româniaºteaptã un

transplantPotrivit Autoritãþii

Naþionale pentruTransplant, statisticaanului 2014 aratã cãpe listele de aºteptareerau înscriºi 4875 de

pacienþi. Cei mai mulþiaºteptau un transplantde rinichi, în numãr de 4015. Pe lângã ceicare au nevoie detransplant de rinichiîncã aproape 10000merg periodic la dializã.Tot în anul 2014, 58de persoane de pe listele de aºteptare aupierdut lupta cu viaþa.

Românii sunt reti-

cenþi în privinþa donãriide organe. În anul2014 din totalul de284 de familii chestio-nate cu privire la acestproces, 63 de familii aurenunþat la a donaorganele pacientului.

Cardul de sãnãtate,informaþii despre donatori. De anul tre-cut, cardul de sãnãtateconþine ºi informaþii

legate de persoanelecare sunt dispuse sãdevinã donatori deorgane în cazul unuiaccident. Puþini dintrehunedoreni ºi-aubifat aceastã opþine pecardurile de sãnãtate.

Comisia va evaluaatât donatorul, cât ºiprimitorul care vor fisupuºi unui examen psihologic ºi/sau psihiatric, având cascop testarea capacitãþiide exerciþiu, precum ºistabilirea motivaþieidonãrii.

Examenul psiholo-gic/psihiatric va fi efectuat de un specialist, psiholog saupsihiatru, independentatât de echipa careefectueazã transplantul,cat ºi de familiile donatorului ºi primitorului.


4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 Ianuarie 2016 Actualitate 5

U n bãrbat, carecândva a avut

ºi casã, zace câte eziua de lungã peþevile de termoficaredintr-o zonã centralãa Petroºaniului.Bolnav ºi flãmând,murdar ºi cu ochiiînvineþiþi de vreobãtaie primitã recent,ªoni ne-a povestit cãnu vrea în ruptulcapului la adãpost ºia recunoscut cã varãmâne pe strãzi, atâttimp cât va rezista.

Nici poliþia localã, niciasistenþii sociali nu l-auconvins pe ªoni sãmeargã, mãcar noapteala adãpostul primãrieidin Petroºani. S-au dusdupã el în coteþulimprovizat în care stã,dar nu au reuºit, iaromul susþine sus ºi tarecã, de când mama i-a

murit, el zace pe undeapucã. Bea ºi se bate cucei care sunt ca ºi el pestrãzi, pentru locul încare preferã sã zacã, iardimineaþa, la prima orã,pleacã pe niºte þevi.

Aici ºi-a adus ºi niºtecartoane ºi tot aici îºiaºteaptã ºi tovarãºii depahar, dar la adãpost nupleacã, deºi afarã sunttemperaturi extreme.„Nu mã duc acolo! Nicidacã mã obligã nu plec.De 4 ani stau pe dru-muri. Mama a murit ºicasa i-a lãsat-o la un altom, care a fraierit-o. Cât

mai mã þine Dumnezeu,stau pe stradã. Nu ammurit pânã acum, numor nici acum. Ce dacãsunt temperaturi mici?Nu mi-e frig! Acolo numã duc eu obligat”, amãrturisit ªoni.

Omul refuzã cazareaºi asta în condiþiile încare acolo primeºte ºi omasã caldã, încropitã deun ONG, care zilnic le-aadus câte ceva sãmãnânce acestoroameni sãrmani.

P oliþiºtii localicautã persoanele

fãrã adãpostBoschetarii ºi-au

schimbat locurile în carestãteau pe timp de ger,pentru ca poliþiºtii localisã nu-i mai ducã la adãpost. Cei mai mulþinu vor sã plece dincanale pentru cã se tem cã le vor fi furatepuþinele lucruri pe carele au. Poliþiºtii le-au gãsit noile ascunzãtori.

Poliþia Localã

Petroºani ºi-a intensificatraziile în aceste zile încare au fost înregistratetemperaturi extreme,pentru a-i descoperi pecei care-ºi duc zilele pestrãzile din municipiu.Poliþiºtii spun cã mulþidintre nevoiaºi riscã sãmoarã înghetaþi dacã nu ajung la adãpost.

În miezul nopþii, laPetroºani, au fostînregistrate -17 gradeCelsius, ºi pentru cã

riscau sã moarã, maimulte persoane fãrã adã-post au fost culese de pestrãzi ºi duse la spital saula adãpostul de noaptedin cadrul municipalitãþii.

„Noi am descoperitlocurile pe unde se refu-giazã ei, prin canale, pesub un viaduct, sunt maimulte locaþii în care staupe timp de ger. Mergemla ei ºi încercãm sã-iconvingem sã stea înadãpost mãcar pe timpde noapte când geruleste nãprasnic”, a explicat NicolaeStãncioi, ºef BirouPoliþia Localã Petroºani.

