CVJ Nr 523 luni 6 ianuarie 2014

Fãrã suveniruride Valea Jiului

>>> PAGINA A 4-A

Petroºani – 90 de ani de la

declararea ca oraº>>> PAGINA A 10-A

Firmã nouã la paza minelor

viabile>>> PAGINILE 8-9

2014 ar trebui sã fie anul

inaugurãrilor>>> PAGINILE 8-9

A venit scadenþapentru perioada

2007-2013>>> PAGINA A 6-A

Mii de turiºti,zeci de

accidentaþi ºipuþinã zãpadã>>> PAGINA A 16-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 523

Luni, 6 Ianuarie 2014

U n contract care trebuia sã aducã bani în conturile operatorului de apã ºicanal din Valea Jiului s-a dovedit a fi, în cele din urmã, o afacere

pãguboasã. ªi banii recuperaþi în cele din urmã, cu mare greutate, au ajuns înconturile „jumãtãþii” de societate intratã în faliment. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Noaptea dintreani, cu vânãtãi,

arsuri ºi poliþiºti pasivi

>>> PAGINA A 5-A

Plângãcioºiidin PSD, supãraþi

pe liberalulAvram, au fost

certaþi de deputatul

Laurenþiu Nistor>>> PAGINA A 7-A

Afacerile bulgãreºti ale fostelorconduceri au lãsat

ApaServ fãrã 200.000 de lei

Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 Ianuarie 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMAN PREDACOSMAN PREDA([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUFotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 66 Haþeg -Baru Mare DN68 Haþeg - Toteºti

DN 68 Toteºti -Zeicani DN 66Haþeg - CãlanDN7 Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº -Bejan

Lupeni pe DN66A ºi B-dulNicolae Titulescu.

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 Ianuarie 2014 Actualitate 3

U n contractcare trebuia

sã aducã bani înconturile opera-torului de apã ºicanal din ValeaJiului s-a dovedit a fi, în cele dinurmã, o afacerepãguboasã. ªi baniirecuperaþi în celedin urmã, cu maregreutate, au ajunsîn conturile„jumãtãþii” de societate intratã înfaliment.

Societatea de apã ºicanal din Valea Jiului,SC ApaServ ValeaJiului SA, a dovedit cãse pricepe de minunela afaceri bulgãreºti. Osituaþie ce dateazã depe vremea în careApaServ se numeaRegia Autonomã aApei Valea Jiului ºiera condusã deGheorge Cioarã.Pentru cã nu gãseacalea fireascã ºi legalãde recuperare a creanþelor, în 2005conducerea regiei aîncheiat, spuneau ºefiide atunci „din necesi-tate” un contract cu ofirma de recuperare,

"Scandinavia Trading"SRL Aninoasa. Astadupã ce RAAVJ cheltuise nu mai puþinde 60,4 miliarde lei pemateriale, consuma-bile, energie electricãsau termicã ºi nureuºise sã încaseze niciun leu din datoriaînregistratã de benefi-ciari, chiar dacã aveautitluri executorii

Numai cã, în celedin urmã, datoria aveasã se adânceascã, iarfirma de recuperare acreat un nou gol înbuzunarele regiei. Aîncasat banii ºi a uitatcã ar trebui sã achite

sumele faþã de furni-zorul de apã. Un scan-dal ce s-a mutat lapoliþie, care a începutcercetarea penalã

împotriva unui fostexecutor judecãtorescºi al reprezentantuluilegal al ScandinaviaTrading Aninoasa pen-

tru comiterea infracþiu-nilor de înºelãciune,fals în înscrisuri oficialeºi uz de fals. Cei doiau fost acuzaþi ca aucreat un prejudiciu învaloare de peste200.000 lei noi RegieiAutonome a ApeiValea Jiului (RAAVJ)prin încasarea unorcreanþe fãrã a urmaprocedurile legale.

A u rãmasfãrã bani

Dosarul a ajuns pe rolul instanþei dejudecatã, dar furnizorulde apã, transformatulterior în SC ApaServValea Jiului SA, arãmas tot fãrã bani.Din cauza datoriilorcãtre bugetul de stat,

firma s-a rupt în douã, aºa încât sã nufie periclitat împrumu-tul extern pe care lavremea respectivãApaServ era pe cale sã îl semneze pentrumodernizarea reþelelorde apã ºi canalizare, iarbruma de bani recupe-ratã a mers cãtre„jumãtatea” falimentarãa societãþii. „O partedin bani a fost recupe-ratã la acea vreme, iar ceea ce a rãmasnerecuperat, au restituittitlurile executorii. Afost un dosar pe rol,câºtigat de ApaServ,numai cã, prin divizare,acele creanþe s-au duscãtre NovaServ. Noi nu am avut calitate sãcontinuãm”, au explicatreprezentanþiiServiciului Juridic al SC ApaServ ValeaJiului SA.

CarCarmenmenCOSMAN PREDACOSMAN PREDA

S ocietatea de apã ºicanal din Valea Jiului

are un director general pentru urmãtorii patru anidupã ce luna trecutã, concursul organizat pentruaceastã funcþie a fostcâºtigat de Costel Avram.Acesta a ocupat pentru unan de zile acelaºi post încadrul regiei, însã mandatullui era doar de un an fiindnumit director interimar.

Avram are planuri mari pentru societatea pe care acoordonat-o indirect ºi înperioada cât a fostvicepreºedinte al ConsiliuluiJudeþean Hunedoara. Astfel,pentru anul 2014 prioritar esteproiectul cu finanþare euro-peanã de 89 de milioane deeuro în urma cãruia reþelele deapã ºi canal vor fi extinse,reabilitate ori modernizate, astfel ca din 2015 întreagazonã alcãtuitã din cele 6 loca-litãþi ºi „satele” aparþinãtoare,sã beneficieze de servicii deapã ºi canal. Acest proiect vineîn completarea celui care deja

se deruleazã ºi care are o val-oare de 40 de milioane deeuro, bani proveniþi tot dinfonduri europene.

I nvestiþii din fondurile societãþii

Tot în acest an conducereasocietãþii are înplan derulareamai multorinvestiþii cu fonduri proprii învaloare de peste800 de mii de lei,iar din aceºti banidirectorul generalal societãþii vreasã finalizeze unobiectiv extremde important.

Mai precis omicrohidrocen-tralã la Vulcan,care va produceenergie electricãºi care ar asiguraun profit sub-stanþial pentru societate dinvânzarea acesteia pe bursã.

Apa Serv Valea Jiului ºi-aasigurat, în anul 2013, necesarul de energie electricã

pentru subunitãþile sale de peurma microhidrocentralelor pecare le are în exploatare, dar ºivenituri importante din vân-zarea acesteia pe piaþa liberã.

În anul 2014 directorul general al societãþii, Costel Avram, nu va fi maiîngãduitor cu datornicii ºi vacontinua politica de recuperarea datoriilor de la rãu platnicipentru a putea þine preþul apei,pe cât posibil, neschimbat.Datoriile acumulate de beneficiarii serviciilor societãþii,firme sau consumatori casnici,

sunt considerabile chiar dacãîn 2013 au fost înregistrateîncasãri record la facturilecurente ori la cele restante.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Afacerile bulgãreºti ale fostelor conduceriau lãsat ApaServ fãrã 200.000 de lei

Proiecte mari pentrunoua conducere a

Apa Serv Valea Jiului

Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 Ianuarie 20144 Actualitate

Doar în Straja, unîntreprinzãtor particu-lar s-a gândit sã ofereastfel de suveniruri ºispune cã ele au trecerela turiºtii care vor sãplece cu amintiri dinmunþii noºtri, aºa încâtcei din Parâng nu audecât de pierdut.

Turiºtii obiºnuiþi sãcumpere magneþi, oricãni cu imaginireprezentative dinzonele pe care leviziteazã, pot plecaoarecum dezamãgiþi dela noi, din Valea Jiului,unde nu gãsesc mainimc de acest fel. ªiasta pentru cã nimeninu s-a ocupat de astfelde suveniruri, cu

excepþia unor miciafaceriºti din Petroºani,care vând obiecte deartizanat, iar printreexponatele cu CastelulBran, ori cu cel de laHunedoara, cu cetateaDeva, ori Transalpinaºi Rânca, vând ºi câþivamagneþi cu imaginea

Teatrului Dramatic I.DSîrbu din Petroºani, îndouã ipostaze diferite.Nu e mare scofalã, dare ceva mai mult decâtnimic, cum spunvânzãtorii, care susþincã au confecþionataceste suveniruri undeva în nordul þãrii.

„Greu de tot amfãcut rost de aceºtimagneþi. Nu se ocupãnimeni ºi devinscumpi, dacã apelãm lacei care ar putea faceasta pe plan local. Esingura imagine pecare am avut-o, cea cu

teatrul ºi pe asta o vindem, printre cele cu celelalte staþiuniatractive din împreju-rimi”, recunoaºte comerciantul. Asta întimp ce localnicii credcã am putea sã ne promovãm altfel zona,deºi nu ºtiu exact cumar fi mai bine. „Credcã ar fi bun ºi un ghidturistic, ori o hartã aVãii Jiului, cu zoneleimportante. Poate cã s-ar vinde bine ºi lalibrãrii, dar imagini cuParângul, cu CheileJieþului ar fi de prefe-rat”, a spus un localnicplecat de mulþi ani înaltã þarã, dar care adeclarat cã ar duceacolo unde munceºtede atâþia ani, unsuvenir din oraºulnatal.

Despre hãrþi nicipomenealã ºi singurelepliante pe care legãsim sunt cele cuºoseaua Transalpina.

Cât despre magneþi cu Parângul, MuzeulMineritului, alMomârlanilor, ori obiceiurile locale, nicipomenealã. Asta ca sãnu mai vorbim desprefaptul cã Valea Jiuluinu are un simbolreprezentativ, cu caresã se promoveze, iarcentrele de informarepentru turiºti au rãmasproiecte pe hârtie.Doar în Straja, printrecãciuli de blanã ºipapuci de lânã, un

întreprinzãtor vindemagneþi cu imagineastaþiunii. Omul spunecã au cãutare magneþiide frigider ºi cã îºi vadiversifica oferta încurând.

Pânã când vor prelua ideea ºi alþiîntreprinzãtori locali,rãmânem cu imagineacâinilor vagabonzi de laorice colþ de stradã ºifãrã nici un simbol caracteristic zonei.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Î n doar câteva zile(cele dintre Crãciun

ºi Anul Nou), pragulsecþiei de urgenþe a spi-talului din Petroºani afost trecut de aproape200 de pacienþi.

Deºi era de aºteptat capostul, urmat de o alimen-taþie în exces, sã creezecele mai multe probleme,lucrurile nu au stat chiaraºa. De aceastã datã, celemai multe necazuri s-audatorat consumului dealcool, fond pe care auavut loc ºi numeroasereglãri de conturi soldate curãni mai mult sau mai puþingrave.

