Semiologie medicală – curs 2 dr Ureche Delia-Carmen

Examenul obiectiv-metode fizice de examen clinic

1. Inspectia -observarea pacientului generala si locala , pe aparate (respirator , digestiv , cardiovascular , renal )

2. Palparea este de doua tipuri si se efectueaza cu fata palmara a degetelor – superficiala ( 1 cm )

- profunda ( 4 – 5 cm )

3. Percutia poate fi ca si palparea superficiala sau profunda si poate evidentia sonoritate normala , hipersonoritate sau matitate

4. Auscultatia se efectueaza cu ajutorul stetoscopului .

Inspectia generală a pacientului

este metoda fundamentală a oricărui demers diagnostic ;

la primul contact vizual cu pacientul pot fi evidentiate aspecte precum : atitudinea, mersul, constitutia, faciesul, mimica, starea de nutritie, coloratia anormală a tegumentului, integritatea anatomică, aspectul mâinilor, efortul evident de a respira, etc.

Atitudinea :

Desemnează pozitia (postura) spontană adoptată de pacient ca urmare a bolii , în scopul minimalizării unui anumit tip de suferintă (activă, pasivă si fortată);

1. atitudinea activă : pacientul se mobilizează fără dificultate, tonusul muscular prezent ;

2. atitudinea pasivă: pacientul este indiferent fată de mediul ambiant , musculatură flască,hipotonă ; atitudine caracteristică îmbolnăvirilor severe , bolnavul este imobilizat;

3.atitudinea fortată : adoptată de bolnav pt. a diminua unele tulburări functionale ( pozitii antidispneizante) sau dureri ( pozitii antalgice) ;

- posturi antalgice :

lombosciatică (corpul aplecat spre partea afectată ) ;

pleurită si fracturi costale ( pacientul stă pe partea sănătoasă) ;

colica biliară si renală ( pozitie instabilă, b. caută o pozitie care să amelioreze durerea ) ;

ulcer gastric si duodenal în criză ( pozitie ghemuită cu exercitarea unei presiuni cu pumnul asupra regiunii dureroase ) ;

apendicita acută ( membrul inferior drept flectat) ;

- posturi antidispneica : ( dispneea = dificultatea de respira ):

pozitie ortopneica ( sezand , cu capul aplecat in fata ) , intalnita in boli ca insuficienta cardiaca , astm .

- posturi in decubit lateral intalnite in afectiuni pleuro-pulmonare

pe partea bolnava in pleurezia exudativa ( apa la plamani)

pe partea sanatoasa in pleurita seaca

- posturi fortate prin contracturi musuclare intalnite in afectiuni neurologice

redoarea cefei ( rezistenta opusă la încercarea examinatorului de a efectua flexia capului pe trunchi ; în sindromul meningeal - capul în extensie , coapsele flectate pe abdomen , gambele flectate pe gambe ); ;

torticolisul ( înclinarea laterală a capului însotită de limitarea efectuării unei miscări – ex. în boli neurologice, otice, musculare ) ;

tetanos ( opistotonus cu aspect de arc de cerc sau emprostotonus asemănătoare cu pozitia fătului în uter ) ;

Tulburări de mers si de echilibru :

desi mersul este analizat în cadrul ex. obiectiv, anamneza este f. importantă ;

testarea mersului : pacientul este invitat să meargă pe o distantă de câtiva metri si să se întoarcă brusc ; se apreciază pozitia trunchiului, lungimea pasului, balansarea bratelor ;

testarea echilibrului : pacientul stă în ortostatism cu picioarele apropiate si cu ochii deschisi, apoi cu ochii închisi ; se compară modul în care îsi mentine echilibrul în ambele cazuri ;

tipuri de mers : boli :

legănat de rată miopatii graveebrios-pasi nesiguri, ca de om beat intoxicatie cu alcool/barbiturice cosind ( spastic)-membrul inferior afectat efectuează pasul printr-o miscare în semicerc, fără îndoirea genunchiului

hemiplegia spastică

stepat ( equin)-pământul este atins cu paralizia de sciatic popliteu extern

vârful apoi cu călcâiul , iar membrul inferior este azvârlitataxic-gambele depărtate, mers nesigur, instabil, privirea spre pământ

leziuni cerebeloase

rigid-ezitant, pasi mici, fără ridicarea picioarelor si capul aplecat înainte

boala Parkinson

schiopătând deformări ale membrelor inferioare

Miscările involuntare :

sau spontane apar în boli neurologice, metabolice si degenerative ; survin numai în stare de veghe , cresc la emotii si dispar în timpul somnului ;

tipuri de miscări involuntare : boli :

