PROCESELE PSIHICE SI ROLUL LOR IN DEZVOLTAREA PERSONALITATII

PROCESELE COGNITIVE SUPERIOARE (LOGICE)

A. Definitie: Procesele cognitive superioare (logice) – (gandirea, memoria, imaginatia si creativitatea, limbajul) – fac parte din ansamblul numit intelect si fac posibila cunoasterea si intelegerea esentei obiectelor si fenomenelor, cauzalitatea si utilitatea lor, trecand dincolo de ceea ce ne ofera simturile

B. Caracteristicile intelectului: - intelectul sau ratiunea (mintea umana) reprezinta capacitatea omului de a stabili legaturi intre cunostintele asimilate

- intelectul sau ratiunea descopera cauzele si legile care guverneaza universul- intelectul se dezvolta datorita limbajului care ofera posibilitatea de a inlocui

obiectele reale percepute, nu doar cu imagini mintale, adica cu reprezentari, ci, si cu simboluri verbale sau cuvinte care desemneaza obiecte, fenomene, relatii

- inetelectul se dezvolta in mediul social (prin relatie cu ceilalti) si lucreaza cu notiuni

- intelectul se dezvolta pe parcursul vietii si parcurge mai multe etape (stadii)- conform conceptiei psihologului Jean Piaget exista patru stadii ale dezvoltarii

intelectului:1) Stadiul senzo – motor (0 -2 ani) in care copilul cunoaste lumea prin simturi si

nu se poate vorbi despre o gandire propriu-zisa, intrucat copilul nu face legaturi intre informatii, intre cauze si efecte (de exemplu: copilul la aceasta varsta nu realizeaza ca la priza te poti curenta,sau ca fierul de calcat incins te poate arde, daca-l atingi)

2) Stadiul preoperational (2 – 7 ani) – in care se dezvolta limbajul , dar inca nu se poate vorbi despre operatii mintale (copilul este ancorat in concret si se manifesta gandirea simbolica) – de exemplu: copilul nu poate invata sa numere fara a folosi diverse obiecte sau propriile degete)

3) Stadiul operatiilor concrete (7 – 12 ani) – in care copilul incepe sa transforme informatiile in mintea sa, desi sunt inca sub forma concreta (reprezentari), dar nu poate face abstractizari si generalizari (copilul la 6 – 7 ani nu intelege sensul ascuns al anecdotelor, proverbelor si are dificultati in a prevede consecintele unor fapte)

4) Stadiul operatiilor formale (12 – 18 ani) in care copilul si apoi adolescentul poate transforma cunostintele dintr-un domeniul in altul, poate intrevedea consecintele unor fenomene si poate inlantui rationamente sprijinite pe argumente pertinente

GANDIREA

A. Definitie: gandirea este procesul cognitiv superior care prin intermediul abstactizarii si generalizarii ne informeaza despre relatiile dintre obiectele si fenomenele lumii in forma notiunilor, judecatilor si rationamentelor

B. Formele gandirii:

1

- notiunile – sunt forme elementare ale gandirii care desemneaza continutul semantic al cuvintelor (intelesul cuvintelor)

*exista 2 tipuri de notiuni: - notiuni concrete care se pot ilustra printr- o imagine (notiunea de “casa”, “masa”, “ani”, “animal”) – reprezentabile;

- notiuni abstracte – nereprezentabile notiunea de “absolut”, “infinit”, “haos” ,“cauza”, “principiu”, “libertate”, “adevar”

- judecatile – sunt forme complexe ale gandirii care se prezinta sub forma propozitiilor afirmative sau negative bazate pe convingeri intemeiate rational si au insusirea de a fi adevarate sau false

- rationamentele sunt forme complexe ale gandirii prin care, pe baza unor cunostinte date derivam alte cunostinte noi (au la baza inlantuirea judecatilor, adica pornind de la mai multe judecati numite premise, se deriva o alta judecata noua, numita concluzie)

C. Operatiile gandirii: analiza si sinteza , comparatia, abstractiza- rea /concretizarea, generalizarea/individua- lizarea

- analiza este operatia gandirii care consta in desfacerea (mintala) a unui intreg in partile sale componente (separarea mintala a componentelor si insusirilor unor obiecte sau fenomene)

- sinteza este operatia gandirii opusa analizei care consta in refacerea intregului din partile anterior separate (stabilirea unor legaturi intre obiecte si fenomene sau stabilirea legaturilor intre diferitele insusiri, elemente, parti ale obiectelor si fenomenelor)

