DICTIONARELE CORBSI

AURA BRAIS

:

DICTIONARcv

@Editura C

DE LITERATURARoMAwA $I UNIvERSALA

AUTORI . OPERE. PERSOITIAJE

PENTRU ELEVI

ORESI

Coperta: Delia Eftimie. portretele:

@ Editura CORESITo ate drepturile rezeruate.

E-mail: coresi@)coresi.net.http : / / www. coresi. nethttp: / /www. LibrariaCoresi. rohttp: / / www.librarie.websitehttp: / / amzi,.tol2DlhsXe

Jean Udrescu

7

CUPRINS

CUVANT INNINTE

AUTORI

OPERE

PERSONAJE

INDEX

I159

s75

47L

rsBN 97 8-97 3_ 137 _225_9

,M.

BRAIS, AURADicfionar de literaturi romAni gi universali : autori, opere,personqie : pentru etevi /Aura Brais. - Ed. a z_". _ B;;;;;ti : Edi_tura Coresi, 2Ol8ISBN 978-9 7 3_ r 37 _225_9

Descrierea ClP a b

81,' 37 4.2:821. 1 35. I.Og+B2.Og= 1 3S. 1

Agirbiceanu, Ion (1882-19621, prozator romAn.

A debutat publicistic in anul1899, in revista ,,Unirea" dinBlaj, continud.nd aPoi sd cola-boreze la numeroase ziare qireviste (,,Familiao,,,Lucea-{5n-11",

,,Via!a romAneascd" etc.).Preia conducerea unor ziare

gi reviste:,Palria",,,Transilva-nia" qi,,Tribuna".

A debutat editorial, in anul19O5, cu volumul De la !ard.,reunind schite qi nuvele incare evocd anii coPildriei.

incepdnd cu anul 1910 vapublica culegeri de nuvele:Doud iubiri, tglO; in tntunenc,l97O; Prdpastia, 1910; Dato'ria, 7914; Luncugoara tn Pare-

simi, l92O; Trdsuica uerde,l92I; Chipuri de eeard, l92l;Spaima, 1922; Minunea, 1936;Amintirile, l94O; Dtn coPildrie,1956 etc. qi romane: Arhan-ghelii, l9I4; Legea truPulu|1926; Legea min{i| 1927;Binin{a, 19 3 I ; Vdltoorea, 19 43etc.

in cea mai mare Parte ascrierilor sale AgArbiceanu evo-c6, cu mult realism, viafa P1in5'de suferinld a diverselor clasesociale: fdrani, muncitori, in-deosebi mineri, divergi funcfio-nari, preofi de !ar6, invdfdtori.

Un loc aparte in creafia luiAgirbiceanu il ocuPd nuvelaFefeleaga qi romanul Arhan-ghelii.

in nuvela Fefeleaga, publica-td" in anul 1906, in revista,,Via-

fa RomAneascS," de la Iaqi,Ag6.rbiceanu evocd figura v5"-

duvei Maria Dinului, PoreclitdFefeieaga, cdreia ii mor Pe rAndtoli copiii qi care, sPre a-l Puteainmormd-nta pe cel din urmd,este nevoitd sd-qi vdLndd.uniculcal, pe Bator.

Tn Arhanghelii sunt Prezen-tate aspecte din viafa unorcategorii sociale din Ardeal. Ti-tlul romanului este dat de den-umirea minei de aur in jurulcS.reia evolueazS. destinelepersonajelor.

Alain-Fournier - pseudo-nimul lui Henri-Alban Four-nier (1886-1914), Prozafotfrancez.

11

Le Grand Meaulneq 1913 -Cdrarea pierdutd., roman poe-tic de facturS. simbolistd", neintroduce in lumea unui copil,ln universul adolescenfei sale,univers in care visul se imbinAcu realul qi in care dragosteaexprimd, cdutarea absolutului.Acesta este unicul seu roman.

Alecsandri, Vasile (18ls-1890), poet, prozator qidramaturg romAn.

$i-a efectuat studiile in fard"gi la Paris (1832t-1839).