„Am avut parte de totfelul de probleme dar celemai multe ºi mai grave s-audatorat consumului excesivde alcool. În rest, au venitpacienþi care au acuzatprobleme de sãnãtatespecifice acestei perioade aanului. Adicã probleme car-diace, reumatismale saudatorate consumului abuzivde mâncare. Ce-i drept,acestea au fost mai puþinedecât în anii anteriori, înschimb s-au înmulþit celedatorate consumului dealcool”, au precizat mediciide la Secþia Urgenþe aSpitalului de Urgenþã dinPetroºani.

Îngrijorãtor este faptul cãnumãrul celor ajunºi la spi-

tal “bãuþi bine” a fost unuldeosebit de mare. La fel deîngrijorãtor este ºi faptul cãvârsta celor care beau înexces a început sã scadãbiniºor. În plus, dupã cumau precizat ºi medicii de laurgenþe, beþivii au devenit,parcã, mult mai violenþi ºimai recalcitranþi.

„Am avut parte de clipede coºmar. Cei aflaþi subinfluenþa bãuturilor alcoo-lice, pe lângã faptul cã aufost mai mulþi decât în aniianteriori, au devenit ºi maiagresivi. Eu zic cã am ajunsîntr-o situaþie foarte gravã ºitotul se pare cã a scãpat desub control”, au mai spusmedicii de la “urgenþe”.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Fãrã suveniruri de Valea JiuluiZ eci de turiºti au venit acum,

de sãrbãtori, în Valea Jiului, darpuþini sunt cei care au putut sã plece cusuveniruri de la noi. Singurii magneþi defrigider se vând în piaþa de la Petroºani,la o tarabã de artizanat ºi conþin imaginea Teatrului din Petroºani.

Sãrbãtori înecateîn alcool

Revelionul 2014,organizat în stradã dePrimãria municipiuluiPetroºani, a dovedit cão parte a locuitorilornu au cultura distracþieiîn stradã, acolo undetoatã lumea ar trebuisã se simtã bine.

Dacã la spectacolul

din faþa Casei deCulturã ”IonDulãmiþã”, oamenii nus-au înghesuit, înaintede trecerea în noul an,valuri-valuri de tineri ºifamilii din Petrila ºiPetroºani soseau înfaþa Primãriei pentru avedea focul de artificii

ºi pentru a ciocni unpahar de ºampanie laora 0,00. Dar copii cupãrinþii alãturi ºi chiarpãrinþi au folosit cumult înainte pocnitoriºi artificii pe care learuncau la picoarelecelor prezenþi în stradãsau în vãzduh, iar gãlãgia produsã l-au

”sabotat” pe primarulTiberiu Iacob Ridzi,care a adresattradiþionalul mesaj deAnul Nou, din care nus-a auzit mare lucru.Mai grav este faptul cãpocnitorile ºi artificiilefolosite în mulþime auînvineþit picioare, augãurit prin arsurã

haine ºi au pârlit pãrulcelor aflaþi în preajmacelor care le foloseau.Când li s-a atrasatenþia cã nu fac binece fac, s-a stârnit scandalul.

”Pocnitoarea m-alovit puternic în picior,apoi a ricoºat la odoamnã unde s-adeclanºat încât i-aînvineþit piciorul, iarpantalonii au fost ciuruiþi de arsurã”, adeclarat o doamnãindignatã de pericolulivit în stradã.

”Nici nu ºtiu sã lefoloseascã! I-a cãzutuna chiar pe capulsoþiei, i-a ars pãrul.Nesimþiþi sunt pãrinþii,care se distreazã cumse sperie lumea. I-amatras atenþia unuia ºi

mi-a replicat cã aºa e de Revelion. Adicã sã-mi dea foc?”,a spus supãrat undomn în vârstã.

Dupã focul ”oficial”de artificii, un bãrbat agolit o parte din stradadin faþa PrimãrieiPetroºani, pentru cã a pornit arsenalulpropriu de artificii desol. Oamenii s-au pusla adãpost de pericolulstârnit de bãrbatul pus serios pe treabã.Printre cei care s-au ferit din calea”piromanului” au fost ºi poliþiºtii,lãsându-i omuluiplãcerea de a îngrozipe cei prezenþi înstradã, la trecerea dintre ani.

ªi uite aºa, câþivairesponsabili au umbritRevelionul 2014 dincentrul Petroºanuluisub privirile pasive alePoliþiei.

Singurul care s-adistrat cu adevãrat afost un tânãr care agãsit locul sigur pentruRevelion 2014 în aerliber – pe soclul fãrãstatuie, pe care scrie”Glorie eroilor neamului”...

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Dupã Crãciun ºiRevelion

Ard caloriileîn salã

A u petrecut, au bãutºi au mâncat mai

gras ºi mai mult ca de obi-cei, iar acum suportã con-secinþele. Cei care þin lasiluetã au luat deja cuasalt sãlile de fittnes. ªiasta pentru cã nu e delocuºor sã te obiºnuieºti maigreu cu câteva kilograme.

Abia dacã s-au terminat sarmalele ºi fripturile, iar sãlilede fittnes se transformã în ade-vãrate furnicare unde se con-sumã calorii. Toþi cei care þinla siluetã ºi la sãnãtatea lor auvenit sã îºi consume caloriile ºiadministratorii sãlilor de profil

din Petroºani spun cã e plin dedimineaþã pânã seara. „Da, au început sã vinãoamenii la salã, dupã sãrbãtori,cam multe sarmale ºi alte min-uni, vinuri ºi au început sã lesimtã. Pot sã spun cã mai toþipreferã mai mult benzi, doamnele ºi domniºoarele înspecial, abdomene, biciclete ºise intereseazã despre regim,ca sã ºtie fiecare ce sãmãnânce acum”, spune Tibor,supraveghetor într-o salã deprofil de la Petroºani.

Ce mãnâncã acum e o ade-vãratã provocare, iar antrenoriidin salã dau sfaturi, mai alesdespre ce NU ar trebui sã maiconsumãm, iar restricþiile sunttot mai multe. „Normal, ar trebui sã renunþãm, în primulrând, la bãuturile gazoase, apeminerale, bere ºi vinuri ºi mân-carea trebuie sã fie fãrã grãsimeºi sã renunþãm la pâine”, nesfãtuiesc specialiºtii în fittnes.

Dis de dimineaþã, cei care

vor sã fie în formã, încep ziuaîn salã, pe bandã, stepper saula haltere ºi îºi lucreazã muºchii,dupã cum ºtiu mai bine. Totul,zic ei, pentru sãnãtate ºi aspectfizic plãcut. „În primul rând facbandã, dupã aceea, piept,spate, cã e bine ºi sã tragi defiare, sã faci miºcare. Eu vin înfiecare zi, pentru ca sã mãmenþin, nu pentru performanþã.Nu m-am îngrãºat deloc ºi nuam ce sã dau jos, doar sã mãmenþin”, spune NeculaiUnguraºu, un obiºnuit al sãlii degimnasticã, în timp ce alþiirecunosc cã s-au îngrãºat ºiacum cautã soluþia salvatoare„Vin pentru cã s-au depus kilogramele de sãrbãtori.Categoric s-au depus, maimulte decât speram. Defapt nusperam deloc, dar… iar acumfac exerciþii, normal ar fi celede cardio, pentru slãbit, darfacem ºi forþã”, susþine DanielContoman, un alt bãrbat carevine constant la sala de fittnes.

Aºadar, secretul stã în activi-tatea sportivã susþinutã, regimde viaþã cumpãtat, fãrã exceseºi reþineri, dupã o perioadã încare caltaboºii, carnea grasã ºicârnaþii au fost felul principal.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE


Noaptea dintre ani, cu vânãtãi, arsuri ºi poliþiºti pasiviÎ n noaptea de Revelion, la Petroºani,

tineri, copii cu pãrinþii alãturi ºichiar pãrinþi au folosit cu mult înaintepocnitori ºi artificii pe care le aruncau la picoarele celor prezenþi în stradã sau în vãzduh, iar gãlãgia produsã l-au”sabotat” pe primarul Tiberiu Iacob Ridzi,care a adresat tradiþionalul mesaj deAnul Nou, din care nu s-a auzit mainimic. Pocnitorile ºi artificiile folosite înmulþime au învineþit picioare, au gãuritprin arsurã haine ºi au pârlit pãrul celoraflaþi în preajma ”piromanilor”. Chiarpoliþiºtii prezenþi s-au ferit din calea lor...


Monika BACIU

P lanuri mari

La Lupeni auexistat planuri mariîn ceea ce priveºtestrategia de dez-voltare. Unele din-tre acestea au fostpuse în practicã,iar altele nu.Majoritateaproiectelor propuseau fost începute,acestea fiindaproape de final.

Printre obiec-tivele majore alemunicipalitãþii s-aunumãrat reabilitareapalatului cultural,modernizarea zoneiistorice a urbei, mod-ernizarea ºi dotareaambulatoriului ºi multealtele.

Dintre proiecteleenumerate mai sus latoate au fost începutelucrãrile de modern-izare, ba mai mult,

unele chiar se apropiede final.

Chiar dacã baniisosiþi de la centru aufost puþini, municipali-tatea a reuºit sã con-

tinue aceste proiecte.Municipalitatea de laLupeni a avut unproiect ” Reabilitare ºimodernizare SpitalLupeni – Clãdireaveche ºi amenajareincintã ºi

Împrejmuire”.Proiectul a fost dejademarat, muncitoriifiind în prezent pe

ºantier ºi realizeazãlucrãrile din cadrulacestui proiect.

Alt proiect creionatde administraþie a fostreabilitarea palatului

cultural. ºi acestproiect se aflã în plinãdesfãºurare.

Palatul CulturalMinerul începe pe zice trece sã îºi recap-ate strãlucirea deodinioarã. Majoritateaproiectelor implemen-tate la Lupeni sederuleazã pe fondurieuropene ºi fonduri

de la bugetul de stat.

P uncte slabe

Existã ºi minusuri ºiasta o cunosc ºi cei dela Lupeni care speci-ficã faptul cã princi-pala problemã cu carese confruntã este lispalocurilor de muncã.Totul este dat de fap-tul cã municipiulLupeni ºi întreagaVale a Jiului este zonãmonoindrustrialã undeprincipalul domeniude activitate estemineritul.

