CVJ NR. 1020 VINERI 15 IANUARIE 2016

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 1020

Vineri, 15 Ianuarie 2016

S-au lãsat de ºcoalã,sã devinã cãrbunari

Serviciul de platãdirect din faþa calcula-torului, implementatde operatorul de apãºi canal din Valea

Jiului, SC Apa Serv, a devenit funcþionalde ieri-joi, iar clienþiiau la dispoziþie acumtrei metode de platã a

facturilor. Pe lângãcea clasicã, adicã laghiºeele societãþii dintoate localitãþile VãiiJiului, Apa Serv Valea

Jiului a implementatanul trecut ºi plataprin bancã sau sistemele pay-point.

„Am fãcut încã deanul trecut o promisi-une consumatorilor,cã vom pune la dis-poziþia lor ºi plata on-line, iar de astãzi(n.r. ieri) serviciul estedisponibil ºi funcþio-nal. În acest fel nealiniem cerinþelor deastãzi ale clienþilor, lafel ca ºi alþi mari furni-zori de utilitãþi. Totdin acest an, începândcu 1 martie, vomimplementa ºi serviciulde comunicare a consumului de cãtreconsumatorii de la

case, iar pentru cei dela apartamente, undesunt ºi apometre descarã, se lucreazã laun sistem. Omul neva comunica lunarconsumul prinInternet, noi îi vomtrimite factura prin e-mail ºi el o va puteaachita din faþa calcula-torului dacã va doriacest lucru. O datã petrimestru vom face ocitire în teren pentru aregla consumul”, a

declarat directorulgeneral al SC ApaServ Valea Jiului,Costel Avram.Totodatã, operatorulde apã lucreazã ºi la oaplicaþie prin care sãtransmitã consumato-rilor ºi prin interme-diul mesajelor de tipsms toate restricþiilezilnice impuse deavarii sau alte opera-þiuni de întreþinere.

MaximilianMaximilianGÂNJU GÂNJU

Magistraþii JudecãtorieiPetroºani au respins solicitãrile acestora de a fi cercetaþi sub controljudiciar ori arest la domiciliu considerândcererile ca neîntemeiate.Dupã atac, AdalbertFeher, Gabriel Tar ºiMarius Costache s-aurefugiat în cartierulColonie din Petroºani ºipentru a putea fi ridicaþipentru audieri a fostnevoie de intervenþia înforþã a oamenilor legii.Potrivit anchetatorilor, unagent de pazã, în timp ce se afla în zona depatrulare din incinta E.M.Livezeni, a observat odubã de culoare albãstaþionatã lângã banda desteril, din care au coborâtmai multe persoane.

„Din declaraþia acestuiaa rezultat faptul cã un suspect l-a ameninþat cuacte de violenþã, dupãcare au sustras aproxima-tiv 50 saci cu cãrbune,timp în care una dintrepersoanele implicate astat lângã agentul depazã, pentru ca acesta sãnu poatã apela numãrulde urgenþã 112 sau sã îºicheme colegii în ajutor”,declara subcomisarulBogdan Niþu, purtãtorulde cuvânt al IPJHunedoara.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Au fost neconvingãtoriîn faþa judecãtoruluiD oi dintre cei trei indivizi care au pus pe

jar Poliþia Petroºani, la finele luniinoiembrie, dupã ce au imobilizat un paznic dela o unitate minierã din Petroºani ºi au furatcâteva tone de cãrbune, rãmân dupã gratii.

A pa Serv Valea Jiului a implementat serviciul de platãon-line a facturilor emise consumatorilor, iar din

aceastã primãvarã clienþii gospodãriilor individuale vorputea sã-ºi comunice consumul lunar de apã tot interactiv.

Facturile Apa Serv, achitate ºi on-line

T rãiesc de pe o zi pe alta, din ce vând, dupã ce îºi riscã viaþa printrevagoanele cu cãrbuni. Vorbim despre toþi locuitorii cartierelor

sãrace aflate pe marginea cãii ferate industriale din Valea Jiului, iar cei mai mulþi sunt tineri care ar trebui sã fie la liceu. Povestea lorimpresioneazã pentru cã o fac pentru mâncare, deoarece pãrinþii le suntprin puºcãrii, tot fiindcã au furat cãrbuni. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Invitaþi de condu-cerea ConsiliuluiJudeþean, factorii dedecizie au luat parte laprezentarea uneistrategii de dezvoltarea întregului judeþ, darºi a Vãii Jiului, zonãgreu încercatã acum,când coloana verte-bralã, adicã ComplexulEnergetic Hunedoaraeste la un pas deînchidere.

”Este o primã dis-cuþie, o bazã de la care

plecãm pentru a iden-tifica toate axele posi-bile pentru a dezvoltacât mai bine judeþulHunedoara ºi în spe-cial Valea Jiului, careare nevoie de o atenþiespecialã, aºa cum aavut întotdeauna,datoritã problemelorsocio-economice, cutotul ºi cu totuldeosebite, acutizateacum la început de anprin intrarea în insol-venþã a Complexului

Energetic Hunedoara.Cred cã în aceastãzonã se impun, maimult decât în oricarealtã parte a judeþuluinostru, identificareaunor soluþii cu efectrapid ºi de aceea aminvitat toþi responsabiliidin administraþie ºi dinzona civicã, pentru aputea sã gãsim toatesoluþiile de care avemnevoie”, a spus Adrian

David, preºedinteleConsiliului JudeþeanHunedoara.

Investiþiile în infrastructurã, dar ºiatragerea investitorilorstrãini în aceastã zonã,ºi dezvoltarea turismu-lui din Vale au fostdoar trei dintre axelecuprinse în strategiaprezentatã.

”Ne dorim sã creemun climat propice, o

infrastructurã gene-roasã dar ºi o modifi-care la nivelul mentali-tãþii noastre pentru aputea vorbi de o Valea Jiului aºa cum ar trebui sã fie în anul2016”, a mai adãugatAdrian David,preºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara

Dezbaterea strate-

gicã a avut loc laBiblioteca Universitãþiidin Petroºani, iar de laea nu au putut lipsireprezentanþii aiUniversitãþii, care zilnic au o implicareexcepþionalã în dezvoltarea zonei, prinformarea studenþiilor.

AdinaAdinaPPÃDURARUÃDURARU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 Ianuarie 20162 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Dosar în lucrula Alba

Dosarul se aflã înlucru la BiroulTeritorial al DNA AlbaIulia, iar oficialiiDirecþiei nu pot oferiinformaþii suplimenta-re pe acest caz.

“Dosarul la carefaceþi referire, se aflãîn lucru la DNA –Serviciul TeritorialAlba Iulia, în acestmoment nu vã putemoferi alte informaþii, înconformitate cuprevederile art.12, lit.e) din legea544/2001”, se aratãîntr-un rãspuns remiscotidianului CronicaVãii Jiului.

Ancheta vizeazãcontracte nerentabile

privind importul decãrbune ºi lucrãri deretehnologizare. Înacelaºi caz, ºi firmaTermogaz CompanySA, controlatã deomul de afaceriAdrian Gãrdean, afost vizatã.

