Sinteza Dreptul Comertului International

7/29/2019 Sinteza Dreptul Comertului International

1/25

Dreptul comertului international

= ansamblul normelor juridice care reglementeaza relatiile comerciale si de cooperare economica sitehnico-stiintifica international.

Obiect = raporturile juridice patrimoniale care au caracter de comercialitate si internationalitate.

Raportul juridic de drept al comertului international are:

1. Caracter patrimonial - prin excelenta-drepturile privind anumite atribute de identificare ale partcipantilor la aceste raporturi de dci care, in

dreptul comun au caracter nepatrimonial, cand apartin unui subiect al raporturilor comerciale internationaledobandesc caracter patrimonial (firma, emblema, sediul comercial)

-incalcarea acestor drepturi se apara printr-o actiune patrimoniala (actiunea in concurenta neloiala,actiunea in daune).

2. Caracter comercial

Comercialitatea defineste raporturile care izvorasc din acte si fapte de comert, asa cum sunt definite deCodul Comercial.

-pt a sti daca un rap jur are caracter comercial in relatiile internationale, trebuie cercetate normelesistemului de drept national aplicabile- lex causes, potrivit normelor de drept international privat. Pt caracterul

civil sau comercial al unui contrac se va interoga lex contractus.3. Caracter international - existenta unui/ mai multor elemnte de extraneitatea. Exista unele rap com care se nasc sub imperiul legilor nationale, consumandu-si intreaga lor viata

juridica in interiorul tarii, cu toate ca sunt in legatura cu comertul exterior (marfa se produce in tara urmand sa fieexportata)/

b. Exista rap com carora li se adauga un element de extraneitate, dar nu devin astfel internationale (unstrain cumpara o masina)

c. Conventiile internationale, pt definirea caracterului international, au stabilit:- un criteriu subiectiv- partile ( persoane fizice sau juridice), sa aiba domiciliul/ sediul in strainatate juridic- un criteriu obiectiv- marfa/ lucrarea/ serviciul/ bunul care face obiectul raportului juridic sa se afle in

tranzit international = sa treaca cel putin o frontiera.

Criteriile sunt, in principiu, alternative, fiind suficient numai unul dintre ele pt a constatainternationalitatea raportului juridic.d. Legea 105/1992 stipuleaza, in plus, de cele 2 criterii, stipuleaza resedinta pt persoanele fizice si fondul

de comert pt persoanele juridicee. Exista caracter international si atunci cand incheierea, modificarea, executarea actului are loc in

strainatate, sau daca prestatia caracteristica care face obiectul obligatiei se desfasoara in strainatate.f. Legea Uniforma asupra vanzarii internationale de bunuri mobile corporale stabileste ca elemente de

extraneitate sediul partilor, miscarea obiectelor vandute, locul incheierii congtractului, locul predarii lucruluivandut.

Principiile DCI

= acele idei calauzitoare in procesul elaborarii normelor juridice si aplicarii lor in raporturilecomerciale si de cooperare economica si tehnico- stiintifica internationale, care asigura

concordantanormelor cu cerintele dezvoltarii obiective si echilibrate a acestor raporturi.

-sunt prescriptiuni fundamentale care calauzesc crearea si aplicarea normelor juridice in acest domeniu siau ca rezultat asigurarea certitudinii in structurarea normelor de dci, fiind garantii contra imprevizibilitatii unorreglementari emise cu ignorarea cerintelor obiective ale dezvoltarii DCI.

1. Principiul libertatii comertului

C. Montesquieu: nu este un drept acordat negustorilor de a face ce vor; aceasta ar insemna in adevar maidegrba robia lui.

-ceea ce stanjeneste pe negustor nu inseamna ca stanjeneste si comertul


2/25

-5 coordonate:a. Nu de restrictii, ci de incurajari si stimulari avem trebuinta in comert (Xenophon).- Comertul trebuie incurajat, stimulat - Abatele de Saint Pierre combatea interdictia impusa unor grupuri

sociale sa practice comertulb. Privilegiile exclusive trebuie eliminate

- le intalnim la Viceregele de Goa, Honrius, Theodosius, etc.- in comert, fiecare tinde spre facilitati, insa pericolul apare atunci cand sunt acordate clientelar.- persoanele care primesc astfel de facilitati nu prezinta incredere=> comertul intra doar pe mainile unora,

care nu il practica cu chibzuiala, ci spre a ruina pe altul. De asemenea, profitul nu se imparte firesc in acest caz,creandu-se o diferenta prea mare intre participantii la comert.c. Libertatea de a revinde pentru a castiga

- este esential in comertul international sa se asigure aceasta libertate- profitul iese din vanzare, dar maiales din revanzare

- Vasile Boerescu atragea atentia ca Romania nu are industrie nationala si ca aceleasi materii ce noitrimitem in afara, le primim transformate si le cumparam mult mai scump decat daca s-ar fi fabricat in taranoastra.

- cu cat elementele de schimb se inmultesc, cu atat comertul prospera- Obiectul vinderii si revinderii libere il constituie bunurile fiecarei natiuni, de aceea, trebuie avut in

vedere ca o tara care exporta tot mai putine marfuri sau produse de consum decat importa, se echilibreaza pe

socoteala ei, saracindu-se.- Libertatea de a revinde pt a castiga presupune:--dezvoltarea capacitatilor nationale pt ca printr-o industrie proprie sa se poata vinde nu doar materii

prime, ci si produse finite;--un echilibru al balantei comerciale- exporturile sa depaseasca importurile;--imprumuturile externe sa se faca in scopul productiei si nu consumului banii investiti sa aduca

profituri, nu pierderi.d. Politica monopolista intervine principiului liberatii comertului:- exemple de monopoluri- instituite in Anglia, Portugalia, Spania, Olanda, in teritoriile transformate in

colonii- Efectele acestei politici sunt nocive pt consumatori (prof. Octavian Capatana): cresterea preturilor si

scaderea calitatii; agentul economic monopolist fixeaza unilateral si discretionar pretul care ii convine, iarproducatorul in cauza isi micsoreaza oferta, provocand o crestere artificiala a pretului.- In Romania, in 1989, s-a abolit monopolul de stat, iar prin Constitutie, persoanele fizice si juridice pot si

subiecte de dreptul comertului international, daca au calitatea de comerciant.e. Necesitatea unui control prin mijloace financiar- bancare

- Controlul activitatii de comert international, desfasurat de persoane fizice si juridice, apartine statului,prin mijloace financiar- bancare: existenta vamilor importul si exportul marfurilor in folosul statului, presupunperceperea unor taxe vamale, tot in folosul statului

- Taxele vamale trebuie sa fie moderate; daca sunt prea mari -> cresterea pretului obiectelor-> micsorareacererilor si a numarului cumparatorilor

- Alte mijloace ale statului: taxe, impozite, licenta de import- export- Ion Ghica, privind circulatia marfurilor, a pledat o politiva fin- bancara cat mai liberala- liberul schimb

(libre echange)- Dezvoltarea comertului duce automat la dezvoltarea economiei.

2. Principiul concurentei loiale

= factor de progres economicDintotdeauna concurenta a avut un rol hatarator: in dezvoltarea mestesugurilor, in inflorirea unor

localitati, in dezvoltarea unor popoare si chiar regiuni ale lumii.-5 coordonate:

a. Competitia pe piata intre cei care exercita activitati asemanatoare

- a dus la perfectionare => progres economic => asigura prosperitatea natiunilor


3/25

- Istoria relatiilor dintre popoare are intre componentele sale majore istoria competitiei economice- Concurenta comerciala= o confruntare in acele domenii si sectoare in care diversitatea egentilor

economici este permisa , dar nu si in acelea care sunt sustrase concurentei.- Se realizeaza prin mijloace economice;- Competitia este o cauza reala majora a cresterii economice reale, iar eliminarea ei prin mijloace

administrative duce la reducerea/ disparitia valorilor.- Competitia= marfa de calitate, tehnologie de varf, pret competitiv pt concurenti dar atractiv pt clienti.

Este opusul monopolismului.

b. Domeniul concurentei comerciale internationale- exista piata la nivel regional ( UE) si piata la nivel mondial- Relatiile de competitie dintre diversii agenti economici vizeaza:-- atragerea de noi clienti, in conditiile mentinerii vechii clientele;-- cucerirea de noi piete pt desfacerea marfurilor, in scopul declarat;-- scopul declarat = realizarea unor profituri corespunzatoare- Forme ale concurentei : loiala, neleala, anticoncurentiala- Concurenta loiala se exercita in conformitate cu uzantele comerciale oneste (cu buna- credinta), profitul

obtinut fiind licit.- Totalitatea normelor care reglementeaza concurenta licita Dreptul concurentei ori de cate mai

multe persoane urmaresc, in activitatea lor economica, acelasi scop sau un scop asemanator exista concurenta.

- Concurenta neleala are loc prin savarsirea de acte si fapte de comert contrare uzantelor cinstite, ceea ceimpune reglementari restrictive in domeniu.- Clauza de neconcurenta inclusa in contract = debitorul se obliga, temporar, sa renunte la competitia pe

piata intr-un anumit domeniu, sau la o alta interdictie privind concurenta-> Conventia anticoncurentiala, care seaccepta numai cu respectarea principiilor liberatii comertului si a conventiilor, ordinii publice si bunelormoravuri.

c. Garantie a dezvoltarii comertului international

- Concurenta loiala exercita urmatoarele functii:--Functia de garantare a desfasuratii economiei de piata-- Functia de facilitare a liberei circulatii a marfurilor, capitularilor, serviciilor si persoanelor-- Functia de stimulare a initiativei participantilor la schimburile comertului international

- Concurenta = garantie si conditie a dezvolatarii relatiilor comerciale, a crsterii economice regionale simondiale- Aceste principii sunt criterii de orientare a reglementarilor nationale si internationale pt asigurarea:

--libertatii de acces pe piata; --libertatii cererii si ofertei; -- libertatii economice; --prevenirii si reprimarii acteloranticoncurentiale; --repararii prejudiciilor izvorate dijn abuzul de libertate in schimburile comercialeinternationale.

d. Rolul concurentei in fixarea unui pret just al marfurilor

- Este necesar ca natiunile care exporta marfurile sa se concureze unele pe altele, pt ca marfurile pe carele exporta sa fie intotdeauna ieftine. (siguranta exporturilor, stabilitatea taxelor vamale, etc.)