- comparatia este operatia gandirii ce consta in evidentierea asemanarilor si deosebirilor intre obiecte sau fenomene pe baza unui criteriu (consta in stabilirea asemanarilor si deosebirilor prin analiza si sinteza)

- abstractizarea este operatia gandirii care consta in retinerea unor insusiri si ignorarea altora la un moment dat, in functie de cerintele activitatii noastre (de exemplu: un profesor de muzica, pentru a forma un cor va alege elevii cu voce si ureche muzicala, indiferent de alte calitati sau insusiri fizice, cum ar fi greutate, inaltime, frumusete)

- concretizarea este operatia gandirii opusa abstractizarii ce consta in reconsiderarea insusirilor care au fost ignorate anterior prin abstractizare (de exemplu: atunci cand vorbim despre tara noastra, pentru ca interlocutorul sa-si dea seama ca este vorba despre Romania va trebui sa-i prezentam niste informatii concrete: situata in emisfera nordica, in Europa, are clima temperat-continentala, este marginita la sud de Dunare , etc)

- generalizarea este operatia gandirii ce consta in realizarea in plan mintal a claselor de obiecte si fenomene pe baza insusirilor comune (de exmplu: notiunea “elev” este rezultatul unei generalizari, pentru ca s-a format pornind de la cunoasterea persoanei A care frecventeaza scoala primara, a persoanei B care urmeaza liceul agricol, a persoanei C care urmeaza scoala profesionala etc. deci, s-a

2

format pornind de la cunoasterea insusirii comune tuturor, aceea de a frecventa o scoala)

- individualizarea este operatia gandirii opusa generalizarii, realizata in sens invers, cobarand de la nivelul clasei, la cel al individului (de exemplu: daca luam clasa de obiecte “corp de iluminat” vom ajunge la prezentarea unui anumit corp de iluminat, insirand detaliat insusirile lui: utilizeaza curent electric, are doua becuri, este situat pe plafon)

D. Intelegerea si rezolvarea de probleme- intelegerea este functia gandirii prin care noile informatii sunt puse in legatura

cu cele vechi- intelegerea poate fi spontana cand se realizeaza cu usurinta sau discursiva

cand se realizeaza intr-un timp mai lung ( de exemplu: dupa un an de studiu al istoriei, un copil poate afirma ca istoria este “povestea razboaielor”)

- intelegerea esentei fenomenelor necesita cunostinte multiple- imposibilitatea intelegerii duce la aparitia de probleme care antreneaza

derularea procesului numit rezolvarea de probleme - o problema este un obstacol cognitiv ce contine date cunoscute, dar si date

necunoscute- rezolvarea de probleme este procesul de mobilizare a resurselor mintale

pentru depasirea obstacolului cognitiv - rezolvarea de probleme presupune parcurgerea a 5 faze:1)reformularea datelor problemei (stabilirea cunoscutelor si necunoscutelor), 2) emiterea ipotezelor si alegerea metodelor si mijloacelor de rezolvare, 3) realizarea planului mintal, 4) punerea in aplicare a planului (rezolvarea problemei prin aplicarea metodelor si mijloacelor) 5) testarea sau verificarea rezutatului - in procesul de rezolvare a problemelor sunt importante calitatile gandirii:flexibilitatea, fluiditatea, originalitatea si elaborarea - - rezolvarea problemelor se face pe baza unor strategii algoritmice (sunt niste “retete”, modalitati standard zolvare a problemelor) sau a unor strategii euristice (rezolvarea problemelor noi prin descoperire, intuitie, pe baza incercarilor si a eliminarii erorilor) - procesul rezolutiv consta in inlantuirea unor rationamente care legate intre ele permit intelegerea, bazandu-se pe operatiile gandirii: analiza, sinteza, comparatia

MEMORIA

A. Definitie: memoria este procesul cognitiv superior care consta in fixarea, pastrarea si reactualizarea informatiilor

B. Caracteristici- memoria este implicata in toatele procesele psihice ( de exemplu memoria

imaginativa permite observarea si reproducerea reprezentarilor, iar memoria verbal – logica permite fixarea ideilor, judecatilor)

3

- fara memorie viata ar fi imposibila, am trai intr-un preznt continuu, fara trecut si viitor, am fi incapabili sa inregistram schimbarile