La nivelul VãiiJiului s-a vorbit intensde transformarea tur-ismului într-o alterna-tivã la minerit, însãacest lucru nu s-aîntîmplat. Un pasimportant pentru dez-voltarea turismului înValea Jiului constã înintegrarea acesteizone ºi a ariei mon-tane limitrofe în turis-mul regional euro-pean, avînd în vederepoziþia favorabilã faþãde fluxurile turisticeinternaþionale, dar ºifaþã de zonele turisticede importanþã naþion-alã sau cu obiective demare atractivitate.Acest fapt conduce la

lipsa unor oferte eco-nomice alternative încele 6 localitãþi princi-pale ale Vãii Jiului,respectiv în municipi-ile Petroºani, Vulcan,Lupeni ºi oraºelePetrila, Aninoasa ºiUricani.

Deºi regiunea VãiiJiului ºi ariile montanelimitrofe deþin unpotenþial turistic com-plex ºi variat, atît nat-ural cît ºi antropic,valorificarea actualã înturism este nesemni-ficativã.

Pentru a realizadiversificarea activitãþiieconomice în aceastãzonã minierã, corelatãºi cu cerinþele reale dea crea o viaþã nor-malã, se impunereconsiderarea activ-itãþii din domeniulmineritului ºi ori-entarea forþei demuncã, în special ceatînãrã, cãtre alte activ-itãþi.

Acest obiectivimplicã stimulareainvestiþiilor îneconomie, investiþii cepot crea locuri demuncã. Crearea aces-tor locuri de muncãoferã ºansa creºteriipregãtirii profesionaleºi posibilitatea de aderula ºi alte activitãþi

productive ºi servicii.Cea mai acutã prob-lemã socialã din ValeaJiului o constituielipsa locurilor demuncã.

Aici vor fi în contin-uare mari problemesociale, deoarece înmomentul de faþã sec-torul minier este înplin proces de restruc-turare, iar pentru per-sonalul disponibilizatnu existã o alternativãrealã, fapt ce face sãcreascã continuu pre-siunea socialã înaceastã zonã.

La toate acestea seadaugã efectele nega-tive ale lipsei locurilorde muncã cu specificde calificare pentru ceicare se afla în cãutareaunui loc de muncã.Din aceste cauze (înmod special din lipsaalternativelor locurilorde muncã) a crescutnumãrul persoanelor(familiilor) care benefi-ciazã de venit minimgarantat, crescîndgradul de dependenþãa populaþiei de servici-ile sociale existente,ceea ce determinãcheltuieli tot mai marila nivelul bugetuluilocal pentru servicii deasistenþã socialã.

Monika BACIU

”Noi am ºi depusun proiect foarteimportant pentrulocalitatea noastrã,refacerea drumuluinaþional de la intrareaîn municipiul Lupeni ºidin spre Vulcan ºi dinspre Uricani.

Proiectul conþinerefacerea a tot ceea ce

înseamnã drumuri,trotuare ºi îmi dorescdin tot sufletul dacã laanul vom terminalucrãrile la PalatulMuncitoresc sãîncepem lucrãrile lacinematograf”, adeclarat primarulmunicipiului Lupeni,Cornel Resmeriþã.

La Lupeni au loc înprezent mai multe

lucrãri. Este vorba dereabilitarea PalatuluiCultural, reabilitarea,dotarea ºi modern-izarea ambulatoriuluide specialitate ºi refac-erea infrastructuriirutiere din localitate.

A venit scadenþa pentru perioada 2007-2013S cadenþa la finalul perioadei. Toate administraþiile

locale din Valea Jiului ºi-au întocmit în urmã cuºapte ani un plan de dezvoltare a localitãþii. Perioadaavutã în vedere a fost 2007-2013. A venit ºi anul sca-denþei, cînd se trage linie ºi se bifeazã obiectivele ce aufost puse în aplicare. Urmeazã însã planurile pentrucea de-a doua perioadã ºi anume 2014-2020.

Planuri pentru anul care a începutP roiecte pentru 2014. Administraþia localã de la

Lupeni are planuri mari pentru anul 2014, pentrua demara mai multe proiecte pentru comunitate. Înperioada 2014-2020 România va putea accesa fondurieuropene, iar municipalitatea de la Lupeni nu vrea sãse lase mai prejos.

IleanaFIRÞULESCU

La sfârºitul luniidecembrie 2013, maiprecis în a treia zi deCrãciun, la Lupeni aavut loc ºedinþa festivãde final de an, cureprezentanþi din toateorganizaþiile PSD dinValea Jiului, într-uncadru agerabil creat degazdele social democ-rate lupenene.

S-a fãcut bilanþul, s-au purtat discuþii pelinie de partid, s-aureliefat problemeleîntâmpinate, planuride viitor etc., etc.

ªi cum de-a lungulanului liberalul ºef alVãii Jiului, CostelAvram, prin acþiunilesale a fost foarte viz-

ibil, a iritat pe mulþicapi ºi vechi membriPSD, drept pentrucare s-au plâns ºefuluilor de partid, respectivpreºedintelui judeþeanal PSD, deputatLaurenþiu Nistor.

ªi-au pârât colegicare aveau relaþii civi-lizate cu Avram, ceicare erau vãzuþi cuAvram, iar de la ceicare sunt salariaþi aisocietãþii conduse deAvram, se cerea sub

diverse forme sã-ºidenigreze ºeful ºimulte altele. Ce mai!Liberalul a devenit,pentru unii, duºmanulcel mai aprig, dar înloc sã-l contacareze, s-au plâns ”tãticului”PSD-ului judeþean ºise ”decimau” prindenigrare urmate deavertismente în interi-orul organizaþiilor, cucei care apreciauactivitatea liberalului ºicereau sã se acþionezeºi în PSD cel puþin cael, dacã nu mai mult.

Cã lucrurile au fostmai grave decât arãzbãtut din interiorul

organizaþiilor, chiar ºipe reþelele desocializare, a dovedit-opoziþia pe care a avut-o preºedintele PSDHunedoara, deputatulLaurenþiu Nistor.

Ca un adevãratlider, acesta a certat

pe reprezentanþiiorganizaþiilor ai cãrormembrii au devenitpârâcioºi, plângãcioºi,toþi la adresa acþiunilorlui Costel Avram.

Nistor a precizat cãs-a sãturat de aseme-nea situaþii ºi i-aîndemnat pe PSD-iºtiidin Valea Jiului sã nuse mai plângã, ci sã-lcontracareze peAvram, sã facã acþiunimai bune, sã-lsaboteze organizândîn aceeaºi zi, acelaºiloc ºi aceeaºi orã,evenimente care sã-leclipseze, sã-lblocheze etc., etc.

Cu alte cuvinte,Nistor le-a spus pre-cum copiilor cum sepoartã lupta politicã:fiþi mai buni ca Avramºi Avram va fi eclipsat!Laurenþiu Nistor i-aîntrebat pe ceiprezenþi la ºedinþa fes-tivã de la Lupeni: Cesã-i fac eu lui Avram?Acesta a subliniat cãdoar organizaþiilelocale pot sã-l învingã.

De precizat cãLaurenþiu Nistor acolaborat ºi chiar afost prieten mulþi ani,ºi poate mai este, cuCostel Avram ºi îicunoaºte calitãþile ºidefectele. Mai mult,nici un PSD-ist care aactivat alãturi deAvram, în vremea câta fost ºi el socialdemocrat, nu l-a criti-cat.

Existã PSD-iºti carerecunosc cã acesta amuncit ºi a fost loialatâta vreme cât afãcut parte din PSD.

În concluzie,Laurenþiu Nistor i-aîndemnat la muncã pesocial democraþii dinValea Jiului, pentru cãpolitica este un per-manent concurs pen-tru câºtigarea încred-erii cetãþenilor, cã nuAvram este cauza, ciindolenþaplângãcioºilor, printrecare sunt ºi câþiva lid-eri de organizaþii dinValea Jiului.


Plângãcioºii din PSD, supãraþi pe liberalul Avram, au fostcertaþi de deputatul Laurenþiu Nistor

P reºedintele PSD filiala judeþului Hunedoara, Laurenþiu Nistor, a luatla rost pe cei care s-au plâns de-a lungul anului 2013 cã liberalul

Costel Avram organizeazã acþiuni care îi eclipseazã ºi din cauza cãruia lepleacã oameni din organizaþii. La Lupeni, la ºedinþa festivã de final de an aorganizaþiilor din Valea Jiului, liderul judeþean al social democraþilor i-aîndemnat pe reprezentanþii organizaþiilor PSD sã dovedeascã faptul cã suntmai buni ca liberalul care i-a supãrat.

M inele care facparte din

Divizia Minierã,structurã aComplexuluiEnergeticHunedoara, suntpãzite de o altãfirmã începând cu 1ianuarie 2014.Semnarea nouluicontract s-a fãcut înultima zi a anuluitrecut.

“Contractul cuvechea firmã de pazã,respectiv Lux Guard, afost un contractîncheiat pe 7 luni, carea expirat la data de 1ianuarie ºi cum paza laComplexul EnergeticHunedoara era asigu-ratã de firma Compactdin Deva, aceasta apreluat ºi pazaunitãþilor miniere.Schimbul între celedouã firme s-a fãcut la1 ianuarie fãrã prob-leme”, ne-a declaratNicolae Drãgoi, directorla Divizia Minerã.

Vorbim de firma SCCompact Security SRL,care pânã acum a asig-urat ºi paza la restulobiectivele din cadrulComplexului EnergeticHunedoara cu sediul în

Municipul Deva. Deocamdatã, la

minele din Valea Jiuluiau fost pãstraþi în pos-turi aceeaºi angajaþi aifirmei Lux Guard cusediul în Bucureºti. Însã,ei, anul trecut, nu depuþine ori au protestatpentru cã nu ºi-auîncasat salariile.

V echea firmã– asaltatã

de protestePaznicii angajaþi la

unitãþile miniere dinValea Jiului au declaºatanul trecut în octombrieun protest spontan.Oamenii erau nemulþu-miþi cã de douã luni, decând au fost preluaþi defirma Lux Guard nu ºi-au luat salariile, iar

acesta a fost doarînceputul protestelor.

Pe timpul protestelor,la gura unitãþilorminiere pe care leaveau în pazã, oameniiau mãrturist atunci cum muncesc ore suplimentare, nu auechipamente ºi pãzescunitãþile miniere cumâinile goale, înechipament de varã. Înplus, atunci ei aurecunoscut cã au fostpuºi sã-ºi semnezedemisiile în alb ºi nicisalariile nu ºi le-auprimit. Era, pe scurt,povestea tristã a celorcare, în a doua parte alui 2013, au pãzitunitãþile miniere dehoþi. „În contractulcolectiv de muncãspune una, ei fac cutotul altceva. Noi amlucrat, în loc de 172 deore, cât prevede sãlucreze un om obiºnuit,am lucrat 240, 250 deore. Nu ne-au asiguratnici echipamente ºi sun-tem în þinute de varã,

vã daþi seama cum e petimpul acesta (n.r lunaoctombrie). Dacã neprinde fãrã cravatã aunemulþumuri, dar deo-camdatã nici nu ne-adat pantaloni saupantofi. Eu sunt într-unpost izolat ºi nu am ilu-minat corespunzãtor ºiîmi cumpãr becuri decasã, pe banii mei”, auspus la acea vreme

oamenii. Toate sesizãrile de

atunci ale paznicilor s-au confirmat, iar ITM a luat mãsuri ºi aavertizat angajatorii dela Lux Guard. „Aºa cuma rezultat ºi în momen-tul protestului, dotareacu echipament de protecþie nu era în conformitate cu preve-derile legale”, a spusIleana Bodea, ºefaServiciului de Sãnãtateºi Securitate în Muncãdin ITM, la momentulprotestului.

