CVJ Nr 1015, Vineri 8 ianuarie 2016

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 1015

Vineri, 8 Ianuarie 2016

C omplexul Energetic Hunedoara a intrat în insolvenþã. Instanþade la Tribunalul Hunedoara a admis cererea debitoarei, în

speþã Complexul Energetic Hunedoara. Pe rolul instanþei au fostdepuse douã dosare de judecatã, unul din partea CEH care îºi cerea insolvenþa ºi cel de-al doilea din partea creditorilor. Cele douã dosare au fost conexate. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Dupã ce a reabilitatartera rutierã din zonaIscroni de pe DN66A, CNADNR amontat ºi indicatoare.Drumul este înþesat cutot ce trebuie ºi maiales cu ceea ce nu nemai trebuie, sau mai

exact, cu indicatoarece duc spre nicãeri.Asta pentru cã pe elescrie clar „MinaAninoasa”. Mai mult,indicatoarele ne spunºi în metri cât avemde parcurs pânã laobiectivul, care cândva s-a vrut unulturistic. Mina Aninoasanu mai existã, iarpreºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara,Adrian David, carelocuieºte în Aninoasa,a spus cã va sesizaCNADNR. „Ca multealte obiective, care neaduc aminte de operioadã în care ValeaJiului era mai prosperãdin punct de vedereindustrial, eu cred cã ºiaceasta este o greºealã.

Mie, personal, îmiaduce un zâmbet pebuze, nostalgic, pentrucã, pentru mineînseamnã un pic maimult mina Aninoasa,decât pentru cei carenu locuiesc în oraº. Osã propun CNADNR-ului sã le înlocuiascã,pentru cã mai degrabãmã aºteptam la unindicator care sã neîndrepte spre CentrulOraºului, nu spre fostulcentru al oraºului”, aspus Adrian David,preºedinteleC.J.Hunedoara.

Ultimul vagon dehuilã a fost scos dinmina Aninoasa în 17 aprilie 2006, iar întimp, deºi s-a vrut unobiectiv turistic, nu a

mai ajuns decât oruinã.

Proiectul de ecologizare a MineiAninoasa ºi transfor-mare a unei pãrþi înmuzeu a fost evaluat la2,2 milioane de dolariºi urma sã fie finanþatîn proporþie de 85%de Banca Mondialã, în timp ce GuvernulRomâniei avea deachitat o cotã de 15%pentru finanþarealucrãrilor, dar nici peaceºtia nu i-a mai dat.

Astea fiind spuse,niciun turist nu ar fiacum interesat de niºte ruine, aºa încâtindicatoarele rutieresunt de-a dreptul hilare.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

La Petroºani, responsabilii de la Biroul deImpozite ºi Taxe spun cãsistemul va fi operaþional dela mijlocul lunii ianuarie ºicã abia de atunci populaþiase poate prezenta sã îºiachite dãrile.

„Încasarea impozitelorpe anul acesta va începe pedata de 14 ianuarie, iar toþibeneficiarii de scutiri vortrebui, ca de altfel toþi ceicare au clãdiri sã depunã ocerere în care sã specificecã acestea sunt cu destinaþia rezidenþialã, saunerezidenþialã”, a spus Alin Gal, ºeful Serviciului deImpozite ºi Taxe locale dela Petroºani.

La Lupeni, spre exemplu, serviciul va fioperaþional cu o zi maitârziu faþã de Petroºani.

„Programul va fi fãcut pânã în data de 15 ianuarie ºi, dupã aceastãdatã, se pot plãti taxele ºiimpozitele. Dar, îmbucurã-tor este cã la noi taxele aurãmas la cuantumul minimposibil, dar, cu precizareacã, prin noul cod fiscal,vom plãti ºi terenul de subclãdiri”, a precizat CornelResmeriþã, primarulmunicipiului Lupeni.

Cei care fac parte dingrupele ce sunt scutite, trebuie sã vinã sã com-pleteze la serviciile aferente,o declaraþie. „Persoane fizice scutite sunt cele cugradul I de handicap, ori cugradul II ºi pensionarii acãror venituri pe mebru defamilie nu depãºesc 700 delei”, a mai adãugat Alin Gal.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

Când putem plãtiimpozitele ºi taxele?C ine vrea sã îºi achite taxele locale mai are de

aºteptat o sãptãmânã cel puþin. Abia apoi vafi operaþional sistemul de colectare al dãrilor localeºi tot pânã atunci se fac ºi demersurile necesareplãþii on line. De precizat cã trebuie sã depuneþicereri, dacã vã încadraþi în categoriile ce sunt scutite de plãþile impozitelor ºi taxelor locale.

S unt nu mai puþin de 5 indicatoaremontate pe DN 66A care te trimit

nicãieri. Pãi cum altfel, dacã pe ele scrieMina Aninoasa, un obiectiv, care nu areuºit sã ajungã nici turistic, nici industrialºi care a dispãrut în 17 aprilie 2006.CNADNR, însã, nu a aflat asta pânã acum.

Fãrã numãr, spre nicãieri

INSOLVENÞÃCEH A INTRAT ÎN

T axa pe stâlp,bir pentru

societãþi. În urmãcu doi ani Guvernula impus o taxã pentru construcþiilespeciale.

Astfel, toþi agenþiieconomici care deþinconstrucþii din aceastãcategorie trebuie sãplãteascã o taxã spe-cialã.

A paServ, taxãde 1400 de lei

Nici societatea deapã din Valea Jiului nua fost scutitã de la plataacestei taxe. ApaServ

Valea Jiului are de plãtito taxã de aproximativ1500 de lei.

“Taxa pe stâlp etsecalculatã undeva la1400 de lei. Suma nudiferã cu mult faþã deanul trecut”, a declaratAdriana Dãian, ºefServiciu Juridic încadrul SC ApaServValea Jiului.

Sunt considerateconstructii specialesonde de þiþei, gaze,sare, platforme de forajmarin, centrale hidro-electrice, termoelec-trice, nuclearoelectrice,staþii de transformare ºide conexiuni, precum ºiclãdirile ºi construcþiile

speciale anexe ale aces-tora, posturi de trans-formare, reþele aerienede transport ºi dis-tribuþie a energiei elec-trice ºi stâlpii aferenþiacestora, cabluri subterane de transport,instalaþii electrice.

Tot în aceastã cate-gorie intrã ºi canalizãriºi reþele de telecomuni-caþii subterane ºiaeriene, cãi de rulare,de incintã sau exte-rioare, galerii subtera-ne, planuri înclinatesubterane ºi rampe depuþ, puþuri de minã,coºuri de fum, turnuride racire, baraje ºi construcþii accesorii,

diguri, construcþii-anexe, de imbunatatirifunciare, porturi, canalenavigabile cu ecluzele ºistaþiile de pompareaferente canalelor,poduri, viaducte, apeducte ºi tuneluri,reþele ºi conducte pen-tru transportul sau dis-tribuþia apei, produselorpetroliere, gazelor ºilichidelor industriale,reþele ºi conducte determoficare ºi reþele decanalizare, terasamente,platforme betonate,împrejmuiri, instalaþiitehnologice, rezervoareºi bazine pentru depozitare.