'Vasile Alecsandri s-a impusin viala culturald,, imediat du-p5. intoarcerea ln far5., printr-o sustinutd activitate:colaboreazi. la revista ,,Dacialiterard", unde, in anul 1840,publicd nuvela Buchetiera deIa Floren{a, este insdrcinat cuconducerea Teatrului Nafionaldin Iaqi qi devine redactor larevista,,PropS.girea".

S-a angajat cu mult entu-ziasm in miqcarea revolu-fionard" de la 1848. Cu acest

prilej a scris poezia Degtepta-rea Romdniei, infTdcdrat marqrevolufionar.

Dupd infrangerea revolu$.ei,Alecsandri va fi exilat. La. Paris vapublica volumul Doine gi lfrcri-miaare, 1853, qi Poezii poporaleale rom.dnilar,1852- 1853, edifiacompletd" fiind pubJicatd in anul1866. intors in fard. in toamnaanului 1854, Alecsandri se vadedica trup qi suflet luptei pentruin6ptuirea Unirii gi va scoate re-vista "Rom6nia literard", in-ceprind cu anul 1855, ln pagnilecdreia va publica poezia HoraUnirii" 7856.

Creatia poeticd. a lui Alec-sandri prezintS. un registrutematic foarte bogat.

Poezia de inspirafie folclori-cd. se regS.seqte in ciclul Doine.Vasile Alecsandri are meritulde a fi intuit in folclor o surs5.de regenerare a lirismului. Iatdcum prezenta aparifia Doinelormarele critic literar MihailKog5"lniceartu: ,Un tA.nd.r poetmoldouean, domnul VasileAlecsandri, uoind a iegi din ca-lea obgteascd. 9l ascultdndnumqi gustul 9i tradiliile nafio-nale, ant olcdtuit o coleclie depoezii, ce tn adeudr gi cu dreptcuud.nt se pot numipoeziina{io-nale." (Calendar pentru poporulromdnesc).

Ciclul Ldcimioare confineliric5. eroticd qi iqi are izvorulin pasiunea lui Alecsandripentru Elena Negri, iubita qisfd.tuitoarea sa 1iterar5..

Un rrroment important increafia,lui Alecsandri il rePre-zinfl, apari{ia ciclurilor Suue-nire, 1853, qi Mdrgdritdrele,1863, in care regdsirn Poezrade inspirafie patrioticd gi so-cial-umand.

Pe ldngd poeziile cu un Pro-fund caracter mobilizator (Horatlnirii), existd qi poezii cu ac-cente satirice, in ca.re este fin-tuitd boierimea, adversare atJ nirii (Moldoua tn I I 57).

Alecsandri, explorAnd isto-ria qi mitologia, lanseazd serialegendelor, publicate in doud.culegeri: Legende, 1874, qi Le-gende noud, L88O. Acestea seimpart in: legende Pe motivefolclorice (legende dedicatepbsdrilor: Legenda ciocd"rliei;Legenda rdndunicit; legendededicate florilor: Legenda ld-crimioarei; Legenda crinului;legende dedicate anotimPuri-lor: To&mna lesdtoare; Zilelebabei Etc.l; legende istorice(Dumbraua Rogle,' Dan, caPitande plai; Grui-Sdngeri; legendeorientale (Murad Gazt-sulta'nul, Becri Mustafa elc.).

Punctul culminant al creati-ei poetice il constituie aPariliaPastelurilor, elogiate cu cdl-dur5. de c5"tre Titu Maiorescuin articolul Direclia noud tnpoezia gi proza romdnd,, din1872. Numindu-l pe VasileAlecsandri ,cap al Poezieinoastre literare tn genera{iatrecutd,", Titu Maiorescu notain articolul menfionat mai sus

eA Pastelurile sunt ,tnsuflefitede o sim{ire aga de curatd" gi deputernicd. a nature| scrlsetntr-o limbd aga de frumoasd,tncdt au deuenit fdrd. com-parare cea mai mare podoabd"a poeziei lui Alecsandri, opodoabd a literaturei romdnetndeobgte".

Creaf ia in pr o26., consideratdde George Cdlinescu ,,Parteaeea mai trainicd a operei luiAlecsandri", reunegte genuri gispecii diferite: schite (Muntelede foc, Toader Ei Mdrinda, BaI-ta AIbd), povestiri (Istoia unuigalbdn; O primblare La munfi;Iagii tn 1844 etc.), nuvele (Bu-chetiera de la Florenfa, Mdr-gdita), un rornan (Dridri) etc.