Mai mult, ºi regimulde lucru s-a confirmatcã e ilegal. Dupã celucrau în frig, fãrã haineºi multe ore suplimenta-re, oamenii ºi-au primitpânã la urmã banii desalarii. Acum personalula fost preluat de o nouãfirmã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

LuizaLuizaANDRONACHE ANDRONACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 Ianuarie 20148 Actualitate Actualitate 9

A început numãrã-toarea inversã

pentru stabilireainvestitorului de laminele viabile dinValea Jiului. respon-sabilii ComplexuluiEnergetic Hunedoaraau demarat procedurapentru retehnolo-gizarea minelor viabile, iar în data de15 ianuarie se vordeschide ofertele.

Complexul EnergeticHunedoara achiziþioneazãechipamente miniere pentru unitãþile viabile.Echipamentele miniere ceurmeazã a fi achiziþionate

sunt estimate la o valoarede peste 349,017,487.00RON. În cadrul contractuluivor fi achiziþionate 312bucãþi de echipamentetehnologice miniere pentru

EM lonea, EM Livezeni, EMVulcan, EM Lupeni.Modalitatea de platã aechipamentelor miniere serealizeazã prin Fonduri pro-prii-Intreg contractul se

executa in sistem definantare "credit" furnizorasigurat de catre furnizor.Divizia Minierã din cadrulCEH a elaborat documen-taþia necesarã pentru

demararea unorinvestiþii semnificativeîn modernizarea activitãþilor de pro-ducþie din subteran.

Pentru investitiiledin minerit este posibilca banii sã vinã dinChina, de la acelasigrup care este intere-sat si de investitiile de

la Mintia, pentru care auachizitionat caietul de sarcini. Privatizarea CEH arînsemna ca un investitorstrategic sã achizitioneze51% din actiunile comple-xului. În vara anului 2013,ministrul delegat pe probleme de Energie,Constantin Niþã, declara cãpentru retehnologizareminelor viabile este nevoie deo sumã importantã de bani,aceasta urmând a fi asiguratãdin bugetul societãþii.

”Pentru retehnologizareamineritului este nevoie decirca 60 de milioane europentru cele patru mine, iar

cele 60 de milioane eurocompania trebuie sã le asigure din profit, dacã suntcompetenþi (managerii,n.r.), dacã nu, vin alþii', aspus ministrul Energiei învara anului trecut.

Pentru retehnologizareacelor trei unitãþi miniere via-bile din cadrul ComplexuluiEnergetic Hunedoara ofer-tele vor fi deschise pestedouã sãptãmâni, în 15 ia-nuarie. Directorul general alCEH, Daniel Andronachedeclara cã sunt firme cevor livra utilaje din þarã, dinEuropa, dar ºi din Asia.

Monika BACIUMonika BACIU

D acã anul 2014tot se anunþã a

fi bogat în inaugurãriºi proiecte, poate cãse va reuºi ceea ce nus-a putut în ultimeledouã decenii.

Deºi pare incredibil,este totuºi adevãrat.ªcoala generalã nr. 7din Municipiul Vulcanse construieºte de circa20 ani. Clãdirea gigant,

care se doreºte cea mai mare unitatede învãþãmânt din localitate, cu 24 declase, aºteaptã de la unan la altul fonduri, însãîn fiecare an se gãsesctot felul de scuze saumotive pentru carebanii nu mai vin.

Reprezentanþiiadministraþiei au solici-tat bani pentru aceastãºcoalã ºi mereu li s-a

spus cã vor veni. De altfel, pânã acum,preþul materialelor deconstrucþie a tot crescut ºi clãdirea a fostvandalizatã, iar ce s-astricat, a trebuit sã fierefãcut la loc. Pentrufinalizarea construcþiei,care de-a lungul timpu-lui a fost vandalizatã denenumãrate ori, ar maitrebui câteva zeci demiliarde de lei vechi.

LuizaLuizaANDRONACHE ANDRONACHE

Vulcãnenii, terorizaþide petarde ºi pocnitori

sub ochii poliþiºtilor

Î ncã de la începutul lunii decem-brie, poliþiºtii s-au tot lãudat cu

acþiunile pe care au de gând sã lederuleze în pieþe ºi târguri pentru a preveni comercializarea ºi utilizareaarticolelor pirotehnice , dar degeaba.

Ne întrebãm ce fel de acþiuni au reuºitei sã facã ºi ce capturi au fãcut, în

condiþiile în care la Vulcan, cel puþin, sãrbãtorile s-au derulat sub semnul terorii.Petardele ºi pocnitorile s-au vândut la colþ de stradã peste tot ºi copii cu 10 anistãteau cu ele în mânã de Crãciun ºiRevelion. Oamenii au fost pur ºi simpluterorizaþi de zgomotele pocnitorilor cares-au auzit ºi în creierul nopþii. “Pur ºisimplu nu mai rezist, nu mai pot sã dorm, sã stau liniºtitã în casã. Noapte denoapte se aud petardele ºi nu pot sã-miînchipui ce om bolnav poate sã le dea focîn scara blocului”, a afirmat locatara unuibloc de la strada Aleea Muncii dinVulcan. ªi, asta nu este tot. Din pãcate,

unii oameni sunt atât de inconºtienþi deriscurile la care îºi expun copiii încât cugreu pot ºi numiþi pãrinþi. Chiar ei aucumpãrat acele petarde de amuzament ºile puneau în mâna copiilor pentru a le dafoc. Din pãcate, acest tip de “distracþie”a fãcut ca la Uricani, cel puþin, un copilsã ajungã de Revelion la Spital cu dis-trucþie a mâinii în care þinea o petardãatunci când a explodat. În aceste condiþii,ne tot întrebãm unde au fost poliþiºtiicare s-au tot lãudat cã vor fi la datorienon stop pentru a asigura asigura paza ºiordinea publicã pe perioada sãrbãtorilor.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Î n anul 2014, înValea Jiului trebuie

sã se finalizeze maimulte obiective deinvestiþii derulate atâtde administraþiilelocale, cât ºi judeþene.

Printre acestea se numãrãºi unele proiecte “ grele”care au nevoie de fonduri dela centru, cum ar fi partedin Domeniul Schiabil dinParâng, mai exacttelescaunul TS3, pentrucare primãria Petroºani asolicitat un împrumut ban-car. ªi în Vestul Vãii Jiuluisunt douã investiþii mari,

care vizeazã domeniile schi-abile din Straja ºi PasulVâlcan, care la fel, aunevoie de fonduri pentru oparte din lucrãri, cel puþin.ªi când vine vorba de dru-muri, Consiliul JudeteanHunedoara trebuie sa ter-mine douã rute importantepentru Valea Jiului, astadaca toate lucrurile sunt inregula. “Vulcan – PasulVulcan va fi sigur finalizat.Nu ºtiu dacã ºi Dealul Babii– Meriºor. Dacã firma span-iolã va continua investiþiaacolo, se va face, dacã nu,vom prelua noi din nou dru-mul ºi îl vom moderniza cubanii noºtrii”, a declarat

Tiberiu Balint, vicepreºedin-tele C.J. Hunedoara .

Ruta Dealul Babii –Merisor, care ar trebui sascurteze drumul din ValeaJiului pana la Deva cuaproximativ 30 de km, afost preluat de niste investi-tori spanioli care vor sa con-struiasca in acea zona celmai mare parc eolian dinregiunea de Vest. Astfel, eis-au angajat ca fac si dru-mul, asta daca lucrurile vormerge bine.

Primãriile, la fel, auînceput anul trecut maimulte proiecte pe care levor finaliza anul acesta.

Luiza Luiza ANDRONACHE ANDRONACHE

Investiþiile de la Divizia Minierã, la un pas de concretizare

Firmã nouã la paza minelor viabile

2014 ar trebui sã fie anul inaugurãrilor

Poate anul 2014 va aduce o nouã ºcoalã la Vulcan

Mircea NISTOR

Sãrbãtorirea eveni-mentului a fost gãz-duitã de Sala "Apollo"în data de 12 ianuarie1924.

În anul în care"capitala" Vãii Jiului afost declaratã oraº,Judeþul Hunedoaraavea 10 plase (subdi-viziuni ale judeþului învechea împãrþireadministrativã), osuprafaþã de1.357.024 de iugãrecadastrale (7.810kmp), un numãr de320.428 de locuitori,dintre care 269.569români, 39.978unguri, 8.521 ger-mani, 4.656 evrei ºi4.704 de alte etnii.Oraºul de reºedinþãera tot Deva ºi maiexistau 11 secretariatecomunale, 87 secre-tariate cercuale, la unnumãr total de 425 decomune rurale ºi 4

comune urbane. Plasa Petroºeni

avea 14 comunerurale ºi o suprafaþãde 169.481 de iugãrecadastrale (975 kmp).Populaþia totalã era de

60.053 de locuitori(62 de locuitori pe 1kmp), dintre care31.111 români,19.663 unguri, 4.064germani, 1.958 evreiºi 3.257 de locuitoride altã etnie. PlasaPetroºeni eraîmpãrþitã în 5 secre-tariate cercuale ºianume : 1. Livezeni,Bãrbãtenii de Jos(Iscroni), 2. Lupeni,Bãrbãtenii de Sus, 3.Petrila, Crivadia,Meriºor, Bãniþa, 4.Uricani, Hobiceni,Câmpu lui Neag, 5.Vulcan, Coroeºti,Paroºeni.

În ceea ce priveºteistoria localitãþiiPetroºani existã astãzimai multe variante

diferite. Astfel, preotulSebastian Stanca, nãs-cut chiar în Petroºaniîn anul 1878, consid-era cã aºezarea a luatfiinþã la începutul sec-olului al XVII-lea.Potrivit unei daniidatatã 1640, pe loculPetroºaniului de astãzi

trãia familia iobaguluiBolia, proprietariipãmântului fiindfamiliile Mãrginean(maghiarizatMarzsinay) ºi Cândea(maghiarizatKendeffy), despãrþiteîntre ele de apelepâraielor Maleia ºiDâlja. Pe de altãparte, preotul IacobRadu, din Lugoj,susþinea cã satul iniþiala fost înfiinþat în sec-olul al XVIII-lea deromânii veniþi din nor-dul Judeþului Gorj deastãzi ºi din Þara

Haþegului. Pentruprima oarã, denu-mirea de Petroºani(sub forma Petroºan)este întâlnitã înConscripþia din 1784-1787.

