Cursul 2_Balanta de Plati Externe

8/4/2019 Cursul 2_Balanta de Plati Externe

http://slidepdf.com/reader/full/cursul-2balanta-de-plati-externe 1/29

“FINANŢE INTERNAŢIONALE”

CURSUL II:

“Balanţa de plăţi externe”

Conf. dr Cristian PĂUN



2

Balanţa de plăţi externe

• Balanţa de plăţi externe reprezintă un tablou

statistic sub formă contabilă care înregistrează sistematic ansamblul fluxurilor reale, financiare şi monetare intervenite între rezidenţii unei economii şi restul lumii, în cursul unei perioade (de regulă unan). (FMI, "Balance of Payements Manual", Ed. 5,

1994)

• Concepte care stau la baza elaborării BPE:• Rezident / nerezident

• Teritoriu economic• Fluxuri reale / fluxuri financiare



3

Rolul Balanţei de Plăţi Externe

• permite compararea sub raport cantitativ şi calitativ a

schimburilor reale şi financiare ale unei ţări cu străinătatea

• permite evaluarea avantajelor şi dezavantajelor pe care fiecarenaţiune le are în schimburile comerciale cu ţările terţe

• măsoară competitivitatea externă a economiei naţionale

• pe baza BPE se poate măsura gradul de atractivitate mediuluide afaceri intern pentru investitorii rezidenţi şi nerezidenţi

• instrument important în modelarea şi coordonarea politicilorcomerciale externe

• balanţei de plăţi constituie fundamentul pentru o serie depolitici macroeconomice: fiscale, monetare, valutare,comerciale (tarifare şi netarifare) etc.



4

Principii de înregistrare a fluxurilor în BPE

• Principiul de bază de înregistrare a fluxurilor reale şi financiare în BPE este acela al dublei înregistrări

“Fiecare furnizare de resurse reale sau financiare este

compensată de o încasare şi, implicit, orice intrare de resursereale sau financiare este compensată de o plată.”

• Intrările de resurse sunt înregistrate în creditul balanţei şi

ieşirile sunt înregistrate în debitul balanţei Ex: exportul, importul, ISD, creditele externe, donaţiile



5

Intrări şi ieşiri în BPE

Intrări - CREDIT Ieşiri - DEBIT

Exporturi FOB Importuri FOB

Servicii prestate Servicii plătite

Dividende, dobânzi, salarii încasate Dividende, dobânzi, salarii plătite

Transferuri unilaterale dinstrăinătate

Transferuri unilaterale înstrăinătate

Capitaluri investite din străinătate Capitaluri investite în străinătate

Credite atrase Credite acordate

Creşterea activelor de rezervă Diminuarea activelor de rezervă



6

Structura BPE

Structura balanţei de plăţi externe I. Contul curent

A. Bunuri şi servicii: o Bunuri;

o Servicii;

B. Venituri:

o Din investiţii directe / portofoliu;

o Din alte investiţii (dobânzi);

C. Transferuri curente:

o Sector oficial

o Alte sectoare

II. Contul de capital

o Transferuri de capital;

o Active cumpărate / vândute

III. Contul financiar

o Investiţii directe;

o Investiţii de portofoliu;

o Alte investiţii (credite externe, împrumuturi FMI);

o Conturi de tranzit;

o Conturi de cliring / barter

o Active de rezervă (aur, DST, valută)

IV Erori şi omisiuni



7

Poziţia investiţională internaţională Poziţia investiţională internaţională

I. Active de rezervă din sistemul bancar

o Aur monetar;

o Deţineri de DST;

o Devize convertibile;

II. Datoria externă pe tipuri de creditori

o Multilaterale: FMI, UE, BIRD, BERD

o Bilaterale: detaliere pe principalii creditori;

o Bănci private: detaliere pe ţări;

o Obligaţiuni străine / euroobligaţiuni

o Credite furnizor: detaliere pe ţări;

o Alţi creditori privaţi.

III. Datoria externă pe tipuri de debitori

o Datoria publică;

o Datoria public garantată;

o Datoria comercială negarantată.

IV. Creanţe şi angajamente pe termen scurt

o Creanţe: incasoo, acreditive, garanţii bancare primite;

o Angajamente: incasoo, acreditive, garanţii emise, linii de finanţare, alte

angajamente.

V. Investiţii străine

o Directe;

o De portofoliu.