În plus, pocuroriiDNA au ridicat

documetele aproapede Consiliul deAdministraþie ºi AGAîn perioada 2011-2014, referitoare laimproturile de cãrbuneenergetic, contractelede mandat ale directorilor generaliCostel Alic, DanielAndronache ºi Aurel

Niculescu, precum ºidocumentele referi-toare la atribuþiileacestora. La momen-tul respectiv, ANAF aprecizat cã entitateaenergeticã a încheiatmai multe contractede import cãrbune,dar nu întreaga canti-tate contractatã ar fiajuns la Mintia. Înplus, existã ºi infor-maþii conform cãrorahuila, achiziþionatã lapreþuri superioarecelei din Valea Jiului,nu ar fi avut putereacalorifica specificata incontract. Percheziþiilear avea legãturã cuverificãrile fãcute laCEH, în luna mai aanului trecut, de cãtreCorpul de Control alMinisterului Energiei,mai susþin sursele dincadrul anchetei, maiales cã ministrulEnergiei a precizatchiar la Petroºani cãau fost identificate maimulte nereguli, treispeþe fiind trimiseDNA pentru continuareacercetãrilor.

Monika BACIUMonika BACIU

Gaz metanîn Colonie B ugetul anului

2016 va fi unulmai bun pentrumunicipalitatea dela Petroºani. Înaceastã perioadã,toate autoritãþilelocale definitiveazãbugetele locale.

Dacã anul trecut s-aîncheiat pentru munici-palitatea de la Petroºanicu aproape 400 de miide lei, nici acest an nu seprefigureazã a fi unulnegativ.

“Bugetul de anulacesta va fi ceva mai bun decât cel de anul trecut. Ne apropiem definalizarea acestuia, în

cadrul cãruia am cuprinsmai multe investiþii”, adeclarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.

Investiþia majorã ceurmeazã a fi realizatã de municipalitateprevede introducereagazului metan în cartierul Colonie.

“Vrem ca anul acestasã introducem gazulmetan în cartierulColonie ºi sã racordãmtoate clãdirile nostre laaceastã utilitate, iar apoicetãþenii au posibilitateade a-ºi face racordurile lagazul metan”, a mai spus sursa citatã.

Urmeazã ca proiectulcare vizeazã bugetul localal municipiului Petroºanipentru anul 2016 sãintre în consiliu local.


Strategia de Dezvoltare a judeþului Hunedoara, prezentatã la PetroºaniAutoritãþi locale, membrii ai comunitãþii

academice, conducerea ComplexuluiEnergetic Hunedoara, dar ºi multe alte persoane care au un cuvânt de spus în Valea Jiului ºi judeþul Hunedoara, au partici-pat ieri la o dezbatere pe tema strategiei dedezvoltare a judeþului Hunedoara, gãzduitã de Universitatea din Petroºani.

Percheziþiile de la CEHpresãrate cu “praf” pe dosarA u descins în forþã, dar rezultatele încã nu se vãd. În vara

anului trecut procurorii din cadrul Direcþiei NaþionaleAnticorupþie au descins în forþã la Complexul EnergeticHunedoara de unde au ridicat mai multe documente. La maibine de jumãtate de an de la acþiune, cazul încã se aflã în lucru,iar CEH s-a prãbuºit sub povara greutãþilor financiare.

C antitãþi enormede gunoi stau

aruncate în centrullocalitãþii. Reprezen-tanþii Direcþiei deAdministrare aDomeniului Public ºi Privat susþin cãterenul pe care seaflã amplasatedeºeurile este proprietate privatã.

“Acolo este teren pri-vat. Într-adevãr noi avemacolo niºte tomberoanede la care se ridicã curegularitate deºeurile,dar ce se aflã pe tereneste de competenþa proprietarilor de drept aiterenului”, a declaratDaniel Viºan, directorexecutiv DADPP.

Municipalitatea poateaplica sancþiuni acelorproprietari care nurespectã normele demediu.

“Cei de la Mediu pot

aplica amenzi în acestsens. Avem o hotãrârede consiliu local carereglementeazã acestlucru”, a mai spusViºan.

În cazul materialelor

provenite din construcþii,cei de la serviciul desalubritate pot ridicaaceste deºeuri contraunei sume de bani. Astadacã cei care executãlucrãri anunþã acestlucru. În caz contrar,ridicarea deºeurilor seface pe banii adminis-traþiei locale.


Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 Ianuarie 2016 Actualitate 3

O mânã de oamenierau rãsfiraþi printre liniila prima orã, când dejasortaserã mai mulþi saci.I-au încãrcat într-ocãruþã ºi s-au fãcutnevãzuþi, fiindcã ºtiau cãpoliþia tocmai era printrecasele lor, în cãutareaaltor hoþi. Timpul a fostscurt, dar bine cântãritde toþi. Din pãcate, însã,sunt doar niºte copii fãrãniciun viitor, pentru cãde ºcoalã s-au lãsat cã leera foame.

Ar trebui sã fie înclasa a IX-a, la liceu, darse luptã cu o lopatã greaplinã de cãrbuni. Aºaam gãsit-o pe fetiþa dedoar un metru ºi jumã-tate, zgribulitã ºi mur-darã, printre liniile decale feratã, unde nu s-adat deoparte sã cearnãcãrbunii ºi sã îi încarceîntr-un sac. Recunoaºtecã i-a furat, cã s-a urcat

singurã în vagon, dar cesã facã, pentru cã aretatãl în puºcãrie? Tot dincauzã cã a fost prins cãfura cãrbuni. S-a ferit demine, de teama poliþiei,dar am încercat sã aflucât le este acestor copiide greu. „Trebuia sã fiula ºcoalã, ºtiu, dar suntaici, cã nu am mâncare.Trebuie sã ne descur-cãm. Pentru mâncaream lãsat tot. Trebuia sãfiu în clasa a IX-a, dar

nu pot sã merg aºa. Culopata e mai uºor, chiardacã este grea, dar nuam ce sã fac. Trebuie sãmuncesc, de dimineaþãpânã seara. Eu mã urc ºi în vagoane sã aruncjos cãrbunii, am curaj.Muncesc de dimineaþãpânã seara pentru ca sãluãm de mâncare”, amãrturisit fetiþa.

Aceºti copii nu îºidoresc nimic, decât sãîncarce sacii, sã sarã latimp din vagon, dupã cefurã cãrbunii ºi apoi sã îivândã. Spun cã merg cucâte un sac plin pe laoamenii din vecinãtate,cã acum este frig ºicumpãrã cãrbuni de laei, ca sã se încãlzeascã.Tot acolo l-am gãsit ºipe un alt tânãr ºi el lavârsta la care trebuia sãfie la liceu. Dar s-a lãsatcã nu poate merge cumaþele goale la ºcoalã.„Mulþi de aici au dosarepenale ca ºi familia mea.Normal cã, dacã nuavem unde sã muncim,aici venim. Iau pe sac 5lei, 6 lei, depinde cât nedau oamenii. Scot zilnic10 minim, cã dacã nufacem atât, nu avem de

unde sã mâncãm. Poliþiavine imediat ºi ne ia petoþi. La ºcoalã nu mãduc de doi ani”, mi-aspus ºi un bãiat, grãbitsã nu fie prins deoamenii legii.