În cea din anul1818, desprePetroºani se pre-

cizeazã cã avea 96 delocuitori. Potrivit altorpãreri, primii locuitoriai municipiuluiPetroºani de astãzi aufost însã dacii (urmaºiilor purtând în prezentnumele de momârlani-oameni ai muntelui).


CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANIOFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

Mircea NISTOR

Dupã ce ºi-aupetrecut în liniºte sãr-bãtorile ºi mini-vacanþa de iarnã, laîndemnul lui MironCozma, în ianuarie,minerii au intrat îngrevã generalã. Totula pornit de la deciziaGuvernului de aînchide minele Dâlja,Bãrbãteni ºi Câmpului Neag. Greviºtii,aflaþi la ultima grevãde "importanþãnaþionalã" au întocmito listã de revendicãriprintre care se aflau:menþinerea în activi-

tate a celortrei mine,plata la zi asalariilor ºinu în ultim-ul rând,acordarea adouã dehectare depãmânt ºi10.000 dedolari,fiecãruiminer care va mai fidisponibilizat.

Dupã mai multerunde de negocieripurtate la Petroºaniîntre liderii greviºtilorºi reprezentanþiiGuvernului, cu toateleeºuate, Miron Cozmaa luat decizia de apleca cu toþi mineriispre Bucureºti. Astfel,în dimineaþa zilei de18 ianuarie, circa10.000 de ortaci au

plecat (vrând-nevrând)pe jos, cãtre Capitalã.Marea victorie"minereascã" a fostînregistratã 3 zile maitârziu la Costeºti,unde aproximativ3.000 de jandarmi aufost luaþi prizonieri decãtre cei aproape25.000 de mineri ºi"reprezentanþi ai altorcategorii sociale",strânºi pe drum deortacii plecaþi din

Valea Jiului. Dupãînfrângerea suferitã decãtre forþele de ordinela Costeºti, GavrilDejeu, ministrul deinterne ºi-a pierdutfotoliul, locul sãu fiindocupat de DuduIonescu, care l-a desti-tuit imediat pe gener-alul Gheorghe Lupu,coordonatorul tru-pelor de la Bumbeºti-Jiu ºi Costeºti.

Ultimul pas almineriadei demaratãîn data de 4 ianuarie1999 l-a reprezentatsemnarea "Pãcii de laCozia", care astãzi seºtie bine cât ºi cum afost respectatã decãtre guvernanþii dinacea perioadã. Mineleau fost închise, lideriiminerilor (chiar ºi ceide conjuncturã) aufost arestaþi, disponi-bilizãrile continuã ºiastãzi, iar cei 10.000de dolari ºi cele 2hectare de pãmânt aurãmas la stadiul desimplã promisiune.

Au trecut 15 ani de la demarareaultimei mineriade

Î n urmã cu 15 ani, în 4 ianuarie, în Valea Jiuluiizbucnea o nouã grevã generalã, continuatã prin

plecarea minerilor, pe jos spre Capitalã. Greva din ianuarie 1999 s-a încheiat însã la Costeºti, odatã cusemnarea celebrei "Pãci de la Cozia".

Petroºani - 90 de ani de la declararea ca oraº

L a începutul anului 2014 s-au împlinit 90 de ani dela data în care, pe 4 ianuarie 1924, Petroºaniul a

fost declarat oraº. Anunþul care sublinia transformareacomunei Petroºeni în oraºul Petroºeni a fost publicat înziarul "Gazeta Jiului", anul III, nr. 3, pe prima paginã,în articolul de fond intitulat "Petroºeniul - oraº!".


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Monika BACIU

”În ultimii ani zonaVãii Jiului se confruntãcu serioase problemeîn ceea ce priveºtenumãrul ºomerilor, caurmare a restrângeriiactivitãþii miniere careera principala ocu-paþie a locuitoriloracestei zone a judeþu-lui Hunedoara. Omare oportunitate aprezentului cât ºi aviitorului apropiat oreprezintã dezvoltareaturismului, aici fiindcondiþii propice pentrupracticarea atãt asporturilor de iarnãcât ºi a drumeþiilor însezonul estival. Pentrua veni în sprijinulautoritãþilor locale,Consiliul JudeþeanHunedoara s-a asociatcu Consiliul Local alMunicipiului Petroºaniîn anul 2012 în scopulrealizãrii în comun aproiectului de dez-voltare zonalãComplex de agrement- Parc acvatic”PETROAQUA”Petroºani. Acestãasociere a fost apro-batã prin Hotãrâreanr. 197/2012 aConsiliului JudeþeanHunedoara ºi urmareacestui fapt este nece-sarã elaborarea uneidocumentaþii tehnico-economice, faza studiude fezabilitate, pentruobiectivul de investiþii

Complex de agrement- Parc acvatic”PETROAQUA”Petroºani”, se aratã îndocumentele CJH.

Acelaºi proiect arurma sã fie realizat ºiîn municipiul Lupeni.

”În acelaºi sens,Consiliul JudeþeanHunedoara s-a asociatºi cu Consiliul Local alMunicipiului Lupeni înscopul realizãrii încomun al unui proiectde dezvoltare zonalãintitulat Complex deagrement - Parc acvat-ic ”AQUALUPE”Lupeni. Acestãasociere a fost apro-batã prin Hotãrâreanr. 196/2012 aConsiliului JudeþeanHunedoara. Pentrurealizarea acestuiobiectiv de investiþiieste necesarã elabo-rarea unei documen-taþii tehnico-econom-ice la faza studiu defezabilitate denumitãComplex de agrement- Parc acvatic”AQUALUPE”Lupeni”, se mai aratãîn documente.

Pentru realizareaacestor investiþii con-silierii judeþeni auaprobat la finele luniidecembrie a anuluitrecut, achiziþionareaºi elaborarea docu-mentaþiilor tehnico-economice la fazastudiu de fezabilitate.Astfel, în Municipiului

Petroºani se doreºteconstruirea unuiansamblu de con-strucþii de agrementde tipul unui „parcacvatic” format dinbazine de înot pentruadulþi, bazine pentrutobogane, piscinepentru relaxare ºi dis-tracþie, bazine de apãpentru copii, cumobilier de joacã pen-tru micuþi, zonã de

plajã, amenajãri pen-tru activitãþi sportive(fotbal pe plajã, voleipe plajã, tenis cupiciorul), completatede o zonã comercialãºi de alimentaþie pub-licã, dar ºi de o zonãterapeuticã unde se vaface fitness, saunã ºimasaj. Aceleaºi date leare ºi Complexul de

agrement – parculacvatic “AQUALUPE”din Lupeni. Ambeleproiecte vor sã sefoloseascã depotenþialul turisticmare, dar insuficientvalorificat al VãiiJiului, recomandat derelieful atât cu valoarepeisagisticã, dar ºiprin posibilitãþile

diversificate de practi-care a turismului, de laschi, drumeþii, alpin-ism, speo-turism laodihnã ºi recreere.

Pânã în prezent,turismul zonal esterecomandat doar deproiectele de dez-voltare a domeniilorschiabile din Parâng,Straja ºi Pasul Vâlcan.Pentru ambeleproiecte, ConsiliulJudeþean Hunedoarava realiza ºi promovadocumentaþiile tehniceaferente proiectului,va asigura sau accesafondurile necesarepentru finanþare, vaaloca fonduri pentrucofinanþare ºi pentrupromovarea bazeloracvatice, va urmãrilucrãrile ºi va monitor-iza activitatea opera-torului complexului deagrement.

Monika BACIU

S.C. APASERVVALEA JIULUI S.Anu înregistreaza înprezent nici o datorierestanta la bugetulconsolidat al statului.Potrivit responsabililorsocietãþii, soldul cre-anþelor a scazut cu1.663.265,42 lei,reprezentând un pro-cent de 9,3%. Gradulde încasare raportat lafacturile curente acrescut si este în pro-cent mediu de 70%,comparativ cu 54%.La data de 20 noiem-brie 2013, uunitaþi

bugetare, înregistraudatorii de136.498,69 de lei,dintre care primariiledin Valea Jiuluidatorau furnizoruluide apã suma de46.504,87 de lei, iarSpitalul de UrgenþãPetroºani avea o dato-rie de 102.801,32lei. Nici în ceea ce îipriveºte pe agenþiieconomici situaþia nua fost altfel. ApaServValea Jiului avea derecuperat de la aces-tea sume de peste 5milioane de lei. Celemai mari datorii erauînregistrate în rândul

populaþiei ºi anumepeste 10.990.863,58de lei. În ceea cepriveºte datoriile pop-ulaþiei cele mai marisume restante seînregistreazã în rândulabonaþilor casnici,peste opt milioane delei, aceºtia fiindurmaþi de asociaþiile

de proprietari cupeste douã milioanede lei. Pentru recuper-area creanþelorreprezentanþiiApaServ Valea Jiuluiau aplicat mai multemãsuri. Au fostîntocmite 15.881somaþii de plata pen-tru clienþii cu debiterestante, s-au încheiatun numar de 686angajamente de plata,conform procedurii deesalonare.

Parcurile acvatice din Valea Jiului, înatenþia Consiliul Judeþean Hunedoara

C onsiliul Judeþean Hunedoara, planuri pentruperioada 2014-2020. Valea Jiului este în atenþia

responsabililor Consiliului Judeþean Hunedoara care vorsã respecte promisiunile fãcute în urmã cu ceva timp. Încontextul în care mineritul se restrânge, reprezentanþiiCJH au în vedere dezvoltarea turismului în Valea Jiuluiprin crearea unor noi atracþii pentru turiºti.

ApaServ Valea Jiului are de încasat peste16 milioane de lei

P rimãriile, cu datorii cãtre furnizorul de apã pota-bilã. Responsabilii de la societatea de apã din

Valea Jiului au realizat un bilanþ al anului care tocmaia trecut. Existã ºi puncte forte, dar ºi puncte slabe.

B oboteazã, serbata în

ziua de 6 ianuarie,încheie ciclulsãrbãtorilor deiarnã ºi are, pelîngã înþelesurilecreºtine - momentul naºteriispirituale aMîntuitorului -trãsãturi de maresãrbãtoare popularã.