- Acest principiu sustine obtinerea unor beneficii proportionale cu aportul calitatic si cantitativ alparticipantilor la aceste raporturi

- Acest principiu duce la acceptarea produselor considerate acceptabile calitativ si la respingerea celorcoinsiderate necorespunzatoare pe piata internationala

- Are rol in organizarea proceselor de producere a marfurilor pt o piata internationala tot mai exigenta.e. Concurenta neloiala

= orice act/ fapt contrar uzantelor necinstite in activitatea comerciala internationala- Se caracterizeaza prin:-- folosirea unor mijloace reprobabile in activitatea comerciala-- savarsirea unor acte discutabile in atragerea clientelei.- Romania este membra a Uniunii de la Paris-> societatile comerciale romane au drept la tratament

national si unionist pe intreg teritoriul UE, iar strainii unionisti au acelasi drept in Romania. Tarile Uniuniisunt obligate sa asigure cetatenilor tarilor acestora protectie efectiva impotriva concurentei neloiale.


4/25

-Conventia de la Paris a Uniunii (1883) defineste faptele si actele de concurenta neloiala: orice act deconcurenta contrar uzantelor cinstite in materie industriala sau comerciala

- In plus, doctrina adauga: --substituirea produselor; --dezorganizarea interna a intreprinderii;--dezorganizarea generala a pietei.

- Principiul concurentei loiale, prin reglementarile adoptate vieaza si productia producatorilor siconsumatorilor de acte si fapte ilicite in acest domeniu: -pretul de dumping/ subventionat; - exportul la preturisub nivelul pietei interne. Guvernul a luat masuri in acest sens- Hot de Guv 228/ 1992.

Un produs este considerat a face obiectul dumpingului atunci cand pretul sau de export catre Romania este

inferior valorii nominale a unui produs similar sau direct concurent. Astfel s-au introdus: taxa anti-dumping sitaxe compensatorii; suprataxe sau restrictii cantitative la import (cand exista import al unor produse in cantitatisau de natura sa prejudicieze grav producatorii nationali). Aceste masuri sunt garantii pt respectarea principiuluiconcurentei loiale.

3. Principiul egalitatii juridice a partilor

-3 coordonate:

a. Vointa partilor

- Exprimata liber. Actele si faptele de comert ce se concretizeaza in initiative, optiuni si decizii cu privirela circulatia marfurilor si serviciilor implica neaparat vointa partilor, fiind acte de voiinta.

- Intentia de a realiza profit (beneficii) presupune un grad inalt de raspundere.

- Sansele si riscurile trebuie analizate si evaluate inainte de incheierea unui act de comert international.Trebuie cunoscuta situatia de fapt si de drept.- Autonomia de vointa a partilor in negocierea, incheierea si derularea contractelor de comert international

presupune ca vointa neexpres manifestata si care nu rezulta din continutul contractului este prezumata.b. De jure gestionis

- Raporturile ce iau nastere intre agentii economici, din diferite state in calitate de participanti la comertulinternational, sunt raporturi de jure gestionis = de pe o pozitie de egalitate juridica.

- Cand statul este implicat intr-un contract de comert international sau intr-un litigiu contractual de acestfel, actiunea lui este de jure gestionis si nu de domeniul jure imperii.

- Cand statul actioneaza de jure imperii (de putere suverana), in realizarea politicii comerciale, financiar-valutare, vamale, etc., se stabileste o relatie de subordonare a persoanelor fizice si juridice straine: raporturi de

drept financiar, administrativ, sa., nu comercial- tin de dr public, nu privat.c. Principiu si metoda de reglementare- Egalitatea partilor demonstreaza ca dreptul comertului international apartine dreptului privat- Egalitatea partilor = metoda de reglementare- Legea Model asupra Arbitrajului Comertului International

stipuleaza egelitatea de tratament a partilor. Ca metoda de reglementare, DCI se incadreaza cu ptreponderenta indomeniile dreptului privat.

- Acest principiu orienteaza normele emise in domeniu si procesul aplicarii lor.

4. Principiul libertatii conventiilor

- Raporturile juridice de DCI se concretizeaza in contracte si titluri de valoare. Limitele acestora suntguvernate de principiul libertatii conventiilor.

-3 coordonate:

a. Conventiile legal facute au putere de lege ( Codul Civil)

- Fiecare subiect se obliga numai la ceea ce accepta ca fiind in interesul lui si numai in masura in caredoreste= regula generala; fiecare are dreptul sa-si aleaga cocontractantul, sa negocieze, sa stipuleze clauze, etc.

- Unii participanti specializati in diferite domenii (burse, porturi, etc.) urmeaza practici si obiceiuricomune, nu doar intre ei, ci si cu tertii.

- Se tinde sa se apeleze la tehnici de contractare (electronice de ex), deoarece faciliteaza exercitarealibertatii contractuale a tuturor participantilor la raporturile comerciale internationale.

b. Conceptia subiectiva si conceptia obiectiva

- Partile pot stabili legea aplicabila conventiei lor, fapt ce le este permis de legea forului-> autonomiaderivata-> libertatea conventiilor apare ca o autonomie derivata si nu primordiala.


5/25

- Conceptia subiectiva: principalul izvor al drepturilor si obligatiilor negociate si stipulate in contract=acordul de vointa

- Conceptia obiectiva: principalul izvor al dr si oblig negociate si stipulate in contract= legeaAcestea sunt tendinte de absolutizare, insa, este necesar ca intre acordul de vointa sa lege sa existe

concordanta. In temeiul clauzei electio iuris, partile pot stabili legea contractului lor- Lg 105/1992- partile nu aude ales intre lege, echitate si lex mercatoria universalis (uzantele practicate in CI).

c. Lex voluntatis

- formulat de Dumoulin, care a urmarit sa asigure un regim unic unor bunuri, indiferent unde erau situate

- In DCI, partile pot alege legea care sa le carmuiasca cerintele de fond si efectele contractului- Lex voluntatis = norma conflictuala fundamentala; este comuna cu cele mai multe sisteme de dreptprivat si reprezinta un element de uniformitate:

--contractele CI sunt supuse legii alese prin consens de catre parti;--conditiile de forma ale unui act juridic sunt stabilite de legea care ii carmuieste fondul;--conditiile de fond ale actului juridic unilateral sunt stabilite de legea autorului sau.

5. Principiul bunei-credinte

- 3 coordonate:

a. Conventiile trebuie executate cu buna-credinta

- Comisia Natiunilor Unite pt Dreptul Comertului International a considerat ca, privind buna-credinta,

trebuie nu doar sa fie stipulata in texte, ci, indeosebi, trebuie adoptate unele masuri de aplicare in: --momentulincheierii contractelor; --derularea acestora; --predarea marfii sau efectuarea serviciilor la nivelul cantitativ sicalitativ convenit.

- Codul Civil Roman: Conventiile trebuie respectate cu buna-credinta- art 970- Codul Comercial Roman stabileste ca buna-credinta trebuie sa insoteasca toate etapele tranzactiei

comerciale, inclusiv transportul pana la predarea marfii, in conditiile de calitate si in cantitatea stipulate incontract.

b. Se poate exercita concurenta pentru profit cu buna-credinta?

- Libertatea de concurenta isi are limita in obiceiurile comerciale cinstite (concurenta loiala0, care preupunbuna-credinta.

- Buna-credinta, in CI, obliga atat comerciantul, cat si industriasul:

--sa se comporte in limitele moralitatii;--sa nu recurga la actiuni de natura a frauda partenerul, deoarece chiar daca castigul este palpabil petermen scurt, pierderile sunt certe pe termen lung.

- Concurenta neleala atrage raspunderea celui care a practicvat-o- Atat in baza legii, cat si a prevederilor contractuale, concurenta nu doar ca poate, dar si trebuie exercitata

cu respectarea bunei-credinte.c. Raspunderea pentru reaua-credinta

- Legea romana prevede in mod expres masuri impotriva partii care a actionar cu rea-credinta: in CodulCivil (art 1346), in Codul Comercial, in reglementarile internationale- Conferinta de la Lisabona din 1958 aintrodus Conventia de la Paris privind concurenta neloiala care defineste acte si fapte de rea-credinta = aceleindicatii si afirmatii a caror folosire, in exercitarea comertului, este susceptibila sa induca publicul in eroare, inceea ce priveste natura, modul de fabricare, caracteristicile, aptitudinea pt intrebuintare sau calitatea marfurilor.

- Sanctiunea este absolut necesara- Principiul bunei-credinte pune in evidenta cel mai mult valorile morale ale participantilor la relatiile de

comert international.

Izvoarele DCIIzvorul de DCI = forma prin care continutul perceptiv al normei de drept devine regula de conduita,

impunandu-se ca model de urmat in relatiile comerciale internationale.

I. In sens material:

1. RERUM NATURA:-inca de la romani, care credeau ca acest izvor ajuta la intelegerea surselor substantiale ale dreptului.


6/25

- Factorii naturali: impun normele comerciale; determina substanta normelor de drept comercial; impunmodificarea sau adoptarea acestor norme.

- Comertul mondial trebuie sa ia in considerare nevoile cotidiene ale oamenilor si popoarelor si savalorifice (prin norme juridice adecvate) rerum natura in optica moderna.

2. DAT-ul realitatii comerciale:- Tocmai factorii obiectivi care configureaza realitatea comerciala internationala reprezinta dat-ul de care

legiuitorul este obligat sa tina seama in elaborarea normelor de DCI (modul de obtinere a bogatiilor, mijloacele decomunicatie, bunastarea sau starea precara a unor popoare, etc.)

- Normele DCI sunt concepute sub imperiul dat-ului realitatii comerciale, influentand apoi, schimburilecomerciale, facilitand, in general, unele raporturi comerciale sau restrangandu-le pe altele.3. Configurarea normelor juridice sub influenta cerintelor dezvoltarii vietii comerciale- Dezvoltarea relatiilor comerciale este determinata de anumite legitati, care trebuie cunoscute si luate in

considerare la elaborarea normelor DCI=> nu pot fi neglijate cererea si oferta in asezarea si orientareaschimburilor comerciale.