- fara memorie nu am putea recunoaste obiectele si fenomenele, nu am putea folosi rezultatele cunoasterii si am fi nevoiti sa o luam de fiecare data de la inceput (nu am putea folosi ceea ce am invatat din experienta)

- cotinutul memoriei este divers: imagini, cuvinte, propozitii, idei, trairi afective, evenimente

- memoria este influentata de mai multi factori cum ar fi: factori subiectivi – organici (boala, sanatate, oboseala, odihna, foame) ,factori psihici (atentia, motivatia, vointa, trairile afective) si factorii obiectivi: caracteristicile materialului de memorat (volum, tipul materialului, gradul de familiarizare) si caracteristicile ambiantei (lumina, zgomot, temperature, relaxare, incordare, amenintare)

- memoria ca proces psihic se realizeaza in trei faze:

*intiparirea sau fixarea – informatiile se traduc intr-un cod (imagine, sunet, propozitie) pentru a patrunde in memorie

*stocarea sau pastrarea – informatiile sunt retinute o perioada de timp mai lunga sau mai scurta

*reactualizarea sau recuperarea – informatiile retinute sunt aduse la suprafata pentru a putea fi folosite in activitatile zilnice, prin recunoastere sau reproducere (de exemplu: la o lucrare de control putem avea intrebari cu variante de raspuns si reactualizarea se face prin recunoasterea informatiilor sau putem avea intrebari cu raspuns deschis si reactualizarea se face prin reproducerea informatiilor)

- memoria este un proces activ – informatiile memorate, pastrate si reactualizate suporta modificari (reorganizarea, sistematizarea si reconstructia informatiilor, stabilirea legaturilor intre noile si vechile informatii)

- memoria are caracter inteligibil – presupune intelegerea informatiilor prin construirea unor legaturi logice intre ele

- memoria are un caracter selectiv - - retinem si reactualizam informatiile care au o semnificatie pentru noi, corespund intereselor, preocuparilor noastre, gradului de cultura si varstei

- memoria este activ implicata in activitatea de invatare – (datorita memoriei invatam sa mergem, sa vorbim, sa traim sentimente complexe, sa luam hotarari in cunostinta de cauza)

- memoria ne ajuta la formarea priceperilor si deprinderilorC. Legile memoriei 1. Un material este mai usor de memorat cu cat volumul lui este mai

mic2. Un material este mai bine memorat cu cat gradul de familiaritate pentru

subiect este mai mare3. Un material este mai usor de retinut daca interesul subiectului fata de acesta

este sporit

4

4. Un material este mai bine memorat cu cat subiectul este mai activ in raport cu el (il reproduce, il rezuma, il repeta)

5. Timpul de memorat creste odata cu cresterea volumului de memorat6. Memorarea pentru o anumita data conditioneaza uitarea dupa acea data (de

exemplu: invat o lectie doar pentru ascultarea de la ora)D. Formele memoriei 1) Memoria senzoriala sau de foarte scurta durata – asigura stoca-

rea informatiilor pentru un timp foarte scurt (~ 0,5 secunde), stocarea informatiilor primite de la organele de simt (memoria vizuala, auditiva, tactila)

2) Memoria de scurta durata (MSD) – asigura stocarea informatiilor timp de (~ 15 – 20 secunde) dupa care informatiile sunt uitate sau trecute in memoria de lunga durata

- memoria de scurta durata (MSD) ne ajuta sa operam cu informatiile curente, le retine atata timp cat este nevoie (memoria de lucru), are capacitatea limitata

- volumul informatiilor pe care le retine pentru un anumit timp depinde de gruparea unitatilor informationale dupa criterii de semnificatie

3) Memoria de lunga durata - asigura stocarea informatiilor un timp nelimitat (ore, zile, luni, ani sau toata viata)

- memoria de lunga durata are o capacitate foarte mare, ea fixeaza sau pastreaza tot ce ni se intampla, evenimente, cunostinte, deprinderi, trairi afective , emotii, sentimente, vise, ganduri, fixeaza deprinderile si priceperile

- cunostintele stocate sunt reactualizate atunci cand sunt necesare- specificul MLD este memoria semantica , se constituie cu ajutorul limbii si al

eforturilor de gandire;- MLD se bazeaza pe memoria episodica (de exmplu: avem amintiri despre

anumite evenimente: prima zi de scoala, nasterea copilului)E. Memorie si uitare - fenomenul uitarii apare atunci cand nu putem nici reproduce si nici

recunoaste un text, o data, o situatie, o informatie- uitarea este un fenomen psihic natural si necesar deoarece evita

supraincarcarea memoriei- uitarea are un rol pozitiv pentru activitatea umana – daca uitam informatiile

neesentiale si un rol negativ, daca uitam informatiile esentiale, necesare, utile, ceea ce duce la perturbarea activitatii umane

