8/17/2019 Cursul 5 Dreptul Comertului International Anul IV Sem II

1/6

DREPT COMERȚULUI INTERNAȚIONAL,ANUL IV, SEMESTRUL II, CURSUL V,

10.03.2016

Capacitatea de folosin ă a sucursalelorț

Sucursalele sunt persoane juridice straine care isi desfă oară activitatea pe teritoriulșRomâniei. Pe capul sucursalei se întrunesc 2 legi: legea straina care guverneaza capacitatea defolosin ă si legea română care guverneaza func ionarea ei pe tritoriul tarii. Legea română prinț ț

ceea ce se nume te conditia juridica a strainului persoană juridică in România.șFiecare dintre cele 2 laturi atrga anumite consecinte i anume:ș

! capacitatea de folosinta este guveranta de legea straina " aptitudinea generala sia#stracta de a putea inc$eia acte juridice% deci de a do#ândii drepturi i de a" i asuma o#liga ii.ș ș ț

Consecin eț

a! legea aplica#ilă sucursalei este le& societatis 'legea societă ii mama!ț

 #! sucursala nu poate face in România mai multe acte juridice decat poate face societateamama in propria ei tara% mai putin poate face% pentru că societatea mama ii poate conferii o parte

din capacitatea ei.

c! in cazul in care activitatea societă ii mama inceteaza in tara ei de sediu inceteaza ințmod autromat si activitatea sucursalei ei in românia si activitatea tuturor sucursalelor ei din lume.Reciproca nu este vala#ila daca sucursala se inc$ide% societatea mama isi poate continuaactivitatea.

2! sucursala isi desfă oară activitatea pe teritoriul României fiind supusa pac$etului deșacte normative care guverneaza conditia juridica a strainului in România.

Consecin eț

a! sucursala tre#uie sa isi tina conta#ilitatea potrivit legii româme 'legea nr. (2)** legeaconta#ilitatii care prevde in mod e&plicit ca sucursalele care sunt sedii secundarea ale societă iițmama din strainatate tre#uie sa tina conta#ilitatea in moneda na ională si potrivit legii române!.ț+&ista particularitati de pilda anul fiscal poate fi special adica diferit pentru societatea dena ionalitate română care au anul fiscal suprapus peste anul calendaristin ian. " , dec.ț

 #! din punct de vedere al regimului valutar R-R /)2001 considera sucursalele ca fiindrezidente din punct de vedere valutar adica societatea mama devine rezidenta din punct de vederevalutar% cand are o sucursala pe teritoriul tarii devine rezidenta din punct de vedere valutar adicase aplica regulile pt. rezidenti 'e& .platile fata de alti rezidenti se fac in lei% la 34 e&istaconsecinte: nu se socoteste un e&port!.

c! din punct de vedere al regimului imo#iliar urmeaza regimul strainilor% adicado#andeste dreptul de proprietate asupra treneurilor si al cladirilor in condi iile legii prezentate ințcursurile anterioare.

d! din punct de vedere fiscal " sucursalele sunt considerate sedii secundare ale uneisocietă i straine% dar pt. ca desfă oară o activitate pe teritoriul tarii in mod constant sunt socotiteț șsedii permanente si tr#uie sa se intregistreze fiscal la autoritatea fiscala si tre#uie sa plateascaimpozit pe profit in functie de profitul o# inut din activitatea desfă urată in tara.ț ș

1

8/17/2019 Cursul 5 Dreptul Comertului International Anul IV Sem II

2/6

DREPT COMERȚULUI INTERNAȚIONAL,ANUL IV, SEMESTRUL II, CURSUL V,

10.03.2016

Reprezentan eleț

5ef " un sediu secundar al societă ii mama din strainatate% lipsita de personalitate juridicaț proprire care nu are un capital distinct de cel al societă ii mama din strainatate si care poatețefectua numai operatiuni de reprezentare a societă ii mama fata de partenerii sai comerciali dințtara.