În foarte multe situaþii poliþiºtii locali seluptã cu morile de vântºi sunt nevoiþi sã ducã oadevãratã muncã delãmurire cu boschetarii.Sunt ºi cazuri în care ceifãrã adãpost merg debunã voie la centrul deprimire unde se ferescde ger.

„Nu toate persoaneledoresc sã vinã la adã-postul amenjat de cei de

la Asistenþa Socialã. Cei care vor, (n.r. 3 lanumãr) îi transportãm,dar cei care refuzã, i-amîncredinþat Direcþiei deAsistenþã Socialã, undedoamna director i-a pussã semneze o declaraþiepe propria rãspunderecã nu doresc sã secazeze la adãpost, însã,dacã vor fi temperaturiscãzute, noi o sã îiaducem la adãpost”, amenþionat Nicu Stãncioi,ºef serviciu la PoliþiaLocalã Petroºani.

Ca ºi ªoni, mai suntalþi 7 oameni, boschetarifãrã niciun venit, actesau mod de trai, însã,aproape toþi refuzã sã fieajutaþi. Asta chiar dacãau aflat cã acolo primeschranã ºi cã este caldpeste noapte.

ªoni a refuzat chiarsã i se facã acte ºi ajutorul social de laprimãrie ºi zace pe oþeavã de termoficare câte ziua de lungã.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

T axa pentruterenul de sub

bloc înseamnã unefort de cel multnouã lei pentru pro-prietarii de locuinþedin zona A.

Începând din acestan, potrivit prevederilornoului Cod Fiscal, pro-prietarii de apartamentevor plãti o taxã pentruterenurile de sub bloculde locuinþe.

“De anul acesta seplãteºte taxa pentruterenul de sub bloc.Aceasta se calculeazãîn funcþie de numãrulde etaje, numãrul delocuinþe ºi suprafaþatotalã a blocului. Anulacesta, faþã de anultrecut, în zona A seva percepe o taxã deaproximativ 9 lei peapartament pentruterenul de sub bloc.Proprietarii de aparta-

mente din aceastã zonãvor plãti cu aproximativ30 de lei mai mult laimpozit faþã de anul

trecut”, a declarat Alin Gal, ºef ServiciuTaxe ºi Impozite LocalePetroºani.

Sumele sunt stabiliteîn funcþie de cota indivizã de teren carerevine proprietarului,dar ºi de zonã. Noulimpozit, pe terenul desub casã, se adaugã astfel impozitului dejacunoscut pe locuinþã.


Astfel, în cadrulºedinþei de sãptãmânaviitoare, consilierii localivor vota aprobarea uneisume de bani pentrususþinerea salarialã aparamedicilor SMURD.

“Asociaþia SalvitalHunedoara solicitã sprijinul financiar învederea asigurãriifinanþãrii cheltuielilor depersonal pentru unnumãr de 9 paramedici

în anul 2016 ºi contribuþia pentru achi-ziþionarea echipamentu-lui de protecþie necesarpersonalului paramedi-cal”, se aratã în nota defundamentare.

Astfel, în baza calculelor întocmite deasociaþia Salvital, chel-tuielile cu salariile celor9 paramedici, care îºidesfãºoarã activitatea încadrul SMURD, inclusiv

obligaþiile de platã labugetul general consoli-dat al statului sunt însumã de 311.040 lei.


“Scutirea de la plataimpozitului/taxei peteren se aplicã începândcu data de 1 ianuarie2016, dacã beneficiariifacilitãþilor în cauzãdeþin documente justi-ficative emise pânã ladata de 31 decembrie2015 ºi care se potdepune la ServiciulConstatare ºi Impunerepersoane fizice ºijuridice pânã la data de 31 ianuarie 2016,inclusiv”, se aratã înproiectul de hotãrâre.

Este vorba de o seriede facilitãþi acordate deConsiliul Local pentru

pensionari. Astfel, prinhotãrârea ConsiliuluiLocal din 2015 pentrutaxele din anul 2016 s-au aprobat o serie defacilitãþi pentru pensio-nari la plata impozitului

pe clãdiri ºi terenuriprecum ºi pentru organizaþiile nonprofit.

În cazul scutirilor dela plata impozitului/taxei pentru categoriilede terenuri: utilizate decãtre organizaþii neguvernamentale pentru furnizarea ser-viciilor sociale, utilizatede organizaþii nonprofit,exclusiv pentru activitþifãrã scop lucrativ ºicelor aparþinând asociaþiilor ºi fundaþiilorfolosite exclusiv pentruactivitãþi fãrã scoplucrativ, s-a omis sã seprevadã data de la care se poate aplicafacilitatea.