- Aceasta configurare este influentata si de caracterul consumptibil si neconsumptibil al produselor carefac obiectul schimburilor comerciale internationale; de faptul ca marfurile sunt mobile sau imobile, divizibile sauindivizibile etc.

- Nu doar cerintele prezente trebuie luate in considerare, ci si cele viitoare, deoarece comertul sischimburile comerciale internationale constituie factorii cei mai dinamici ai dezvoltarii economice.

Rerum natura + Dat-ul realitatii comerciale + Cerintele dezvoltarii vietii comerciale = DAT-ul careurmeaza a determina CONTRUIT-ul = proces tehnico-juridic prin care realitatea comerciala devine drept.Ignorarea acestor izvoare la construirea normelor juridice duce la crearea unor forme fara fond.

II. In sens formal

1. Izvoarele interne-izvoare spacifice- norme stipulate in legi comerciale;-izvoare nespecifice- norme stipulate in alte acte normative1.1. Legea comerciala

- este emisa sub imperiul cerintelor realitatii comerciale percepute la nivel national;- stipuleaza imbinarea intereselor natiunii respective cu interesele altor natiuni;

- are forta juridica cea mai mare, subordoneaza alte acte normative emise pe teritoriul national privindrelatiile comerciale ale tarii respective cu alte tari.Imbraca 3 forme:a. Coduri comerciale in care sunt stipulate si norme privind raporturile juridice comerciale

internationale- Codul Comercial Roman;- Codul Comercial = dreptul comun comercial pt ca:-- reprezinta o reglementare de baza a relatiilor comerciale;-- ofera un cadru general care poate sa dea solutii juridice adecvate unei probleme comerciale concrete in

raporturile DCI-- cuprinde o reglementare tipica a relatiilor comerciale, fie ele interne/ internationale.

b. Coduri de comert exterior- se refera numai la schimburile comerciale internationale;- avantaj- sunt deja selectate norme privind raporturile comerciale internationale; normele sunt asezate

logic (mai usor pt participanti); sunt eliminate/ restranse posibilitatile de eroare a aplicarii normelor.- asigura sistematizarea legislatiei din domeniul DCI;- ex.- Codul Comercial Uniform al SUA.c. Legile speciale- in locul codurilor de comert exterior- 2 categorii:--cele care contin norme cu caracter general in domeniul comertului;--cele care contin norme care reglementeaza raporturile de comert international.


7/25

Exista 3 conditii pt ca legea nationala sa fie aplicata unui raport juridic de comert international:1-Subiectii raportului juridic sa nu fi desemnat ca lex contractus o alta lege nationala;2-Unul din subiecti sa fie resortisant al tarii careia apartine legea respectiva;3-Aplicarea acelei legi nationale sa fie acceptata de ambii subiecti ai raportului juridic.1.2. Legea civila

- Codul comercial roman stipuleaza ca in comert se aplica normele din acest cod, iar acolo unde nudispune se aplica Codul Civil.

- Legea civila = izvor al dreptului comercial si al DCI

- Legea civila = dreptul comun in materie.1.3.Uzurile sau obiceiul juridic- Sfera acestui izvor tinde sa se restranga pe masura ce legea isi extinde campul de aplicare-3 categorii: locale, nationale, regionale.1.4.Practica judecatoreasca (nationala)

- Nu constituie un izvor deplin- este importanta in pronuntarea solutiilor de catre instantele specifice comertului international- exceptia de ordine publica- practica devine flexibila, admitand validitatea clauzei aur in contractele de

comert international, sau in privinta clauzei compromisorii- are o pondere mai mare in sistemul common-law, decat in civil-law.

2. Izvoarele internationale- Conventiile = intelegeri convenite intre doua sau mai multe state sau organizatii internationale ptreglementarea unor probleme internatioanle.

2.1. Conventiile bilaterale

- printre cele mai importante, datorita multitudinii de posibilitati pe care le ofera pt a conveni modalitatilepractice privind derularea schimburilor comerciale pe baza interesului partilor.

a. Tratatul comercial- Se incheie in domenii de interes comercial reciproc (transportul marfurilor, tranzit, regimul vamal, etc)- Sunt incheiate sub denumirea de tratate de comert si navigatie (pt ca rezolva si problema transportului)- Clauzele cele mai importante:--clauza natiunii celei mai favorizate (cele 2 parti se angajeaza sa-si acorde reciproc conditii ca cele

acordate unui stat tert)--clauza regimului national (principiul posibilitatilor egale)Clauza natiunii celei mai favorizate - forma neconditionata; form conditionata implica principiul

compensatiei avantajele din relatiile unui stat tert pot fi extinse si intre parti numai in schimbul unorcompensatii reciproce/ facilitati/ avantaje.

b. Acordul comercial = intelegere bilaterala utilizata frecvent pt convenirea modalitatilor de desfasurare aschimburilor comerciale intre 2 state.

- se stipuleaza si modalitatile de plata-> acorduri comerciale si de plati- cuprinde: categorii de marfuri - obiect al schimburilor, clauze, preturi, reglementari vamale, etc.- diferit de tratat-> partile detaliaza conditiile, clauzele, etc.c. Alte forme de intelegeri bilaterale

- programele de schimburi de marfuri, memorandumul;- trebuie aprobate de organele competente din cele 2 tari;- forma conventiei este aleasa de parti;- conventiile bilaterale acopera o sfera intinsa a raporturilor comerciale dintre state cuprinzand: comertul,

cooperarea tehnico-stiintifica, navigatia, relatiile financiare.- in Romania, autoritatile competente sunt: Presedintele, Primul ministru, Minsterul Afacerilor de Externe,

Guvernul asigura aplicarea intelegerilor.2.2. Conventiile multilaterale

-- sintetizeaza tendinte si orientari in comertul international;-- urmaresc eliminarea suprapunerilor si contradictiilor din reglementarile existenta;-- promoveaza un drept substantial sau material uniform.


8/25

- este importanta partciparea reprezentantilor statelor si organizatiilor internationale specializate lanegocierea conventiilor-> se identifica normele adecvate pt uniformizarea DCI.

- pot avea:-- caracter regional (Tratatele de la Roma 1975, Tratatul de la Maastricht, 1992)-- caracter mondial (Carta Natiunilor Unite, Acordul General pt Tarife si Comert- GATT).a. Conventii care vizeaza uniformizarea regulilor de drept international privat- raporturile dintre DIPriv si DCI sunt stranse- Se distinge intre:

--Conventia privind legea uniforma asupra cambiilor si biletelor la orin--Conventia privind reglementarea anumitor conflicte de legi in materie de cambii si bilete la ordin--Conventia privind dreptul de timbru in materie de cambie si bilete la ordin--Conventia privind reglementarea unor conflicte de legi in materie de cec--Conventia privind legea aplicabila vanzarilor cu caracter international de bunuri mobile corporale.b. Conventii care vizeaza uniformizarea dreptului substantial- urmaresc facilitarea schimburilor comerciale intr-un sistem juridic, in conditiile mentinerii unor elemente

specifice, traditionale.- conv. privind legea uniforma asupra vanzarii internationale de bunuri mobile corporale; Conv. privind

contractele de vanzare internationala de marfuri; conv. privind transportul de marfuri pe Dunare, etc.c. Romania promoveaza sustinut normele stipulate in conventiile multilaterale

- Ex.: prin Legea nr 108- Decretul nr 1213/ 1931, Romania a ratificat Conventia privind unificareaanumitor reguli referitoare la transportul aerian international, iar prin Decretul nr 87/ 1973 a ratificat Conventiaprivind colaborarea in navigatia maritima comerciala.

d. Romania- partcipanta activa la conventiile multilaterale.- in domeniul vamal- a aderat la Conv privind transportul international al marfurilor sub acoperirea

carnetelor TIR-in domeniul arbitrajului comercial international, etce. Romania- membra a unor organisme importante financiar-bancare- GATT; FMI; Banca europeana pt

Reconstructie si Dezvoltare, etc.2.3. Romania - tara asociata la Uniunea Europeana

- acordul european bruxelles- 1 februarie 1993 si ratificat de Romania prin legea nr 20/1993 = cadrul

juridic pt derularea operatiunilor de comert international in perspectiva aderarii la UE2.4. Acordurile Romaniei cu statele membre ale Asociatiei Europene a Liberului Schimb- 10 decembrie 1992- Geneva; in temeiul acestui acord Romania a incheiat acorduri bilaterale privind

comertul de produse agricole de baza-> cadru juridic coerent pt dezvoltarea raporturilor de DCI cu stateleacordului si cu Austria, Elvetia, Finlanda, Irlanda, Norvegia, Suedia.

Conventiile multilaterale au un rol important in uniformizarea DCI. UE recurge la: elaborarea de directivesi de recomandari in acest scop.

O activitate sustinuta de uniformizare o desfasoara: Organizatia de Cooperare si Dezvoltare Economica;tarile scandinave; tarile din Benelux, tarile africane, asiatice, latino-americane,etc.

3. Uzantele comerciale

= acele practici, atitudini, repetate de multe ori in contractele pe care partile le incheie si deruleaza,facilitand schimburile comerciale dintre participantii la raporturile juridice de comert international.

--Constituie o practica sociala--Se aplica mai multor parteneri comerciali--Sunt opera participantilor la schimburile comerciale internationale--Sunt recunoscute ca utile si necesare de catre parti--Au un rol indiscutabil in facilitarea desfasurarii raporturilor de comert exterior.- Clasificare: dpdv geografic- locale si regionale; al obiectului contractului- pecifice; al sferei de

cuprindere- generale; al foreti juridice- normative si conventioanle; al gradului de tipizare- tipizate (clauzetipizate).