Alarma se dã între ei,pe limba lor, romani, iarca la un semn, toþi o iaula fugã cu caii, sau cucãrucioare. Mi-au spuscã venitul unei familiieste oficial de vreo 250 de lei, din ajutoarele sociale, dar cã i-a decimat poliþia,care i-a tot arestat.

Este un mod simplude a face bani, sau aºapare, dar fiecare dintreaceºti copii mai hrãneºteacasã câteva guri. Stauîn barãci sãrãcãcioase ºiurcã pe tren sã descarcevagoanele în fiecare zi.

Ca ei nu ºtie nimenimersul marfarelor ºi,imediat ce se apropieora de descãrcare, colonia Vulculeºti se ani-meazã. Cu mic, cu mareajung sus pe tren, iardupã ce pleacã trenul,rãmân mormanele decãrbune. Huila o cern ºio încarcã pe categorii,pentru cã cea finã e maiscumpã ºi arde mai bineºi nici nu existã posibili-tatea sã aibã piatrã.

Situaþia este binecunoscutã de autoritãþi,însã, totul se petrece lafel an de an, din cauzasãrãciei în care se zbataceºti oameni. Mai mult,dupã ce pãrinþii le-aufost arestaþi, au rãmascopiii sã care huilã ºi,pentru cã sunt minori,nici nu ajung dupã gratii.Din pãcate, însã, ºcoalaa fost uitatã ºi în acestfel nu au nicio ºansã dereabilitare, singura lorsoluþie fiind vagoanelecu cãrbuni.

ªi ºtiþi de ce se tem ei cei mai tare? Nu decei 27.000 de Volþi dedeasupra fiecãrui vagonîn care sar, nu de poliþie,cã se întorc din puºcãrie,ci de ce se vor face dupãce minele se închid?

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

M ocirlã, excavãri ºipacienþi. Acesta este

tabloul din curtea Spitalului deUrgenþã din Petroºani undeparcul a fost ras, la propriu, depe faþa pãmântului, iar în locullui a apãrut o mare groapã.Aici ar trebui sã rãsarã oclãdire nouã în care sã fiemutate mai multe saloane ºicabinete medicale.

Investiþie majorãLucrãrile au loc în cadrul proiectu-

lui de reparaþii capitale a Spitaluluide Urgenþã din Petroºani. Proiectulde reparaþii capitale a Spitalului deUrgenþã Petroºani are o valoaretotalã de 160 milioane de lei. Nici

10 procente nu au fost alocate pentru aceastã lucrare de anvergurã.

“Pânã acum am primit vreo 12 milioane de lei”, a declarat mana-gerul SUP, medicul Alin Vasilescu.

Legãturile între cele douã clãdiriar urma sã se realizeze la etajele 1 ºi2 ale unitãþii medicale. Aici vor fimutate mai multe secþii, având învedere faptul cã în urma recomparti-mentãrii, în clãdirea principalã va fimicºorat numãrul de paturi. Investiþiatrebuie sã se deruleze pe o perioadãde patru ani, prima tranºã de banifiind alocatã doar în anul 2013. Înacest condiþii, finalizarea investiþiei arurma sã aibã loc în 2017, lucru greude îndeplinit având în vederealocãrile financiare. Investiþiile de laSpitalul de Urgenþã Petroºani vin cao necesitate, având în vedere cã

din anii 70 nu au maiefectuate modernizãriale acestei unitãþi medicale. Reamintim cãîn 2014, administraþialocalã de la Petroºani areuºit modernizareaAmbulatoriuluiSpitalului, prin intermediul unui program finanþat dinfonduri europene.


Morman de gunoaie în centrul Petroºaniului

Noroi, ambulanþe ºi excavatoare

S-au lãsat de ºcoalã, sã devinã cãrbunariT rãiesc de pe o zi pe alta, din ce vând, dupã ce

îºi riscã viaþa printre vagoanele cu cãrbuni.Vorbim despre toþi locuitorii cartierelor sãraceaflate pe marginea cãii ferate industriale dinValea Jiului, iar cei mai mulþi sunt tineri care artrebui sã fie la liceu. Povestea lor impresioneazãpentru cã o fac pentru mâncare, deoarece pãrinþiile sunt prin puºcãrii, tot fiindcã au furat cãrbuni.

Nu avem parte deprea multã zãpadã, darvine Ziua Mondialã aZãpezii, o sãrbãtoare cear trebui sã celebrezeneaua, doar cã acum, înstaþiunile de munte,zãpada e mai mult fabri-catã artificial. Vremea,însã, se va rãci, iar cei

din Straja spun cã vorface tot posibilul sã nebucurãm de zãpadãduminicã. În plus, toþicopiii au parte desurpize sus în munte.

„Toþi copiii, pânã în14 ani, au duminicãtransportul cu telegon-dola gratis, primesc înmunte lecþii gratuite deschi, dar ºi pot sã îºiînchirieze gratis sãnii.Este un moment în carevrem sã celebrãm bucu-ria zãpezii, cu premii ºi

surprize la concursuri ce le vom organiza pepârtie. În plus, ca sã nemai încãlzim, cã va figer, vom împãrþi gratisceai pe pârtie”, a spusEmil Pãrãu, unul dintrecei care organizeazãpetrecerea la Straja.

Ziua mondialã azapezii este sãrbãtoritãîn peste 45 de þãri ºi înpeste 600 de staþiunimontane din întreagalume, duminicã, 17 ianuarie 2016.


4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 Ianuarie 2016 Actualitate 5

Petre Dobre a fosttrecut de Securitate în 1983 pe o listãneagrã a sportivilorcare nu mai aveaudreptul de a ieºi dinþarã la competiþii,totul dupã ce lasecuriºti a ajuns onotã în care eradescris ca „necoope-rant” cu organele darºi alte acuzaþii false.Fost component alechipei naþionale derugby ºi unul dintrejucãtorii de referinþãai echipelor ªtiinþaPetroºani ºi FarulConstanþa, PetreDobre a fãcut ocerere, în anul 2007,cãtre ConsiliulNaþional pentruStudierea ArhivelorSecuritãþii pentru a-ºiputea studia dosarul

de urmãrit. N-a primit nici

pânã astãzi unrãspuns, dar a aflat încele din urmã cine i-avrut rãul, însã nu ºi ceminciuni au fostîndrugate despre el.„N-am primit nimic,nici mãcar o hârtieprin care sã mi sespunã cã sunt în vederea lor. Acumceva timp mi-au spussã merg eu la

Bucureºti, pentru cãau mii ºi mii de soli-citãri asemãnãtoare.Am aflat între timpcine n-a avut loc demine, nici nu maiconteazã acum, daraº fi vrut sã vãd ºi cea spus la dosarrespectivul. Eu nuport picã ºi nici nu m-a mai interesat”,ne-a declarat PetreDobre. În 1983,dupã ce a fãcut douãdeplasãri cu echipaNaþionalã de Rugby aRomâniei, în Spania ºiRusia, la întoarcereaîn þarã, cineva de lasecuritate i-a interzissã mai plece îndeplasãri, fãrã nicioexplicaþie. “Eu amjucat la ªtiinþa

Petroºani, în DiviziaA. Atunci ªtiinþa era o forþã în rugbyulromânesc, iar securis-tul de la Institutul deMine (n.r.UniversitateaPetroºani din prezent)m-a chemat la el devreo cinci ori.Niciodatã nu m-amdus. Totuºi, într-o zi,m-am întâlnit întâmplãtor pe scãrileInstitutului ºi mi-a spussenin cã dacã merg lael îmi va ieºi viza pentru strãinãtate”, amai spus fostul rugbyst.