Monika BACIU Monika BACIU

“Sunt sancþinuimanageriale, bineînþe-les. Adicã, acest obiec-tiv va fi unul urmãrit încontractul de manage-ment ºi evident cãvom þine cont de per-formanþa obþinutã. Încazul în care aceastãperformanþã nu poatefi obþinutã, cum v-amspus, trebuie sã existescrisori de justificare,de motivare, o nouãstructurare a bugetuluiaprobatã de guvern.Deci, vom urmãri procesul aºa încât sãvedem dacã existãmotivele obiective pen-tru care nu poate fiobþinut acest rezultatsau sunt deficienþe demanagement ºi atunciputem interveni peparcurs, nu la finalulanului. De aceea vãdãdeam exemplul cubugetele aprobate lafinalul anului, când nuprea mai poþi interveni

managerialsau nu mai interviideloc. Acest lucru vremsã-l evitãm ºi unul dinobiectivele pe care leurmãrim este reduc-erea arieratelor. Suntmai multe, sunt maimulte obiective demanagement pe carele va avea un adminis-trator al unei companiide stat ºi rolul minis-terelor este sã ges-tioneze adecvat pentrua atinge acest procent,sã gestioneze capaci-tatea întreprinderilor însubordine pentru caacest procent sã fieatins pânã în final”, adeclarat Dan Suciu,

purtã-torul de

cuvânt al Guvernului. Prin memorandumul

adoptat de Guvern seprevede reducerea ari-eratelor companiilor destat cu 15 procente.

“Acest memoran-dum prevede o modalitate de inter-pretare a bugetului devenituri ºi cheltuieli aîntreprinderilor ca uninstrument de respon-sabilitate la nivelulguvernului, aºa încâtguvernul poate sã uti-lizeze ºi poate sã aibão viziune mai completãasupra acestui instru-ment de lucru, pentrucã existã, prin

memorandum, niºterecomandãri, dacãvreþi, imperative,care susþin careducerea plãþilorrestante, a arierate-

lor, sã fie un obiec-tiv fundamental în

realizarea bugetelorcompaniilor respective.Avem o þintã de redu-cere de 15% a plãþilorrestante faþã de celeprogramate la sfârºitulanului 2015.Modalitatea prin carepoate fi calculat acestprocent este unacumulativã pentrutoate companiile aflateîn subordinea unuiminister, adicã una dintre companii poatesã aibã o reducere aarieratelor mai marede 15%, alta mai micã,dar media pe minis-terul respectiv sau peunitatea administrativãcare gestioneazã com-paniile respective, dacã

aceasta este situaþia,trebuie sã fie de 15%,deci lasã o anumitãflexibilitate la nivelulministerelor pentru calcularea acestorreduceri de arierate.De asemenea, suntluate în calcul câtevaelemente de cuantifi-care ºi mãsuri manage-riale pentru utilizareaacestui instrument, cese întâmplã în cazuldepãºirii limitei, adicãtrebuie o anumitã justi-ficare, trebuie aprobatãla nivelul guvernului,trebuie luate ºi cuantifi-cate ºi clarificatemãsurile concrete dereducere a arieratelorpentru a fi siguri cã seîntâmplã acest lucru,deci va fi un proces demonitorizare ºi deinventariere a planuluiprin care arieratele vorfi reduse”, a mai sub-liniat Suciu.

Guvernul a aprobatun memorandum cumãsuri ce trebuie avuteîn vedere la elaborareabugetelor de venituri ºicheltuieli pe anul 2016ale operatorilor eco-nomici cu capital saupatrimoniu deþinutdirect sau indirect destat, cãrora li se aplicãprevederile Ordonanþei

Guvernului nr.26/2013.

Aceste mãsuri auscopul sã contribuie laîntãrirea disciplineifinanciare a acestoroperatori economici.

Astfel, la elaborareabugetelor de venituri ºicheltuieli pe anul2016, se va avea învedere reducea plãþilorrestante, astfel încât lafinele anului 2016acestea sã fie diminuatecu minimum 15% faþãde cele programate la31 decembrie 2015.

Organele adminis-traþiei publice centralepot aproba reducereasau eliminarea plãþilorrestante la operatoriieconomici aflaþiîn subordinea, în coordonarea sau înportofoliul acestora ºiîn alte procente, astfelîncât reducerea plãþilorrestante cumulate pentru aceºti operatorisã respecte procentulde 15%.

Organele administraþiei publicecentrale pot depãºilimita plãþilor restantecumulate în cazuritemeinic justificate, cuaprobarea de cãtreGuvern, prin memorandum.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 Ianuarie 20162 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Managerii companiilor de stat, sancþionaþi pentru indisciplina financiarãM anagerii companiilor de stat vor fi traºi la rãspundere de Guvern. Companiile de

stat sunt prãduite atât din interior cât ºi din exterior. Cel mai elocvent exempluîn acest caz este cel al Complexului Energetic Hunedoara care în decursul a trei ani aajuns la performanþa de a înregistra datorii de 1,2 miliarde de lei. Guvernul condus deDacian Cioloº vrea sã îi sancþioneze pe managerii acestor companii.

ApaServ plãteºte 1400 de lei, taxa pe ccoonnssttrruuccþþ ii ii llee ssppeecciiaallee

“Admite cererea formulatã de cãtre debitoarea SocietateaComplexul EnergeticHunedoara SA.Dispune deschidereaprocedurii generale ainsolvenþei împotrivadebitoarea SocietateaComplexul EnergeticHunedoara SA. Întemeiul disp.art.66 al.7din Legea 85/2014 dispune conexareadosarului nr. 2503/97/2015 alTribunalului Hunedoarala prezentul dosar.Desemneazã în calitatede administrator judiciarprovizoriu în prezentacauzã Casa deInsolvenþã GMC, avândo remuneraþie provi-zorie de 3.000 lei pen-tru întreaga procedurãurmând a îndepliniatribuþiile prev. de art.58-59 ºi art.100 dinLegea nr.85/2014 ºiorice atribuþii prevãzutede lege stabilite dejudecãtorul - sindic îninteresul procedurii. Iaact cã în prezenta cauzãau fost înregistratecererile de deschidere aprocedurii insolvenþeifaþã de debitoareaSocietatea ComplexulEnergetic HunedoaraSA de cãtre urmãtorii

creditori: - SC InstalComimpex 2006 SRLDeva,jud.Hunedoara, -SC UPSRM SAPetroºani, jud.Hunedoara, SCUPSROM Industry SRLTg.Jiu,jud.Gorj, SCFortex FoodDistributions SRLPetroºani, jud.Hunedoara, SCTelecerna SRLDeva,jud.Hunedoara, -SC Artego SA TG.Jiu,jud.Gorj, SC MeridianElectro Construct SRLPiteºti,jud.Argeº, SC Devatrans SRLDeva, jud.Hunedoara,SC Deloitte ConsultanþãSRL Bucureºti ºi Muºatºi Asociaþii SPARL (înconsorþiu) SC ThicIzolaþii Termice SRLPaºcani, jud. Iaºi, SCMessystech SRLBucureºti, SCUPSROM Industry SRLPetroºani, jud.Hunedoara, Grupul deReparaþii Industriale ºiMontaj Excavatoare X(G.R.I.M.E.X) Tg.Jiu.SC Armor Security SRLCriºcior - în insolvenþãprin adm. jud. CAPISonoc, SC ConstantinGrup SRL Bucureºti, -SC Hidroconstrucþia SABucureºti , SC EnergoMontaj SA Bucureºti,

SC Lazãr CompanySRL Deva.

