Precipitaiile atmosferice

Definiie: Totalitatea particulelor de apa lichida sau solida, care cad din nori izolati sau din sisteme noroase si ating suprafata terestra, se numesc precipitatii. Dupa starea de agregare a apei,

ele sunt lichide (ploaia), solide (zapada, mazarichea, grindina s.a. ) sau mixte (lapovita).

Sunt considerate precipitatii si produsele de condensare a vaporilor la suprafata terestra:

roua, bruma si chiciura. Ele au insa o importanta mult mai redusa sub raport cantitativ, decat

primele.

Observatiile meteorologice asupra precipitatiilor au ca scop determinarea felului, cantitii, duratei, intensitii si caracterul precipitaiilor.

Cantitatea precipitaiilor se exprim prin grosimea in milimetri a stratului de ap care s-ar acumula pe o suprafa orizontala (indiferent de felul precipitatiilor czute din care ar rezulta), considernd ca aceasta apa nu se scurge, nu se evapora i nu se infiltreaza in sol. Cantitile masurate in milimetri corespund volumetric cu litri pe metru patrat. Valorile cantitative inregistrate

se raporteaza la diferite durate de timp: 24 ore, luna, anotimp, an.

Intensitatea precipitatiilor este o marime care reprezinta cantitatea de precipitatii cazute in

unitatea de timp (1 minut).

Caderea precipitatiilor presupune cresterea picaturilor de apa si a cristalelor de gheata ce

alcatuiesc norii, pana la dimensiuni si greuti suficiente pentru a invinge in cadere rezistenta aerului si forta curentilor ascendenti.

Ploaia este alcatuita din picaturi de apa, de diferite dimensiuni, cu diametrul de 0,5-5 mm.

Ploaia formata in norii situati la inaltimi mari, daca strabate in cadere straturile de aer mai uscate, se

evapora partial, unele picaturi dispar, iar altele se reduc la dimensiunile burnitei; o asemenea

precipitatie lichida se deosebeste de burnita prin densitatea redusa a particulelor. Ploaia cu picaturi

mici si rare poate fi si consecinta unui proces de geneza putin activ. Picaturile mari si numeroase

denota o geneza intensiva in norii de mare extensiune verticala.

Zapada este o precipitatie solida alcatuita din cristale fine de gheata, ramificate stelar sau

neramificate uneori, cu simetrie hexagonala, a caror marime si forma depinde de conditiile de

condensare a vaporilor. La temperaturi negative, nu prea joase, cristalele sunt induse cu o pelicula

foarte subtire de apa lichida, ceea ce avantajeaz sudarea i aglutinarea lor prin coalescen,

respectiv formarea fulgilor de zapad. La temperaturi foarte joase cristalele fiind uscate, fulgii nu se pot forma.

Lapovia este o cadere concomitent a fulgilor de zpad i a picturilor de ploaie. La latitudini mijlocii si superioare, lapovia constituie o faz intermediara in procesul de genez a ploii; aici, ploaia in marea majoritate a cazurilor este initial zapada care, in timpul caderii, se topeste. Mzrichea moale este o precipitatie solida sub forma de granule mare, sferice, uneori conice, afinate, sfarimicioase, cu aspect de zapada, avand diametre de 1-5 mm. Cnd diametrul

boabelor de mazariche moale este sub 1 mm, ea se transforma in zapada grunoas. Mzrichea tare cade sub forma de grune de ghea sferice sau neuniforme, uneori conice, partial transparente, avand un miez albicios opac; sunt dure i sar cnd ating suprafaa solului. Ploaia inghetata rezulta prin inghetarea, inainte de a atinge solul, a picaturilor de ploaie, ce

strabat un strat atmosferic inferior cu temperatura negativa (stratificatie cu inversiune de

temperatura). Se compune din granule sferice de gheata transparenta, cu diametrul de 1-3 mm. In

aceleasi conditii se formeaza si ploaia supraracita, care produce poleiul.

Grindina este alcatuita din sfere sau fragmente de ghea, de diferite forme, cristalizate sau amorfe, cuprinse intre 5 i 50 mm, uneori chiar mai mari. In cazuri exceptionale greutatea lor a depit chiar 300 gr. Grindina cade din norii Cumulonimbus, numai in sezonul cald, insotind aversele de ploaie.

Grauntele de mazariche, dupa ce au strabatut zona cu picaturi supraracite, fiind antrenate de curentii ascendenti

foarte puternici, ajung in zona superioara a norului si se imbraca la suprafata, prin sublimare si coagulare, cu un strat de

cristale de gheata si zapada. Cazand liber, strabat din nou zona cu picaturi supraracite a norului si prin ciocniri se

acopera cu un strat de ghea transparenta; acest proces de crestere se poate repeta de mai multe ori. Structura zonala a bobului de grindina, cu straturi concentrice si alternative de gheata opaca albicioasa si gheata transparenta, reflecta fidel

acest proces de crestere.

Acele de ghea sunt cristale de gheata foarte mici, neramificate, in forma de solzi sau bastonae hexagonale, care se formeaza iarna; la temperature joase, ele se mentin timp indelungat in stare de plutire in aer. Se pot forma si in straturile de aer de la sol. In lumina Soarelui sclipesc prin

reflexie.

Clasificarea precipitatiilor:

Caracterul, durata si intensitatea precipitatiilor sunt determinate de conditiile de geneza. Din

acest punct de vedere deosebim : precipitatii continue, averse si burnite.

Precipitatiile continue cad din norii sistemelor noroase frontale, indeosebi ale fronturilor

calde (Ns, mai rar As si Sc) si sunt extinse pe suprafetede ordinul sutelor de mii de km. Sunt

precipitatii de intensitate moderata, destul de uniforme si de lunga durata, alcatuite din picaturi de

ploaie sau fulgi de zapada de marime mijlocie.

Aversele sunt precipitatii de durata mai scurta, de obicei de mare intensitate care cad din nori

convectivi (Cb). Se declanseaza si se opresc brusc, prezentand variatii mari si repezi de intensitate,

deoarece cad fie din nori de convectie izolati, fie din sisteme noroase frontale inguste (fronturi reci)

cu deplasare rapida. Vara, aversele sunt de ploaie cu picaturi mari, insotite uneori de grindina, iar

iarna de zapada, cu fulgi mari. La latitudini tropicale si ecuatoriale, aversele constituie tipul

caracteristic deprecipitatii.

Burnita este o precipitatie atmosferic alcatuit din picaturi de apa foarte mici, sub 0,5 mm diametru, dese, ce cad din nori Stratus, uneori Stratocumulus si uneori din ceturi. Viteza de cadere

a picaturilor este foarte lenta (0,3 si 1 m/s), nct dau impresia plutirii lor in aer.

Bibliografie:

1. Chiotoroiu B., Hidrometeorologie fluvial, Editura ExPonto, Constana, 2001. 2. Pescaru C., Pescaru Al., Meteorologie marin, Editura Nautica, Constana, 2005. 3. Pop Gh., Introducere n meteorologie i climatologie, Editura tiinific i Enciclopedic,

Bucureti, 1988. 4. www.metoffice.gov.uk