9/25

a. Uzantele locale, spaciale, generale.-> Locale:--se aplica intr-o anumita piata--aplicate intr-un numit port--aplicate intr-o anumita regiune/ localitate.->Speciale- in comertul cu animale vii, cu cereale, cu vinuri, etc, in practicarea unor profesii, in efectuarea

unor operatiuni comerciale.-> Generale- se aplica tuturor relatiilor de CI ex-referitoare la finisarea produselor, la calitatea marfii,

indiferent de obiectul, de localitatea, de participantii relatiilor.b. Uzantele normative si uzantele comerciale-> Normative = au valoare de norma de drept- uzantele legale/ cutume.Codul civil roman: conventiile obliga nu numai la ceea ce este expres intre ele, dar la toate urmarile ce

echitatea, obiceiul sau legea da obligatiei, dupa natura sa.-obiceiul locului (dispozitiile indoioase se interpreteaza dupa ele) incheierii contractului- clauzele obisnuite dintr-un contract se subinteleg, desi nu sunt expres intr-insul-au aceeasi forta juridica ca si legea care trimite la ele-trasaturi:--obligatorii (pot suplini legea, se poate chiar dferoga de la ea)--sunt de durata (vechi)

--sunt generale--sunt continui--sunt repetabile-> Conventionale/ Uzante de fapp/ Interpretative-decurg din autonomia de vointa a partilor- acord expres, tacit, sau celputin prezumat= practici intre partile contractante respectate de participantii la raporturile de CI in afacerile care definesc

intelesul unei norme juridice existente printr-un obicei constant.- au forta juridica a unei clauze contractuale- au caracter concret, sunt mobile si empirice.

Asemanari si deosebiri intre uzantele normative si cele conventionaleAsemanari:

-caracter de generalitate, continuitate, repetabilitate;-obiect comun- facilitarea raporturilor comerciale;-aplicare frecventa in relatiile de CIDeosebiri:- de forta juridica: valoare de norma de drept- valoare de clauza contractuala;- cele normative tin de domeniul legii, cele conventionale tin de domeniul contractului (acordul partilor);- cele normative se aplica automat, celelalte doar daca vor partile;- probatiunea: cele normative nu trebuie dovedite (se aplica ex-officio0, cele conventionale trebuie

dovedite de partea care le invoca;- uzantele normative urmaresc completarea cadrului DCI, celelalte urmaresc completarea continutului

contractelor.Conflicte intre uzantele comerciale

a. Intre uzantele comertciale si normele de drept civil- uzanta are prioritate, fiind dispozitie specialab. Intre uzantele comerciale si normele de drept comercial- uzanta are prioritate, fiind dispozitie

speciala, dr comercial are caracter supletivc. Intre diferite uzante comerciale- similar cu conflictul dintre 2 clauze contractuale- uzanta la care s-

au referit partile in ultimul moment va avea prioritateIn toate cazurile, prioritate are conventia expresa a partilor.

Uzantele comerciale in contractele-tip = forme preconstituite de contract in care se regasesc principaleleclauze contractuale. Partile pot individualiza prin adaosuri contractul, il pot modifica, adapta, sau pot deroga de laaceasta forma.


10/25

- 2 probleme:-- De interpretare: orice clauza indoielnica se interpreteaza impotriva celui care a propus-o, deci in

favoarea celui care se obloga;-- De cunoastere si intelegere a conditiilor generale de catre parti: ele trebuie sa cunoasca toate clauzele pt

a le putea da curs.

Uzantele comerciale standardizate- Pt o mai mare certitudine si pt uniformizarea dreptului

- Camera de Comert International din Paris a elaborat Regulile Internationale pt Interpretarea Uzantelor deComert (ICOTERMS)- Definitiile Revizuite de Comert American Exterior (RATFD)- Termeni standardizati, ex Conditions FIS = conditiile esentiale din contractul- tip

Uzantele comerciale internationale in dreptul national- SUA- Uniform Commercial Code- Romania- uzante stipulate in Lg 58/1934, si 59/ 1934 privind uzurile locului de plata, s,a (pt uzantele

normative).

4. Principiile fundamentale ale DCI

- Regulamentul Curtii de Arbitraj a Camerei de Comert Internationale din Paris a stabilit ca arbitrii sunttinuti sa se orienteze, in lipsa unor norme de drept aplicabile, dupa stipulatiile contractului si uzantele in materie,facand apel la principiile fundamentale.

- Libertatea comertului, Libertatea conventiilor, Egalitatea juridica a partilor, Concurenta loiala, Buna-credinta.

5. Doctrina- Are rol important in cautarea si gasirea unor solutii viabile care vizeaza : finalitatile schimburilor

comerciale, cooperarea economica internationala.- Are rol in elaborarea si aplicarea normelor de DCI- SUA are Restatement of the Law ( Reafirmarea Dreptului), pregatiti si publicat constant de oamenii de

stinta, mai ales de profesorii facultatilor de drept. Acesta nu este insa acceptat pe cale legislativa, dar este mereucitat de catre practicieni.Uniform Commercial Code a fost acceptat si pe cale legislativa, fiind construit de doctrinari.

Raportul juridic de comert internationalConcept: RJC de CI = o relatie patriminiala in cadtul activitatii de comert international,

reglementata juridic, in care participantii, aflati intr-o deplina egalitate juridica, sunt titulari de drepturi si

obligatii realizate, la nevoie, prin forta de constrgangere a statului

-raport de comert international, reglementat de normele CI, bazat pe acordul de vointa al partilor si peegalitatea juridica a acestora.

Premise:1. Norma juridica de comert international defineste comportamentul posibil sau datorat al participantilor

la raporturile comerciale internationale.- premisa fundamentala a r j de CI, deoarece fara ea nu se poate vorbi despre un raport juridic.- Norma se transpune in viata prin r j din cadrul schimburilor comerciale internationale => rj de CI =

norma de drept comercial in actiune.2. Partcipantii la raporturile comerciale internationale- raporturile comerciale internationale au loc intre persoane fizice si juridice care savarsesc fapte obiective

de comert- Codul Comercial roman ii defineste - persoane care au comertul ca profesiune obisnuita, precum si

societatile comerciale.


11/25

- Lg 26/1990: comerciantii = persoane fizice care exercita in mod obisnuit acte de comert, societatilecomerciale, regiile autonome si organizatiile cooperatiste.

- Odata dobandita calitatea de comerciant, toate actele juridice ale persoanei respective sunt prezumate a ficomerciale.

3. Existenta unor imprejurari care produc efecte juridice prin realizarea lor- actele si faptele de comert international- Faptele juridice = imprejurari de care normele de CI ataseaza consecinte juridice. In sens restrans (fapte

naturale) nu includ si actele juridice (au loc independent de vointa omului, dar produc efecte juridice), iar in sens

larg includ si actele juridice.- Actele juridice = actele de voinmta savarsite cu intentia de a produce efecte juridice.- Operatiunea juridica = mijloc/ tehnica juridica la care se recurge in scopul realizarii actului comercial

international.

Caracteristicile RJ de CI:1. Este un raport volitional

- Instrumentele juridice principale de realizare a raporturilor juridice de CI sunt:-- contractele comerciale internationale si titlurile de valoare. Ambele presupun vointa juridica a

subiectelor de drept.- Prin acordul de vointa al partilor acestea determina obiectul si continutul contractului, completeaza/

modifica continutul sau il pot rezilia; opteaza asupra legii care guverneaza fondul si efectele contractului sijurisdictia sub care isi vor rezolva eventualele litigii.2. Este un raport valoric, urmarind obtinerea unor beneficii

- Participantii la rj de CI urmaresc, in mod declarat, obtinerea unor beneficii, a unui profit.- in conditiile unei competitii tot mai puternice trebuie sa se faca tot ce se cuvine pt ca : -- produsele sa fie

la nivelul cantitativ al pietei mondiale si a celei locale, unde se efectueaza livrarea marfii; -- preturile practicate safie atractive.

3. Contine un element de extraneitate

- Elementul de extraneitate = specific rj de DCI. Impreuna cu comercialitatea si caracterul patrimonialdefineste rj de CI drept raporturi specifice in ansamblul raporturilor juridice.

- Sediul/ domiciliul/ resedinta partilor = elemente de extraneitate.

Continutul RJ de DCI:= ansamblul drepturilor dobandite de subiectul activ si obligatiilor asumate de subiectul pasiv

privind fondul de comert, intreprinderea pe care o organizeaza sau activitatea de comert international pe

care urmeaza sa o desfasoare.

- aceste drepturi si obligatii trebuie sa fie intr-o concordanta cu normele de DCI care guverneaza

materia ce face obiectul rj respectiv: Legatura intre norma agendi (determina conduita posibila si

datorata) si facukltas agendi (dreptul participantului la acest raport).

1.Drepturile dobandite de participantii la RJ de DCI- drept subiectiv = posibilitatea de a avea o anumita atitudine fata de drepturile dobandite; de a cere

subiectului pasiv sa-si onoreze obligatia in conditiile stabilite, de a cere apararea drepturilor arganelor competente

ale statului a carui lege a fost desemnata de parti sa guverneze fondul si efectele contractului.- pot fi ca o facultate de a cere ceva- facultas agendi sau ca o pretentie ca celalalt sa faca ceva- pretesta.2.Obligatiile asumate de participantii la RJ de Ci- indatoririle, intr-un contract de CI revin ambelor parti, putand fi stabilite de catre acestea.Participantii la rj de CI sunt, in acelasi timp, titulari si de drepturi si de obligatii.3.Reciprocitatea drepturilor si obligatiilot- caracterizeaza operatiunile de comert international- in rj de DCI este greu sa se faca o distinctie neta subiect activ- subiect pasiv; creditor-debitor- contractul de factoring, de leasing- contracte complexe, presupun acord de vointa multivalent.


12/25

Obiectul RJ de DCI:= actiunile pa care titularii dreptului subiectiv le intreprind sau la solicita in cursul desfasurarii rj.- defineste conduita la care se refera continutul acestui rj= o conduita, o anumita prestatie in scopul realizarii continutului rjRaportul juridic de DCI este un raport obligational- Obiectul = prestatia pe care obligatia sa o efectueze debitorul fata de creditorul sau- prestatiile sunt de natura patrimoniala: a da sau a face; si a nu face ceva in beneficiul creditorului sau a

unei persoane desemnate de acesta.

Obiectul rj de DCI - de regula, o obligatie de rezultat-prestatia asumata de debitor va fi considerata executata numai daca se va obtine rezultatul vizat de

creditor.- acest obiect este diferit deoarece prestatia debitorului este, in mod curent, o actiune de a da sau de a face,

specific schimburilor comerciale internationale.Obiectul RJ de DCI este prestatia ( conduita, comportamentul) subiectului pasiv pe care acesta o

datoreaza subiectului activ, in vederea satisfacerii intereselor sale legitime.