- exista trei teorii care explica aparitia uitarii:1) teoria stergerii urmelor – explica disparitia din memorie a cunostintelor prin

trecerea timpului si neutilizarea lor2) teoria interferentei – explica uitarea prin efectele negative pe care le au

cunostintele invatate unele asupra altora3) teoria uitarii motivate – explica uitarea informatiilor prin asocierea lor cu

evenimente neplacute, dureroase, amenintatoare (Sigmund Freud spunea ca aceste informatii sunt impinse de constiinta in inconstient prin “refulare”)

F. Patologia memoriei 5

1) Hipermnezia – este un fenomen rar care apare in urma unui ac-cident sau a unei boli si consta in amintirea unor fapte sau cunostinte de mult uitate sau pur si simplu doar auzite intamplator

- un exemplu este cazul unei servitoare analfabeta care imbolnavindu-se si avand febra foarte mare a inceput sa recite pagini intregi din Biblie in limba greaca si latina, limbi pe care nu le cunostea. Facandu-se investigatii s-a aflat ca aceasta lucrase ca menajera in casa unui preot catolic care obisnuia sa citeasca cu glas tare Biblia, in cele doua limbi. Femeia auzea dar nu intelegea nimic si nici nu s-a straduit sa memoreze, asa s-a explicat faptul ca dupa ce febra i-a scazut ea nu si-a mai amintit nimic;

- un alt exemplu, sunt bolnavii care in timpul unei operatii isi reamintesc in detaliu scene fara importanta traite in urma cu 20 de ani

2) Amnezia – este o deficienta a memoriei care apare datorita unor infectii ale creierului (encefalita), lezarii fizice a creierului (accidente), alcolismului cronic si imbatranirii

- uitarea intervine pe o perioada scurta sau lunga de timpG. Conditii ale optimizarii memoriei - motivatia subiectului – un motiv puternic ne determina sa retinem

pentru mai mult timp informatiile (dorinta de a cunoaste, de a fi mereu primul, aspiratiile profesionale, pasiunea si interesul pentru un anumit domeniu, constituie motive pentru o buna memorie), de exemplu: daca sunt un mare microbist voi retine zeci de fotbalisti si zeci de scoruri ale unor partide de fotbal

- intelegerea materialului de invatat sau organizarea si sistematizarea informatiilor ce urmeaza a fi memorate, invatate (pentru a fi memorate mai usor informatiile, trebuie sa le organizam, sa le prelucram si sa stabilim legaturi logice intre ele, se bazeaza pe memoria logica)

- repetarea informatiilor sau a materialului de invatat (“repetitio mater studiorum est”), duce la o memorare mai buna

- folosirea procedeelor mnemotehnice – ansamblu de tehnici prin care putem memora usor informatii care scapa memoriei logice; cifre, date, liste de termeni, nume proprii, formule (metodele mnemotehnice confera un sens materialelor de memorat = vezi exemplele prezentate la memoria de scurta durata)

IMAGINATIA SI CREATIVITATEA

A. Definitie: Imaginatia este un proces cognitiv superior prin care se produc imagini si proiecte noi pe baza prelucrarii datelor din experienta anterioara - creativitatea este un proces psihic care realizeaza produse reale sau mintale pe baza imaginatiei , motivatiei si a dorintei de a realiza ceva nou

6

B. Caracteristici; - imaginatia si creativitatea presupun trei insusiri: fluiditatea (posibili-

tatea de a ne imagina in timp scurt un numar de imagini, idei, situatii), plasticitatea (usurinta de a schimba punctul de vedere, modul de abordare a unei probleme) si originalitatea (expresia noutatii, a inovatiei)

- imaginatia este necesara fiecaruia in activitatile obisnuite si este foarte importanta in stiinta, tehnica si arta

- creativitatea se dezvolta in functie de gradul de dezvoltare al stiintei, tehnicii, artei, al societatii in ansamblul sau (sa ne amintim ce s-a intamplat de-a lungul timpului cu cei care au trait in societatile comuniste, fasciste, naziste si staliniste in care a dominat intoleranta si s-a impus conformismul, oamenii erau nevoiti sa se poarte si sa gandeasca la fel, iar cei cu idei noi erau dezaprobati, condamnati, descurajati, erau obligati sa fie intoleranti cu cei din alte culturi)