În ajunul Bobotezeise pregãteºte o masãasemãnãtoare cu masadin ajunul Crãciunului.Pe masa din "camerade curat" se aºterne ofaþã de masã, aleasaspecial pentru acestmoment, sub faþã demasã se pune fan sauotava iar pe fiecarecolþ se pune cîte unbulgãre de sare.Deasupra se aºeazãdouãsprezece feluri demîncare: coliva - grîupiºat, fiert, îndulcit cumiere ºi amestecat cunucã pisatã -, bobfiert, fiertura de prunesau perje afumate, sarmale ("gãluºte")umplute cu crupe, borºde "burechiuse" sau"urechiuºele babei" -borº de fasole albã încare se fierb colþunaºimici, umpluþi cu ciuperci, ce au colþurilelipite în formã de urechiuºe -, borº depeºte, peste prãjit,"vãrzare" - plãcinte depost umplute cu tocãtura de varzã acrã-, plãcinte cu mac etc.

Pînã la sosirea preotului cu Iordanulsau Chiraleisa, nimeninu se atinge de mîn-care iar, imediat dupãsfinþirea mesei, partedin bucate sînt adãugate în hrana animalelor pentru "a fiprotejate de boli ºipentru a fi bune deprãsilã".

Altã datã, dupã cepreotul rostea TroparulBotezului ºi stropea cuagheasmã în casã ºi pegospodari, era invitatsã se aºeze pe laviþã.Sub lãicerul de pe laviþã erau aºezate, dintimp, boabe de

porumb - "ca sã steacloºtile pe ouã" - ºibusuioc - "ca sã vinãpetitorii'. Busuioculacesta era folosit, maitîrziu, în descîntecelede dragoste.

În semn de rãsplatase dãdeau: bucate("desagarului"), bani(preotului), nuci, mereºi covrigi (copiilor) iar,pe crucea preotului,gospodina casei aºezãcel mai frumos fuiorde cînepã. Oferireafuiorului avea maimulte semnificaþii: secredea cã de fireleacestuia se vor prindetoate relele, ca fuioruldevenea o punte pestecare vor trece sufletelemorþilor sau ca MaicaDomnului va face dincînepã un voloc cucare va prinde sufletelemorþilor din iad pentrua le ridica în rai, scriecrestinortodox.ro.

A junulBobotezei

Ajunul Bobotezeiera, în egalã mãsurã,ºi un moment favorabilfarmecelor, descînte-celor ºi altor practicimagice. Dimineaþa,înainte de aprindereafocului, se strîngeaucenuºa din soba ºigunoiul din casa pen-tru a fi pãstrate pînã înprimãvarã, cînd sepresãrau pe straturilecu legume "pentru a leface rodnice ºi a leproteja de gujulii".

Fanul de sub faþã demasã ºi bulgãrii desare se adãugau înhrana animalelor "pentru a le feri defarmece, de boli ºi deduhurile rele". Înacelaºi scop erafolositã ºi agheasmaluatã de la preotul carevenea cu Iordanul.

Se credea cã dacã,în dimineaþa Ajunuluide Boboteazã, pomiierau încãrcaþi cu promoroaca, aceºtiavor avea rod bogat. De asemenea, se credea cã animaleledin grajd vorbesc lamiezul nopþii dinspreziua de Boboteazadespre locurile undesunt ascunse comorile.

În aceastã zi erauinterzise certurile încasã ºi nu se dãdeanimic cã împrumut,nici mãcar jãratec dinfocul din vatrã.

În seara de Ajun sesãvîrºeau practici deaflare a duratei vieþii.Înainte de culcare, seluau cãrbuni din vatrãºi se denumeau cunumele tuturor mem-brilor familiei. Se cre-dea cã primul care vamuri, va fi cel al cãruicãrbune se va stingemai repede.

B oboteaza -sfinitirea apei

În ziua deBoboteaza are locsfinþirea apei, în timpulslujbei de Iordan.

Pregãtirea acestuimoment se face, ºiastãzi, cu multãatenþie, în fiecarecomunitate. Locul dedesfãºurare a slujbei sealege împreunã cupreotul satului, de obi-cei într-un spaþiu mailarg - unde sã fie celpuþin o fîntînã -, înimediata vecinãtate aunei ape curgãtoare,în gospodãria unui omsau în curtea bisericii.Pentru acest momentse aduce apã, care sepunea în vase mari delemn ºi, tot acum, setaie, la rãu, o crucemare de gheaþã. Înjurul acestei cruci sauîn jurul crucii care seafla în mod normal încurtea bisericii, sedesfãºoarã întreg cere-monialul religios, lacare participã toatã

suflarea comunitãþii.Dupã slujba de

sfinþire a apei, trans-formatã în agheasmã,fiecare sãtean îºi iaapã sfinþitã în vaselede lemn sau de sticlãcu care a venit deacasã. Pe drumul deîntoarcere ei strigã"Chiraleisa"- pentrubelºugul holdelorviitoare, pentru purifi-carea aerului ºi pentrucreºterea cît mai marea cînepii - ºi toarnãcîte puþinã agheasmaîn toate fîntînile întîl-nite în cale. Odatãajunºi acasã, oameniisfinþesc cu agheasmãsura, grajdul, animaleledin grajd, pomii dinlivadã, casa ºi interi-orul casei.

B oboteaza -practici popu-

lare de purificare aspaþiului ºi dealungare aspiritelor malefice

Boboteazacumuleazã elementespecifice de reînnoirea timpului calendaris-tic, la riturile creºtineadãugîndu-se practicipopulare de purificarea spaþiului ºi de alun-gare a spiritelormalefice. În Bucovina,purificarea aerului sefãcea, cîndva, prinfocuri ºi fumegatii, încadrul unui obiceinumit Ardeasca.Aceastã manifestare

avea loc imediat dupãsfinþirea apei cîndtinerii se retrãgeau pelocuri mai înalte, avîndasupra lor cãrbuniaprinºi ce fuseserãfolosiþi anterior laaprinderea secaluselor,ºi aprindeau focurilede Boboteaza.

Rugul era fãcut dinvreascuri ºi frunzeuscate strînse defeciori cu o zi înainte.Tinerii cîntau ºi dansauîn jurul focului ºisãreau peste foc, atunci cînd acesta semai potolea, în credinþa cã vor fi feriþi,astfel, de boli ºi depãcate. La plecare,fiecare lua cãrbuniaprinºi cu care, odatãajunºi acasã, afumaupomii din livada înscop fertilizator. Deasemenea, înconjuraucasa cu pulbereafolositã ca încãrcãturapentru secaluse crezîndcã, în acest fel, casa vafi feritã de primejdii,mai ales de trasnete.

În cele trei zile, cîttine Boboteaza înBucovina, existã sateîn care vecinii, prie-tenii ºi rudele obiºnui-esc a se colinda reci-proc, dupã cum existãcomunitãþi în care, înaceste zile, reaparmascaþii. Tinerii, mascaþi în babe ºimoºnegi, colinda maiales pe la casele undese gãsesc fete de mãri-tat, obiceiul fiind oreminiscenþã a cultuluimoºilor ºi strãmoºilorprecum ºi a unor vechipractici fertilizatoare.


TRADIÞII ªI OBICEIURI DE BOBOTEAZÃ.

Ziua în care se alungã spiritele malefice


MaximilianGÂNJU

Oamenii ºi-auîntors faþa cãtre bis-ericã mai mult decâtoricând, mai alesdupã anul greu princare au trecut ºi-ºipun speranþa înDumnezeu cã o sãtreacã cu bine ºi de2014.

Înarmaþi cu sticle

de plastic, bidoanelede vin sau alte recip-iente rãmase de lasãrbãtori, oamenii seîncoloneazã în faþabisericilor cu circa oorã înainte ca preoþiisã încheie slujba desfinþire, de teamã cãnu vor apuca „apatãmãduitoare”.

Cei mai mulþi aurenunþã la ulcioaresau carafele cu care

odinioarã se aduceade la bisericãagheasma ºi chiardacã nu toþi reuºescsã-ºi îndese o cren-guþã de busuiocsfinþit în sticlele deplastic, importanteste cã au credinþãiar apa este „la felde purã ºi fãrãbusuioc”.

„Nu are treabã înce iei apã, cã o fi

bidonul în care a fostvin sau suc sau cãeste canã de porþe-lan. Dacã ai credinþãîn Dumnezeu ºi sticlaeste curatã poþi luaagheasmã. Este ºimai practic sã iei înbidon de plastic pen-tru cã o duci maiuºor acasã. Apaaceasta este tãmã-duitoare ºi neocroteºte de boliindiferent în ce estedusã acasã”, spuneLucian, un pensionardin Petroºani.

Mircea NISTOR

Ca un fapt inedit, nunumai pentru ValeaJiului, ci ºi pentruîntreaga Românie, înLupeni, mai exact înMasivul Straja, sfinþirea

apei se desfãºoarã sus înmunte. Dacã în alteregiuni din þarã scufun-darea crucii în apã areloc în Dunãre sau înMarea Neagrã, la nivelulzero ºi este intens medi-atizatã, în Straja, eveni-mentul se deruleazã laaltitudinea de aproape1.700 de metri.

Mai exact, în locul încare izvorãºte apaStrajei, loc amplasat lacota 1.700 ºi de undebutoiul cu apã sfinþitãeste transportat pânã laschitul din Straja decãtre salvamontiºti, cuajutorul akiei.

"Pentru noi este dejao tradiþie. De ani buni,cu ocazia Bobotezei,transportãm cu akia apasfinþitã de la izvorulStrajei pânã la schit ºila Crucea Eroilor, undese deruleazã slujba reli-gioasã. Cred cã aceastãsfinþire a crucii la alti-

tudinea de peste 1.500de metri este unicã înRomânia ºi reprezintãun eveniment deosebitpentru toþi turiºtii dinMasivul Straja", susþinsalvamontiºtii dinLupeni.

La români, ziua deBoboteazã cuprindemotive specifice tuturorsãrbãtorilor de Crãciun:local se colindã, se fac ºise prind farmecele saudescântecele, se aflãursitul, se fac proorociriale timpului ºi belºuguluiîn noul an.

O pondere deosebitão deþin actele rituale ºipracticile magice de pro-filaxie ºi purificare.

La riturile creºtine desfinþire a apei -aghias-ma- umblatul preoþilorcu botezul ºi scufun-darea crucii în apã,poporul a adãugat altelenoi.

Aghiasma mare seface undeva lângã oapã. Oamenii iau aghi-asmã, îºi stropescgospodãria ºi pãstreazãceea ce a mai rãmas.Alimentele specificeacestei sãrbãtori suntpiftia ºi grâul fiert.