În baza art.66 al.6 ,teza II din Legea85/2014 cererile formulate de creditoriimai sus menþionaþidevin declaraþii de creanþã în prezentacauzã”, a declarat pentru CRONICA VÃIIJIULUI, Ildiko Glãman,purtãtor de cuvânt alTribunalului Hunedoara.

În tot acest timp maimulte societãþi carepânã acum au solicitatinsolvenþa CEH, aurenunþat la procedurã.

“Ia act de renunþareala judecatã a cererilor dedeschidere a proceduriiinsolvenþei împotrivadebitoarei SocietateaComplexul EnergeticHunedoara SA formu-late de cãtre creditorii : -SC Romlink –InvestSRL Miercurea Ciuc,jud. Harghita, SCArteca Jilava SA Jilava,jud. Ilfov, - Boºtinã ºiAsociaþii SPRLBucureºti (actualMocanu ºi AsociaþiiSPRL ), SC Delta PlusTrading Piteºti, jud.Argeº, SC MeridianElectroconstruct SRLPiteºti, (înregistratã la27.05.2015), SC

Brenntag SRL Chiajna,jud. Ilfov, Ureserv SABrãdet, jud. Gorj, SC Grupul IndustrialElectrocontact SABotoºani, jud.Botoºani,În baza art.59 al.3 dinLegea nr.85/2014 fixeazã termen de controlla data de 04.05.2016 .

Prezenta minutã secomunicã de îndatãadministratorului judiciarprovizoriu desemnat încauzã,iar hotãrârea secomunicã ºi OficiuluiRegistrului Comerþuluide pe lângã TribunalulHunedoara pentru publicare în BPI”, searatã în soluþia instanþei.

Liderul de sindicatAdrian Jurca a depus ointervenþie la TribunalulHunedoara prin caresolicita instanþei sã nuadmitã deschiderea pro-cedurii de insolvenþã aComplexului EnergeticHunedoara. Magistraþiiau respins cererea acestuia.

“Respinge cererea de intervenþie în interespropriu formulatã deSindicatul „Noroc Bun”,faþã de cererea debitoarei SocietateaComplexul EnergeticHunedoara SA dedeschidere a procedurii

insolvenþei”, a mai precizat sursa citatã.

Pãrþile au termen de7 zile pentru a face apelîn condiþile în care suntnemulþumite desentinþã.

Complexul EnergeticHunedoara a acumulatîn trei ani defuncþionare datorii de1,2 miliarde de lei.

I nsolvenþa artrebui sã scoatã

la luminã haiduciilede la CEH

Senatorul Vãii Jiuluiva cere administratoruluispecial stabilit în urmadeclarãrii insolvenþeiComplexului EnergeticHunedoara sã prezinteun raport minuþios încare sã fie evidenþiatecauzele care au dus pemarginea prãpastieicompania energeticã.

Senatorul UNPR dinValea Jiului, HaralambieVochiþoiu, va iniþia odezbatere pe aceastãtemã ºi considerã cãminerii, energeticieniicât ºi opinia publicã,trebuie sã afle motivelepentru care o industriecare asigurã pâinea zilnicã a mii de familii

din judeþ este în colaps.„Administratorul specialeste obligat sã prezinteun raport de ce s-aajuns în aceastã situaþie,pentru cã omul vrea sãcunoascã cui datoreazãstarea aceasta delucruri. Aºadar, voisolicita celor care vorveni sã administreze,administratorului care vafi numit, sã ancheteze ºi sã prezinte opinieipublice ºi instituþiilorabilitate ale statuluiexact, cu detalii, ce s-aîntâmplat ºi de ce s-aajuns aici”, a declaratHaralambie Vochiþoiu.Parlamentarul spune cãa urmãrit atent situaþiade la ComplexulEnergetic Hunedoara ºiîn mare parte se ºtiucauzele ºi cine a condusspre dezastru compania.

„Nu noi trebuie sãstabilim asta ci cei înmãsurã”, mai spunesenatorul. Companiahunedoreanã a cerutintrarea în insolvenþãpentru a se putea punela adãpost de creditori,iar cererea a ajuns pemasa magistraþilor de laTribunalul Hunedoara.

Monika BACIUMonika BACIUMaximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 Ianuarie 2016 Actualitate 3

S istemul de termoficarea înregistrat disfunc-

þionalitãþi joi ºi la Petroºani.Alimentarea cu energie ter-micã în sistem centralizat a fost întreruptã, dupã ce,cu o zi în urmã, a fost sistatã alimentarea înmunicipiul Vulcan.

Impedimentul a fost generattocmai din vina lucrãrilor de laVulcan. „A fost o întreruperede câteva ore, cât a fost o trecere de apã rece de laParoºeni. Ei au avut o defecþiune anunþatã pe zona

Vulcan, pentru cã acolo suntmulte spãrturi ºi, pe perioadarespectivã, cât s-a intervenit,

acel dop de apã rece a ajunsla Petroºani, în jurul dimineþii.Rãcirea caloriferelor s-a produs timp de câteva ore, iarla prânz au reuºit sã creascãparametrii normali”, a declaratOvidiu Muntean, directorul SCTermoficare Pretroºani.

Conducerea societãþii de termoficare a explicat cãagentul termic face aproxima-tiv 14 ore de la Paroºeni pânãla Petroºani ºi, atât timp cât s-a lucrat între cele douãcapete, respectiv la Vulcan,agentul termic a rãcit timp de5 ore caloriferele.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

CEH A INTRAT ÎN INSOLVENÞÃ C omplexul Energetic Hunedoara a intrat în insolvenþã. Instanþa de la

Tribunalul Hunedoara a admis cererea debitoarei, în speþã ComplexulEnergetic Hunedoara. Pe rolul instanþei au fost depuse douã dosare de judecatã, unul din partea CEH care îºi cerea insolvenþa ºi cel de-al doilea din partea creditorilor. Cele douã dosare au fost conexate.

Termoficarea s-a oprit la Petroºani

4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 Ianuarie 2016 Actualitate 5

PRIMA PREMIERÃ A ANULUI 2016!Sâmbãtã 9 ianuarie 2016, de la ora 18:00.

Vã aºteptãm cu drag!