Subiectele RJ de DCI

1. Conceptul de subiect al RJ de DCISubiectele pot apartine ordinii juridice nationale sau ordinii juridice internationale.

a. Notiunea de intreprinzator si de agent economic- Intreprinzator = persoana implicata in activitati comerciale.- Agent economic = orice persoana fizica/ juridica, care, produce, importa, exporta, transporta,

depoziteaza si comercializeaza produse, ori parti din acestea, ori prestari servicii. Aici intra si: comerciantiipersoane fizice, societatile comerciale, regiile autonome, cooperativele de consum si cooperativele de credit,cooperativele mestesugaresti, asociatiile in participatie cu scop lucrativ fara personalitate juridica si asociatiilefamiliale daca efectueaza acte obiective de comert.

b. Subiect de drept si subiect al raportului juridic- Nu exista nici o diferenta de ordin calitativ, ambele desemneaza participanti la comertul international- Este de preferat folosirea termenului de dubiect al RJ de DCIc. Comerciantii subiecte ale RJ de CI

- Codul Comercial Roman: sunt comercianti aceia care fac fapte de comert, avand comertul ca o profesieobisnuita si societatile comerciale

- Dupa Codul Com Rom este comerciant persoana fizica/ juridica care-- exercita acte obiective de comert prin natura sau forma lor;-- din exercitarea actelor de comert si-au facut profesia lor obisnuita;-- actioneaza in numele sau, asumandu-si toate riscurile implicate prin actele de comert pe care le

efectueaza;-- exercitiul comertului il face in scop de a obtine beneficii, de a castiga;- Statele si organizatiile interguvernamentale nu au si nu pot avea calitatea de comerciant.- la raporturile juridice comerciale participa si alte persoane fizice si juridice, care nu sunt comercianti, dar

toti sunt subiecte ale RJ de CI.

2. Comerciantii persoane fizice1. Capacitatea de a fi comerciant- reglementarea in acest domeniu nu are caracter unitar pe plan international, dar toate tarile au stipulate

conditiile in care o persoana poate exercita un comert, prin care se urmaresc: protectia interesului general, aintereselor altor profesiuni si a intereselor clientilor.

- persoana fizica trebuie sa aiba capacitatea de folosinta si de exercitiu, datorita faptului ca este vorba deun raport obligational.

2. Incompatibilitati, decaderi si interdictii- Potrivit Constitutiei Romaniei, nu pot fi comercianti persoanele cu anumite functii sau care se afla in

exercitiul autoritatii publice (magistrati, notari, etc)- incompatibilitatea.


13/25

- Decaderea din dreptul de a exercita profesia de comerciant intervine cand se comit fapte grave, cand sedesfasoara activitati economice ilicite, infractiuni in general.

- Exista interdictii in unele state privind unele activitati comerciale (ex.- fabricarea si comercializareadrogurilor, armamentului, erc).

3. Statutul juridic al comerciantului- format din ansamblul drepturilor si obligatiilor comerciantului- drepturi alegerea libera si exercitarea unei profesii comerciale; circulatia libera a marfurilor, etc- obligatii inscrierea in Registrul de Comert, tinerea unei evidente privind derularea afacerilor,

efectuarea unor acte de publicitate privind bilantul, lichidarea.- Comerciantii trebuie sa tina: registrul jurnal sau registrul inventar (-mijloace de proba impotriva sau procomerciantului care le-a tinut).

4. Firma comerciala= denumirea firmei, care trebuie inscris in Registrul de Comert, daca difera de numele comerciantului.- Dreptul la firma = un drept patrimonial asupra caruia comerciantul are un drept de folosinta exclusiva.- Firma trebuie sa precizeze cine este comerciantul si care este felul comertului (ex- V.M.-import-export).5. Statutul comerciantilor straini- Dupa legislatia romana, elementul de extraneitate care defineste comerciantul, persoana fizica, drept

strain, este domiciliul sau in straintate (cetatenia este irelevanta pt investitorii straini).- Comerciantii persoane fizice straine pot constitui sucursale sau filiale in Romania urmand prevederile

legale din domeniul societatilor comerciale straine.- ei trebuie sa respecte regulile stipulate in legea nationala.

3. Societatile comerciale

Defintie. Temei juridic-> Societatile comerciale cu participare straina = acele societati comerciale, filiale sau sucursale

constituite pe teritoriul Romaniei, cu capital integral strain, sau in asociere cu persoane fizice sau juridice romane,indiferent daca acestea s-au constituit astfel, ori elementul strain a intervenit mai tarziu prin dobandirea de partisociale sau actiuni la societatile deja existente, precum si prin dobandirea de obligatiuni sau alte efecte de comertemise de societatile respective.

- in Romania, criteriul nationalitatii societatilor comerciale este, de regula, sediul social.

- > Pricipiul fundamental privind libertatea comertului (din Costitutie); legi speciale; acorduri bilateralesemnate de Romania-- legi comerciale cu aplicare generala in aceasta materie-- legi com care reglementeaza domenii concrete privind activitatea societatii comerciale-- acorduri bilaterale in domenii precum: garantarea reciproca a investitiilor de capital, evitarea dublei

impuneri, cooperarea economica.

Obiectul general al activitatii comertul international- Lg romana permite acestor societati sa fie constituite in orice domenii ( agricultura, transport, industrie,

etc), avand dreptul sa opteze pt orice obiect de activitate admis prin reglementarile in vigoare conceptie liberalaa legiuitorului roman.

Insa, aceste societati trebuie:-- sa nu incalce normele de protectie a mediului inconjurator-- sa nu aduca atingere intereselor de securitate si aparare nationala ale Romaniei-- sa nu dauneze ordinii publice, sanatatii si moraleiIn caz contrar sunt prevazute masuri sanctionatorii.- Societatile comerciale romane pot face comert international cu sau fara participare straina, daca acest

lucru este mentionat in obiectul de activitate (in contractul de societate/ in statut).- Societatile com cu sediul in Romania sunt persoane juridice romane- Daca o soc com cu participare straina prezinta un interes deosebit pt dezvoltarea economica a Romaniei,

poate beneficia de unele facilitati suplimentare (act normativ special- organ abilitat fiind Guvernul).


14/25

Constituirea societatilor comerciale cu participare straina, precum si filialele sisucursalele lor

- Se pot constitui in oricare din formele stipulate de lg romana, fiind necesara intocmirea documentelorconstitutive ale soc: contractul de societate pt sin nume colectiv sau soc in comandita simpla; contractul desocietate si statut pt soc pe actiuni si soc in comandita pe actiuni si srl; statutul pt srl cu unic asociat.

In aceste documente trebuie precizate domiciliul si cetateniile asociatilor, administratorilor sau cenzorilorsi localitatile straine unde se constituie filiale si sucursale.

Actul constitutiv se semneaza de catre toti asociatii/ actionarii si trebuie autentioficat la notariat in

conditiile legii.- Constituirea de soc com cu participare straina, in asociere cu persoane fizice/ juridice romane sau cu

capital integral strain (investitii straine In Romania): cerere a investitorului strain la Agentia Romana deDezvoltare, care va raspunde in 30 zile, luand in considerarae: bonitatea asociatului strain, domeniul simodalitatea in care urmeaza sa se constituie societatea, cuantumul capitalului subscris -> se elibereazacertificatul de investitor prin care acesta va efectua o invetitie societara in Romania (pe baza: contractului desocietate si statutului, contractelor comerciale, certificatelor de inmatriculare la Registrul Comertului,certificatului de inregistrare la administratia financiara, dovada varsarii capitalului social).

- Investitor strain =-- coasociat, cand dobandeste capitalul social al societetii deja existente-- creditor al societetii, cand cumpara obligatiuni/ alte efecte de comert

-- cesionar, cand incheie un contract de cesiune de parti sociale/ actiuni-- daca partcipa la majorarea capitalului social are loc o subscriptie de actiuni/ parti sociale, fara cesiune.

Personaliatatea juridica a societatii com cu participare straina- daca are sediul in Romania este persoana juridica romana- Exista aceleasi reguli ca pt societatile comerciale romane, iar in plua, partenerul strain trebuie sa:--inregistreze investitia la Agentia Romana de Dezvoltare--sa verse, in valuta, aportul la alcatuirea capitalului social- Consecinte juridice ale dobandirii personalitatii juridice ale soc com:-- Patrimoniu propriu;-- Numele societetii;

-- Sediul social;-- Raspunderea societatii in nume propriu in functie de scop;-- Citarea societetii in nume propriu in justitie

Principalele forme ale societatii comercialeToate legislatiile acorda importanta: modalitatilor de constituire, organizarii si functionarii, modificarii,

reorganizarii si lichidarii.- legea nr 31/1990 privind societatile comerciale.

1.Societatea in nume colectiv- Societatea in nume colectiv este societatea ale carei obligatii sociale sunt garantate cu patrimoniul social

si cu raspunderea nelimitata si solidara a tuturor asociatilor

- Asocierea se bazeaza pe increderea deplina a asociatilor- Capitalul social este divizat in parti de interes- Asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social pot alege unul sau mai multi

administratori dintre ei, fixandu-le puterile, durata insarcinarii si eventuala lor remuneratie, afara numai daca prinactul constitutiv nu se dispune altfel. Cu aceeasi majoritate asociatii pot decide asupra revocarii administratorilorsau asupra limitarii puterilor lor, afara de cazul in care administratorii au fost numiti prin actul constitutiv.

- Modul de impartire a beneficiilor si de suportare a pierderilor inregistrate de societati se stabileste prinactul constitutiv al societatii.Regula este ca dividendele se vor plati asociatilor in proportie cu cota lor departicipare la capitalul social. Exista insa si o exceptie: asociatii au dreptul sa stipuleze prin contractul de societateca dividendele se distribuie asociatilor tinandu-se seama de gradul de participare al fiecaruia dintre ei la realizarea


15/25

activitatii comerciale a societatii sau la administrarea societatii. Nici un asociat insa nu poate fi exclus de labeneficii sau exonerat de a suporta pierderile.

- Fuziunea sau divizarea se hotaraste de fiecare societate in parte, in conditiile stabilite pentru modificareaactului constitutiv al societatii. Cand actiunile sunt de mai multe categorii, hotararea asupra fuziunii/divizarii, intemeiul art. 113 lit. (h), este subordonata rezultatului votului pe categorii, dat in conditiile art. 115 din Legea nr.31 din 1990.