Creafia dramatic6. a lui Va-sile Alecsandri este rodul uneiactivitdli de aproape cincizecide ani. $i-a exersat talentul inmai toate genurile, de la fars5.qi vodevil, pALnd la comedia demoravuri, drama sociald qi is-toricd. A realizat o oPerd. or-ganic5, unitard. ca viziune,metodd qi stil, in care esteprezentald,, in toatd. Plenitudi-nea ei, cu tipurile qi situafiilecaracteristice, societatea ro-mAneascd. de la mijlocul se-colului al XIX-lea.

Dintre numeroasele piese deteatru amintim: Iorgu de IaSadagura, la44 - in care estecriticat cosmopolitismul claseiboiereqti; Iagii tn carnanta|1845 - vehementd satird laadresa regimului existent la

t2 13

acea vreme in Moldova, regimcare tolera o serie de abuzuri;este ridiculizatd, totod,atd fricade comploturi sau de revoltepopulare a mai-marilor timpu-lui. in Cucoana Chii{a tn lagi,1850, qi Cucoana Chirifa inprouincie, 1852, sunt satirizatesnobismul gi setea de par-venire. in centrul acfiunii seafld o familie de boiernagi pro-vinciali care face mari eforturide adaptare, prin imitafie, lafelul de viald a ,lumii buneodin capitala. Dintre drameleistorice amintim: Despot-Vodd.,L879 - inspirati din trecutulMoldovei, Fdntd.na Blanduziei,1883, 9i Ouidiu, 1884 - inspi-rate din antichitatea latind.

Nexandrescu, Grigore(1810-1885), poet gi prozatorroman.

A debutat in anul 1832 cuvolumul Eliezer gi Neftali, carecuprindea traduceri din La-martine, Byron, Florian, c6.te-va elegii qi fabule originale.

In urmS.torii ani creafia poe-tului Grigore Alexandrescuevolueazd in dou5. direcfii: unaromantici (prin elegii gi medi-tafii intime qi patriotice, incare se resimte influenla la-martiniand qi volneyand.) qiuna clasicd (prin cultivareaconsecventd gi intr-o manierdtot mai originald a fabulei, aepistolei qi a satirei).

Regdsim in crealia sa poe-tic5: meditafia intimh (Adio. LaTd.rgouigte; Meditafie; Miezulnop[ii), meditatia patrioticd qisatiricd (Anul 1848; Ilmbra luiMircea. La Cozia; Rasdritullunii. Lq. Tismana; Trecutul. LqMdndstirea Dealu; Mormintele.La Drd.gd"gani; Satird. Duhuluimeu etc.), poezia de inspirafieeroticd. (Eliza, Md.ngd.ierea, Temoi udzui o dald., Agteptareaetc.).

Un loc cu totul aparte increafia lui Grigore Alexan-drescu il ocup5" fabulele, con-tribufia sa la desSvArgireafabulei, ca specie literar5,, fiindhotdrAtoare pentru literaturanoastrd. Primele fabule, cu-.prinse in volumul din 1832,sunt traduceri sau adaptdridupd La Fontaine (Catd.rul caretgi laudd" nobilitatea, Mdgarulrd"sfd{at etc.) 9i Florian (Priui",ghetoarea gi pdunu| Vulpoiul.predicator, Papagalul €i cele.Ialte pdsd.ri| Celelalte fabulfi :

sunt creafii originale, alcdtu:{iind un fel de ,,comedi$,uman5.", cici aici sunt suria.'

prinse diferite trisS.turi 9i mo-ravuri ale societS.lii timPului(Cdinele gi cdfelul, BouI giuifelul, Toporul gi pd.durea,Dreptatea leulu| VulPea libe-rald etc.).