P ovestea luiRomeo ºi a

Julietei sale continuã pe scena de la Petroºani, cu oadaptare nouã, ce ne va transpuneundeva în esenþaconfruntãriloractuale.

Conflicteleinteretnice sunt ºi eleaduse la suprafaþã, iarregizorul Marius Olteanne promite cã vompleca mai emoþionaþi,gândindu-ne la alegerealui Shakespeare de a-ºiucide personajele celemai îndrãgite, „dar nudegeaba, ci ca un aver-tisment pentru pericolulpe care îl reprezintãneînþelegerea între douã

familii importante. Astãzi putem

adapta la douã naþiuniimportante, la douãetnii importante. A fost un avertisment!Nu le-a omorât de dragul crimei”.

Povestea continuãîntr-un mod neaºteptat,pe alocuri cu glume, pealocuri cu scene plinede învãþãminte ºi o

întreagã distribuþie vineîn premierã sã ne încâteîn cea de a doua zi desâmbãtã din acest an,cu o premierã. Romeonu va fi Romeo, iarAlexandru Cazan, celcare îl interpreteazã,spune cã vom regãsiun personaj haios, aºacum au fost mai toatecele pe care le-a jucatpânã acum.

„Personajul meu nueste Romeo, atât pot sã vã spun. Este, la felca ºi celelalte personajepe care le-am interpre-tat, tot unul simpatic.

Spun doar cã este unfel de experiment, carenu s-a mai fãcut laPetroºani ºi noi sperãmsã iasã bine ºi sã placãpublicului”, a spusAlexandru Cazan.

Nu va fi scena clasicãa balconului în careRomeo ºi Julieta sã îºicânte dragostea, ci unalt fel de scenã în care sunt transpuseprobleme cotidiene.

„Noi încercãm unspectacol, prin carecontinuãm povestea cla-sicã „Romeo ºi Julieta”,pentru cã orice marelegendã nu poate sã se termine brusc. Ea trebuie sã meargã,sã continue ºi vomdescoperi personajelelui Shakespeare, dar ºi

personaje care apar în viziunea nouã, încontinuarea poveºtii. E o viziune parodicãasupra iubirii, dar nuvom râde, nici nu vomplânge, ci, probabil, ne vom emoþiona”, a adãugat ºi MariusOltean, regizorul piesei.

Aºadar, povesteatragicã a celor doiîndrãgoºtiþi din Veronacontinuã sâmbãtã searã,premiera piesei fiind de la ora 18,00. Esteprima premierã din2016, iar actorii neaºteaptã sã gustãm din farmecul luiShakespeare, adaptatdupã povestea luiGrigori Gorin.

DianaDianaMITRACHE MITRACHE

O carte pentrubibliotecile dela sateB ibliotecile de la sate sunt

mereu pline de oamenicare cautã ceva nu de citit.

Veþi fi surprinºi sã vedeþi câþi oamenitrec pragul unei astfel de instituþii, iar în sprijinul lor vin o mânã de oamenidornici sã ajute. Unul dintre cei care ainiþiat aceastã idee ne-a povestit cã înpreajma Crãciunului, când poate cinevaºi-a fãcut curãþenie prin casã, a aruncatun braþ de cãrþi la gunoi. Le-a observatprea târziu, erau ninse ºi nu mai puteaufi citite niciodatã. Atunci a apãrut ideeade a dona cãrþile celor care au nevoiede ele ºi, sub genericul „Donaþi o carte– o carte pentru bibliotecile de la sate”s-a format ºi un grup de iniþiativã.

Nu ne rãmânem decât sã dãm altoracãrþile ce ne prisosesc, pe care le-amcitit ºi de care poate vrem sã scãpãm,ca sã avem mai mult loc în casã. Întotdeauna se va gãsi cineva dornic são rãsfoiascã ºi sã retrãiascã poveºtiledintre coperþile ei.


A dministraþiaBazinalã de

Apã Jiu a anunþatcã, în ultimele ore,nivelurile râurilor ºipârâurilor din întregbazinul hidrograficJiu s-au aflat subCotele de Apãrare.

Pe râul Jiu nivelurilela staþiile hidrometriceau fost variabile cu tendinþa de creºtere,datoritã efectului cumulat al precipitaþiilorînregistrate, cedãrii apeidin stratul de zãpadã ºievoluþiei formaþiunilorde gheaþã. Nivelurile pe râul Jiu la staþiilehidrometrice se situeazãsub Cotele de Apãrare.

Pe afluenþi ºi celelalte râuri interioare,nivelurile la staþiilehidrometrice, au fost îngeneral staþionare ºiuºor variabile în întreg

bazinul aflat în adminis-trare, cu tendinþa generalã de creºtere.

Creºteri de niveluri ºidebite s-au înregistratpe unele râuri din sudulºi sud-vestul bazinului,ca urmare a precipitaþi-ilor lichide mai însem-nate cantitativ cãzute îninterval, cedãrii apei dinstratul de zãpadã ºievoluþiei formaþiunilorde gheaþã. Nivelurile perâuri la staþiile hidro-metrice se situeazã subCotele de Apãrare.

Formaþiunile de

gheaþã (gheaþã lamaluri, pod de gheaþã,nãboi) existente pemajoritatea râurilor dinbazin s-au menþinut fãrãmodificãri importantepe cele situate în zonamontanã, iar pe cele situate în sudul ºi sud-vestul bazinului au fostîn restrângere, diminua-re, pânã la eliminare,prin evoluþia lor producând variaþii deniveluri ºi debite pe anumite sectoare de râu:

• gheaþã mal:Bãrbãteni, Livezeni,

Taia, Dãrãneºti, PeºteraBolii, Maleia, Polatiºte(HD)

• pod gheaþã cu ochiuri– Jiu am. Rostovanu,Câmpu lui Neag, Lonea -Jiu, Jiet(HD.

• pod de gheaþã continuu: Lazãru, Buta,Rostovanu (HD),.

Conform prognozeielaborate deCompartimentulPrognoze Bazinale alA.B.A. Jiu, precum ºide INHGA-CNPH, debitele vor fi încreºtere. Ca urmare aprecipitaþiilor lichideprognozate, a creºteriitemperaturilor diurne,cedãrii apei din stratulde zãpadã ºi evoluþieiformaþiunilor de gheaþãse pot produce creºteride niveluri ºi debite peunele râuri din intregbazinul hidrografic.


“Guvernul Românieine-a transmis pentrualocare cãtre UAT-uriaproximativ 17 milioa-ne de lei pentru echili-brarea bugetelor ºiaproximativ 10 milioa-ne de lei pentru drumuri judeþene ºi dru-muri comunale. Legat

de drumurile judeþene ºicele comunale nu vomrepartiza, voi propuneconsilierilor ca toatãsuma sã intre în bugetulConsiliului Judeþean ºisã gândim un planobiectiv de întreþinere ºiinvetiþii pe drumurijudeþene, iar în ceea ce

priveºte alocãrile dincotele defalcate pentruechilibrare voi propuneconsilierilor câteva criterii absolut obiectivepentru repartiþia lor,respectiv asigurareaplãþii arieratelor UAT-urilor, apoii asigurareabunei funcþionãri a

plãþii salariilor ºi aplãþilor utilitãþilor pentru fiecare primãrie,apoi plata împrumu-turilor externe angajatede cãtre primari ºi ceeace ne rãmâne banii vor

fi alocaþi pentru pro-gramele de dezvoltare”,a declarat AdrianDavid, preºedinteleCJH.