5in def. rezulta elementele definitorii ale acesteia:

! nu au personalitate juridica proprie " ele constituie o prelungire a personalită ii juridiceța societă ii mama din strinatate in consecinta ele nu au caracter de su#iecte de drept de sinețstătătoare% fa ă de societatea mama din straintate si statutul lor este supus legii na ionale aț țsocietă ii mama 'le& societatis!. 5in acest punct de vedere reprezentanta se deose#este de filialațcare are personalitate juridica proprie% dar se asemana cu sucursala.

2! reprezentanta nu poate efectua acte si fapte de comert in nume propriu% ci actioneazaintotdeauna nomine alieno in numele si pe seama sc mama din strainatate% este un mandatar. 5inacest punct de vedere reprezentanta se deose#este de filiala care poate actiona in numele si peseama ei insasi si se asemana cu sucursala care actioneaza si ea de regula nomine alieno dar cu precizare ca sucursala poate actiona si in nume propiu intotdeanua pe seama societă ii mama ințtemeiul unui contract de comision de tip societar.

,! reprezntanta nu are un capital propiu distinct de cel al societă ii mama% nu are o masațde #unuri care sa ii fie afectata de catre societatea mama% dar are #unurile necesare pt.desfă urarea activită ii sale% dar nu este vor#a despre o masa de #unuri% adica nu este vor#aș țdespre o universalitate juridca% din acest punct de vedere reprezentanta se deose#este esentuial desucursala aceasta fiind deose#irea majora% sucursala are un capital propriu adica o masa de #unuri care ii este afectata% reprezentanta nu.

/! reprezentanta nu este o forma de investitie straina in tara " aceasta nu se inregistreazăla registrul comertului

Care este temiul juridic al reprezentantelor?

2 acte normative: decretul lege nr. 22)**0 privind aurorizarea si functionarea inRomânia a reprezentantelor societă ilor comerciale si organizatilor economice straine si 67 nr.ț222)**0 privind regimul impozitelor si ta&elor aplica#ile reprezentantelor din România alesocietă ilor comerciale si organizatilor economice straine precum si drepturile si o#liga iile legateț țde salarizarea personalului roman.

Constituirea si autorizarea reprezentantelor

Procedura incepe cu cererea societă ii mama de autorizarea a reprezentantei sale dințRomânia% pot fi si mai multe societă i straine care sa ceara desc$iderea unei reprezentantețcomune. Pt. ca această cerere sa fie admisa este nevoie de conditia de reciprocitate% adică tre#uieca si legea straina de la sediul societă ii mama sa permita societă ii române sa desc$idaț țreprezentnate acolo. 8ererea tre#uie sa contina datele de identificare ale societă ii mamaț'denumire% sediu!% o#iectul de activitate al reprezentantei din tara pt. că aceasta poate face celmult activitatea societă ii mama% sa indice durata de functionarae dorita% nr. si functiileț

2

8/17/2019 Cursul 5 Dreptul Comertului International Anul IV Sem II

3/6

DREPT COMERȚULUI INTERNAȚIONAL,ANUL IV, SEMESTRUL II, CURSUL V,

10.03.2016

 personalului care urmeaza a incadra reprezentanta% la această cerere tre#uie adaugate documente%acte si anume actele constitutive ale societă ii mama apoi o atestare din partea camerei de comertțsi industrie din tara de sediu din care sa rezulte ca societatea mama are o e&istenta legala in tarade sediu% apoi un certificat de #onitate adica o atestare emisa de o #anca din care sa rezulte casocietatea mama nu este in faliment si nici in incetarea in fapt a platilor% apoi tre#uie o

imputernicire din parte organelor de conducere a societă ii mama pt. reprezentantii ei din tara.ț8ererea se adresaeaza ministerului României pt. comert% ministerul tre#uie sa analizeze si săraspunda in ,0 de zile% daca respinge cererea tre#uie sa o faca motivat% daca admite cerereaatunci emite autorizatia de functionare a reprezentnatei in care se mentioneaza cel putindeumirea% sediu societă ii mama% o#iectul de activitate apro#at al reprezentantei% conditiile dețe&ercitare a activită ii in tara si durata pt. care este autorizata sa funcioneze% de regula un anțcalenadristic% dar si mai mult.