Din cauza faptuluicã i s-a interzis accesulîn strãinãtate, Dobre apierdut mai multe con-vocãri la reprezentati-va României dar ºi opensie viagerã acor-datã foºtilor sportivi,retribuþie deloc deneglijat. Acesta a activat în principaladivizie 21 de ani ºi acâºtigat trei titluri decampion naþional ºi dedouã ori CupaRomâniei la rugby.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

A trimis poeziiromâneºti pe apã, le-ascris pe pietre, sau le-atrimis la Dumnezeu,scrise pe lampioane ºiacum le-a inscripþionatpe haine, pentru cã s-abazat pe ce spuneaEminescu, referitor la

ultimul element pe careîl mai avea de bifat:focul. „Eu am începutacum 5 ani un proiectcare se numeºte „Cele4 elemente primordialeale poeziei” ºi colecþiaaceasta de haine fãceaparte din tetralogie,

fiind ultimul volum. Aicielementul primordial erafocul. Asta plecând dela o sugestie din „Odãîn metru antic” a luiEminescu: „Jalnic ardca Nesus, ori ca Hercul,înveninat de haina-i” ºide aici a plecat totul”, aspus Ion Barbu artistplastic din Petrila.

Muze ºi fotomodele i-au fost fete din Petrila,pe care Ion Barbu le-aîmbrãcat cu haine pecare a scris poezii dinliteratura românã. Peste150 de creaþii suntacum în custodia artistu-

lui, care spune cã le vascoate cândva ºi la vân-zare, dar cã deocamdatãle va duce prin expoziþii.

„Am zis cã la opoezie atât de frumoasã,trebuie ºi niºte fete pemãsurã ºi m-am bucuratsã gãsesc în Petrila fetela fel de frumoase capoezia, care au venit, aupozat, având ºi suportulunor mari fotografi cares-au implicat în acestproiect”, a adãugat IonBarbu.

Totul a început, aºacum spunea artistulpetrilean acum câþivaani, iar cronologic,lucrurile s-au întâmplatastfel. „Primul a fostaerul. ªtiþi cã amadresat atunci niºtescrisori cãtre BunulDumnezeu, sintagmãdragã lui Ion. D. Sîrbu,pe niºte lampioane, pecare am inscripþionatversuri foarte drãguþe ºicu trimitere foarte bunã

ºi le-am lansat din faþaclãdirii compresoarelorde la mina Petrila,clãdire pe care primãriaa avut bunul obicei sã odãrâme. Apoi a continu-at cu apa. Aici am valorificat din nou frumuseþea zonei ºi amlansat la apã un megapoem, în 100 de sticle,care au circulat pe apaJupânesei, la PeºteraBolii ºi alt treilea ele-ment a fost pãmântul.Aici l-am fãcut de unulsingur, cã sunt 2.300 depietre pictate, fiecare cucâte un cuvânt”, a con-

chis Barbu. Ion Barbu va pleca cu

ultima expoziþie pe lacâteva castele ºi festivaluriculturale, unde vrea sã leprezite ºi unde poatechiar le va vinde. În plus,toate aceste creaþii, peapã, aer ºi piatrã, ori focau ajuns sã fie grupateîntr-un album, iar IonBarbu ne-a fãcut promi-siunea cã nu va pleca dintre noi, pânã ce nu vareuºi sã facã un Muzeu alpoeziei româneºti.


Proiecteleîncepute,prioritare lafinanþare

B anii de la ConsiliulJudeþean,

redirecþionaþi spreproiectele administrative.Administraþia localã dela Vulcan a primit 200 demii de lei, sãptãmânatrecutã, de la ConsiliulJudeþean Hunedoara.

Fiecare unitate administrativ-teriorialã aprimit bani pentru echilibrãrea bugetelor locale, achitãrea arieratelorºi cofinanþãrea proiectelorde dezvoltare localã.Gheorghe Ile, primarulmunicipiului Vulcan spunecã banii vor fi utilizaþi pentrucontinuarea proiectelorîncepute.

“Am primit 200 de miide lei care nu este o sumamare dar satisfacatoare,bani pe care ii vom alocalucrarilor care au fost dejaincepute si la care vomaduce aportul nostru al consiliului local pentru

finalizare”, a declaratGheorghe Ile, primarulmunicipiului Vulcan.

Pentru prima datã,toate cele 69 de primãrii din judeþul Hunedoara auprimit alocãri cuprinseîntre 100.000 ºi 500.000de lei pentru echilibrareabugetelor locale pentruachitarea arieratelor provenite din neplata cheltuielilor de funcþionareºi/sau de capital, în ordineacronologicã a vechimii arieratelor, pentru rambursarea ratelor laîmprumuturi, pentrususþinerea programelor dedezvoltare localã ºi aproiectelor de infrastructurãcare necesitã cofinanþarelocalã.


Autoritãþile localeîncearcã sã înfiinþeze uncentru medical în zonã,iar oficialii ministerelorcer teancuri întregi dedocumente.

P oze pentruMinisterul

AdministraþieiMinisterul

Administraþie ºiDezvoltãrii Regionalesolicitã poze ale amplasa-mentului ºi extrase dincartea funciarã.

“Menþionãm cã acestobiectiv se poate realizaîn cadrul ProgramuluiNaþional de construcþiide interes public sausocial. Este necesarã

transmiterea, într-oprimã etapã, a urmã-toarelor documente:solicitare pentrurealizarea investiþiei încadrul subprogramuluicare sã sublinieze necesitatea ºi oportuni-tatea investiþiei.

Prin adresa de solicitare se va precizaobligatoriu ºi suprafaþade teren pe care benefi-ciarul are posibilitateasã o predea în vederearealizãrii construcþiei”,se aratã în documenteleMinisteruluiAdministraþiei ºiDezvoltãrii Regionale.

Mai mult decât atât,ministerul mai solicitã

fotografii ale amplasa-mentului ºi extrasul decarte funciarã actualizatla nivelul anului 2015.

M inisterulSãnãtãþii

cere date legate denumãrul intervenþiilor

De cealaltã parte,reprezentanþiiMinisterului Sãnãtãþiivor date statistice legatede numãrul intervenþi-ilor medicale din tonã.