DianaMITRACHE

Aºa cum ne-auobiºnuit, salvamon-tiºtii sunt cei care ºiîn 2014, deBoboteazã, vorumple butoaiele cuapã de la toateizvoarele din creierulmunþilor ºi o aduccãlugãrului de laSchitul din Straja são sfinþeascã ºi sã oîmpartãcredincioºilor, care înaceastîã zi vin de josdin oraº, sã fie maiaproape deDumnezeu. „Nuputem dezamãgi penimeni ºi nici nu o

vom face. Dacã nuvom putea sãfolosim schiurile ºiakia, ca sã trans-portãm butoaiele cuapa ce o vomîmpãrþicredincioºilor, atuncio aducem cu ATV-urile, ori cu spatele ocãrãm ºi tot vomþine tradiþia”, a mãr-turisit GeorgeResiga, ºeful echipeiSalvamont, care estegata sã plece lunidimineaþã în creieriimunþilor.

La fel afirmã ºiEmil Pãrãu, cel carea iniþiat Boboteaza la1.700 de metri alti-tudine ºi care acum

spune cã va face totposibilul ca vremeasa nu strice plãcereaoamenilor. „GerulBobotezei nu maieste ce ºtiam noi ºiacum e mult maicald, dar vom þinesãrbãtoarea cu oricepreþ, apoi vomîmpãrþi credincioºilorapa pe care o vomaduce ca în fiecare

an, din munþi”, aspus Emil Pãrãu.

Acesta este cel deal 18 an consecutiv,în care în Strajacredincioºii vor urcaca sã se roage ºi sãfie mai aproape deDumnezeu, într-unloc unic, la Crucearidicatã pe vârfulmuntelui, acolo undeun cãlugãr va sluji înaceastã zi.

La slujbã vorasista turiºtii veniþi înstaþiune, dar ºi local-nicii, care urcã an dean la schit cu acelaºiscop, sã aducã acasãapa sfinþitã decãlugãr.

Boboteazã la peste 1.500 de metri altitudine

Z iua de 6 ianuarie reprezintã o maresãrbãtoare pentru toþi românii

creºtini, fiind ziua în care Domnul IisusHristos s-a arãtat lumii ºi a fost botezatîn apa Iordanului de cãtre Sfântul Ioan.În aceeaºi zi se þine ºi sãrbãtoareaBotezului, prima dintre cele ºapte taine,fãrã de care nu te poþi numi creºtin.

Agheasma - mai preþioasã în aceste zile

S ute de credincioºi se înghesuie la bisericile dinValea Jiului sã ia agheasmã, apa sfinþitã care

sã-i apere de boli ºi sã le aducã bunãstare.

Tradiþia de Boboteazã, pãstratã cu orice chip

C hiar dacã vremea le va da planurile peste capºi nu va fi suficientã zãpadã pentru akii, sal-

vamontiºtii din Straja recunosc cã nu vor abandonatradiþia. Ei sunt pregãtiþi sã facã faþã slujbeidevenitã tradiþionalã la Crucea de pe vârful Strajaºi vor aduce apa cu alte mijloace de transport, dacãakia nu va funcþiona.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 Ianuarie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Þineþi neapãrat sã fiþi gospodar ºise pare cã reuºiþi. Sunteþi într-oformã fizicã foarte bunã ºi aveþiºanse sã terminaþi tot ce vã prop-uneþi. Nu vã certaþi cupartenerul de viaþã din cauzainvestiþiilor pentru casã! Încurând veþi sta mai bine cu banii.

Dimineaþa simþiþi nevoia sã faceþicâteva schimbãri prin casã ºiaveþi ºanse sã vã descurcaþi.Trebuie sã alergaþi puþin ºi sãfaceþi niºte cheltuieli. O rudãmai în vârstã se oferã sã vã ajutecu bani. Profitaþi de ocazie!.

Ar fi bine sã acordaþi mai multãatenþie activitãþilor casnice, chiardacã vã preocupã chestiunile deafaceri. La serviciu, intuiþia vãajutã foarte mult, dar este indicatsã þineþi cont ºi de pãrerilecolegilor.

Copiii vã apreciazã planurile dereamenajare a locuinþei, însã arfi bine sã þineþi cont ºi depãrerile partenerului de viaþã.Dupã-amiazã s-ar putea sã prim-iþi o veste proastã în legãturã cuo rudã ºi sã vã pregãtiþi pentru ocãlãtorie.

În fine, aveþi resursele financiarepentru a face în casã schimbãrilepe care le visaþi. Pentru aceasta,trebuie sã mergeþi la cumpãrãturiîmpreunã cu partenerul de viaþã.Odihniþi-vã mai mult!

Puteþi sã terminaþi o lucrare încasã, începutã acum câteva zile.O rudã mai în vârstã din familievã ajutã financiar, însã încearcãsã vã impunã ideile sale. Evitaþio ceartã care ar putea sãafecteze relaþiile de familie.Spre searã, primiþi un cadou.

Sunteþi hotãrât sã vã ocupaþi maimult de problemele casnice.Dimineaþa aveþi ocazia sãcumpãraþi o casã la un preþ bunsau sã faceþi un schimb avanta-jos. Partenerul de viaþã vãsusþine.

Dacã intenþionaþi sã faceþischimbãri în casã, acum estemomentul, pentru cã vã puteþibaza pe ajutorul celor din jur.Nu vã enervaþi dacã cineva dinprea mult zel vã bate la cap cutot felul de sfaturi.

Nu este recomandabil sã vã pro-gramaþi treburi importante, pen-tru cã pot surveni evenimenteneprevãzute. Dimineaþa aveþi dealergat pentru a rezolva câtevaprobleme ale casei.

Este o zi favorabilã activitãþilorlegate de cãmin ºi de afaceri.Acum este momentul sã vãpuneþi ideile în practicã, mai alescã beneficiaþi ºi de ajutorul fami-liei.

Sunteþi hotãrât sã ieºiþi din tipareºi începeþi o lucrare complexa, lacare vã gândiþi de mult. Puteþisã faceþi schimbãri importante încasã. De asemenea, faceþi câtevadrumuri scurte, în interesul fami-liei.

Se pare cã aveþi problemele denaturã sentimentalã ºi nu esteexclus sã deveniþi melancolic. Vãreveniþi dupã-amiazã, când vãdedicaþi activitãþilor casnice.Puteþi avea succes la lucrãri dereparaþii, zugrãvit, mutat mobilã.Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:20 Ora Regelui (r)11:15 În grãdina Danei (r)11:45 Universul credinþei 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 România vãzutã altfel 17:25 Legendele palatului:Regele Geunchogo 18:05 Legendele palatului:Regele Geunchogo 18:45 Clubul celor caremuncesc în România 18:50 Festivalul Internaþionalde Circ de la Monte-Carlo20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor caremuncesc în România

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Jerry Maguire (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Scandalul majoretelor17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Pasagerul 57 22:00 Strãin la uºa ta23:45 CSI New York0:30 Pasagerul 57 (r)

10:30 Luana Show (r)11:30 Teleshopping 12:00 Viitorul, Azi 12:30 Teleshopping 13:00 Mondenii (r)13:30 Teleshopping 14:00 Cireaºa de pe tort (r)15:00 Focus 15:30 Cu lumea-n cap (r)16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Trãsniþii (r)18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort20:30 Ajutor! Vreau sãslãbesc!

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Cuceritorul13:15 Specialiºti în sãnãtate 13:45 Mica mireasã (r)14:45 Utopia (r)16:15 Poveste de dragoste (r)18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Destine împlinite21:15 Visul Regelui22:30 Fosta mea iubire (r)0:15 ªtiri Naþional TV (r)

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Feriha22:15 WOWbiz0:30 ªtirile Kanal D (r)

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Bunã seara, România

10:45 Teleshopping 11:00 Maricruz (r)12:00 Viaþã de împrumut (r)13:00 Teleshopping 13:30 Viaþã de împrumut (r)14:30 Triumful dragostei15:30 Suflet de gheaþã16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Diamantul nopþii18:30 Maricruz19:30 Viaþã de împrumut21:30 Regina22:30Poveºtiri denoapte23:00Cancan.ro23:30 Îþiordon sã mãiubeºti!0:30 Regina(r)

9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport10:15 Fotbal: Juventus -Roma11:00 ªtirile Digi Sport11:15 Fotbal: Juventus -Roma12:00 ªtirile Digi Sport12:15 Fotbal European13:00 ªtirile Digi Sport13:30 Fotbal: Napoli -Sampdoria14:15 ªtirile Digi Sport14:30 Fotbal: Napoli -Sampdoria15:30 ªtirile Digi Sport16:00 Fotbal: Milan - Atalanta16:45 ªtirile Digi Sport17:00 Fotbal: Milan - Atalanta18:00 Digi Sport Special19:30 ªtirile Digi Sport20:00 Fotbal: Real Madrid

10:00 Knight Rider11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiulmeu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Top Chef 23:00 Un show pãcãtos

Carmen COSMAN - PREDA

Când trenul a ajuns îngara Craiova, a fostdescoperitã grozãvia.Poliþiºtii Postului dePoliþie TransporturiFeroviare Craiova au fostsesizaþi de un revizor cã,la verificarea garnituriitrenului de cãlãtori 2082,care circulã pe relaþiaPetroºani - Târgu Jiu -Filiaºi - Craiova, chiar întoaleta primului vagon, a

fost gãsitun bagajabandonat.Iar bagajuls-a dovedita fi uncopil decare mamalui a încer-cat sãscape. Astfel, într-osacoºã din rafie a fostgãsit un bebeluº care afost transportat cu oambulanþã la Spitalul deUrgenþã Craiova, fiind

internat la clinicade terapie inten-sivã. Bebeluºuleste o fetiþã carecântãrea când a

fost gãsitã 2,260 kilo-grame, avea 46 de cen-timetri ºi era nãscutã detrei-patru zile, mamaacesteia nefiind asistatã lanaºtere. Acum, oameniilegii încearcã sã dea deurma celei care a aduscopilul pe lume, iar maiapoi l-a abandonat ca peun bagaj nefolositor.Dacã va fi gãsitã, femeia

va fi cercetatã pentru reletratamente aplicateminorului ºi abandon.

Anul trecut, o faptãsimilarã a îngrozitmunicipiul Petroºani. Otânãrã de numai 21 deani a nãscut singurãacasã, apoi s-a desco-torosit de el ca de unobiect nefolositor. Laaruncat la ghena degunoi învelit doar în niºtecârpe murdare, dar unangajat de la Serviciul deSalubritate l-a auzit ºi l-asalvat. O perioadãbebeluºul a stat într-uncentru de plasament dinHunedoara, iar acum aajuns la bunica lui acasã.Tânãra se aflã laînchisoare, unde are deispãºit 6 ani de detenþie,asta dupã ce fapta ei i-aîngrozit ºi pe anchetatoriicare au spus cã tânãraare cu adevãrat profilulunei criminale.

Carmen COSMAN - PREDA

La Petroºani, pe strada Cloºca, unechipaj al poliþiei rutiere a identificat întrafic un pseudo-ºofer în vârstã de 23 deani, care se urcase la volan deºi nu aveapermis de conducere.