5upa o#tinerea autoriztiei reprezentanta tre#ui sa se inregistreze la administra ia finaciarțlocala cu scop de evidenta fiscala care atesta e&istenta ei locala in românia.

Pana in anul **9% cand s"a modificat decretul lege 22)**0% reprezentantele erau

o#ligate sa se inregistreze si la camera de comert si industrie a româniei cu scop de pu#licitate%din **9 numai e&istă această o#liga ie% de i marea majoritate a reprezentantelor continua sa seț șinregistreze la camera de comert si industrie care emita si o #rosura cu toate acestea.

Care este obiectul de activitate al reprezentantelor

Reprezentanta poate sa indeplineasca acte si fapte de comert in numele si pe seamasocietă ii mama si ea face următoarele opreatiuni:ț

a! poate emite si primii oferte si comenzi% negociaza si inc$eie contracte in numele si peseama societă ii mama.ț

 #! face informa ii comerciale si recalama% pu#lic relations.ț

c! poate acorda asistenta te$nica si service pt. masinile% utilajele% ec$ipamentele pe caresocietatea mama le vinde in tara% retinem marcile de #unuri de larg consum ca i e&emplu.ț

d! poate desfă ura activită i similare societă ii mama din strainatete de e&. poate prestaș ț țservici de transport interna ional% agentii de turism% de presa internationale si orice alte activită iț țcomerciale in numele si pe seama societă ii mamaț

8apaccitatea de folosin ă a reprezentantelor ț

Se prezinta similar cu ceea ce a fost prezentata la sucursale si anume pe capul

reprezentantei se intrunesc 2 legii: legea societă ii mama care guverneaza capacitatea de folosin ăț ța reprezentatei si legea română prin conditia juridica a strainilor care ii guverneaza functionareain tara.

Consecinte

! aplicarea legii societă ii mamaț

a! o#iectul ei de activitate nu poate depasii o#iectul de activitate al societă ii mama.ț

3

8/17/2019 Cursul 5 Dreptul Comertului International Anul IV Sem II

4/6

DREPT COMERȚULUI INTERNAȚIONAL,ANUL IV, SEMESTRUL II, CURSUL V,

10.03.2016

 #! ea actioneaza in numele si pe seama societă ii mama.ț

c! daca inceteaza e&istenta societă ii mama inceteaza si e&istenta reprezentantei% darțreciproca nu este vala#ila.

2! efectele aplicării legii Române

a! ea nu poate face pe teritoriul României decat operatiunile care ii sunt permise prinautorizatie.

 #! tine conta#ilitatea portivit legii Române Legea nr. (2)**.

c! este rezidenta din punct de vedere valutar " R-R /)2001.

d! reprezentanta se inregistrează fiscal plateste un impozit anual fi& sta#ilit de codulfiscal% dar daca are si un venit prorpiu 'de e& atunci cand efectueaza mentenata! în aceastăsitua ie din urmă plateste impozit pe profitul o#tint in România.ț

5in punct de vedere al regimului de personalReprezentanta poate angaja in mod li#er personal român si strain% in mod li#er pt.

 personalul din statele ;+% dar pt. cel din state terte numai pe #aza de autorizatie de munca'permis de munca! emis de oficiul român pt. emigrari in limita nr. de straini carora li se pot emiteautorizatii de munca nr. sa#ilit anula prin $otărârea guvernului.

Strainii pot primii salarii nu numai in lei ci si in valuta. Strainii sunt o#liga i sa seținregistreze la autoritatile de munca Română% 54R ; S;

8/17/2019 Cursul 5 Dreptul Comertului International Anul IV Sem II

5/6

DREPT COMERȚULUI INTERNAȚIONAL,ANUL IV, SEMESTRUL II, CURSUL V,

10.03.2016

continuitate% de repetitivitate si " elementul international dat de faptul ca partile isi au sedile instate diferite sau ca marfa care face o#iectul contractului se află în tranzit international.