“În urma analizeiefeectuate în cadrulºedinþei ComisieiInterministeriale pentruSuport Tehnic din datade 25.08.2015 a reieºit

faptul cã necesarul deservicii medicale referi-tor la aceastã solicitareeste reprezentat înprimul rând de serviciide asistenþã medicalãprimarã, respectiv asis-tenþã medicalã ºcolarã,serviciile specifice inter-venþiilor de urgenþãprespitaliceascã fiindîntr-un numãr redus.

În acest sens, mem-brii comisiei au solicitatDSP Hunedoara infor-maþii privind existenþa

unor centre de permanenþã la niveluljudeþului Hunedoara ºiServiciului deAmbulanþã JudeþeanHunedoara ºiInspectoratului pentrusituaþii de urgenþã Iancude Hunedoara, infor-maþii privind numãrulde intervenþii înregis-trate pe lunã”, aratãoficialii MinisteruluiSãnãtãþii.

Oficialii MinisteruluiSãnãtãþii apreciazã cã

realizarea unui centrude permanenþã destinatpelerinilor nu este oprioritate.

“MinisterulSãnãtãþii ºi ComisiaInterministerialã pentruSuport Tehnic au prioritar rezolvareaproblemelor menþionate,deoarece este evidentcã necesarul de servciimedicale pentru situaþiadescrisã este orientat,în primul rând, cãtreasistenþa medicalã primarã, ºi, secundar,cãtre asistenþa ºcolarãpentru internatul carefuncþioneazã în cadrulmãnãstirii, în subsidiarexistând necesitateaintervenþiei structurilorde urgenþã pentrucazuri critice în careviaþa pacientului estepusã în pericol”, maiaratã oficialiiMinisterului Sãnãtãþii.


F onduri europene pentruproiecte locale. De anul

acesta, autoritãþile locale potaccesa fonduri europene prinProgramul OperaþionalRegional 2014-2020.

Municipalitatea de laPetroºani ºi-a conturat dejaproiectele pentru aceastã etapã.Primul obiectiv aflat în atenþiaedililor locali vizeazã MuzeulMinerirutului.

“Vom accesa bani pentrumodernizarea MuzeuluiMineritului. Vrem sã refacem cutotul acolo, astfel încât sã fiecele mai bune condiþii”, a

declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Alte proiecte ale autoritãþilor

locale de la Petroºani facreferire la infrastructura socialãºi cea ºcolarã.

“Vrem sã accesãm fondurieuropene pentru anvelopareaclãdirilor care aparþinautoritãþilor locale, dar ºi celorde locuit. Totodatã vrem sãanvelopãm o parte din grãdiniþe pe fonduri europene”,a mai spus sursa citatã.

Ghidurile de finanþare pentru accesarea de fondurieuropene au fost publicate spre consultare. Autoritãþile publice pot pregãti documentaþiile pentru atragerea de bani.


Haute couture, haute culture cu Ion BarbuA rtistul Ion Barbu ºi-a încheiat seria de

poezii scrise pe elemente ale naturii cuo colecþie de haine pe care a inscripþionat-ocu poezii româneºti. A fost un proiect pecare l-a desfãºurat timp de 5 ani, mizând peelementele naturii: apã, aer, pãmânt ºi foc,iar pe ultima a intitulat-o „Haute couture,haute culture”.

Un sportiv emerit încã aºteaptã sã afle cine l-a turnat în comunismU n sportiv din municipiul Petroºani

- Valea Jiului, fost component alechipei naþionale de rugby aºteaptã denouã ani de zile un rezultat de laCNSAS, privind cererea sa de a-ºi stu-dia dosarul de urmãrit. N-a primit nicimãcar un rãspuns cum cã solicitarea saeste avutã în vedere.

Teancuri de acte ºi de studii pentru un centru medical la PrislopF otografii din teren ºi extrse de carte funciarã solicitã

Ministerul Administraþiei Regionale pentru a analiza posibilitatea realizãrii unui centru medical la Prislop. În fiecare zi,mii de pelerini din întreaga þarã iau cu asalt mãnãstirea Prisloppentru a se ruga la mormântul lui Arsenia Boca. Aglomeraþia ceamai mare se înregistreazã în zilele de sãrbãtoare, iar inevitabilexistã persoane care au nevoie de îngrijiri medicale.

Gratis la Straja, de Ziua ZãpeziiL ecþii gratuite de schi, transport gratuit, premii ºi multe surpize

îi aºtepatã pe toþi copiii care urcã la Straja de Ziua Mondialã aZãpezii. Va fi o petrecere dedicatã lor ºi toþi vor avea prilejul sã sebucure de zãpadã, pentru cã în oraº, iarna s-a tot lãsat aºteptatã.

Proiecte locale pe fonduri europene

P SD vs. PNL -cine câºtigã

anul electoral 2016?

Începutul anului 2016gãseºte scena politicãdin România într-o bipo-laritate aproape perfectã– situaþie foarte similarãcu anul 2008 – avândde-o parte ºi de cealaltãa axei doi actori politiciprincipali, cu o forþãelectoralã relativ echili-bratã: PNL ºi PSD.Sintetizând cifrele rele-vate public în sondajelede opinie din ultimajumãtate a anului 2015,cele douã partidegraviteazã în jurul pro-centelor de 35-40%,aproape la egalitate. Înacelaºi timp, undeva josde tot, sub liniºtea axeimenþionate, în zona 5-10%, avem o pleiadã departidulete care se batpentru locul 3: UDMR,UNPR, ALDE, PMP,M10, PRU

PSD ºi PNL au 2/3din mandatele aleºilorlocali iar perspectiva este aceea cã nu se vasparge dominaþiaprimelor 2 partideasupra primãriilor ºi consiliilor judeþene

Prima parte a anului2016 va aduce unul din-tre momente electoralecheie pentru modul încare va decurge joculpolitic la nivel naþionalpentru urmã-torii ani, celpuþin pânã laalegerile prezi-denþiale din2019. Estevorba despreorganizareaalegerilor localeîn aceastãprimãvarã, celtârziu la finalullunii mai, atuncicând alegãtoriise vor prezentala urne pentrua-i vota peviitorii primari ºiconsilieri localiºi judeþeni.

A genda celordouã Românii -

supravieþuire vs.anticorupþie ºi dez-voltare europeanã

Într-un sondaj realizatde CSCI în august2015, am încercat sãrealizãm o segmentare apopulaþiei în funcþie de modul în care prioritizeazã temele deguvernare, iar analizane-a arãtat cã existãdouã zone foarte clareale societãþii, cumva celedouã Românii desprecare am vorbit în acesttext. De notat cã înmajoritatea topurilorprivind agendaguvernãrii preocupãrileromanilor sunt maidegrabã axate pesubiecte ce þin debunãstarea materialã –domina preocupãriledespre lipsa locurilor de

muncã, salarii ºi pensiimici sau preþuri mari.Corupþia, dezvoltareainstituþionalã ºi securi-tatea naþionalã apar caîngrijorãri principalepentru mai puþin de 3din 10 români.