La Petrila, în schimb, un ºofer de 46 deani a ieºit ziua în amiaza mare cu maºinape drumum public deºi bãuse.

Când a fost prins de poliþiºti, bãrbatulavea o concentraþie alcoolicã în aerul expi-rat de 0,56 mg/l.


VÂNZÃRIVând teren intravilan,

zona Valea Ungurului -Vulcan, în suprafaþã de2600 mp. Acces auto,aproape de DN66, cu util-itãþi. Preþ, 8 euro/mp, nego-ciabil. Contact0722448428.

Vând teren intravilan însuprafaþã de 800 mp în zona parcBrãdet. Contact 0727150264.Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zonaPoarta 2 Gerom la stradã. Relaþiila 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în

Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr.2A, realizatã ºi finisatã în 2000cu toate utilitãþile: apã, gaze,canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.Suprafaþã de teren 800 mp.Anexe: beci suprafaþã de 30 mp,garaj dublu pentru 2 autoturisme.Preþ negociabil. Telefon:0727/874 449

NATALIA ARENEVOIE DE

NOI!Ar fi vrut sã fie în banca de la

ºcoala din Petrila, dar acum e la spi-tal. Natalia e un copil de 11 ani, dinPetrila, premiantã, dar care trãieºteo dramã ce o þine imobilizatã într-ocapcanã. Copilãria ei depinde de8.000 de euro, pe care familia sanu îi are. Totul s-a întâmplat într-ozi fatidicã, atunci când era împreunãcu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferulunui TIR i-a izbit în plin. A stat sãp-tãmâni în spital, iar acum arenevoie de o protezã, ca sã poatã fidin nou copilul premiant, de carepãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat:politraumatism cranio-cerebral, darºi un traumatism toraco-abdominal.Abia luase premiul I la un concursdenumit “Centura mea de siguranþã”ºi s-a trezit imobilizatã la pat.Tragicul sãu destin ar putea firemodelat, dacã o ajutãm. Nataliaare nevoie de o protezã ce se fab-ricã doar în Elveþia ºi în aceste zile ela un spital din Bucureºti, undeaºteaptã ca pãrinþii sãi sã facãimposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!Nr. Cont

5675710247959RON01 BANCPOSTTitular cont: Bãran Mariana

Haideþi sã oajutãm pe Andreea

sã trãiascã!Andreea Matei, are 14 ani ºi

învaþã la ªcoala Gimnazialãnumãrul 7 din Petroºani. Recentdoctorii au diagnosticat-o culeucemie acutã limfoblasticã. Înprezent fetiþa este internatã însecþia de Oncopediatrie aSpitalului Louis Þurcanu dinTimiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca,Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament estepeste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-iofere o ºansã la viaþã Andreeipot dona în contul:4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

COMEMORARE

Familia Chirculescudin Vulcan anunþã cuadâncã durere cã îndata de 3 ianuarie s-au împlinit8 ani de când ne-apãrãsit pentru totdeauna, la nici 55de ani de viaþã,

VALERIU BÎRGÃU,

fost preºedinte alUniunii Scriitorilor dinjudeþul Hunedoara, unom ºi un prietendeosebit.

Dumnezeu sã-l odihneascã

în pace!

Dosare penale pentru„zmeii ºoselelor”

S-au crezut zmei pe ºosele dar s-au ales cu

dosare penale dupã ce poliþiºtiii-au gãsit în culpã.

Încã o mamã inconºtientã

Bebeluº abandonat în trenul Petroºani - Craiova

P oliþiºtii încearcã din rãsputeri sã dea de urma femeiicare, chiar la începutul acestui an, ºi-a abandonat

bebeluºul în toaleta unui tren care mergea de la Petroºani laCraiova. Oamenii legii nu exclud posibilitatea ca aceasta sã fiedin judeþul Hunedoara ºi fac cercetãri pe tot traseul trenului.

Monika BACIU

”O problemã ridi-catã de cãtrereprezentanþiiAutoritãþilor Locale afost lipsa personaluluimedical specializat. Învederea creãrii contex-tului acestei special-izãri a decis cã estenecesarã regândireaLegii 95/2006 privindreform în domeniulsãnãtãþii. În acelaºitimp, pe partea leg-islativã MinisterulSãnãtãþii lucreazã lamodificarea legiiprivind rãspundereacivilã pentru a crea uncadru favorabil turis-mului balnear”, searatã în documenteleMinisteruluiTurismului.

Responsabilii minis-terului de resort au în

vedere aplicarea aimultor mãsuri pentrurevigorarea turisticã astaþiunilor balneocli-materice.

Aceºtia au învedere îmbunãtãþireapoliticii de recrutare apersonalului în funcþiede nevoile de dez-voltare a staþiunilor,ghizi, animatori, trans-latori. În sprijinulforþei de muncã seurmãreºte creareaunor programe de for-mare profesionalã pebaze de tratament.

În acelaºi timp,pentru a facilita dez-voltarea pe specificulstaþiunilor ºi pentru apromova o paletã vari-atã de servicii de trata-ment balnear seintenþioneazã for-marea de pachete tur-istice naþionale.

”Aceastã definire apachetelor va face capromovarea cu aju-torul agenþiilor de tur-ism sã se realizezeîntr-un mod mai efi-cient atât pe planintern cât ºi inter-naþional. Aceastãiniþiativã va fi urmatãºi de crearea unorpachete adresate turis-mului social, mãrindastfel accesul la aceste

programe, dar ºi pre-lungind perioada deocupare a bazelor tur-istice”, se mai aratã îndocumentele minis-terului. ReprezentanþiiMinisterului Turismuluipoartã discuþii cu ceide la Sãnãtate pentrua integra tratamentelebalneare în actul med-ical.

”Pentru a veni însprijinul promovãriiacestui tip de turismde niºã se doreºtecrearea unui ghid pen-tru turism de sãnãtate.Pe de altã parte seurmãreºte inte-grarea trata-mentelor balneare

în actul medical învederea inversãriiaccentului spre pre-venþie ºi întreþinere caºi urmare reducere astresului asupra sis-temului medical con-venþional. ”, se maiaratã în document.

Astfel, la sfârºitulanului trecut (2013-n.r.) la Târgu Mureº aavut loc Forumul deSãnãtate unde s-aurmãrit elaborareaunui plan de infor-mare a medicilor defamilie cu privire laoferta de turism balnear atât pentruparticipanþii din þarã

cât ºi pentru cei dinstrãinãtate.

La nivelul judeþuluiHunedoara se gãseºtestaþiunea balneoclima-tericã Geoagiu Bãi.Apele minerale dinstaþiunea Geoagiu Baisunt termale ºimezotermale, bicar-bonate, calcice, mag-neziene cu urme defier ºi hidrogen sulfu-rat, hipotone, car-bogazoase ºi cu ouºoarã radioactivitate.Apele mezotermaleminerale ale staþiuniiGeoagiu Bai se folos-esc în curã internã ºiîn curã externã.


DianaMITRACHE

Încãlzirea globalã ºi-a fãcut simþitãprezenþa în toate staþi-unile de munte dinzona Vãii Jiului ºi cugreu se mai poateschia acum. Aºa seexplicã ºi numãrulmare al accidentelorcare se produc înzonele cu zãpadã,acolo unde se înghe-suie toþi sã schieze ºise lovesc unii de alþii.În plus, dacã nu suntatenþi, se accidenteazã

ºi la teleschiuri ºi caddin cauza pâlcurilor cupãmânt. „În douã sãp-tãmâni, între Crãciunºi Revelion, am avutpeste 40 de accidente,iar ambulanþele auvenit aici în munte devreo 20 de ori lacazuri destul de grave.Am avut cel puþin 4traumatisme cranio-cerebrale grave, multeentorse, dar ºi lovituridure la coloana verte-bralã. Sunt mulþischiori, puþine locuricu zãpadã ºi de aceeae aglomeraþie mare.

Se lovesc ºi la teleschi,unii coboarã mai sus,alþii mai jos ºi setrezesc cu crosele de

la teleschi în cap. Ecumplit de greu sãfacem faþã ºi totul dinlipsa zãpezii, pentrucã nu putem interziceschiatul, atâta timp câtaceºti oameni au venitspecial pentru asta dedeparte”, a declaratGeorge Resiga, ºefulSalvanmont Straja.

De vremea preacaldã se plâng ºicabanierii, care spuncã au constatat unfenomen ciudat.

„E mai cald înmunte, decât jos înoraº. S-a constatat înacest sezon o inversi-une a temperaturilor,ceva ce pânã acum nuîntâlneam decât foarterar. Nu mai ºtim ce sãfacem sã se simtã bineturiºtii. I-am dus laPeºtera Bolii, i-amplimbat spreTransalpina, am tãiatporcul cu ei ºi i-amantrenat în pregãtireagrãtarelor afarã, ca sã

uite cã nu prea ezãpadã”, recunosccabanierii, iar ter-mometrele le confirmãteoria. În oraº, sâm-bãtã la prânz erau 4C, în timp ce înStraja, temperaturaurcase la 7 C.

Nici în staþiunea deschi Transalpina nu afost prea bine ºi totdin cauzã cã zãpada afost puþinã ºi ziua setopeºte tot ceea cereuºesc sã acoperetunurile folosite lamaxim pe timpulnopþii. Cu toate aces-tea, mii de oameni auurcat frecvent ºi înaceastã staþiune deschi, pentru a schia,atât cât s-a putut.

Cabanierii, dar ºisalvamontiºtii sperã sãningã ºi asta s-arputea întâmpla abiapeste vreo douã sãp-tãmâni, când suntanunþate temperaturimai scãzute ºi precipi-taþii în zone de munte.

Turism medical la Geoagiu BãiS taþiunile balneoclimaterice, lipsã de personal.

Responsabilii Ministerului Turismului au în vederedezvoltarea turismului balneoclimateric, însã au fostidentificate anumite neajunsuri. Este vorba de lipsapersonalului calificat în domeniu.

Mii de turiºti, zeci de accidentaþi ºi puþinã zãpadã

M ii de turºiti au urcat la munte ºi-au fãcut rezervãri din timp ºi s-au trezit înghesuiþi pe

câteva petice de zãpadã, acoperitã din loc în loc cu pâl-curi de pãmânt. Asta, deºi administratorii pârtiilor s-aucãznit ºi o fac ºi în continuare, în fiecare noapte sãcreeze zãpada artificialã. Fãrã succes, însã, recunoscînvinºi cu toþii, deoarece, „ce facem noapte pe pârtii, oia la vale sub formã de apã, ziua la soare”.

CVJ Nr 523 luni 6 ianuarie 2014

Documents

Transcript of CVJ Nr 523 luni 6 ianuarie 2014