Personajele qi conflictele incare acestea sunt angajateevoce tipuri umane gi feno-mene din viata social5.. GrigoreAlexandrescu criticd parvenitis-mul (BouL gi uifelul), abso-lutismul domniilor feudale(Cdinele izgonit, DrePtatea leu-Iui, Elefantul| aroganla bo-ierimii aristocrate (Pisicasdlbaticd 9i tigrul) etc.

in epistolele lui Grigore Ale-xandrescu se resimte influenfacodului clasic al lui Boileau qi

Voltaire. Poetul roman atacd di-verse probleme: situalia limbiiliterare rom6ne, viafa rurali qi

antirealismul pastoral, situaliaartistului etc. Cea mai mareparte a acestora criticdmoravurile vielii literare.Epistolele au fost Publicate in-tre anii 1838-i842 (EPistold'cdtre Voltaire, Epistold cdtreIancu Vdcdrescu, EPistold dom-nului Alexandru D o nici etc.l'

Alfieri, Vittorio (1749-1803),poet qi dramaturg italian, cre-ator al tragediei clasice italiene.

Arealizat tragedii de o deo-sebitd tensiune scenicd, alc5,ror erou Preferat este cete-

{eanul ideal, pentru care va-loarea morald. suPremd o

constituie indeplinirea indato-ririlor cetdfeneqti qi hotdrAreaile a lupta pentru libertate.Tragediile sale sunt insPiratedin motive biblice (Sau|1782),mitologice (MeroPe, 1782;Polinice, 17 83; Antigone, 17 83;Oreste, 1783; Mirra, 1789) qiistorice (Virginia, 1777; MariaStuarda, L789 - Maria Stuard;La congiura de'Pazzi,1789 -Co nj ur a{ia P a-zzilo r ).

Alfieri a mai scris satire, ePi-grame, un poem istoric (L'Etru-ria uendicata, 1788 / L789 -Etruria rdzbunatd), versuri li-rice (ode, sonate)' comedii:L'uno - UnuI; I Pochi - Ceipu{ini; I troppi- Cei Prea mulfi;L'antidoto - Antidotul, scriseintre anii 1801-1802.

I4 15

Andersen, Hans Christian(1805-1875), prozator d,anez,creatorul povestirii qi al basmu-lui cult in literatura danezd,.

gi-a cAqtigat celebritatea li-terarS" prin realizarea unorbasme gi povestiri in care as-pecte diverse ale realitAlii seintrepdtrund cu fantasticul ge-nerat de o imaginafie fecundd:Scdpd.rd.toarea, 1835; Clauscelmare gl Claus celmic, lgZSPrinfesa gi mazdrea, 1g35;Hoinele cele noi ale tmpdratu-Iui, 1a37; Mica sirend., 1837;Raloiul cel urdt, 1843; Craiasazd.pezii, 1844; Feti{a cu chibri-turi, 1845 etc. Personajele vii,autentice, sunt purtdtoare aleunor idealuri nobile, ale unorprincipii morale generoase.Basmele, povegtile qi povesti-rile sale au apS.rut in volumele:Euentgr fortalle for born, LBSS/ L841 - Basme pouestite pen--tru copii; Nge euentgr, lB43 /1848 - Basme noi; Historier,1852 - Pouestii; Nge euentgrog historier, 1858 / t8T2 - Noibasme gi pouestiri.

Apollinaire, Guillaume -pseudonimul lui WilhetmApollinaris de Kostrowitsky(1880-191 1), poet francez.

Apollinaire este precursorulsuprarealismului qi inif iatorulcubismului artistic.

Paezta sa, expresie, in mareparte, a propriilor frd"mAntd.rispirituale, se caracterizeazdprin lirism, prin muzicalitateaversurilor qi noutatea formei.

Aparifia volumelor de poeziiAlcools, 1913 - Alcooluri qiCalligrammeg 1918 - Catigra-me rnarcheazd. wn momentsemnificativ in dezvoltareapoeziei europene moderne.

Atghezi, Tudor - pseudoni-mul lui Ion N. Theodorescu(1880-1967), poet, prozator,dramaturg gi publicist romAn.