- Societatile in nume colectiv sau cu raspundere limitata se dizolva prin falimentul, incapacitatea,excluderea, retragerea sau decesul unuia dintre asociati, cand, datorita acestor cauze, numarul asociatilor s-a redus

la unul singur.- S.N.C. se dizolva prin:- falimentul unuia dintre asociati- incapacitatea unui asociat- excluderea unui sau unor asociati- retragerea din societate a unui asociat- decesul unui asociatAcestea constituie cauze de dizolvare numai atunci cind, datorita acestora, numarul asociatilor s-a redus

la unul singur. Exceptie in cazul cind exista clauza de continuare cu mostenitorii sau asociatul unic ramashotaraste continuarea societatii sub forma de SRL cu asociat unic.

- Dupa dizolvare soc intra in lichidare, prin care: - se termina afacerile angajate; -se transforma activul in

numerar; -se lichideaza pasivul; - se impart valorile care au ramas=> soc contiuna sa aiba personalitate juridicaptoperatiunile care privesc lichidarea. In caz de neintelegere asociatii vor desemna un lichidator, care actioneaza pt:reintroducerea creantelor in patrimniu, transformarea patrimoniului in numerar, plata creditorilor. Incheierealichidarii trebuie sa fie data publicitatii.

2. Societatea in comandita simpla- este acea societate comerciala ale carei obligatii sunt garantate cu patrimoniul social si cu raspunderea

nelimitata si solidara a asociatilor comanditati, in timp ce asociatii comanditari raspund doar in limita aportuluilor.

-> Caracteristicile societatii sunt:--Numarul mic al asociatilor

-- capitalul social este divizat in parti de interes, care nu sunt reprezentate prin titlu-- raspunderea asociatilor este diferita-> Contractul de societate: trebuie sa fie incheiat in forma autentica; trebuie sa contina referiri la:- Persoanele asociate, care:-- pot fi atat persoane fizice cat si persoane juridice-- caracteristic pentru aceasta societate este prezenta a doua tipuri de asociati: comanditari (raspund doar

in limita aportului lor) si comanditati (care raspund pentru obligatiile sociale nelimitat si solidar, la fel ca siasociatii societatii in nume colectiv)

-- au un drept de supraveghere si de control in cadrul societatii.-- obligatoriu sa existe cel putin un asociat comanditar si unul comanditat

-- asociatii au dreptul de a participa la deliberari si luarea deciziilor , au dreptul la beneficii, si dreptul larestituirea valorii aporturilor lor la dizolvarea si lichidarea societatii.-- Asociatii comanditati au dreptul de a folosi fondurile societatii--Asociatii comanditari au dreptul de a indeplini servicii in administratia interna a societatii,- Forma, denumirea, sediul, emblema, obiectul de activitate. Firma trebuie sa cuprinda numele a cel putin

unuia dintre asociati comanditati, cu mentiunea "societate in comandita scisa in intregime- Capitalul social subscris si varsat. Capitalul social poate fi majorat sau micsorat in conditiile Legii

no.31/1990.- Administratorii societatii:-- nu pot fi decat asociatii comandidati


16/25

-- au dreptul de a reprezenta societatea-- comanditarul poate ncheia operaiuni n contul societii numai pe baza unei procuri speciale pentru

operaiuni determinate, dat de reprezentanii societii i nscris n registrul comerului.- Societatea comercial este persoan juridic de la data nmatriculrii n registrul comerului.

nmatricularea se efectueaz n termen de 24 de ore de la data la care ncheierea judectorului delegat a devenitirevocabil.

- Societatea comerciala se dizolva prin:-- trecerea duratei de timp stabilita pentru durata societatii, --imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al sociatatii sau realizarea acestuia, -- declararea nulitatii

societatii, -- hotararea adunarii generale, -- hotararea tribunalului, -- falimentul societatii, -- alte cauze prevazutede lege sau de actul constitutiv al societatii.

3. Societatea pe actiuni = societatea ale carei obligatii sunt garantate cu patrimoniul social, actionarii fiindobligati numai pana la concurenta capitalului social subscris.

Constituire:- Raspunderea actionarilor este limitata.- Se constituie prin subscriptie publica constituire continuata-, si fara apel la subscriptie publica

constituire simultana ( cel mai frecvent se subscribe de la inceput intregul capital, actiunile putand fi vanduteimediat la un pret mai mare decat cel nominal la emisiune).

- Este o forma de contract, cu o lunga perioada de constituire precontractuala.- Concentreaza capitaluri mari si foarte mari- Conditii de fond si de forma:-- un minimum de actionari (2 in Olanda, 3 in Elvetia)-- un capital social minim (50 000 franci in sist francez, 100 000 marci in cel german)-- varsarea prealabila a unei cote din capitalul subscris-- actul constitutiv in forma autentica-- obligatia unui continut determinat ala ctului constitutive-- felul si natura afacerilor-- capitalul nominal si suma capitalului varsat-- asociatii si numele lor-- valoarea creantelor si altor bunuri aduse in soc-- la ce data incepe si la ce data isi incheie activitatea.- La constituirea continuata trebuie: elaborate documentele de catre unul sau mai multi membri fondatori,

publicat actul constitutive si depus la grefa tribunalului, subscris capitalul social in intregime, sau in cote. Ptactiunile de aport in natura, varsamintele trebuie sa fie integrale in mom in care sunt emise. Capitalulo socialsubscris trebuie consemnat la o banca/ casa de depuneri/ notariat.

Dupa subscriere, adunarea generala constitutive adopta contractual si statutul si hotaraste asupra organelorsocietatii.

- La constituirea simultana, formalitatile sunt mai reduse: eleborarea proiectului de statut de catre membrii

fondatori; subscrierea in intregime a capitalului social, acarei autentificare este necasara; numirea primiloradminsitratori si cenzori; semnarea statutului de catre fondatori, dupa care trebuie efectuata inregistrarea laRegistrul Comertului.

Titlurile emise de societate (valorile mobiliare) = actiunile si obligatiunile:- Actiunea = fractiune a captalului social, avand valori egale si negociabile, adica confera drepturi egale,

un titplu de credit consummator, o concretizare a raporturilor dintre actionar si societate. Dupa cum se transmit,actiunile sunt:

- Nominative, care pot fi emise in forma materiala, pe suport de hartie, sau prin inscrierea in cont, in formadematerializata. Dr de proprietate asupra lor se trasmite prin declarative facuta in registrul actionarilor


17/25

emitentului, subscrisa de cedent si de cesionar sau de mandatarii lor, si prin mentiunea facuta pe actiune. Pt celein forma dematerializata se efectueaza cf reglementarilor asupra pietei in care se transmit.

- In cazul in care actul constitutiv pastreaza tacerea - actiuni la purtator. Acestea se transmit prin simplalor traditiune.

- Actiunile nu pot fi emise pt o suma mai mica decat valoarea nominal, iar cele platite in intregime suntintotdeauna nominative, care pot fi convertite in actiuni la purtator si invers, prin hot aga extraordinara.

- O actiune platita = un vot in aga- Dividendele = profitul societatii, care se impart intre actionari, si se platesc din profiturtile anuale nete

ale soc. Ordinea de plata este: se platesc dividendele fixe, pe baza actiunilor preferential, apoi, din sumele ramasese achita dividendele variabile, pe baza actiunilor obisnuite.

- Obligatiunile = titluri de credit emise in schimbul unui imprumut pe care soc il primeste de la obligatari= un mod specific pt dobandirea de noi fonduri de catre soc.

- se recurge la ele pt un imprumut pe termen lung- cuprinde indatorirea soc de a rambursa suma imprumutata, ceea ce face posibila transmisiunea ei, ca

orice alt titlu de credit- emiterea lor se face prin ingtermediul bancilor, care cumpara ferm obligatiunile emise, dupa care le

ravand. Aceste operatiuni sunt intermediate intre subscriitori si societate.- soc poate emite obligatiuni nominative sau la purtator pt o suma care sa nu depaseasca din capitalul

varsat existent.Organizare si functionare:- cele mai multe presupun: aga, consiliul de adm, un presedinte- director general, administratorii si

cenzorii,- Aga este formata din total actionarilor, fiind organul supreme de conducere si eset:-- constitutiva adopta actul cst si statutul-- ordinara ce intruneste minim 1 data/an discutand chetiunile obisnuite (allege administratorii si

cenzorii, stabileste bugetul, etc.)-- extraordinara se intruneste ori de cate ori este nevoie sa se adopte hotarari in probleme importante

(mutarea sediului, prelungirea duratei, schimbarea formei juridice, etc).

- Deciziile aga sunt obligatorii pt toti actionarii, desi practica a demonstrate ca datorita existentei pachtelorde actiuuni si a actiunilor privilegiate, deciziile aga nu exprima mereu vointa majoritatii actionarilor.

Administrare: de un Consiliu de supraveghere si directorat ( ca in Germania) sau de catre un consiliude adm si presedinte-director general (Franta).

- Consiliul de supraveghere ales de aga pe 4 ani si este alcatuit din3 pana la 21 membri (numestedirectorii, ii controleaza, etc)

- Consiliul de administratie se allege de aga pe 6 ani, fiind alcatuit sin 3 pana la 12 administratori- 1/ maimulti administrator cu rol in derularea operatiunilor comerciale.- toata raspunderea este a administratorilor.Convoaca aga, intocmeste bilantul anual, etc.

- numirea si inlocuirea administratorilor se face, pt primii prin actul cst, iar dupa, de aga, p[utand fi

reeligibili.- presedintele- director este ales dintre administratoripe 6 ani- ca presedinte conduce Consiliul de adm, iarca director general asigura conducerea operative a soc.

Cenzorii = personae independente, specializate, care efectueaza activitatea de control a soc. Se numescprin statut, de aga constitutiva, iar dupa constituire de aga.

- nu pot fi cenzori: rudele sau afinii pana la gradul 4 sau sotii administratorilor, persoanele care primescsalariu sau remuneratie de la soc sau de la administrator, persoanele carora le este interzisa functia deadministrator.