P entru persoanele cu handi-cap, adulþi ºi copii, care au

nevoie de evaluarea respectivreevaluarea din punct de vederemedical specialiºtii din cadrulServiciilor de Evaluare ComplexãHunedoara se vor deplasa înluna februarie în Valea Jiului.

Potrivit reprezentanþilorD.G.A.S.P.C. Hunedoara decizia de aveni în Valea Jiului a fost luatã avândîn vedere solicitãrile persoanelor cuhandicap (copii ºi adulþi) care au domi-ciliul în zona Vãii Jiului. Astfel, în datade 2 februarie începând cu ora 10.00la Policlinica din Petroºani va avea locevaluarea persoanelor adulte cu handi-cap în timp ce pentru copiii evaluarease va face în incinta Centrul specializatde zi pentru resocializarea copiluluipredelincvent si delincvent. De aseme-nea, în data de 9 februarie specialiºtiiServiciilor de Evaluare Complexã dincadrul D.G.A.S.P.C. Hunedoara vorreveni în Valea Jiului în vederea evaluãrii /reevaluãrii persoanelor cuhandicap, locaþiile fiind aceleaºi.

Chiar ºi aºa, pensionarii sunt primiicare vor sã se achite dedatorii. Tot acum setrage linie ºi în ceea cepriveºte gradul deîncasare a taxelor ºiimpozitelor. Astfel, laVulcan ºi Petroºanipeste 90% dintre con-

tribuabili au trecutpragul Serviciilor deTaxe ºi Impozite.

“Gradul de încasareeste de 95% atat de laparticulari cât ºi de lapersoane juridice astfelîncât am putut calculacoeficientul de dis-tribuþie a fondurilor de

la stat mult mai bine lalocalitãþile cu un coefi-cient mare”, a declaratGheorghe Ile, primarulmunicipiului Vulcan.

“La Petroºani gradulde încasare a taxelor ºiimpozitelor locale este de peste 93 de

procente”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiuluiPetroºani.

Banii contribuabililorse întorc tot la ei prinproiectele derulate deadministraþiile locale.


O semnãturã, diferenþa între viaþã ºi moarte BOSCHETARU-I TOT BOSCHETAR ªI LA -20oC

Degerã pe þevi, dar la adãpostnu vrea

Aproximativ 30 de lei în plus la taxe ºi impozite

300 de mii de lei pentrususþinerea paramedicilor SMURDP este 300 de mii de lei pentru plata

paramedicilor SMURD. La începutuluifiecãrui an, municipalitatea de la Petroºani seachitã de contribuþiile paramedicilor SMURD.

Z eci de locuitori ai Vãii Jiului sperã sãprimeascã o nouã ºansã la viaþã. Fie cã e

vorba de rinichi, plãmân, cord sau alte organetoate reprezintã o speranþã pentru cei careaºteaptã de ani de zile sã beneficieze de untransplant.

Persoanele cu handicap din Valea Jiului vorfi evaluate în luna februarie, la Petroºani

Linie la taxele locale

Scutiri la impoziteS cutiri la plata taxelor. Consilierii locali

de la Petroºani se vor întruni, sãptãmâ-na viitoare, în cadrul unei ºedinþe în cadrulcãreia vor supune la vot un proiect dehotãrâre prin care se acordã anumite scutiride la plata taxelor ºi impozitelor locale.

G hiºeele de taxe ºi impozite localedin Valea Jiului ºi-au deschis deja

porþile pentru contribuabili. Cei care vor sã beneficieze de bonificaþia de 10%pot sã îºi plãteascã dãrile locale pânã îndata de 31 martie.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 Ianuarie 20166 Actualitate

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 8.90 lei- Pulpã porc fãrã os - 12.90 lei- Fleicã porc - 11.00 lei- Carne tocatã - 11.90 lei- Cotlet porc cu os - 12.90 lei- Cotlet porc fãrã os -16.00 lei- Ceafã porc cu os - 13.30 lei- Ceafã porc fãrã os - 16.00 lei- Costiþã porc cu os - 9.00 lei- Ciolan porc - 5,00 lei- Grãsime pentru topit - 3,00 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

PIERDERIPierdut certificat constata-

tor numãrul 7452 din data de01.03.2013 pe numele BoloImpex SRL, cu sediul în Uricani,str. Muncii, Bloc 1A, Ap. 9, judeþHunedoara, cod unic deînregistrare 4468234 din data de 10.08.1993, numãr deînregistrare J20/1410/1993,eliberat de Oficiul Naþional alRegistrului Comerþului.

Îl declar nul.