A debutat in literaturi qi inpublicisticA la vArsta de numai16 ani, semnd-nd, cu numelede Ion Theo, versuri qi articolein ziarul lui Alexandru Mace-donski,,Liga ortodoxd.,,.

incepdnd cu anul I9O4,cdnd scoate imPreunS" cu V.Demetrius revista ,,Liniadreaptd", semneazd- cu numeleT\rdor Arghezi. PAnd in anul1910, Tudor Arghezi va Publi-ca versuri gi articole in maimulte periodice ale vremii:,,Revista modernd",,,Lumeanoud", ,,Via!a noud", ,,Via!aromAneascd-" r rrFacla" r,,Ram-pa" etc,

Dupd anul 1910 Preia con-ducerea sau editeazd el insuqiziare precum: ,,Cronica", ,,C11-

get romAnesc", ,,Na!iunea" qi

,,Bilete de papagal".A debutat editorial in anul

1927 cu volumul de Poezii Cu-

uinte potriuite, cdruia ii vornrma, 1a intervale diferite, cu-legerile de versuri: FIoi de mu-cigai, 1937; Versuri de seard,1935; Hore, 1939; Una sutd"una poeme, 1947; 19O7 - Pei-zaje, 1955; Cdntare omului,1956; Stihuri Pestrife, 19571.

Fntnze, 196l; Poeme noi, 1963;Cadenle, 1,964; Silabe, 1965;Ritmui, 1966; NoaPtea, 1967.Semnificativi Pentru inlelege-rea conceptiei autorului asu-pra crealiei poetice qi asuPramenirii scriitorului este PoeziaTestament, situatS" in frunteavolumului de debut din anul1927. Adeziunea Poetului la,,estetica urdtului" este clar ex-primatd. in volumul Flori demucigai.

Arghezi a Publicat in revis-tele vremii in sPecial Pamflete

qi poeme in prozd, numite deel ,,tablete" sau ,,bilete". Adu-nate in volume (Icoane delemn, 1930; Poarta neagrd,1930; Tablete din lara deKutg, 1933; Bilete de PaPaga[1946; Pagini din trecut, 1955;Lume ueche, Iume noud., 1959etc.), acestea se remarcdprintr-o puternicd notd satiri-ci, denunldnd moravuri sauinstitufii ale vremii. Astfel,Icoane de Lemn qi Poarta nea-grdprezintd scene din viata demdnS.stire gi; resPectiv, dinumbra zidurilor inchisorii'

Romanele Ochii Maicii Dom-nulu| 1934, qi Cimitirul Buna-Vestire, 1936, aduc o tematicS"interesantd-. Numite de cd,trescriitor poeme, Primul evoc5.

wn caz de ,,redemPfiune", iarcel de-al doilea, cu caracter deparabold, ,,ironizeazd zd"-

pd"ceala autoritdlilor tn fafatntdmptariLo r nePreu dzute. " (A7.

Piru, Istoria literaturii romdnede Ia tnceput Pdnd, azi) Roma-nul Lina, 1942, are un carac-ter autobiografic' Autorllevocd perioada in care a lucratla fabrica de zahdr Chitila.

t6 t7

Aristofan (cca 44$-cca 386 i.Hr.),cel mai important poet comicelin.

in cele 44 de comedii scrise,dintre care se mai pdstreazd.doar 11, Aristofan satirizeazEviciile societSlii ateniene dinperioada rdzboiului pelopone-ziac (431.-404 i.Hr.). Poetul amilitat consecvent pentru in-teresele pdturii fArdneqti (el in-sugi provenind dintr-o familiede ldrani stabilifi in Egina),care a a'"rrt mult de suferit intimpul rizboiului.

A scris comedii satirice deinspiralie politicA: Acarnienii,425 i.Hr.; Caualeii, 424 i.Hr.;Pacea, 42t i.Hr., filozohcS.:Norii, 423 i.Hr.; Viespile, 422i.Hr.; Adunarea femeilor, 392i.Hr., literar6.: Broagtele, 4OSi.Hr.; Femeile care sdrbdtorescpe zeifa Demeter,4l 1 i.Hr.

in comediile sale, Aristofanaduce un elogiu pdcii, atAt derdvnite de c5,tre oamenii derAnd, demascAndu-i pe cei ca-re i se opwn (Acamienii, Pacea

etc.), criticA conducerea Ateneidin acea vreme (Caualei| Vies-pile), ironizeazd mania ate-nienilor pentru procese(Pd.sdile| atacA pseudogtiinfa,pseudocultura anumitor cer-curi intelectuale ale Atenei, maiprecis, educafia datA de sofiqtitineretului (Norii), dezvoltd te-ma valorii educative a creafieiartistice, cdreia ii atribuierolul unui instrument de per-fectionare a viefii sociale(Broagtele).

in comediile lui Aristofanint6.lnim personaje de vaz6.,cunoscute de toatd Atena(Cleon, Euripide, Socrate), al-teori personaje tipice (Filocle-on qi Bdelicleon din Viespile),personaje colective (Demosuldin Acarnienil, personaj alego-ric care intruchipeazi aduna-rea poporului, un bdtrdndezorientat, grotesc, victimd ademagogiei) sau pur gi sirnpluoameni de condilie modestd..