Tremurături : rapide si fine la nivelul extremitătilor membrelor

superioare

miscări rare, ritmice si egale la nivelul bărbiei, limbii si degetelor ; apar în repaus si sunt accentuate de emotii pozitive / negative; miscările policelui contra indexului imită actiunea de numărare a banilor ;

tremor intentional ( care îsi caută tinta ) , amplu si neregulat

hipertiroidism ; hipoglicemie; anxietate ; consum exagerat de cafea si tutun

boala Parkinson

afectări cerebeloase

Asterixis ( flapping tremor) : miscări involuntare, spasmodice , de flexie-extensie în articulatiile pumnilor si metacarpofalangiere ( asemănătoare fâlfâitului aripilor unei păsări )

encefalopatie hepatică sau respiratorie ; uremie

Miscările coreiforme : involuntare, ample, bruste, dezordonate, rapide, de scurtă durată, afectând un membru sau o jumătate a corpului

Coree ; encefalită

Miscările atetozice : spontane, lente, involuntare, onulatorii, localizate la extremităti ( fată, mâini)

afectări ale nucleilor bazali ai creierului

Tipuri semiologice de facies

faciesul arată aspectul caracteristic al fetei, capabil să evoce o boală ;

tipuri de facies :

din unele boli endocrine:

acromegalic: arcade sprâncenoase si apofize zigomatice proeminente ; piramidă nazală mărită si lărgită la bază ; buzele îngrosate , limba mărită de volum ; bose frontale mărite ; dintii inferiori devin mobili ;

din boala Basedow-Graves: protuzia globilor oculari în afara orbitelor ( exoftalmie bilaterală ) ; fanta palpebrală lărgită prin spasm retractil al pleoapei superioare face imposibilă închiderea pleoapelor ; privirea tiroidiană cu expresie de spaimă ; decalaj între coborârea pleoapei fată de coborârea globului ocular :

hipotiroidian: fante palpebrale înguste; nas trilobat; piele uscată, îngrosată si palidă ; păr aspru, rar, uscat, friabil ; disparitia treimii externe a sprâncenelor ; buze groase ;

din sindromul Cushing: fata rotundă cu aspect de lună plină ; hirsutism ( pilozitate topografică de tip masculin la femei); obraj de culoare rosie-violacee; gât scurt si gros;

din boala Addison:aspect cafeniu, bronzat ; uneori zone depigmentate localizate ;

din unele boli respiratorii :

TBC ( palid cu pometii trandafirii si ochi strălucitori, înfundati în orbite );

astm bronsic (faciesul exprimă teama de sufocare si senzatia de moarte iminentă);

bronsita cronică ( aspect buhăit, cianotic);

din unele boli cardiace : stenoza mitrală (obraji rosii cu tentă albăstruie);

în unele boli renale:

sindrom nefrotic ( aspect buhăit, fante palpebrale mici datorită edemului alb, moale si pufos) ;

faciesul uremic ( initial palid, apoi pământiu,cu descuamare )

în unele boli digestive :

facies hipocratic ( în peritonite, boli cu deshidratare)( aspect pământiu, obraji subti, privire pierdută, ochi înfundati în orbite );

ciroza hepatică (coloratie brun-gălbuie, nas efilat, proeminente osoase bine exprimate, păr uscat si friabil);

ulcer gastric si duodenal ( carcteristic perioadelor active ale bolii : expresia fetei arată durerea , fata trasă si încercănată )

din unele colagenoze:

lupus eritematos ( eruptie eritemato-scuamoasă localizată pe nas si la nivelul pometilor) ;

sclerodermie( aspect de icoană bizantină ; piele groasă , întinsă, lipsită de elasticitate ; deschiderea gurii se face cu dificultate );

dermatomiozită : eritem violaceu periorbital cu/fără edem