ªi administraþiilelocale din Valea Jiuluivor beneficia de fon-duri, doar deocamdatãnu au fost stabilitesumele care le revinprimãriilor.

“Pe acest algoritmvor veni bani ºi în ValeaJiului, însã nu ºtiu încã

sumele. Propunerilesunt la direcþia econo-micã, iar votul final îlau consilierii”, a maisubliniat David.

Consiliul JudeþeanHunedoara se vaîntruni astãzi în ºedinþãextraordinarã pentru aaproba, în mod special,alocãrile financiarecãtre municipii, oraºe ºicomune pentru echili-brarea bugetelor locale.


Centura, reabilitatãpe tronsoaneA proximativ 3 kilometri din ºoseaua de

centurã a municipiului Petroºani vor fireabilitaþi în acest an. Municipalitatea de laPetroºani s-a asociat cu Consiliul Judeþean,iar din suma alocatã pentru aceastã lucrare,anul acesta se va reabilita porþiunea cuprinsã între staþiile de benzinã dinAeroport ºi sensul giratoriu cu avion.

“Drumul de centurã e aproape rezolvat. ConsiliulJudeþean ne-a alocat aproape 12 miliarde (lei vechi-n.r.), iar pentru cã este lucrare de investiþii, banii vorfi cuprinºi în bugetul din 2016 pentru tronsonulcuprins între zona staþiilor de benzinã OMV ºi

sensul giratoriu unde este avionul. Acesta este tron-sonul pe care se va lucra anul acesta. Anul viitorvom face celãlalt tronson. Lucrãrile se desfãºoarãîmpreunã cu Consiliul Judeþean. Ei pun jumãtatedin bani, noi punem jumãtate din bani”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

În ceea ce priveºte cealaltã porþiune, lucrãrile voravea loc anul viitor. Modernizarea ºoselei de centurãimplicã costuri foarte ridicate, astfel cã municipali-tatea de la Petroºani s-a asociat cu instituþiajudeþeanã pentru implementarea acestui proiect.Ministerul Transporturilor a pasat responsabilitateadrumului în grija autoritãþilor publice.


Datoriilejudeþului au crescut cu 3 milioaneîn 11 luniD e la 11.570.000 la

14.370.000 de lei auajuns arieratele judeþuluiHunedoara în 11 luni aleanului trecut.

Potrivit buletinului MinisteruluiFinanþelor Publice, în perioadaianuarie-noiembrie 2015 ariera-

tele judeþului Hunedoara au crescut cu aproape 4 milioanede lei. Astfel, dacã la începutulanului trecut, administraþiilelocale din judeþul Hunedoaraînregistrau arierate în valoare de11,5 milioane de lei, în lunanoiembrie acestea au ajuns la14,3 milioane de lei. În luna

martie a anului trecut arieratelejudeþului Hunedoara au ajuns la13,48 de milioane, iar apoi s-aînregistrat o scãdere pânã înluna iulie când acestea au ajunsla 12 milioane de lei.

În luna noiembrie a anului trecut, arieratele judeþuluiHunedoara au ajuns la 14,37 demilioane de lei. De precizat estefaptul cã în luna decembrie,Executivul a aprobat alocareasumei de 5.919.000 lei pentruplata arieratelor municipiuluiLupeni, 1,72 mii lei pentrumunicipiul Vulcan ºi 215,60 miilei pentru oraºul Petrila. Astfel, ari-eratele judeþului se vor mai reducecu încã aproape 6 milioane de lei.

Monika BACIU Monika BACIU

M are iubitor deschi, un turist

din Republica Moldovaaflat în vacanþã înStaþiunea Straja acerut ajutorul salva-montiºtilor pentru a ficoborât de pe pârtiepânã la baza staþiunii.

Bãrbatul a fãcut maimulte ture de pârtie chiardacã are o protezã la unuldintre membrele infe-rioare. ªi chiar dacãstãpâneºte foarte bineschiul, omul ºi-a dateseama cã este preaepuizat ºi ar putea sã-i

punã în pericol pe ceilalþischiori, dacã va încerca sãcoboare singur. Aºa cã acerut ajutor salvatorilormontani care au plecatimediat dupã el ºi l-auadus în siguranþã la bazapârtiei, în staþiune.

Salvamontiºtii dinStraja au fost plãcutsuprinºi de educaþia turis-

tului moldovean, care s-agândit înainte de toate ºila siguranþa celorlalþischiori aflaþi în staþiune.“Turist din RepublicaMoldova, un mare iubitorde schi a dorit sã practiceacest sport pe pârtiile dinStraja, cu toate cã lamembrul inferior are oprotezã. În urma epuizãria solicitat echipaSalvamont, în vedereaevacuãrii cu akya de pedomeniul schiabil.Respect pentru oameni cuaºa voinþã”, au spus salva-torii montani din Straja.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

HAIDEÞI LA TEATRU„Romeo ºi Julieta, povestea continuã”

Un schior moldovean a câºtigat respectul salvamontiºtilor din Straja

Vin bani pentru Valea JiuluiB ani pentru primãriile din Valea Jiului. Consiliul Judeþean va

aloca bani pentru primãriile din judeþ. Banii vor fi folosiþi pen-tru echilibrarea bugetelor locale, iar Adrian David, preºedinteleinstituþiei judeþene a stabilit mai multe criterii în vederea alocãriisumelor cãtre unitãþile administrativ-teritoriale.

Cresc apele din bazinul Jiului

A utospecialãpentru

mediul acvatic.Inspectoratul pentruSituaþii de Urgenþãare începând de ierio autospecialã decãutare-salvare înmediul acvatic ºi înzonele afectate deinundaþii.

Autospeciala complexã este dotatãatât cu echipamente decãutare - salvare înmediul acvatic cât ºi cuaccesorii de prim ajutorspecializat. Maºina deintervenþie a scafan-drilor hunedoreni este

echipatã cu 6 costumecomplete de scufundarecu circuit închis, 3lanterne submersibile, 5 veste de salvare ºi 2 colaci de salvare. În plus, este utilatã cu 1 sistem de iluminare

exterioarã utilizat pentruoperaþiuni de cãutare, 1 generator electric, 1 motocompresor pen-tru umplerea buteliilorcu aer, 6 butelii cu aercomprimat de 10 litri, 1kit de salvare din puþuri

ºi troliu. Segmentul deprim ajutor este alcãtuit,în principal, din mãºtide administrare oxigenpentru copii ºi adulþi,gulere cervicale, atelevacuum pentru mem-brele superioare ºi

inferioare, defibrilatorsemiautomat, targãlopatã ºi folii izoterme.