N e întâlnim deaceastã datã cu jur-

nalistul Nicolae Stanciu.Am zis "jurnalistul", deºiºtiu cã preferã termenulconsacrat: "ziaristul".Deºi în anii ‘80 era mem-bru al OIJ - OrganizaþiaInternaþionalã aJurnaliºtilor - ºi avealegitimaþia cu numãrul11 în România, a AIPS -Asociaþia Internaþionalãa Presei Sportive, ambelecu sediul la Paris.

Aºadar, ziaristul NiciloaeStanciu, al 90-lea premiantal nostru, va împlini, maiîn toamnã, 50 de ani deactivitate neîntreruptã înpresa scrisã, hunedoreanãºi naþionalã. Îl sãrbãtorimastãzi, la mai mult de olunã dupã împlinireavârstei de 75 de ani, pentru cã la toamnã s-arputea ca Premianþii fãrãpremii sã fie în... pauzã.

Nãscut la Sebeº-Alba,unde a absolvit ºi liceul,ªcoala medie mixtã în terminologia vremii, în1959, prima promoþie cu11 clase, nimic nu pre-vestea un viitor jurnalist,mã rog, ziarist. Ba, maimult ºi-a început tinereþeaca elev al ªcolii tehnice demuncitori cu înaltã califi-care din cadrul Grupuluiºcolar de chimie dinFãgãraº, dupã absolvireacãreia a ajuns muncitor

înalt calificat, conformatestatelor ºcolare, laFabrica chimicã Orãºtie,mecanic de întreþinere lasecþia Tanin, ºi apoi, lamase plastice. Întâlnirea cuiubirea ce se va dovedi peviaþã, l-a determinat sã-ºicontinue studiile, de dataaceasta universitare, laCluj, la Istorie-filozofie,apoi la Drept, doi ani, ºi,din nou, la Istorie-filozofie,pe care le va ºi absolviîntr-un final...

Din 1966, iubirea înfiripatã la Orãºtie îladuce la Deva, unde, abso-lut din întâmplare ajungecorector la ziarul local,„Drumul socialismului”,când ºi debuteazã, în 10octombrie, cu pamfletul„Ploaia ºi taxiul”. Apoireporter, redactor, redactorprincipal - categoria de calificare cea mai râvnitã,care se dobândea regulamentar dupã 9 anide vechime, ºi, în modexcepþional, cu derogãriînainte de termen...Consacrat ca ziarist desport, a fost beneficiarulºansei de a scrie dintr-undomeniu în plinã expan-siune în judeþ, marilecluburi ºi numeroaseleasociaþii sportive oferind cugenerozitate... materieprimã cronicarului pe care-lsalutãm în mod deosebit.Implicat direct, inclusiv înaducerea Nadiei Comãnecila Deva, în 27 martie1977, la inaugurarea Sãlii

sporturilor, ºi apoi înmutarea lotului naþional degimnasticã ºi înfiinþareaCentrului olimpic Deva,cronicarul a fost ºisuporter al Jiului Petroºani,dar marea sa pasiune aveasã fie Corvinul Hunedoara.În 22 decembrie 1989 s-anumãrat printre cei câþivafondatori ºi a fost secre-tarul de redacþie al primuluinumãr al ziarului „CuvântulLiber”. De atunci, pânãrecent i-aþi vãzut semnãtu-ra sub articole ºi cronici înpublicaþii locale ºi în ziarecentrale, în calitate decorespondent. În ultimiitrei ani a fost editorialist laZiarul hunedoreanului, iarîn prezent este titular peBlogul Bãtrânului Cronicar.

„Din fan declarat ºientuziast al întâmplãrilorsocio-culturale PREMI-ANÞII FÃRÃ PREMII,încã unice în România,iatã-mã... premiant! Nu

ºtiu dacã mi se cuvineaceastã onoare.

Când mentorul acesteimãnifestãri citadine, domnul Dan Terteci, mi-apropus sã fiu al 90-lea pre-miant, am trãit un momentde cumpãnã. Între onoareace mi se propune ºiîndoiala dacã merit sau nu.Mi-am zis cã dacã meritulconstã în vârsta biologicãînaintatã ºi vechimea deaproape o jumãtate desecol în presa scrisã, hunedoreanã ºi nu numai,atunci va trebui sã vin înfaþa Dumneavoastrã cuaceste poveri. De carenu mã voi plânge.Dimpotrivã! A fi contem-poran ºi cronicar, timp de50 de ani, al evoluþiei vieþiiîn acest þinut magic este oonoare! Cu ea mã prezintºi vã mulþumesc pentruîmplinirea ei”, ne-a mãrturisitpremiantul când l-am rugatsã ne ofere o declaraþie pentru comunicatul de faþã.