8

Factori interni de destabilizare a BPE

• Reducerea semnificativă a exporturilor cauzată de calamităţi naturale sau de evenimente fortuite (revoluţii, războaie civile);

• Creşterea importurilor / diminuarea exporturilor pe fondulintensificării cererii interne;

• Diminuarea competitivităţii externe a produselor autohtone

(calitate scăzută, preţuri ridicate);• Scăderea gradului de prelucrare al exporturilor;

• Deteriorarea climatului de afaceri intern;

• Insuficienta promovare / stimulare a exporturilor;

•Politică comercială (tarifară / netarifară) ineficientă;

• Structura pe ramuri a economiei naţionale.



9

Factori externi de destabilizare a BPE

• Dereglarea preţurilor mondiale la produsele cu pondere mare în structura comerţului exterior;

• Politica comercială a altor state (atât cea tarifară cât şi cea

netarifară);

• Lipsa avantajelor competitive (comparative) reale;• Dereglarea fluxurilor comerciale zonale ca urmare a unor

conflicte / dispute comerciale internaţionale.



10

Ajustarea automată a BPE

Exporturi < importuri Creşte cererea de valută pe

piaţă

Reducerea masei monetareaflate în circulaţie

Scăderea preţurilor

Încurajarea exporturilorDescurajarea importurilor

Exporturi < importuri Creşte cererea de valută pe

piaţă

Reducerea masei monetareaflate în circulaţie

Deflaţie

Creşterea dobânzilor

Investiţii străine

Ajustarea

automată prinmecanismul

preţurilor

Ajustarea

automată prinfinanţarea

compensatorie



11

Politici de echilibrare a BPE

• Politici monetare: ratele de dobândă, rezerva obligatorie,limitarea creditului, retragerea / emisiunea de monedă

• Politicile bugetare: nivelul impozitării, reducerea cheltuielilorbugetare

• Devalorizarea cursului de schimb• Instituirea de bariere tarifare şi netarifare în calea importului

• Stimularea şi promovarea exporturilor

• Finanţarea deficitelor din BPE

• Atragerea de investiţii străine directe şi de portofoliu



12

BPE îndiferite

ţări



13

BPE îndiferite

ţări



14

Efectele BPE într-o economie deschisă

• Într-o economie deschisă PIB diferă de cel dintr-o economie închisă pentru că apare o intrare suplimentară de fonduri din EXPORTURI şi o ieşire suplimentară

de resurse pentru IMPORTURILE realizate:

Y=C + I+G + X-M

• Prin deducerea impozitării din venitul total obţinem venitul disponibil la nivelulunei economii deschise:

Yd = C + I + G + X-M-T

• Rearanjând obţinem că:

(X – M) = (S - I) + (T - G)

Deficitulde contcurent

Economisirile nete Deficitul/Surplusulguvernamental



15

Nivelul de echilibru pentru venitul naţional

• Echilibrul la nivelul unei economii este determinat de echilibrul între

intrările de resurse (stânga) şi ieşirile de resurse (dreapta):

I + G + X = S + T + M

• Intrările de resurse se referă la acele elemente care duc la creşterea venitului naţional şi ieşirile de resurse se referă la acei factori carediminuează venitul naţional.



16

Impactul CSV asupra BPE

• Soldul contului curent din BPE poate fi exprimat astfel:

• unde P nivelul preţurilor interne, Xv volumul bunurilor exportate, S cursul de

schimb (unităţi monetare locale plătite pentru o unitate monetară străină),P* nivelul preţurilor externe şi Mv volumul bunurilor importate.

• Stabilim că preţul pentru bunurile importate şi exportate sunt egale cu 1,

valoarea exporturilor dintr-o ţară (PXy) va deveni X, în timp ce valoarea

importurilor exprimate în monedă străine (P*MV) va fi egală cu M:



17

Impactul CSV asupra BPE – modelul bazat pe elasticităţi:

Variaţia soldului contului curent în raport cu acel curs de schimb

devine:

Introducem acum noţiunea de elasticitate a cererii pentru bunuri la export η x ,

definită ca modificare a exporturilor (exprimată procentual) ca urmare a

modificării cursului de schimb:



18


• Notăm apoi cu ηm elasticitatea cererii pentru bunurile importate (orice

modificare a importurilor ca urmare a modificării cursului de schimb):

Obţinem că:



19


Impărţind la M:

Asumând că iniţial balanţa era echilibrată adică X/SM = 1, şi rearanjând obţinem că:

Această ecuaţie este cunoscută sub numele de condiţia Marshall—Lerner care spune

că pornind de la o situaţie de echilibru orice modificare a cursului de schimb poate

îmbunătăţi contul curent din balanţa de plăţi externe dacă şi numai dacă sumaelasticităţii bunurilor pentru export şi cea a bunurilor importate este supra unitară:

ηx + ηm > 1.