C. Formele imaginatiei - imaginatia reproductiva este o forma a imaginatiei care este solici-

tata aproape zilnic si consta in capacitatea noastra de a ne reprezenta diferite locuri, fenomene, intamplari fara a avea un sprijin material, concret

- imaginatia creatoare este forma imaginatiei care aduce noul, originalul contribuind la progresul tuturor domeniilor

- visul din timpul somnului este o forma inconstienta a imaginatiei involuntara ce consta intr-o succesiune de imagini cu caracter simbolic, derulate scenic sau alte ori haotic (conform conceptiei lui S. Freud, visul este o realizare a dorintelor noastre ascunse sau neimplinite)

- reveria sau visul cu ochii deschisi este o forma a imaginatiei, constand in derularea libera a unor imagini atunci cand subiectul se afla intr-o stare de relaxare (ne imaginam lucruri placute, intamplari favorabile)

- halucinatiile sunt forme ale imaginatiei ce constau in prezenta unor imagini ireale ce se produc prin actiunea asupra organismului a unor substante chimice (halucinogene) – de exemplu, un psiholog folosind o substanta halucinogena a descris cum a inceput sa vada soareci albastri alergand prin camera

LIMBAJUL

A. Definitie: limbajul este o activitate de comunicare care se realizeaza cu ajutorul limbii

sau,limbajul este functia de utilizare a limbii in raporturile cu ceilalti oamenisaulimbajul este un proces psihic de comunicare si presupune cel putin doua

persoanelimba - fenomen social ce s-a format in anumite conditii sociale, un cod in

comunicarea sociala

7

B. Caracteristici:- limbajul este un proces psihic dependent de ereditate, mediu si educatie- presupune participarea tuturor proceselor psihice: perceptii, reprezentari,

gandirea, memoria, atentia, vointa (de exemplu: intelegerea cuvintelor impune o perceptie clara si antreneaza memoria semantica, imaginile si gandirea, iar scrisul implica o conduita atenta si voluntara)

- in limbaj sunt prezente si starile afective care influenteaza vorbirea- este un proces comunicational care se desfasoara in cadrul sistemului de

comunicare, format din: emitator si receptor, mesaj si cod de comunicare ( alfabet Morse, alfabet Braille pentru nevazatori, limbaj de programare a computerelor), calea de comunicare si conexiunea inversa sau feed-back (asteptam un raspuns de la cel cu care comunicam)

- componentele de baza ale limbajului sunt cuvinteleC. Formele limbajului - limbajul extern – oral (monolog, dialog, colocviu) beneficiaza de

mijloace de expresivitate (tonul si accentul) si de mijloace extralingvistice (mimica, gestica, pantomimica) si limbajul scris - este logic, organizat si concentrat

- limbajul intern – se produce in plan mintal, ascuns, asonor, se realizeaza cu o mare rapiditate.

D. Patologia limbajului - agnozia – bolnavul nu intelege ce i se spune (afectat lob temporal)- alexia – incapacitatea bolnavului de a citi, desi poate scrie (afectat occipitalul)- agrafia – incapacitatea bolnavului de a scrie, desi poate citi (tulburare motorie)- afazia – incapacitatea bolnavului de a pronunta voluntar anumite cuvinte, desi

involuntar le poate pronunta (de exemplu, un bolnav nu poate pronunta cuvantul “usa”, dar daca usa se deschide poate spune automat “inchideti usa” (sunt lezate mecanismele superioare).

E. Functiile limbajului - functia de comunicare – putem sa evocam fapte, evenimente, sa

descriem obiecte, fenomene, situatii, persoane, sa transmitem cunostinte- functia dialectica – arta discutiei in contradictoriu, cu scopul de a descoperi

adevarul- functia practica – toate imperativele pe care le folosim declanseaza anumite

reactii, actiuni- functia afectiva – comunicam celor din jur starile afective, emotiile prin mimica

(adica prin limbajul nonverbal) si tonul vocii- functia ludica – in unele situatii folosim termenii in joc (rezolvarea de cuvinte

incrucisate, jocuri de cuvinte, cantarea de rime)- functia cathartica – comunicarea ne ajuta sa ne eliberam sau sa diminuam o

stare de tensiune (povestirea grijilor, temerilor, necazurilor te face sa te simti mai bine).

8