Reprezentanþii ISUHunedoara susþin cãautospeciala este utilãavând în vedere faptulcã de-a lungul anilormai multe persoane ºi-au pierdut viaþa în

lacurile de acumulare.Mai mult, noile dotãrivor genera creºtereacapacitãþii de rãspuns aISU Hunedoara în cazulproducerii situaþiilor deurgenþã generate defenomene hidro - mete-orologice periculoase.


Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 Ianuarie 20166 Actualitate

PRIMÃRIA MUNICIPIULUI LUPENI

N u mai puþin de 3 tabere de schi

sunt în acest week-endîncã la Straja. Copiii auprofitat de zãpadã ºi deultimele zile de vacanþã,aºa încât sã înveþe sãschieze ºi sã ia parte latot felul de concursuri.

Monitorii de schi spun cãaici se învaþã de la noþiunileelementare, pânã la tehnicilede concurs ºi, în cele 7 zile încare stau la munte, ajung sã

facã mãcar o coborâre spectaculoasã.

„Un copil, odatã ce ajungela munte ºi nu are niciun felde noþiune în ale schiului,începe sã înveþe sã se încalþeîn clãpari, sã facã miºcare cuei, sã îºi monteze schiurile,începe sã facã diferite procedee tehnice, cum ar fiplugul, balansul de pe unpicior pe altul ºi monitorii de schi pun mare accent peînvãþare”, ne-a spus George Resiga, cel care monitorizeazã atent

activitatea taberelor de schidin postura de salvamontist ºicoordonator al echipelor demonitori de schi.

În Straja este zãpadã ºirecent, pentru copii a fostinauguratã prima bandã detransport pentru micii schiori,

aºa încât staþiunea este însufleþitã de zeci de tineri detoate vârstele. „Aproape 20% din capacitatea de cazaredin Straja este ocupatã cucopii între 4 ºi 16 ani. Vindin Timiºoara, Arad, Cluj ºialte zone, în tabere de schi,

unde învaþã sã schieze”, amai adãugat George Resiga.

Începãtorii pleacã la drumde pe Platoul Soarelui, un loc mai accesibil pentruîncepãtori ºi, mai apoi, ajungºi pe alte trasee mai dificile,pentru cã Straja are pârtiipentru toate variantele.

„Natura ne-a ajutat foartemult. Aici gãsesc trasee maidificile, medii, dar ºi uºoare.Suntem privilegiaþi ºi asta odemonstreazã faptul cã sun-tem în topul staþiunilor de schidin România, dupã Braºov”, a conchis George Resiga.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

C omisia Europeanã susþinedezvoltarea zonelor

periurbane din România.Senatorul Haralambie Vochiþoiua militat pentru declarareaaºezãrilor mãrginaºe aleoraºelor Vãii Jiului drept zoneperiurbane, în vederea accesãriide fonduri europene.

Acum, cei de la ComisiaEuropeanã precizeazã cã nu existã odelimitare între denumirile de “zonãruralã” sau “zonã periurbanã”.

“Finanþarea din cadrul Fonduluieuropean agricol pentru dezvoltareruralã (FEADR) vizeazã, într-adevãr,în principal zonele rurale. Acestlucru este valabil, în special, pentrucel de-al 3-lea obiectiv al politicii dedezvoltare ruralã, „realizarea uneidezvoltãri teritoriale echilibrate aeconomiilor ºi a comunitãþilorrurale”. Cu toate acestea, în cazul

obiectivelor 1 ºi 2, „încurajarea com-petitivitãþii agriculturii” ºi „asigurareagestionãrii durabile a resurselor naturale ºi combaterea schimbãrilor climatice”, sprijinul este de obiceiorientat spre anumite categorii debeneficiari ºi nu se limiteazã lazonele rurale. Nu existã niciodefiniþie juridicã comunã a zonelorrurale la nivelul UE pentru punereaîn aplicare a politicii de dezvoltareruralã. În programul sãu de dez-voltare ruralã (PDR) 2014-2020,România a ales sã aplice definiþiajuridicã naþionalã a zonelor rurale. Întemeiul legislaþiei române, zonelerurale sunt definite la nivelul unitãþiiadministrativ-teritoriale ºi reprezintã87 % din teritoriu. Ca urmare, omare parte a mãsurilor incluse înprogramul de dezvoltare ruralã alRomâniei 2014-2020 în care spriji-nul vizeazã sectorul agroalimentarsau silvic acoperã întreg teritoriulRomâniei ºi doar câteva mãsuri au

caracter teritorial ºi sereferã la zonele rurale.Acest lucru este în con-formitate cu legislaþiaUE ºi asigurã comple-mentaritatea cu alteintervenþii ale fonduriloreuropene ºi struc-turale”, se aratã într-oinformare a ComisieiEuropene.

ReprezentanþiiComisiei Europene maiprecizeazã cã ºi localitã-þile care au pânã în 20de mii de locuitori potaccesa fonduri europenepe aceastã axã.


Tabere de schi la Straja

Hunedoara are autospecialã pentru mediul acvatic

Oraºele Vãii Jiului pot accesa fondurieuropene pentru dezvoltare ruralã

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 Ianuarie 2016 Actualitate 7

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Pulpã porc fãrã os - 13.80 lei- Fleicã porc - 12.00 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 13.80 lei- Cotlet porc fãrã os -17.30 lei- Ceafã porc cu os - 13.80 lei- Ceafã porc fãrã os - 17.30 lei- Costiþã porc cu os - 9.50 lei- Ciolan porc - 5,00 lei- Grãsime pentru topit - 3,90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Cetãþeanspaniolmort într-un accident feroviarU n cetãþean

spaniol a decedatieri, în urma unui accident feroviar care aavut loc în zona treceriila nivel cu calea feratãsituatã pe raza locali-tãþii Balomir (comunaSântãmãrie Orlea).

În fapt, în jurul orei11:35, un tren de marfãcare circula din direcþiaPetroºani – Simeria, alovit autoturismul condusde un cetãþean spaniol învârstã de 57 de ani, carecircula pe DJ668, iar dinprimele cercetãri, poliþiºtiiau stabilit faptul cãcetãþeanul spaniol, careºi-a pierdut viaþa în urmaevenimentului rutier, nu arfi respectat semnificaþiasemnalizãrii acustice ºiluminoase aflatã în funcþi-une la trecerea la nivel cucalea feratã.

În urma evenimentului

rutier a rezultat ºi rãnireaunui pasager din autotur-ism, un tânãr în vârstã de21 de ani, din localitateaBalomir.

În cauzã a fost întocmitdosar penal. Circulaþiarutierã ºi feroviarã a fostrestricþionatã pe durataintervenþiei.