K laus Iohannis -modelul prezi-

denþial, Puterea fãrãOpoziþie

La un an de la acelmoment putem trageprimele concluzii în legãturã cu modul încare Klaus Iohannis îºiexercitã mandatulîncredinþat de români.Prima observaþie, destulde evidentã, este legatãde comunicarea publicãºi de stilul de abordare adiferitelor probleme ºisituaþii în care preºedin-tele se aflã. Astfel, spredeosebire de predece-sorul sãu, care era un

actor conflictual, cu oprezenþã activã în spaþiulpublic ºi cu un limbaj demulte ori contondent,Klaus Iohannis ºi-a construit imaginea unuipreºedinte neconflictual,nu foarte comunicativ,cu o prezenþã mediaticãdiscretã ºi cu un stil (mai)diplomatic de a gestionadiferite circumstanþe.

O a doua observaþievizeazã un aspect impor-tant, ce trece dincolo dedomeniul evidentei. Estevorba despre maniera decontrol ºi de exercitare aputerii. În pofidaetichetei de „preºedintealtfel”, Klaus Iohannis nuºi-a ascuns niciodatãintenþia de a fi un pol deputere, de a fi unpreºedinte implicat, nici„jucãtor”, dar „nici sim-plu spectator”. A susþinut-o explicit înprogramul electoral, aafirmat-o rãspicat atuncicând ºi-a exprimat dorinþa de a avea „unguvern al sãu” ºi adovedit-o acþional încontextul numirii noilorºefi ai serviciilor de informaþii sau în celcreat dupã tragedia de la Colectiv. Practic,Iohannis a acumulat înmod sistematic putere,dar, spre deosebire deTraian Bãsescu, nu are oabordare de dominaþiemediaticã ºi nici nu pro-moveazã imaginea unuicontrol total. Strategiasa de control a puteriipresupune împãrþireacontrolatã a acesteia,dupã modelul implemen-tat la Sibiu.

T andemul caredominã scena

politicã: Iohannis +Cioloº

Tandemul Iohannis-Cioloº va continua sãdomine spaþiul politic, nefi-ind exclus ca, în funcþie ºide rezultatul alegerilorlocale, sã dezvolte o relaþiemai contondenta cuParlamentul. Cei doi titulariai autoritãþii executive sunt,pânã la acest moment,beneficiarii crizei dereprezentare prin care trecprincipalele partide parla-mentare.

Abordarea consensualãpe care taberele politice oafiºeazã deschide culoarepentru actori radicali, anti-sistem. Fostul preºedinteTraian Bãsescu încearcãdeja sã ocupe un astfel deculoar (ignorând faptul cãpersoanã sa este asociatapartidelor clasice, neputândgira o construcþie nouã),dar este posibil sã aparã ºialþi pretendenþi.

PNL nu va critica foartevocal guvernul Cioloº(guvernul lui Iohannis) ºi varãmâne cantonat în discur-sul centrat pe reforma cla-sei politice (revendicãrilePieþei), în vreme ce PSD vabalansa între mesajele cãtrepropriul electorat (ceea ceînseamnã presiune ºi criticãla adresa guvernului) ºi oatitudine conciliantã faþã detandemul Iohannis-Cioloº,de naturã sã-i asiguremenþinerea poziþiilorsecunde din aparatul guvernamental.

G uvernul Ciolos:”sã fie bine la

toatã lumea” Dacã analizãm cu

atenþie realitatea din societate, vom constata cãeste doar o stare tempo-

rarã, de expectativã, iar înspatele acalmiei mocneºtetensiunea. Dacã pânãacum ne aflãm într-oextremã, cea a conflictuluiperpetuu, credem cã acumne aflãm la cealaltãextremã, o pace prea bunãca sã fie adevãratã – unechilibru fragil, de faþadã,generat de faptul cã toþiiactorii se afla într-o stare deexpectativã, aºteaptã sãvadã ce urmeazã, pentru aºti cum sã acþioneze.

Probabil cã termenulcare defineºte cel mai bineactuala stare este acela demexican standoff, fãcutcelebru de filmele Western.Termenul defineºte o con-fruntare tensionatã dintremai mulþi actori, în careniciunul nu poate sãavanseze sau sã se retragãfãrã a se expune pericolu-lui. Astfel, toþi actorii suntobligaþi sã îºi menþinã poziþia strategicã pânã înmomentul în care un eveni-ment exterior face posibilãrezolvarea impasului.

ªi întotdeauna apareacel eveniment exteriorcare reaprinde conflictul.Guvernul Ciolos nu vaputea mulþumi la nesfârºitpe toatã lumea. Maidevreme sau mai târziu vanemulþumi unul sau maimulþi actori ºi, automat, vadeclanºa din nou conflictul.Pentru cã niciodatã, nici-unul dintre actorii implicaþinu se va mulþumi cu doar ofelie din tortul puterii.

Dupã alegerile parla-mentare, echilibrul fragil deacum trebuie sã se reaºezeîntr-un echilibru stabil, delungã duratã. Abia atuncivom putea vorbi despre oacalmie autenticã.

Sursa:infopolitic.ro

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 Ianuarie 20166 Politic

5 mari tendinþe ale anului 2016Cele 5 mari tendinþe ale anului 2016, din punctul nostru de vedere, sunt urmãtoarele:

Tandemul Iohannis-Cioloº va domina tot spectrul politic, iar modelul prezidenþial va influenþaguvernarea ºi modul în care se vor reaºeza raporturile de putere în cele mai importante partidedin România.

PNL va fi partidul prezidenþial, nu o altã structurã nouã – în jurul PNL se va construi noulproiect, la care vor contribui mai multe presiuni din afara acestui partid.

Retorica de tip conflictual consacratã de Traian

Bãsescu nu va mai fi dominantã în anul 2016, chiar dacã ea nu va dispãrea cu totul. Anul electoralva fi mult mai puþin agitat din punctul de vedere alcomunicãrii publice decât alþi ani electorali.

Primele douã partide (PSD ºi PNL) nu vorpierde din supremaþia pe care au avut-o mereu înultimii ani, în ciuda modificãrii legislaþiei electorale.Primele douã partide vor obþine în continuare circadouã treimi din voturile exprimate.

România va încerca sã rãmânã o insulã de stabilitate ºi normalitate în regiune, în ciuda presiunilor care se vor acumula, dar exercitarea de cãtre România a unui rol activ regional mai are de aºteptat.

C omplexul Ener-getic Hunedoara

(CEH) a depus joi, laRegistratura Tribuna-lului Hunedoara, ocerere de apel princare contestãhotãrârea instanþei îndosarul declanºãriiinsolvenþei la acestagent economic.

Conducerea CEHeste nemulþumitã defirma desemnatã dejudecãtorul sindic caadministrator judiciarprovizoriu în derulareaprocedurii de insolvenþã.