Pentru toate acestea,pentru cele arãtate maisus, pentru dragostea manifestatã faþã de publiculcititor, pentru exemplul dedãruire, vã propunem sãne întâlnim cu el ºi sã-ispunem cã-i mulþumimpentru ceea ce ne oferã,un exemplu de om.Sâmbãtã, 23 ianuarie2016, ora 11.00, domnulNicolae Stanciu vine sã-lcunoaºtem. Aveþi ocaziasã-l priviþi în ochi, sã-ispuneþi o vorbã caldã ºi sãfiþi parte dintre cei care îivor mulþumi oficial printr-odiplomã ºi un buchet deflori venind în faþa statuiilui Decebal din centrulDevei.

Trebuie sã sepunã cu burtape carte.

E ste vorbadespre elevii

din clasele a VIII-aºi a XII-a care încurînd vor susþinesimulãrile la evaluarea naþionalãsau la probele debacalaureat.

Perioada de evaluare a fost stabilitãde cãtre MinisterulEducaþiei. Astfel simularea evaluãrii

naþionale pentru eleviiclasei a VIII-a din anulºcolar 2015 - 2016are loc în perioada 22- 24 februarie, testeleconstînd în douã probe scrise, iar pen-tru ºcolile cu predareîn limba maternã - trei

probe scrise. Rezultatele vor fi

afiºate în 4 martie2016.Mai mult decîtatît simularea probelorscrise ale examenuluide bacalaureat naþionalpentru elevii claselor aXI-a ºi a XII-a din anul

ºcolar 2015-2016 areloc în perioada 7 - 10martie. Elevii clasei aXI-a vor susþine douãprobe scrise, iar cei de clasa a XII-a - treiprobe scrise, la care seadaugã cea de limbamaternã pentru ºcolile

cu predare în limbamaternã. Astfel, în 7martie 2016 are locproba de Limba ºiliteratura românã, în 8 martie - Limba ºiliteratura maternã, în9 martie - proba obligatorie a profilului(matematicã sau istorie), iar în 10 mar-tie - probã la alegere aprofilului ºi specializãrii(numai pentru eleviiclasei a XII-a, care potopta între fizicã,chimie, biologie, informaticã, geografie,logicã, argumentare ºicomunicare, psiholo-gie, economie, sociolo-gie, filosofie). În 18martie 2016 vor fi

afiºate rezultatele. Rezultatele obþinute

de elevi la simulareaevaluãrii naþionale ºi lasimularea probelorscrise ale examenuluide bacalaureat sîntanalizate la nivelulfiecãrei unitãþi deînvãþãmîntul în care s-au desfãºurat acestesimulãri, prin discuþiiindividuate cu elevii,dezbateri la nivelul clasei, ºedinþe cupãrinþii, precum ºi la nivelul consiliuluiprofesoral, în vedereaadoptãrii unor mãsuripentru îmbunãtãþireaperformanþelorºcolare.


Pentru a evita eºecul din anii anteriori...

Jurnalistul Nicolae Stanciu premiantul sãptãmânii din campania“premianþii fãrã premii”

C omplexul EnergeticOltenia a repus în

funcþiune un grup energeticdin cadrul termocentraleiTurceni, deºi acesta nuîndeplineºte condiþiile defuncþionare conform legislaþieiprivind emisiile industriale(1), aratã într-un comunicatde presã activiºtii ecologiºti.

Echipele Greenpeace Româniaºi Bankwatch, aflate în zona ter-mocentralei, au sesizat ieri Gardade Mediu Gorj pentru a efectua uncontrol, în urma cãruia sã constatefuncþionarea ilegalã a grupui 7 ºisã îi suspende activitatea.

Termocentrala Turceniaparþinând Complexului EnergeticOltenia (CEO), la care în anii1978-1987 au fost construite 7grupuri energetice, funcþioneazã în baza reglementãrilor unei autorizaþii integrate de mediuemise în martie 2014 de Agenþiade Protecþie a Mediului Gorj.

Dar, activiºtii ecologiºti pretindcã aceastã autorizaþie nu includegrupul 7, deoarece acesta dinurmã îºi epuizase perioada defuncþionare la începutul anului2014.

“Grupul energetic 7 a avut din2006 o scutire de la îndeplinireaobligaþiilor legale de reducere apoluãrii, sub forma unui angaja-ment de a mai funcþiona doar 20de mii de ore începând cu 2008,pânã cel târziu la 31 decembrie2015. Conform acestei derogãri,timp de 5-6 ani grupul 7 a poluatpânã la de 10 ori mai mult decâtnormele legale general valabile saufaþã de alte grupuri energetice dela Turceni (2). Cele 20.000 de oreau fost epuizate în 2014.Conform legislaþiei aplicabile,grupul 7 nu mai poate fi pus în

funcþiune decât dacã au locinvestiþii pentru conformarea custandardele de mediu aplicabileunei termocentrale noi ºi numaidupã revizuirea autorizaþiei inte-grate de mediu pentru termocen-trala Turceni în ansamblu.Complexul Energetic Oltenia(CEO) a solicitat deja revizuireaautorizaþiei pentru Turceni, îndecembrie 2015, pentru a încercasã evite din nou conformarea cunormele de poluare, practic prinredenumirea instalaþiei de ardere.În orice caz, punerea în funcþiuneînainte de emiterea unei autorizaþiiintegrate de mediu revizuite încal-cã prevederile legale”, se aratã încomunicatul celor douã organizaþiiecologiste.