Pentru a preîntâmpinaevenimentele rutiereneplãcute, poliþiºtii rutieriîi sfãtuiesc pe conducã-torii auto sã adaptezepermanent viteza derulare la condiþiile dedrum ºi de trafic; încondiþiile în care parteacarosabila este umedã oriacoperitã cu polei,gheaþã, zãpadã, mâzgã,sau drumul este din piatrãcubicã, trebuie sã circulecu viteza redusã!

Poliþiºtii rutieri recomandã ca luminile deîntâlnire sã fie aprinseziua pe toate categoriilede drumuri, în cazul încare vizibilitatea esteredusã.

Poliþia Rutierã recomandã tuturor participanþilor la trafic sãrespecte cu stricteþe semnificaþia indicatoarelorºi îndrumãrile agenþilor de circulaþie!

O femeie care a merssã-ºi viziteze soþul

grav bolnav, a rãmas fãrãgeanta cu acte ºi bani,bunurile fiind furate deun individ care ºi-a fãcutloc pe holurile spitalului.O clipã de neatenþie a fostde ajuns pentru individulcare a pândit-o, ca sã sefacã nevãzut cu bunurile.

Teribilul incident a avut locmiercuri seara, în timpul pro-gramului în care este permisaccesul în spital pentru vizi-tarea de cãtre rude ºi apropiaþia pacienþilor.

Femeia (56 de ani) a intratîn salonul în care era internatsoþul ei ºi a avut nevoie sãmeargã la toaletã. ªi-a pusgeanta cu actele ei ºi ale soþu-lui lângã acesta, sub cearºaf,iar când a revenit în salon dis-pãruse. „Un tânãr ºarlatan,lipsit de scrupule, pândeºte pecoridoarele spitalului persoanecare îºi lasã genþile ºiportofelele nesupravegheate.Când prinde momentul opor-tun înfaºcã prada ºi pleacã. S-a întâmplat mamei noastrecare era în vizitã la tatãl nostrufoarte bolnav. Douã minute a

fugit la toaletã lãsând geantasub cearºaf pe pat, cu alþipatru pacienþi care erau treziºi au vãzut tot, dar nu l-auîntrebat nimic pe hoþ”, apovestit, revoltat, fiul femeiipãgubite. Managerul Spitaluluide Urgenþã Petroºani, dr. AlinVasilescu, spune cã a aflat deincident ºi a discutat cu femeiapãgubitã, iar hoþul a operatîntr-un salon al spitalului întimpul programului de vizitarea pacienþilor ºi era practicimposibil sã fie vãzut depaznicii spitalului.

„Firma de pazã are patruoameni, unul este la hangar,unul la intrare la poartã ºi nupe saloane. Din pãcate nu potfi pe fiecare salon, iar de laora 15 la ora 20, în fiecare zi,este program liber, de vizitã, ºiintrã-iese cine vrea, nu-i maipoate opri nimeni. Mie mi-apãrut foarte rãu de dânsa, amavut o discuþie ºi-mi dauseama cã este tristã situaþia.Acum nu mai are acte, nu arenimic, pentru cã în geantãavea ºi documentele soþuluidin câte am înþeles. Eu sperdin suflet ca individul respec-tiv, mãcar sã returneze actele,sã le lase undeva unde arputea fi gãsite”, a declarat

Vasilescu. Spitalul de UrgenþãPetroºani este monitorizat ºivideo iar individul ar puteaapãrea pe filmãrile camerelorde supraveghere. Poliþiºtii din Petroºani au întocmit undosar penal ºi cred cã vorreuºi sã punã mâna pe hoþ.

Subcomisarul Bogdan Niþu,purtãtorul de cuvânt al IPJHunedoara, a declarat cãpoliþiºtii au fost sesizaþi în legãturã cu acest caz, au un cerc de suspecþi ºi faccercetãri pentru a-l identifica ºiprinde pe autor.

Pe lângã documente,femeia avea în geantã maimulte lucruri, telefonul mobil ºisuma de 550 de lei. Individulva fi acuzat de furt calificat ºiriscã sã ajungã dupã gratii.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Totul, dupã ce adistrus Centrul deinformare turisticãdin Petroºani, în

data de 6 august.PSD-istul RaduSorin are de achitatnu mai puþin de

17.000 de lei.Dupã ce s-a sta-

bilit cu exactitate cãprofesorul universitarRadu Sorin avea oalcoolemie de 2,1 lamie în momentul încare a produs acci-dentul rutier în urmacãruia a distrus clãdi-rea neinauguratã,primãria dinPetroºani se vaîndrepta împotrivalui. Compartimentuljuridic îi va cere, înbaza unui proces,daune, pentru cãacum întreagapagubã a fost supor-tatã din bugetul local.Radu Sorin va plãti,dacã va fi gãsit vino-vat, suma achitatãpentru reparaþiile laclãdirea în care aintrat cu bolidul sãu.

„Pagubele, care aufost produse în urmaaccidentului, au fostsuportate de noipânã în acestmoment, deoarecetrebuia reparatãclãdirea ºi a repuneîn funcþiune Centrulde InformareTuristicã, dar vã asigur cã acei banivor fi recuperaþi încel mai scurt timp,indiferent de lacine”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi,primarul municipiuluiPetroºani.

Cel mai probabil,pagubele nu vor fi

achitate de firma deasigurare la careRadu Sorin aveaasiguratã maºina, pede o parte, pentru cãAstra Asigurãri aintrat în insolvenþã,iar pe de altã parte,din cauzã cã ºoferulavea alcoolemia de2,1 la mie.

Centrul deInformare ºiPromovare Turisticãde la Petroºani a fostconstruit cu banieuropeni, iar cons-trucþia ºi dotarea luia fost evaluatã lapuþin peste617.000 de lei.

Construcþia a fostamplasatã pe mar-ginea DN 66 (E79),în zona PetroºaniNord, în vecinãtateasensului giratoriu dincare a plonjat cuvitezã ºi profesorulRadu Sorin în 6 august 2015.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Radu Sorin, bun de platãP rofesorul universitar Radu Sorin este bun de platã, dupã

ce i-a fost stabilitã alcoolemia ºi dupã ce primãria dinPetroºani se va îndrepta împotriva lui, intentându-i un proces.

Hoþ lipsit de conºtiinþã. A furat de la unbolnav aflat pe patul de spital

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 Ianuarie 20168 Turism

U ltimele pârtiideschise în

anul 2014Conform unor cen-

tralizãri ale ministeruluiTurismului, ultimelepârtii de schi care aufost deschise în ValeaJiului dateazã din anul2014. Atunci s-auinaugurat mai multepârtii în Straja.

16pârtii de schi omologate în

judeþul HunedoaraMinisterul Dezvoltãrii

Regionale ºi aTurismului a publicatpârtiile omologate lanivel naþional. În judeþulHunedoara suntomologate 16 pârtiipentru iubitorii sporturilor de iarnã, 15 dintre ele fiind înValea Jiului. Cele 15pârtii de schi din ValeaJiului au o lungimetotalã de nici 12 kilo-metri, cel puþin astareiese din statisticileministerului de resort.