Purtãtorul de cuvântal TribunaluluiHunedoara, IldikoGlãman a declarat cãdosarul se va transmiteCurþii de Apel Alba Iuliaîn vederea soluþionãriiapelului. Transmitereadosarului la Curtea de

Apel Alba Iulia se vaface dupã expirareatermenului de apel, stabilit la 7 zile de lapublicarea hotãrâriijudecãtoreºti înBuletinul Procedurilorde Insolvenþã (BPI).Directorul general alCEH, Viorel Stancususþine cã obiectulcererii de apel îl consti-tuie desemnarea admi-nistratorului judiciarprovizoriu stabilit deinstanþa de judecatã.

“Am contestatdesemnarea administra-torului judiciar provizo-riu, altul decât cel cerutde societate”, a precizatStancu. TribunalulHunedoara a admis, pe7 ianuarie, cererea deintrare în insolvenþã aComplexului EnergeticHunedoara, la solicitareaacestuia, urmând ca depunerea în practicã a

acesteia sã se ocupeCasa de insolvenþã GMCSPRL Craiova. CEH arfi preferat însã ca deprocedura insolvenþei sãse ocupe firma EuroInsol, condusã de RemusBorza. CEH a cerutintrarea în insolvenþã dincauza datoriilor de peste1,2 miliarde lei pe carele înregistreazã. În cadrulcompaniei lucreazã circa6.300 de angajaþi la termocentralele Mintia ºi Paroºeni, precum ºi la minele de cãrbuneLonea, Livezeni, Lupeniºi Vulcan din Valea Jiului

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 Ianuarie 2016 Actualitate 7

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 8.90 lei- Pulpã porc fãrã os - 12.90 lei- Fleicã porc - 11.00 lei- Carne tocatã - 11.90 lei- Cotlet porc cu os - 13.80 lei- Cotlet porc fãrã os -16.00 lei- Ceafã porc cu os - 13.30 lei- Ceafã porc fãrã os - 16.00 lei- Costiþã porc cu os - 9.00 lei- Ciolan porc - 5,00 lei- Grãsime pentru topit - 3,00 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Adrian David:“Fac apel laresponsabilitateîn privinþa greveigenerale înminerit”G reva generalã nu este o

soluþie, iar cei care vor sãfacã acest lucru trebuie sã segândeascã de douã ori înainte.

Acesta este sfatul preºedinteluiConsiliului Judeþean Hunedoara, AdrianDavid, care nu vede greva generalã înminerit drept o soluþie pentru situaþiaactualã a Complexului EnergeticHunedoara, iar din aceastã cauzã acesta face un apel cãtre sindicate.

”Trebuie sã fim foarte responsabiliatunci când luãm decizii în situaþii decrizã. Nu ºtiu dacã este o soluþieintrarea în grevã generalã având învedere cã suntem în procedurã deinsolvenþã ºi avem nevoie de o coezi-une, mai mult ca oricând, nu ºtiu dacãpasivitatea ar fi o soluþie mai bunãdecât greva generalã. Este o decizie

care trebuie luatã, dar responsabil ºifac apel în primul rând la responsabili-tatea liderilor de sindicat ºi la cei caresunt nemulþumiþi pe bunã dreptate decondiþiile în care lucrezã ºi de viitorulsumbru care se aratã, fac apel la calm ºi la înþelegere, dar ºi la multãchibzuinþã”, a spus preºedinteleConsiliului Judeþean Hunedoara,Adrian David.

O grevã generalã, nu ar afectadoar latura minierã, ci ºi celelalteactivitãþi care merg mânã în mânã.Minerii strâng în continuare semnãturipentru declarea conflictului de muncã,iar cel mai sigur sãptãmâna viitoareacestia vor ieºi în stradã pentru a-ºistriga nemulþumirile.

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARU

Zeci de oameni autrecut din prima zi aanului în care s-au fãcutîncasãrile la bugetullocal, iar cei mai mulþiau fost, desigur, pen-sionarii. Oamenii suntobiºnuiþi sã fie corecþi ºi,chiar dacã abia la 31martie se percep pena-litãþi, ei au vrut sã fieprimii la ghiºeu.

„Nu sunt primul, daram venit în prima zi.Am venit, ca sã nu maiplãtesc impozitele alea

majorate, dupã 30 mar-tie. Nu am stat mult, aºacã nu mã plâng”, a spusunul dintre primii clienþide la Petroºani.

Asta în timp ce alþii s-au arãtat nemulþumiþi,dupã ce au aflat cã aravea de plãtit mai multdecât se aºteptau. „Cumsã nu mã necãjesc, cuuite, am venit sã plãtescimpozitele. Nu am baniºi acum mã duc acasã.Am zis sã mã interesezºi eu de sume, dar sunt

mai mari. Cam pânã la2 milioane de lei vechiam acum de plãtit pentru un apartamentcu 3 camere”, ne-a spuso altã doemanã, caredoar s-a informat joi.

Alþii, însã, au venit deteama de a nu plãti maimult. „Sunt om sãrac ºiam auzit cã dacã nuplãtesc luna asta, se maimãreºte taxa. Aºa amauzit ºi am venit sãplãtesc. Cã eu, când iaupensia, întâi achit toate

datoriile ºi apoi vãd ce mai rãmâne de buzunar”, ne-a mãrtu-risit un alt pensionar.

Nici unul, însã, nu s-a gândit cã poate evita aglomeraþia de laghiºeu, ca sã achite on-line impozitul pentru2016. „Pe mine nu mãintereseazã ºi nici nu amplãtit vreodatã aºa. Nuºtiu eu. Vin la ghiºeuaici, cã e sigur”, a spusun domn, aflat printreprimii care au achitat

taxele la Petroºani.„De unde card? De

unde card? Ce? Eu suntbancher? Am un card cucare primesc pensia, altulnu ºtiu sã am”, ne-a spuso altã doemanã, nedume-ritã cum ar putea sãapeleze la acest serviciu.

Taxele ºi impozitele

locale au fost pãstrate la valorile minime ºi nuau crescut decât cu procentul impus înfiecare oraº al VãiiJiului, însã, s-a adãugat,din acest an, taxa peterenul de sub clãdire.


Pensionarii, primii sã achite impoziteleN u au venituri substanþiale, sunt nemulþumiþi cã plãtesc mai mult în acest an, dar au

venit în numãr mare, chiar din prima zi, sã îºi achite impozitele locale. Vorbim desprepensionarii din Petroºani, care, cum au aflat cã s-a deschis ghiºeul, au ºi achitat dãrile pe2016, conºtienþi fiind cã mai este destul pânã în martie, când se percep penalitãþile.

U.N.P.R. ºi senatorulhunedorean

Haralambie Vochiþoiu susþinPropunerea legislativãprivind acordarea gratuitãde periuþe ºi paste de dinþipreºcolarilor ºi elevilor dinclasele I-VIII din învãþãmân-tul de stat ºi privat.

Programul "Pasta ºi periuþade dinþi," care urmeazã sã se

desfãºoare în mod similar cuprogramul "Laptele ºi cornul,"survine în contextul general al statisticilor îngrijorãtoareprivind sãnãtatea dentarã precarã a românilor.