Greenpeace România ºiBankwatch România au constatatfuncþionarea unitãþii 7 ºi au solici-tat lãmuriri companiei în aceastãdimineaþã, la sediul acesteia.

“Încercãm sã aflãm de la con-ducerea termocentralei de ce auales sã punã în funcþiune acestgrup fãrã a respecta legislaþia dindomeniu. Am solicitat astãzi GãrziiNaþionale de Mediu sã efectueze oinspecþie a termocentralei. Înurmã acestui control, ne aºteptãmca Garda de Mediu sã constatefuncþionarea ilegalã a grupului 7 ºisã dispunã suspendarea imediatã aactivitãþii acestuia. Echipa noastrãse aflã acum la Turceni pentru ane asigura cã termocentralarespectã condiþiile legale”, spuneIonuþ Cepraga, Coordonator decampanii în cadrul GreenpeaceRomânia.

„Asociaþia Bankwatch Rom niaa cerut în instanþã anularea autori-zaþiei integrate de mediu pentruTermocentrala Turceni în decem-brie 2014, neregulile acesteia fiindlegate în principal de baza legisla-tivã veche, standardele de emisii

folosite ºi lipsa unei evaluãri aimpactului asupra mediului. Înprimã instanþã acþiunea a fostrespinsã, dar recursul este în jude-care. În ceea ce priveºte redenu-mirea Unitãþii 7, un artificiu princare aceasta sã beneficieze în con-tinuare de derogãri, BankwatchRom nia a transmis în decembrie2015 o sesizare cãtre ComisiaEuropeanã, fiind încãlcate, dinperspectiva noastrã, patru direc-tive ºi am cerut cercetarea acestuipotenþial caz de infringement,”declarã Alexandru Mustaþã,Coordonator de campanii încadrul Bankwatch România

Legea 278/2013 privind emisiile industriale, Secþiunea a 2-a, Art. 4, Al. 1 spune “interziceoperarea fãrã autorizaþie integratãde mediu/autorizaþie de mediu aoricãrei instalaþii sau instalaþii deardere, instalaþii de incinerare adeºeurilor sau instalaþii decoincinerare”. Directiva2010/75/UE privind EmisiileIndustriale, transpusã prin Legea278/2013, a oferit douã opþiunigrupurilor energetice beneficiareale derogãrii ce permiteafuncþionarea în limita a 20 000 deore: a) sã fie scoase din funcþiuneînainte de 1 ianuarie 2016 sau b)sã fie retehnologizate astfel încâtsã corespundã valorilor limitã de emisii aplicabile grupurilorenergetice nou construite.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 Ianuarie 2016 Actualitate 7

Totodatã planul de acþiuni prevede reorganizarea ºi eficienti-zarea industriei miniere. Dintr-un document alministerului de resortreiese faptul cã huilaeste necesarã în contextul social.

“În anul 2010 înUniunea Europeanã aufost extrase aproape140 de milioane de tone

de huila ºi aproape 400 milioane de tone de lignit. Extragerea acesteicantitãþi de cãrbune ºiproducerea de energiecu ajutorul ei, a angajatmai mult de 255.000 de oameni. Avantajelecãrbunelui sunt printrealtele securitateaaprovizionãrii ºi preþurilefavorabile, în raport cu sursele de energie

concurente. Cândresursele indigene pot fiexploatate, utilizarea cãrbunelui adaugã valoa-re de-a lungul întreguluilanþ de aprovizionare cuenergie electricã. Acestlucru conduce la rezultatepozitive în termeni deperformanþã economicãºi ocupare a forþei demunca”, se aratã îndraftul ministerului.

Potrivit ministeruluiexistã mai multe puncteslabe în ceea ce priveºteexploatarea cãrbuneluiîntre care condiþii geo-logo-miniere dificile deexploatare (adâncimemare de exploatare, tectonicã, stratigrafie,variabilitate), grad ridicatde periculozitate aexploatãrii din cauza

conþinutului ridicat degaze explozive alzãcãmântului, cu predis-poziþie la autoaprindereºi explozii; putere calori-ficã scãzutã comparativcu oferta internaþionalã;posibilitãþi reduse deîmbunãtãþire semnifica-tivã a calitãþii producþiei,la gura minei cu actuala tehnologie de

exploatare; grad demecanizare a exploatãriiscãzut, utilaje uzate fizicºi moral; lipsa unortehnologii performanteadaptabile condiþiilor dezãcãmânt; personal cumentalitate rigidã,îmbãtrânit, erodat profesional; dificultãþi înexploatarea selectivã acãrbunelui; cost de producþie ridicat.