18/25

- ei trebuie sa : supravegheze gestiunea soc, sa verifice bilantul contabil si contul de profit si pierderi dacasunt legal intocmite si regulat tinute; sa verifice daca evaluarea patrimoniului s-a facut cf regulilor stabilite ptintocmirea bilantului contabil.

- revocarea se face de aga prin hot motivate.

Transformarea soc prin hot aga in cf cu actul cst- Dizolvare- daca scade nr de asociati sub limita stabilita, daca se reduce capitalul sub nivelul minim

legal, dac se pierde din capitalul social. Deciziile aga in ac prbl trebuie publicate.- Lichidarea urmeaza dizolvarii.

4.Societatea in comandita pe actiuni- se caracterizeaza prin garantarea obligatiilor sociale cu patrimonial si raspunderea solidara si nelimitata a

comanditatilor si raspunderea comanditarilor limitata la actiunile subscrise.- se deosebeste de soc in comandita simpla- comanditarii. Daca un asociat comanditar este numit

administrator, el devine comanditat.- Constituire: fiind soc de capital, se constituie prin contract de soc si statut, fie prin varsarea valorii

actiunilor de minim 30% din partea fondatorilor, fie prinbapel la subscriptia publica.- Organizare si functionare: adminsitrarea se face de catre 1/ mai multi asociati comanditati;

administratorii se revoca de aga cu majoritatea pt aga extraordinara si tot asa se aleg. Noul administrator devine

asociat comanditat.- administratoprul revocat este raspunzator nelimitata in continuare fata de terti, pt obligatiile contractate

pe timpul mandatului sau.- asociatii comanditati nu pot decide alegerea cenzorilor- Denumirea soc trebuie sa fie insotita de mentiunea scrisa in intregime Sc in comandita pe actiuni, firma

incluzand numele unuia dintre comanditati.- Incetare ca la soc in comandita simpla.

5.Societatea cu raspundere limitata= acea soc ale carei obligatii sociale sunt garantate numai cu patrimonial social, asociatii limitati ca nr,

raspund nunmai pt cota lor de capital.- pt constituire se prevede un nr minim si maxim de membri- e ca snc- asociatii se angajeaza intuit personae si nu pot sa-si cedeze partile sociale; si e ca sa- asociatii

raspund numai in limita valorii partilor lor sociale.- facilitate asociatii se cunosc intre ei, nu este obligatoriu publicarea bilantului.- data incheierii contractului = data constituirii soc- partile sociale sunt reprezentate prin certificate nu prin titluri, si sunt egale, nu ofera un vot plural, fiinf

netransmisibile si necesionabile.- Este condusa de 1/ mai multi administrator sau geranti, care pot fi asociati sau alte personae si pot forma

comitet de directive. Ei trebuie sa asigure eficienta cat mai mare soc. Sunt controlati de asociati si de catre

cenzori. Trebuie sa tinja un registru al asociatilor.- daca nr asociatilor trece de 15 obligatoriu se numesc cvenzori.- administratorii pot demisiona, sau pot fi revocati prin hot aga sau prin hot tribunalului.- Beneficiile se impart asociatilor sub forma de divindende.- Transformarea soc prin acordul asociatilor, cand nr lor depaseste o anumita limita, cand activul net a

depsit un anumit nivel.- Dizolvare - cause generale a tuturor soc + depasirea nr de asociati prev de lege, cand nu s-a decis

transformarea in sa; pierderea unei parti din capitalul social; refuzul aga de a stabili capitalul social la nivelulvalorii ramase.

- Lichidare cf statutului + reglementari specific existente in tara respective la mom necesar.


19/25

Sucursalele si filialele societatilor comerciale

- Sucursala = un stabiliment secundar, avand o anume autonomie, dar, neavand personalitate juridical,este dependent economic de societatea mama

- Filiala = o societate comerciala cu personalitate juridical proprie, cu aptrimoniu, obiect de activitate siraspundere proprii, avand o legatura economica cu soci-mama care detine o parte importanta din capitalulacesteia.

- Regimul juridic al sucursalelor si filialelor constituite in Romania de societatile comerciale:Sucursalele sunt carmuite de legea soc mama (pt ca n au personalitate juridical), iar filialele sunt

carmuite de legea tarii pe teritoriul careia isi au sediul social si a carei nationalitate o au, respectiv legea romana(deorece este o pers juridical autonoma cu sediul in Romania, adica avand nationalitate romana).

- Regimul juridic al sucursalelor constituite in strainatate de societatile comerciale romane:Sucursalale urmeaza, in principiu, legea romana, fiind tinute sa respecte si legea care carmuieste conditia

juridical a comerciantului in tara in care isi desfasoara activitatea, iar filialele sunt carmuite de legea tarii peteritoriul careia isi au sediul (legea straina) si a carei nationalitate o au.

- Daca o soc rom vrea sa constituie o sucursala sau o filial in strainatate, trebuie sa:--specifice acest lucru in actul constituitiv;--sa faca obiectul unei hot aga, daca dorinta de consituire a intervenit ulterior infiintarii soc;Si in actul cst si in hot trebuie precizate: forma noii entitati, sediul din strainatate; capitalul afectat.

Reprezentantele societatilor comerciale

= acele entitati juridico- economice care indeplinesc functii de intermediere intre societatile care le-auconstituit si partenerii lor contractuali din tara respective.

- nu au personalitate juridical distincta si indeplinesc acte si fapte material in numele si pe seama soc carele-a constituit (emit si primesc oferte, incheie contracte, etc).

Constituire si functionare:

- se pot cst in Rom cf Decretului- Lege 122/ 1990- cerere de constituire + atestare in original de la Camera de Comert + confirmare privind bonitatea socdin partea bancii prin care soc isi deruleaza operatiunile financiare + statut + imputernicire autentificata areprezentantilor soc trimisi sa o anjajeze valabil in Rom -> autorizatie de la Departamentul Comertului Exteriordin Ministerul Industriilor si Comertului.

-raspunderea pt actele si faptele reprezentantilor revine soc com care a cst-o- in Rom, reprezentantele trebuie: sa plateasca impozitele si taxele prevazute de lege; sa achite impozitul

pe profit; sa plateasca impozitele pe salariile personalului; sa respecte regimul vamal al bunurilor introduce in tarapt dotarea si intretinerea sediilor.

- Statutul personalului: poate fi format din cetateni romani sua straini, care lucreaza in baza unot contractede munca pe durata determinate sau neterminata, cu salarii in lei sau in valuta, stabilite prin accord al partilor.

Reprezentantele platesc contributii la asigurarile sociale si pt cetatenii straini si pt cei romani, romanii avandobligatia sa plateasca contributia pt pensia suplimentara.

Soc com raspunde solidar cu angajatii reprezentantei pt daunele rezultate din faptele ilicite sav de angajatiin exercitarea activitatii sau in legatura cu exercitarea activitatii reprezentantei.

Fuziunea internationala a societatilor comerciale

- prin absorbtie sau prin contopire- Ansorbtia = inglobarea a 2/ mai multe soc comerciale intr-una existenta, care ramane in fiinta, iar

celelalte societati inglobate, incluse, dispar ca subiecte de drept.


20/25

- Contopirea = reunirea a doua sau mai multe soc com, care isi inceteaza activitatea, dand nastere unei noisoc.

- Fuziunea este posibila numai intre soc com, si in ambele moduri de fuziune suntem in prezenta uneimodificari a statutului societatilor com respective, + incorporarea sau reunirea patrimoniilor, contopireasubiectelor de drept.

- se hot de aga a fiecarei soc in parte, si se face o cerere in acest sens la Registrul Comertului, insotita debilantul contabil.

- soc care inceteaza trebuie sa arate prin declarative cum isi vas tinge pasivul.

- daca soc au nationalitati diferite, fuziunea trebuie admisa de legea fiecarei soc si de legea care urmeazasa se aplice noii solc.

-se urmareste: expansiunea tranzactiilor com; cresterea puterii lor economice si financiare; obtinereasuccesului in competitia cu potentialii concurenti.

Integrarea societatilor comerciale pe plan comercial= fenomen economic complex, determinat de amplificarea fluxurilor comerciale regionale si mondiale,

precum si de tendinta, tot mai accentuate, de concentrare a capitalurilor.- Trustul = forma cafre unifica intr-o unitate colectiva puternica mai multe soc com, care iosi pierd

autonomia, fiind subordinate unei conduceri centralizate, care le orienteaza activitatea, le stabileste obiectivele,

precum si modalitatile realizarii lor.- forma accentuate de integrare a soc com la nivel regional si la nivel mondial.- 3 tendinte: -specializarea societatilor component pe diferite categorii de operatiuni; - corelarea

operatiunilor, pt a se atinge obiectivele commune, integrate; - functionarea eficienta a fiecarei soc comcomponent.

- management commercial eficient si la nivel global si la nivel sectorial-> se ating paramterii de calitate side competivitate la nivelul sistemului intregat pe care il reprezinta trsutul.

- Concernul = societati som de proportii, constituite intr-un process de treptata si constanta integrare aunor societati comerciale cu forta economica mai mica, dar cu potential de crestere si consolidare in sistemulintegrat, oferit de concern.

- conducerea are character unitary, avand obiective strategice commune si procedee tactice pt atingerrealor.- Holdingul = soc com care detine majoritatea actiunilor uneia sau mai multor filial, exercitand controlul

asupra activitatii acestora.-influenteaza in armonie cu interesele sale specific strategia si tactica societatilor controlate (emite

directive obligatorii privind managementul general al soc com implicate).- rol in integrarea intr-un process constant de achizitionare a firmelor mici si mijlocii, holdingul obtinand

putere tot mai mare, iar societatile implicate, siguranta in afaceri.

Societatile transnationale

- din tendinta globalizarii= acele societati comerciale care constituie pe baza unor elemente fara caracter national (provenientacapitalului) sedii principale in state diferite si nu au o legatura juridical cu un anume stat.