C onform listeide la MDRT,

în Petroºani......sunt omologate 6

pârtii de schi. Estevorba de pârtia Poiana,care are 425 de metriaceasta fiind considera-tã dificilã, pârtiaTelescaun 320 de metriavând un grad de difi-cultate mediu. Urmeazãpârtiile consacrate dinmasivul Parâng. PârtiaA are 320 de metri

aceasta fiind pentruîncepãtori, pentru cãeste încadratã la gradde dificultate uºor, pâr-tia B 1200 de metri ºipârtia C 250 de metri,cele douã fiind dificile,adicã pentru experi-mentaþi. potrivit docu-mentelor AutoritãþiiNaþionale pentruTurism, aceste pârtiisunt în administrareaSC Piatra SA, societatecare practic nu se maiocupã de acets lucru.

În Masivul Parângmai este o pârtieadministratã deS.C.Omb Montana2004, aceasta fiinddenumitã pârtiaEuroparâng care are olungime de 350 demetri, fiind încadratã lacategoria celor dificile.În masivul Parâng sepoate schia pe pârtii înlungime totalã de 2865metri. În prezent, înParâng se deruleazãproiectul Schi înRomânia. Proiectuldomeniului schiabil dinMasivul Parâng are ovaloare de aproape 68de milioane de euro ºiprevede construireaunei telegondole cucare turiºtii vor ajungedin Petroºani în staþiu-nea Parâng. În staþiunevor fi amenajate maimulte pârtii de schicare vor însuma olungime de 30 de kilo-metri. Pentru schiorivor fi pregãtite încãcinci instalaþii deteleschi, dar ºi facilitãþi

pentru petrecerea timpului liber.

O pt pârtii înStraja

În staþiunea montanãStraja sunt omologateopt pârtii de schi.Platoul Soarelui înlungime de 465 demetri este administratãde S.C. Vest Week-endCom S.R.L. Urmeazãpârtiile administrate deomul de afaceri lupe-nean Emil Pãrãu prinComexim R. Acesteasunt în numãr de patru.Este pârtia Lupului înlungime de 519 metri,Constantinescu 1740metri, Mutu 540 metriºi Sfântu Gheorghe700 metri. Astfel, înStraja se poate schiaaproape 4 kilometri de pârtii, mai exact3964 de metri.

Existã site-uri care însã contrazicMinisterul Turismului ºioferã informaþii desprenumãrul mare al pârti-ilor de schi din Straja.

”Staþiunea Strajaînsumeazã aproximativ26 km de domeniu

schiabil. 20 km suntacoperiþi cu zãpadãartificialã. Cele 10instalaþii de transportpe cablu vã asigurãaccesul facil la toatepârtiile din staþiune.Sunt amenajate 12pârtii de schi, fiecarefiind echipatã cu insta-laþie de transport pecablu. Cinci dintreacestea beneficiazã ºide instalaþie de noc-turnã, fãcând astfelposibilã utilizarea pârti-ilor pânã seara târziu.Sunt întreþinute cu aju-torul utilajelor de bãtã-torit zãpada, pentru ale menþine în condiþiicât mai bune de schi.Datoritã construiriitelegondolei carepleacã din Lupeni (petraseul vechiuluitelescaun) ºi a nouluitelescaun de pe Vf.Straja, apar pârtii noi,cea mai lungã fiindPârtia Straja, carepleacã din Vf. Straja(1868m) ºi ajunge lastaþia de îmbarcare atelegondolei (750m),având o lungime de8,1 km”, se aratã pe

unul dintre site-urile dinStraja.

O pârtie în ceamai nouã

staþiune din Valea Jiului

În ceea ce priveºteturismul din PasulVâlcan, aici este doar opârtie în lungime de395 de metri, pârtieadministratã de EmilPãrãu. El este primulcare a pus bazele pârtiilor din staþiuneamontanã Pasul Vâlcan,o staþiune turisticã controversatã la nivelnaþional.

In Straja, proiectulvizeazã unirea staþiuniicu Pasul Vâlcan.

În judeþul Hunedoara

mai este o pârtieomologatã. Cea dinMasivul Retezat, ºianume pârtia Râuºorde 780 de metrilungime, administratãde SC Gardora TravelSrl.

Astfel, judeþulHunedoara are doar8004 de metri de pâr-

tii, în timp ce în judeþulPrahova, renumitelepârtii de schiiînsumeazã peste 24 dekilometri. În Prahovasunt omologate în total24998 de metri depârtii de schi.

O nouã staþiunela Petrila

La Petrila, staþiuneava fi dezvoltatã, practic,de acelaºi investitorcare a construit ºi pepartea de Alba. Ediliide aici au încheiat uncontract de asociere cuinvestitorii care au rea-lizat domeniul schiabilde la ªureanu ºi, înacelaºi timp, au fostdemarate demersuripentru modificarea ºicompletarea Legii 526pentru cuprinderea înanexe ºi a domeniuluischiabil spre Petrila,

adicã partea spre ªureanu. Documentaþiaa fost depusã al minis-ter, iar rezultatele suntfavorabile. Dacã s-arealiza ºi staþiuneamontanã de la ªureanuar mai fi undeva laaproape 6 kilometri depârtii.


F rancezii organizeazãprimul concurs

internaþional, în Straja.

La finalul acestei sãptãmâniîn staþiunea montanã Straja vaavea loc prima ediþie a eveni-mentului european “Snow fest”.În Straja acþiunile se vor derulasub egida “Winter Tour”.

“Este vorba de snow fest, oacþiune de talie europeanã, iaracum în Straja va avea locprima ediþie. Sunt mai multeconcursuri, distracþie ºi muzicã”,a declarat George Resiga, ºefSalvamont Lupeni.

Cel mai bun concurent vaavea posibilitatea de a pleca în

Franþa unde va reprezenta staþiunea montanã Straja.

“Vor avea loc mai multecompetiþii, iar cel mai bun concurent va reprezenta Strajaîn Franþa. Excursia va fi pe banii organizatorilor francezi”, amai subliniat Resiga.

Câºtigãtorul competiþiei vaavea posibilitatea sã plece înFranþa ºi sã schieze în alpi. Cu225 km de pârtii de toate difi-cultãþile ºi o altitudine maximade 3.600 m, Les Deux Alpeseste locul unde orice schior ade-varat iºi doreºte sa ajungã.


12 kilometri de pârtii în munþii Vãii JiuluiÎ n Valea Jiului se poate schia pe

aproape 12 kilometri de pârtii de schi.Cel puþin asta rezultã din datele oficiale aleAutoritãþii Naþionale pentru Turism. Decealaltã parte sunt administratorii caresusþin cã numai în Straja se poate schia pe26 de kilometri.

Straja sparge barierele naþionale. Festival european, la sfârºit de sãptãmânã

CVJ Nr 1015, Vineri 8 ianuarie 2016

Documents

Transcript of CVJ Nr 1015, Vineri 8 ianuarie 2016