De cealaltã parte, cel mai tare punct îl constituie rezervele interminabile de huilãcare sunt estiomate a fiundeva la 300 milioanede tone, concentratãîntr-un zãcãmânt unic,cu grad de asigurare decca 100 ani.


Tentativã de furteºuatã la VulcanT rei tineri sunt cercetaþi penal pentru cã

au vrut sã spargã o alimentarã, însã s-au speriat ºi au abandonat planul.

Cei trei au fost vãzuþide un localnic care aalertat autoritãþile, iar ceitrei au luat-o la sãnãtoasacând au vãzut patrulapoliþiei. „În data de19.01.2016, PoliþiaMunicipiului Vulcan afost sesizatã cu privire lafaptul cã, în jurul orei02:30, persoane neiden-tificate au forþat uºa de acces de la un magazin ali-mentar situat pe strada Nicolae Titulescu, dinmunicipiul Vulcan. O echipã operativã s-a deplasatde urgenþã la faþa locului, iar din cercetãrile efectuate, poliþiºtii au constatat cã uºa de accesprezenta urme de forþare, însã suspecþii nu aupãtruns în incinta unitãþii ºi nu au sustras bunuri sau valori”, a declarat subcomisarul Bogdan Niþu,purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Cei trei hoþisunt din municipiul Vulcan ºi au 17, 21 ºi, respectiv38 de ani. Poliþiºtii le-au întocmit dosar penal ºi-i cerceteazã pentru infracþiunea de tentativã defurt calificat. (M. (M. GÂNJUGÂNJU))

Strategie minierã pânã în martieS trategia minierã, aprobatã pânã în martie. Ministerul

Economiei ºi-a propus ca pânã în luna martie a acestui an sã fie aprobatã strategia minelor pentru perioada 2015-2030.Ministerul are în vedere alocarea a circa 80 de milioane de lei pentru creºterea gradului de transparenþã ºi eficienþã a modului dealocare a resurselor financiare dedicate activitãþilor de conservare,închidere subteranã ºi ecologizare a exploatãrilor miniere.

Unitatea 7 de la termocentrala Turceni,în atenþia activiºtilor ecologiºti

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 Ianuarie 20168 Sport

M-am bucurat zileletrecute când m-a cãutatViorel Habian, dupãatâta vreme, sã maivorbim despre tirul cuarcul. Ce sport, ce vre-muri la Aninoasa în

anii `90, ba chiar ºimai încoace! Un sportcare s-a perpetuatmereu printr-o emulaþiecontinuã, sprijinit deoameni entuziaºti,amintindu-l aici ºi pe

edilul acelor vremuri,Ilie Botgros.

O vreme, cel puþinmediatic, tirul cu arcula intrat într-un con deumbrã, dar iatã cã anulolimpic îi deschide noiperspective. Un an2016 cu unCampionat Europeanîn Anglia, unul Mondialîn Turcia ºi cireaºa de

pe tort, JocurileOlimpice din Brazilia.Iatã cã Aninoasarespirã din nou ºi prin tirul cu arcul, cãci de-aici porneºtedrumul spre Rio.

Umblã vorba printârg cã de la toamnã s-ar readuce pe tapet ºi fotbalul, mãcal lanivelul Ligii a V-a.

Ar fi ceva, în cel de-al 80-lea an al înfiinþãrii echipei de fotbal MinerulAninoasa (se întâmplaîn 1936), o echipã cuo frumoasã istorie,îngropatã în ultimii aniîn praful uitãrii.

Ce ziceþi, domnulDunca, mai reactivãmun segment?

Henþ cu mâna

Aninoasa revival?

Acum, la început de 2016, l-am abordatpe Viorel Habian, într-o discuþie legatã de starea actualã ºiperspectivele acestui sport.

Reporter: Viorel Habian, tirulcu arcul rezistã laAninoasa, la 58 deani de la înfiinþare.Cum reuºeºte?

Viorel Habian: Caºi alte sporturi din ValeaJiului, eram ºi noi înprag de desfiinþare, dara venit salvarea prin

alipirea la S.C.M. Devaºi acum ne gândim laOlimpiadã.

Rep.: Apropo, vorfi prezenþi arcaºiiromâni la Rio deJaneiro? Dar înaintede a-mi rãspunde,pe scurt, cum eratirul cu arcul laînceputurile luiViorel Habian?