Continutul CC! $ drepturile si obliga iile partilorț

+ste guverant de principiul li#ertatii contractuale% partile au dreptul sa sta#ilească li#er

continutul contractului% li#ertatea partilor nu este nelimitata% e&ista ceea ce se nume te clauzeșimpicite care in de situatile in care contrcatele intra su# incidenta unor prevederi o#ligatorii dințactele normative 'reglemetari prvind interdictia clauzelor a#uzive% protectia consumatorilor%disciplina contractuala% practicilor comerciale restrictive)neloiale% in anumite situatii suntregelementari legale privind preturile in anumite sectoare reglementate ale energiei% gazelor%reglementarile privind autorizatiile de import si e&port% reglementarile valutare etc.!.

Clauzele CC!

Se clasifica in 2 mari categorii:

=! clauze generale " acele caluze care tre#uie sa e&iste in toate contractele

'caluzele privind partile% o#iectul matreial al contractului " adica marfa% lucrareaservicuiul% o#iectul pecuniar al contractului " pretul% tariful spre e& pe transport% comision%do#anda #ancara% navlu " pretul contractului de transport maritim etc.!

==! clauzele specifice in 88= " se intalnesc numai la anumite contracte 'de e&.caluzele privind solu ionarea litigilor " de e&. caluza de ar#itraj sau compromisorie%țcaluzele de alegere a legii aplica#ile contractului elctio iuris% de confidentialeitate% dee&clusivitate etc.!.

8lauzele asiguratorii impotriva riscurilor 

Se intalnesc numai in 88= inc$eiate pe termen mediu si lung% de altfel merea majoritate a

88= se inc$eie pe termen mediu si lung% spre deose#ire de 8ontractele civile care se inc$eie unoictu sau pe termen scurt. 88= se ince$eie pe termen mediu '"1 ani! sau lung 'peste 1 ani!.

>n 88= inc$eiate pe termen mediu si lung intre momentul inc$eiereii contractului sie&ecutarii contractcului pot apara anumite evenimente de natură a tul#ura ec$ili#rul contractualsta#ilit de parti la momentul inc$eierii contractului% acestea se numesc din punct de vedere juridcriscuri.

Riscuri " def: este un eveniment posi#il de a se produce dupa inc$eierea contractuluiindependent de culpa vreuneia dintre parti si care daca se realizeaza poate face mai oneroasa sauc$iar imposi#il de e&ecutat o#liga ia uneia sau c$iar a am#elor parti contractante. 5in aceastățdefini ie deducem elementele esentiale ale riscurilor:ț

a! este un eveniment% un fapt material in momentul in care se produce.

 #! este un eveniment posi#il de a se produce din acest punct de vedere se aseamana cuconditia.

c! pt. a produce efecte juridice riscul tre#uie sa se produca dupa inc$irea contractuluiintre momentul inc$ierii si finalizarii contractului.

5

8/17/2019 Cursul 5 Dreptul Comertului International Anul IV Sem II

6/6

DREPT COMERȚULUI INTERNAȚIONAL,ANUL IV, SEMESTRUL II, CURSUL V,

10.03.2016

d! tre#uie sa fie idependenta de culpa vreunuia dintre partri% riscul e&clude culpa% candavem culpa este raspundere pt culpa.

8aracterul independent se apreciaza in a#stracto% adica dupa cum s"ar comporta uncomerciant rezona#il si prudent aflat in aeastă situatie.

e! cand se produce riscul tre#uie sa ai#a consecinte semnificative asupra contractului.

5aca se produce riscul ingrenueaza e&ecutarea o#liga iei de catre una din parti.ț

Riscul produce un prejudiciu.

8omparatie intre risc si forta majora

6