Dacă nu se întâmplă acest lucru, deprecierea va duce la o deteriorare a contului

curent din BPE.



20

Stern Condition

• O formulă mai complicată şi mai elaborată care introduce în calcul şi elasticităţile

ofertei pentru bunurile exportate şi importate (presupunând că oferta nu este

perfect elastică şi că elasticităţile sunt finite) a fost elaborată de Stern (1973):

unde εx este elasticitatea pentru oferta de bunuri exportate şi εm este

elasticitatea pentru oferta de bunuri din import



21

Evidenţe empirice privind elasticitatea în ţările dezvoltate

Source: Gylfason (1987), European Economic Review, vol. 31, p. 377.



22

Evidenţe empirice privind elasticitatea importurilor şi exporturilor înţările în curs de dezvoltare

Source: Gylfason (1987), European Economic Review, vol. 31, p. 377.



23

Efectul Curbei J: pe termen scurt regula Marshall – Lerner nu se

verifică



The Absorption Approach to the Balance of Payments

• One of the major defects of the elasticity approach is that it is based upon the assumption

that all other things are equal.

• Any changes in export and import volumes will by definition have implications for national

income and consequently income effects need to be incorporated in a more comprehensive

analysis of the effects of a devaluation (example with a economic exposure vs transaction

exposure).

• National Income is:

Defining domestic absorption as A = C + I +G previous equation canbe rearranged as follows:




• Previous equation says that the current account (CA) represents the

difference between domestic output and domestic absorption.

• A current account surplus means that domestic output exceeds domestic

spending, while a current account deficit means that domestic output is less

than domestic spending.

• Transforming equation into difference form yields:

• This equation means that the effects of a devaluation on the current account will

depend upon how it affects national income relative to domestic absorption.

If a devaluation raises domestic income relative to domestic absorption, the current

account improves.

If, however, devaluation raises domestic absorption relative to domestic income the

current account deteriorates.




• Absorption can be divided into two parts:

– A rise in income will lead to an increase in absorption which is determined by

the marginal propensity to absorb, a.

– There will also be a 'direct effect' on absorption which is all the other effects

on absorption resulting from devaluation denoted by Ad.

Substituting we obtain:




• This equation reveals that there are three factors that need to be examinedwhen considering the impact of devaluation:

(i) Is the marginal propensity to absorb greater or less than unity?

(ii) Does devaluation raise or lower national income?

(iii) Does devaluation raise or lower direct absorption?

• The condition for a devaluation to improve the current account in case of thisapproach is:

(1 — a)dY > dAd



Conclusions

• Exchange rate volatility can influence the current account balance;

• There are two main approaches in this matter: elasticity approach and

absorption approach;

• The approach based on elasticities measure the effect of FX rate volatility

based on demand (and supply elasticities);

• Empirical evidences on elasticity approach showed a clear difference between

short term and long term approach (J-Curve);

• Initially, it was believed that the absorption approach was an alternative to

the elasticities approach;

• The latter, elasticity approaches concentrated on price effects while the

absorption approach concentrated on income effects.



• Authors such as Tsiang (1961) and Alexander (1959) showed that the two

models are not substitutes, but rather are complementary.

• We have seen that the absorption approach, like the elasticity approach, does

not provide an unambiguous answer to the question of whether a

devaluation leads to an improvement in the current account

• Although the two models are comparatively static in nature, they both point

to the importance of dynamic forces and a time dimension to the eventual

outcome.

• Despite their simplistic assumptions, ambiguous conclusions and deficiencies

the two approaches have remained influential because they contain clear and

useful messages for policy-makers.

•A devaluation is more likely to succeed when elasticities of demand forimports and exports are high and when it is accompanied by measures such as

fiscal and monetary restraint that boost income relative to domestic

absorption.

Cursul 2_Balanta de Plati Externe

Documents

Transcript of Cursul 2_Balanta de Plati Externe