Opera lui Aristofan se re-marcA prin construcfia drama-ticd,bazati pe o intrigd simpld,arta dialogului, vorbirea savu-roasd, pitoresc, armoniainterioard-, perfecfiunea formei.

Asachi, Gheorghe (1788-I 869), personalitate culturaldproeminentd qi ctitor in dome-niul invd.fd.m6.ntului romd.nescmodern, al presei, teatrului,m:uzicii qi artelor Plastice inMoldova.

Gheorghe Asachi a desfd.qu-rat o activitate bogatS. Pe liniaindrumdrii $i organizdrii vietiiculturale: a infiinlat numeroa-se publicatii specializate: lite-rare - ,,Albina romAneascd",care mai tdrziu a primit titlul,,Al5.uta romAneasc5.", qtiinf ifi-ce - ,,Icoana lumii", Pentru sa-te - ,,Foaia siteascd," etc.; aorganizat gcoala normald qiun gimnaziu la biserica TreiIerarhi din Iaqi; a creat Acade-mia Mihdileand cu trei facul-tdfi (lilozofie, drept gi teologie);a contribuit la organizareavielii teatrale in Moldova; a or-ganizat primul spectacol deoperd in limba romAnd; a ela-borat programe deinvdfdmdnt; a creat manualeqcolare etc.

in ceea ce priveqte crealialiterar5., trebuie menlionat cdGheorghe Asachi a debutat cusonete in limba italiand. intimp, el a reuqit s5' abordezeaproape toate speciile poeziei(sonet, odd, imn, baladd,meditalie, elegie, fabuld, satirdetc:).

in poezia de inspirafie na-fionald, Gheorghe Asachi areuqit sd imprime liricii saleun profund caracter Patriotic.

Se remarcd in mod deosebitbaladele Dochia gi Traian, $te-fan cel Mqre tnaintea cetdfiiNeamlu etc., fabulele 9isatirele in care criticd moravu-rile societdlii din vremea sa.

Gheorghe Asachi a abordatqi nuvela istoricd: RuxandraDoamnq Petru Rareg, Dragogetc.

Baconsky, Anatol E. (1925-19771, poet, prozator, eseist qitraducd"tor romdn.

A fost redactor-Eef la s4,1ma-nahul literar", apoi la,,Steaua".

A debutat in i945 cu uneseu in ziaru|,,Tribuna noud"din Cluj. in anul 1950, ii aPareprimul volum, intitulat Poezii-

18 79

care cuprinde liricd sociald qimilitaltd, urmat de culegerilede versuri: Copiii din ualea Arie-gului, 1,951; CA.ntece de zi gi denoapte, 1,954; Doud. poeme,1956; Lucrdi gi anotimpui,1956; Dincolo de iarnd' 7957.

Aparilia in 1957 a volumu-lui Fhtxul m e m o ie i rnar ch e az 6,

o nou5. etapd in crea{ia sa.Baconsky evolueazl. de la

convenfionalitatea gi caracte-rul ocazional aI poeziilor dinvolumele anterioare spre oliricd de meditalie, puternic in-tgnorizatd,.,,oFluxul memoriei,este un titlu programatic alecd-rui conotafii proustiene nupot fi desconsiderate. Totugi,nu fluxul are importan{d., ci me -

moria (...). Demersul poetuluieste q"Itul decdt cet proustian,cdci nu atdt timpul pierdut linesd.-l recupereze eI, cdt eftgiaacestuia, pecetea, urrna," (Mir-cea Martin, in prefala volumu-hti Poezii- A. E. Baconsky).