V.H.: Se juca dinmult mai multãplãcere, sportivii bunierau apreciaþi. Amînceput cu antrenorulVasile Tãmaº, am

devenit în câþova aniperformant, cu treititluri naþionale în1982, la cadeþi. Maiieºeam din þarã, laconcursuri, prinU.R.S.S., Bulgaria,R.D. Germanã,Ungaria, echipa dinAninoasa a devenit oforþã, mai ales dupãdeschiderea graniþelorîn 1990. Am fost tottimpul ajutaþi deexploatarea minierã ºiapoi de administraþialocalã.

Rep.: Hai sã discutãm la zi. Pe cecoordonate se aflãacum tirul cu arculîn România?

V.H.: Avem sportivibuni, serioºi, atât laAninoasa cât ºi în þarã.Iatã avem continuitateºi constanþã prin sextetul Rãzvan Marcu– Simona Bãncilã –Andreea Uriþescu –Cãlin Daniel – GigiPuºcã – LuminiþaBoroº. ªi nu doar ei!Iatã, Simona Bãncilãva împlini în curând

46 de ani ºi nu se lasã! Cresc ºi juniorii,

Sebastian Trestian, talentat ºi muncitor,Eduard Micloº,Stãnculescu, Þâmpu.Avem în total 25 desportivi legitimaþi, stãm

bine. Mai ales cã dinlotul de cinci al echipeiNaþionale olimpice,trei sunt din Aninoasa:Marcu, Bãncilã, Boroº,plus câte un sportiv dela Iaºi ºi Suceava.

Rep.: Se apropieOlimpiada dinBrazilia. Cum e?

V.H.: Am începutpregãtirile la Iaºi ºi

Rãdãuþi, am fost într-o competiþie deverificare în Polonia,unde vom merge ºi laînceputul lunii martie.Apoi pregãtire în þarã,la Deva, dupã careurmeazã Campionatul

Mondial de Salã de laAnkara (Turcia). Vorurma diferite compe-tiþii oficiale în þarã,apoi un Grand Prix laSofia în Bulgaria (10-16 aprilie). Urmeazãdouã concursuri puternice, Campio-natul European dinAnglia (23-29 mai) ºiCupa Mondialã de la

Antalya în Turcia (13-19 iunie), unde vor trebui acumulatepunctele pentru califi-carea la Olimpiada dela Rio de Janeiro.

Rep.: Va fi greu?V.H.: Evident!

Avem însã destuleturnee de pregãtire, încondiþii optime, atât înRomânia cât ºi înstrãinãtate. LaOlimpiadã vor fi 12þãri la tir cu arcul cuun total de 128sportivi, bãieþi ºi fete.Eu zic cã avem ºanse,ne vom duce cu treibãieþi ºi douã fete, plusstaff-ul aferent.Locurile-cotã se vor dadupã concursurile dinAnglia ºi Antalya. Nedorim foarte mult sãreuºim, ar fi prima calificare pe echipe la acest sport, înRomânia. Acolo vor fiechipe puternice,Coreea de Sud, Italia(campioana olimpicãen titre), S.U.A.,Germania, Olandasunt favorite. Eu zic cãdacã ne calificãm, ne

vom clasa în primiiopt. Dar importanteste sã ajungemacolo...

Rep.: Sperãm sãajungeþi ºi sãaduceþi rezultatebune pentru sportulromânesc.

Paginã realizatã de Genu TUÞU

TIR CU ARCUL. INTERVIU.

„Eram ºi noi în prag de desfiinþare,dar acum ne gândim la Olimpiadã”spune Viorel Habian, antrenor la Minerul Aninoasa ºi Lotul Olimpic al României

S ecþia de tir cu arcul de la MinerulAninoasa pare cã retrãieºte o nouã

etapã a existenþei sale de aproape ºasedecenii. În anul 1968, când tirul cu arculîmplinea la Aninoasa zece ani, se nãºteacopilul Viorel Habian. Dupã alþi zece ani,în 1978, el este legitimat la echipa de tircu arcul, acolo unde la ora aceea evoluaumai consacraþii Aurel Uriþescu, PetricãFeher, Gheorghe Pop, împreunã cuantrenorul Vasile Tãmaº. Au urmat aniplini de sute de medalii ºi succese. Viorel Hãbian, Simona Bancilã ºi Rãzvan Marcu, trei pentru Olimpiadã

Viorel Hãbian ºi Gigi Puºcã „veteranii”masculini de la Minerul Aninoasa

Simona Bãncilã ºi Luminiþa Boroº „þinta” femininã a sportului aninosean

CVJ nr 1023, miercuri 20 ianuarie

Documents

Transcript of CVJ nr 1023, miercuri 20 ianuarie