- Caracteristici:- capitalul lor este national sau multinational;- au structura international distinct- le deosebeste de vechile monopoluri;- isi extend activitatile de productie si comercializare pe mai multe piete, printr- o strategie globala, bazata

pe studii aprofundate, aduse la zi permanent;- nu se afla sub incidenta unor anumite legi nationale, datorita structurarii si functionarii concomitente in

mai multe tari;


21/25

- litigiile eventuale nu sunt de competent instantelor nationale ci a unor instante special- sunt sustinute de reducerea interventiei statului in economie si de reducerea taxelor vamale.- Dpdv al constituirii, modalitatea cea mai frecventa a fost fuziunea.- Regim juridic: se constituie si functioneaza fara o legatura juridical cu un anumit stat; ele se sustrag

regimului juridic national al statelor, instituidu-si principia si norme acceptate de partile contractante, aplicabile inderularea tranzactiilor lor comerciale.

4. Statul subiect al RJ de DCIa. Participarea la rj internationale ca putere suverana ( de jure imperii)

- legifereaza statutul juridic al celorlalte subiecte de drept, negociaza acordurile si conventiile comercialecu celelalte state, adopta masuri pt indeplinirea clauzelor contractuale convenite.

- este subiecty de dr administrativ, financiar- elaboreaza politici comerciale necesare, instituie regimulvamal necesar pt un comert activ - echilibru intre importuri si exporturi.

- in raporturilr de cooperare economica si tehnico stiintifica, are calitate de titular de suveranitate si calde subiect de drept, asumandus-i obligatii pt: subventionarea de investitii straine, garantarea se credite ptrealizarea de investitii, garantarea investitiilor straine pe teritoriul national.

- Raporturile sunt de drept international publicb. Participarea ca persoana juridica ( de jure gestionis)

- In baza Cartei drepturilor si indatoririlor economice ale statului, fiecare stat are dr sa participe lacomertul internationale si la alte forme de cooperare economica, fiind liber sa aleaga cum isi organizeaza relatiileeconomice externe

- prin Ministerul Finantelor/ alte organe competente, cf legii.- ca titular de drepturi si obligatii, dar participarea in nume propriu este mai rara.- Raporturile sunt de DCIc. Domenii de participare la comertul international

- rj de CI la care participa statul au de obicei caracter contractual- iau forma acordurilor ( de imprumut, decooperare)

- in domeniul emisiunii de titluri de valoare lansate pe pietele financiare externe, care sunt tot o forma deangajare a datoriei publice externe a statului.

- participa la litigiile comerciale internationale, in baza conventiilor la care este parte.

5. Falimentul

a. Notiune

- fallere a insela; fallitor care inseala; falitus inselat.- prima reglementare ampla Codul comercial roman din 1887 -> lg 64/ 1995 -> lg 83/ 1998.= lichidare judiciara = o procedura speciala de executare silita: unitara; colectiva; concursuala; egalitara

asupra bunurilor debitorului comun, in scopul satisfacerii tuturor creditorilor acestuia; este o masura legala deaparare a intereselor creditorilor.

- procedura = forma de aparare in comun a creditorilor in fata debitorului care se afla in incetare de plati/in insolventa (nu insolvabilitate, cand activul depaseste pasivul dar exista unele dificultati de acoperire a pasivuluisau refuzul de plata).

- Elemente definitorii:-- procedura de executare silita este unitara, colectiva, concursuala, egalitara;-- obiectul urmaririi silite sunt toate bunurile debitorului;-- patrimoniul debitorului se imparte tutror creditorilor;-- debitorul culpabil este sanctionat, inclusiv penal, daca faptele sale o justifica.b. Declararea falimentului

- Conditii de fond si procedurale:


22/25


23/25

- daca cei care detin cel putin din valoarea creantelor cer, jud sindic trebuie sa de curs cererii,convocand adunarea creditorilor.

- creditorii au dr sa analizeze situatia deb; masurile luate de jud sindic si efectele avute, propunandcontinuarea lor sau adoptarea altora, motivat.

Administratorul- in 45 zile de la inceperea procedurii cred care detin 75% din val totala a creantelor, pot decide angajarea

unui adm care va fi desemnat de tribunal- el : supravegheaza operatiunile de gestionare; il asita pe deb in toate actele de gestionare si conduce in

tot sau in parte activitatea acestuia.- i se pot modifica atributiile, la cererea lui, a comitetului creditorilor, a delegatului sau ori a Minsterului

Public, de catre tribunal- este obligat actioneze cf cu legea nationala respectiva si numai pe baza atributiilor date de catre jud

sindic.

Lichidatorul- pers fizica/ soc com- angajat la propunerea jud sindic, dispus de tribunal;- daca debitorul este o soc bancara- desemnare cu avizul BNR si al Min Finatelor- efectueaza acte si operatiuni dispuse de jud sindic.f. Moratoriul

= o institutie de suspendare a executarii hotararii de declararea a falimentului, la cererea comerciantuluifalit, a carei instituire se dispunde de tribunal, cu consultarea adunarii creditorilor, daca comerciantul dovedesteca este solvabil si ca faptele produse nu-i sunt imputabile.

- instanta il instituie pe cel mult 6 luni deb redobandeste dr de adm si de dispozitie asupra bunurilor sale,iar creditorii asteapta refacerea lui, fara a putea incepe/ continua acte de urmarire impotriva lui.

g. Concordatul = intelegere intre deb si masa credala, prin care deb se obliga sa-si plateascaobligatiile la termenele si in conditiile convenite cu masa creditorilor. Conventia trebuie omologata de tribunalulcomercial.

- propunerea se poate face de catre: deb; judecatorul sindic; creditori

- conventia intre deb si masa creditorilor poate fi: amiabila (cu consimtamantul tuturor creditorilor) saujudiciara (acordul majoritatii creditorilor). Efectele se produc fata de toti creditorii.

- omolagarea de catre tribunal-> starea de faliment inceteaza, iar deb poate fi urmarit individual, in limitasumelor convenite prin concordat.

h. Inlaturarea efectelor falimentului. Reabilitarea

- printr-o procedura simpla, dupa achitarea pasivului de catre deb;- daca comerciantul a fost gasit vinovat de bancruta simpla, dupa executarea pedepsei poate fi reabilitat,

dar daca a fost gasit vinovat de bancruta frauduloasa, nu poate fi reabilitat.

Actele si faptele de comert international

1. Definire

Criteriul comercialitatii este necesar pt a defini actele si faptele comerciale- scopul direct al actelor com profitul; comerciantul nu va actiona niciodata dezinteresat- profitul se examineaza in cadrul teoriei speculatiei.

Realizarea profitului scop mediat (indirect)-cand obtinerea beneficiilor nu este vizibila reclama comerciala; publicarea unor reviste in strainatate,

dar vandute in Romania sub pret.2. Elemente definitorii

- act de interpunere, de mijlocire in circulatia marfurilor, intre producator si consumator;


24/25

- act de comert este si acela care implica o repetitie profesionala a faptelor, sistematica, cu anumitemijloace materiale ( intr-o intreprindere)

- unele acte sunt comerciale pt toate partile fapte de comert bilaterale; oparatiuni cu caracter mixt, adicacomerciala numai pt una din parti ( contractul de sponsorizare).

3. Definitie

Guyon: Actul de comert = act ce realizeaza o interpunere in circulatia bunurilor, efectuata cu intentia de aobtine un anumit profit.

Actele si faptele de comert international = actele si faptele juridice care contin elemente de

extraneitate, prin care se realizeaza o inetrpunere in circulatia bunurilor si serviciilor cu intentia de a

produce un profit.

Actele si faptele obiective de CI

(conceptia obiectiva)

= acele acte si fapte al caror caracter comercial rezulta din insasi forma actului sau din natura sau obiectulactului.

- Codul com rom- sunt fapte de comert: cumpararile pt a revinde, ori pt a se inchiria; cumpararile/vanzarile de parti sau actiuni ale soc com; operatiunile de mijlocire in afaceri comerciale (samsarie), etc

- sunt acte si fapte de comert si de CI operatiile cu moneda, de intermediere, de bursa;etc, cumpararea spreravanzare de bunri mobile si imobile, cu care se asimileaza schimbul, revanzarea urmand sa se faca cu titplu

principal si nu cu titlu accesoriu al activitatii.Actele si faptele subiective de CI

(conceptia subiectiva)

= acele acte si fapte al caror caracter comercial este dat de calitatea de comerciant, pers fizica sau juridica,a subiectului care le savarseste.

- Codul com rom sunt fapte de comert, celelalte contracte si obligatii ale unui comerciant, daca nu suntde natura civila sau daca contrariul nu rezulta din insusi actul. Exceptii prevazute: cumpararea de produse sdaude marfuri ce s-ar face pt uzul sau consumul cumparatorului, ori al familiei sale.

- opereaza prezumtia de comercialitate.Actele si faptele mixte de CI

= acele acte si fapte care prezinta caracter comercial numai pt una din parti.- Codul com rom in privinta asigurarilor, acestea sunt fapte de comert numai pt asigurator.Tudor Popescu: sistemul nostru de drept adopta, in principiu, conceptia obiectiva privind caracterul

comercial al unui act/ fapt juridic, dar contine si elemente ale conceptiei subiective.Actele si faptele de cooperare economica si tehnico- stiintifica internationala

- Notiunea de acte si fapte de Ci include atat actele si faptele de comert propriu-zise, cat si pe acelea decooperare economica si tehnico- stiintifica internationala. Acestea din urma imbraca:

a. forma contractuala sau b. forma constituirii de societati comerciale cu capital comun.a. cele mai multe imbraca aceasta forma.- dezvoltarea cooperarii economice a dus la elaborarea unor contracte- tip, sau contracte- cadru, pe baza

carora se incheie mai multe contracte cu caracter sectorial. Caracteristica lor comuna este cooperarea dintre celedoua parti.Caracterul contractului de coop ec si tehn-stiif internationala se determina dupa natura operatiunilor ce

urmeaza sa fie efectuate sau dupa vointa subiectelor de dr comercial din cele doua tari.b. cosntituirea unor soc com cu capital comun se face pe baza unui contract de societate, incheiat intre cele

doua parti. Acesta va fi actul constitutiv al soc si este supus procedurilor comune tuturor soc com.- in baza actului cst apare o institutie noua, se infiinteaza o pers juridica- prin cst de astfel de societati s-au finalizat importante operatiuni de coop ec si tehn- stiif in doemnii ca

industria, agricultura, telecomunicatiile, constructiile civile si industriale, bancile, finantele, stiinta si tehnologia,etc.


25/25

Sinteza Dreptul Comertului International

Documents

Transcript of Sinteza Dreptul Comertului International