A mai publicat volumele deversuri: Fiul ri.sipitor, 1964; Ca-daure tn uid, 1969; Corabia. luiSeba.stian, 1978; note de cdld.-torie: Remember, L968 (doudvolume: I, Fcls jurnal decdldtoie; ll, Jurnal); eseuri:Poefi 9i poezie, 1963; Meri-diane. Pagini despre literqturauniuersald. contemporand.,1965; povestiri fantastice: Echi-noxul nebunilor gi alte pouestiri,t967.

A tradus din Quasimodo,Lundquist, Carl Sandburg etc.

Bacovia, George - pseudo-nimul lui George Vasiliu(1 88 1-1957), poet romAn.

A debutat cu poemul gitoatein ,,Literatorul" lui AlexandruMacedonski. Ulterior, colabo-reazE la revistele ,,Flac5.ra",,,Cugetul romdnesc", rrArta".Debutul editorial s-a produs inanul 1916 cu.volumul Plumb.Urmatoarele volume de versuriapar la intervale rnari: Scdnteigalbene, 1926; Cu uoi, l93O;Comedii tn fond, 1936; Stanfeburgheze, 1.946; Stanle tdrzii,1972.

Degi s-a format spirihraliceq-te in climatul poeziei simbolistefranco-belgiene (Baudelaire,Verlaine, Rimbaud, Rollinat,Rodenbach), George Bacoviaeste, prin sensibilitate qi prinsursele de inspirafie, unul din-tre marii poeli originali de du-pd Eminescu.

Creator a1 unei atmosferelirice proprii, George Bacoviaeste poetul toamnei reci, dezo-lante, al iernilor aspre, ce dau

sentimentul de sfArgit delume, al c5.ldurilor toride, incare cadavrele intri in des-(:ompunere, al PrimS.verilor ir-itante Si nevrotice. Omul aPareabandonat, rS"tdcind intr-ununivers ostil qi necunoscut' deunde qi dorinla de evadare.

Obiectivarea stdrilor sufle-teqti (durerea, sentimentul depustietate gi singurd.tate) esterealizatl. prin coresPondenteintre sentiment gi culoare (gal-benul suger eaz6' deznddejdea,violetul - monotonia, albul -senzafia de go1, de inexiPtenldetc.), intre sentiment 5i rnuzici(sunetele de clavir qi', vioardsugereazd melancolia; armo-nica qi fanfara - monotoniaetc.).

Baltazar, Camil - pseudoni-mul lui Leibu Goldstein (1902-19771, poet, publicist qilraducd.tor romAn.

A debutat in anul l92l inrevista,,Sburdtorul", condusdde Eugen Lovinescu' in anul1923 1i apare primul volum deversuri Vecernii. Prin versurilecle debut Camil Baltazar senpropie de' lirica bacovianS..,,suferinfa fizicd, Peisajul bol-nau ql toamnei, elementul oPacsu,n.t numai puncte de Plecare,

.fim.dalulnecesar, de Pe care sedesprinde gi mai energic seteade lumind, de sdndtate, det i.afd"." (Eugen Lovinescu).

A desfdqurat o intensd acti-vitate publicisticd gi redacfio-

na15. A colaborat la ,,Sbu-rd.torul", ,,CuvAntul liber",,,Capricorn",,,Rom6nia literar#',,,Reporter". A editat revista ,,Ti-parnila literarff,, 1928.

A mai publicat volumele deversuri; Flaute de mdtnsq 1924;Reculegeri tn nemurirea tQ,

1925 ; Biblbe, 1926; Strigdrt tru-peqti ldngd" glesne, 1927; Cinacea de tainn", 1929; Intoarcereapoetrtlui lq, uneltele sale, 1934;Tdrdm transcendent, 1939;Poeme uechi gi noi, 1949; MLedragd" fala omeneascd", l97l;Reculeg eri tn memorin ta, 197 2 ;

Soare pe culmi (volum anto-logic), 1972; Violoncel solar,1972; Glorie iubirii" L973; GhirIanda iubiii, 1975; Noble{eaplaiuluinatal, 1976.

in anul 1962 napare volumulde memorii gi evocdri ale mar-ilor personalitdli ale wemii, in-titulat Contemporan cu ei.

A tradus din literatura ger-mand qi englezd.

Balzac, Honor6 de 11799-1 850), prozator francez.

20 2l