Datele pe care se funda-menteazã programul aratã cã 80% dintre români auafecþiuni dentare. 7 din 10 aucarii; 4 din 10 au problemelegate de placa dentarã, 3 din

10 au halitozã sau dinþi sensi-bili. Un procent de 49% nuau efectuat controale stoma-tologice în ultimul an iar 9%nu au fost la dentist niciodatã.În România se foloseºte detrei ori mai puþinã pastã dedinþi decât media europeanã,iar periuþa de dinþi se schimbãdoar o datã la 2 ani.Totodatã, majoritatea copiilorau carii, între care 75% pedentiþia temporarã ºi unnumãr de 4 din 10 pe dentiþia definitivã.

„Consider cã alãturi decolegii din Alianþa de CentruStânga PSD-UNPR trebuie sãpromovãm acest proiect

foarte important careurmãreºte nu doar prevenþiaafecþiunilor dentare ºi norma-litatea în probleme de igienãpersonalã, ci ºi reducereaafecþiunilor conexe – determi-nante, favorizate sau agravatede o igienã oralã necorespun-zãtoare”, a precizatHaralambie Vochiþoiu

Proiectul de lege prevedeacordarea gratuitã preºcolari-lor ºi elevilor din clasele I-VIIIa produselor de igienã oralã,constând în paste ºi periuþede dinþi, care ar urma sã fieacordate o datã la trei luni,valoarea acestora fiind de 50lei pe an pentru fiecare copil.

Senatorul Haralambie Vochiþoiu ºi Alianþa PSD-UNPR,Susþin programul sãnãtãþiidentare "Pasta ºi periuþa de dinþi"

CEH a înaintat apel împotrivahotãrârii instanþei privind desemnareacasei de insolvenþã

C hiar dacã sportulVãii Jiului a secat

aproape de tot, existãla ora actualã douãnume de vârf, în douãsporturi de maximinteres, fotbalul ºihandbalul, sportivi careºi-au fãcut ucenicia laPetroºani, MihaiPintilii ºi PatriciaVizitiu. Ajunºi la vârsta unei deplinematuritãþi sportive,anul 2016 îi gãseºte înfaþa provocãrii vieþii lor,un Campionat Europeanºi Jocurile Olimpice.

Mihai Pintilii,acum

zece ani......juca în Divizia „C”, la

Auxerre Lugoj. L-a vãzutMarin Tudorache într-un

meci al lugojenilor la Lupeniºi în 2006 l-a adus la Jiul.În Divizia „A” direct, unde a rãmas trei sezoane,2006-2009.

Mihai Pintilii (n. 9 nov.1984) s-a impus rapid cafundaº central ºi mijlocaºdefensiv. Din pãcate, retrogradarea Jiului în 2009 îl determinã sã plecela Internaþional Curtea deArgeº (2009-2010), apoiajunge la Pandurii Tg. Jiu(2010-2012) la Steaua

(2012-2014), Al Hilal-Arabia Sauditã (2014-2015), Pandurii Tg. Jiu(2015), Hapoel Tel Aviv-Israel (2015-2016) ºi revine din ianuarie 2016 la Steaua.

O carierã fabuloasã, cu numeroase trofee, cu 27 de prezenþe în echipaNaþionalã, echipa care s-acalificat la turneul final alCampionatului Europeandin Franþa 2016.

Iatã cã la aproape 32 deani, Mihai Doru Pintilii,cãsãtorit ºi tatã a doi copii,este un sportiv împlinit.Probabil cã prezenþa sa la C.E. din Franþa va fiîncununarea unei cariere deexcepþie. O carierã la careau contribuit, cu siguranþã,ºi cei trei ani petrecuþi laJiul Petroºani în perioadade început a activitãþii sale.

Patricia Vizitiu, acum

15 ani......fãcea primii paºi în

handbal (dupã ce la vârstade 9 ani descifra taineleschiului alãturi de regretatul

Victor Mihuþ) la junioriiClubului Sportiv Petroºani,sub bagheta antrenoareiEdith Mileti, în perioada2000-2002. Va trece la

juniorii Oltchim Rm. Vâlcea(2002-2006), fãcând pasulspre handbalul mare laRulmentul Braºov (2006-2009), având la activnumeroase prezenþe înechipele naþionale dejuniori. În anul 2009 revinela Oltchim Rm. Vâlcea,

unde va rãmâne pânã în2012, aici cunoscând consacrarea.

Se impune pe postul deinter dreapta, fiind convo-catã ºi la echipa Naþionalã.Va juca în urmãtorii ani laÜsküdar Istanbul (2012-2013), Krim Ljubljana(2013-2014), C.S.M.Bucureºti (2014-2015) ºiH.C.M. Baia Mare,începând cu 2015. Lanumai 28 de ani (n. 15 oct.1988), Patricia Vizitiu aadunat 30 de jocuri laNaþionalã (42 goluri marcate), reuºind un excelent loc 3 la ultimaediþie a CampionatuluiMondial din Danemarca.

Acum în faþa PatricieiVizitiu ºi a echipeiRomâniei stã o nouã provocare, preliminariilepentru J.O. din Brazilia din acest an, un turneu decalificare la care, alãturi de România, participãNorvegia, Danemarca ºiUruguay.

Mihai Pintilii ºi Patricia Vizitiu, doi sportiviemblematici pentru Valea Jiului, care se aflã înprezent într-un vârf al carierei lor sportive.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 Ianuarie 20168 Sport

Am abordat în acestfinal de sãptãmânãpovestea a doi sportivicare fac cinste VãiiJiului: Mihai Pintilii ºiPatricia Vizitiu. Aflaþi ladeplina maturitate

sportivã, cei doi suntcomponenþi de bazã ladouã echipe titrate înfotbal ºi handbal,Steaua Bucureºtirespectiv H.C.M. BaiaMare, dar ºi compo-

nenþi ai echipeiRomâniei.

Amândoi au fãcutparte în urmã cu cevaani din grupãrilesportive din Petroºani,începând ca anonimi ºiiatã, acum, în 2015,atacã împreunã cuaproape 60 deprezenþe la nivelul

echipelor Naþionale!Ne gândim... îngân-

duraþi cã ar putea ficam ultimii sportivi laaceste sporturi care armai fi pânã la acestnivel. Nu mai vine mainimic din spate, sportula ajuns sã fie o corvoadã pentru mulþi,antrenorii abia mai trag

de mulþi dintre aceºtitineri.

Sã ne bucurãm cã-iavem pe Pintilii ºiPatricia Vizitiu ºi cã eipot spune oricând cãau jucat cu plãcere înValea Jiului. Iar noi, pe bunã dreptate, ne întrebãm, câþi vormai fi ca ei?

Henþ cu mâna

VOR MAI FI CA EI?

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Avem doi sportivi de top din Petroºani laviitoarele competiþii de talie internaþionalã

Mihai Pintilii ºi Patricia Vizitiu

CVJ NR. 1020 VINERI 15 IANUARIE 2016

Documents

Transcript of CVJ NR. 1020 VINERI 15 IANUARIE 2016