CURS PENTRU PSIHOLOGIECUPRINS:1. Importana proteciei muncii

a. Generaliti

b. Legislaia n vigoare

c. Instituii cu atribuii n domeniul securitii i sntii la locul de muncd. Definirea procesului de munc 2. Impactul stresului n procesul muncii

a. Managementul stresului la locul de muncb. Agenii stresoric. Surse de stres la servici3. Probleme de medicina muncii, starea de sntate confortul fizic i psihica. Definiia i obiectul igienei muncii b. Boli profesionalec. Adaptarea organismului n timpul munciid. Capacitatea de munce. Oboseala n munc f. Condiii de muncg. Factori de risc pentru sntate la locul de munc4. Consecine ale accidentelor de munc

a. Dimensiunea economic a accidentelor de muinc i mbolnvirii profesionale

b. Consecinele accidentelor de munc i mbolnvirilor profesionalec. Efectele economice ale accidentelor de munc

5. Protecia lucrtorilor din diverse domenii precum cel industrial, nvmnt, alimentar, turism, etc

CURS PENTRU PSIHOLOGIE1. IMPORTANA PROTECIEI MUNCII a. GeneralitatiDe ce este important securitatea i sntatea n munc?In trecut angajatul era privit ca o unealt de munc i nimic mai mult. Tot ce conta era profitul i productivitatea muncii indiferent de sacrificiile umane. Astazi relatiile dintre angajat si angajator s-au schimbat, iar protectia muncii reprezint o parte important din conceptul managerial. Protectia muncii este parte component a procesului de munca si a pregatirii profesionale. Securitatea si sanatatea in munca (termenul mai nou folosit in loc de protectia muncii) aduce beneficii atat pentru angajat, cat si pentru angajator. Starea de bine la locul de munca nu este o simpla lozinca ; aceasta aduce beneficii atat pentru angajat cat si pentru angajator. Recunostiinta angajatorului nu trebuie sa fie strict materiala, ci poate fi exprimata prin asigurarea angajatului conditii decente la locul de munca sau grija pentru starea lui de sanatate. Datoria angajatorului este de a oferi protectie la locul de munca, este o cerinta legala obligatorie.

Munca nu este un scop in sine, ceea ce urmarim in final sunt rezultatele muncii de care dorim sa ne bucuram toti, fara exceptie. Dar cum ne putem bucura daca am suferit leziuni la locul de munca, daca ne-am pierde sanatatea sau daca mediul de munca este foarte stresant ? Mai grav, daca ne-am pierde viata ? In tara noastra sunt zeci de accidente mortale pe an iar in Uniunea Europeana se numr cu sutele pe an! Nu este acesta un mini-razboi ? Protectia muncii nu implica doar prevenirea accidentelor, a incendiilor sau a bolilor profesionale, ci si un mediu de lucru optim si sanatos. Compania asigura securitate si sanatate in munca doar in conditiile unei politici care considera acest aspect de maxima importanta si il integreaza in performanta generala a organizatiei respective.

Dac lucrtorii se ntorc cu bine acas, putem spune cu convingere c un rol deosebit l-a avut activitatea organizata si sistematica de protectia muncii. Scopul este de a asigura angajatului sanatatea si securitatea si prevenirea oricarei situatii nedorite (vatamari corporale, incendii, explozii, intoxicaii, avarii tehnice). Tinta pe care securitatea si sanatatea muncii trebuie sa o atinga este de a se asigura ca angajatul este in afara oricarui pericol. Politica prin care tot mai multe companii stabilesc ca obiectiv principal Zero accidente de muna nu este o utopie. Protectia muncii prevede si creearea unui ambient placut la locul de munca, un loc la care lucratorii vin cu placere.Beneficiile promovrii protectiei muncii sunt evidente si incurajatoare:

productivitatea companiei creste n momentul n care angajatul este privit cu toat atenia, cnd i se asigur un loc de munc sigur i plcut ;

costuri reduse i riscuri reduse niveluri mai mici ale absenteismului i rotaiei personalului, un numr mai mic de accidente i diminuarea ameninrii reprezentate de aciunile n instan asigurarea unei mai bune continuiti a activitii, ceea ce crete productivitatea prin evitarea incidentelor, a accidentelor, a defeciunilor i a ntreruperilor procesului de activitate;

mbuntirea poziiei i o reputaie mai bun printre furnizori, clieni i ali parteneri, imaginea companiei are de ctigat

numarul clientilor creste (nimeni nu doreste sa beneficieze de produse sau servicii obtinute prin suferinta umana); Se evita amenzile usturatoare din punct de vedere material dar si moral; Lucratorii devin mai fideli, fluctuatia personalului scade

n fiecare an, peste 5.550 de persoane i pierd viaa n Uniunea European ca urmare a accidentelor la locul de munc. Este foarte dificil de cuantificat impactul bolilor profesionale asupra sntii n UE i nu exist un consens privind datele. Totui, estimrile Organizaiei Internaionale a Muncii (OIM) sugereaz c 159.000 de persoane din UE mor n fiecare an ca urmare a bolilor profesionale. ntreprinderile din Uniunea European pierd aproximativ 143 de milioane de zile de lucru n fiecare an din cauza accidentelor de munc (1). Estimrile variaz, ns astfel de accidente i boli reprezint pentru economia UE costuri de cel puin 490 de miliarde de euro pe an. Anticiparea riscurilor, punerea n aplicare a unor msuri eficace de Securitate i monitorizarea riguroas sunt eseniale pentru reducerea acestor cifre.

Sistemele de securitate i sntate n munc sunt concepute pentru a identifica i a minimiza riscurile la locul de munc. Eficacitatea acestor sisteme afecteaz i performana ntreprinderilor, fie n mod negativ, dac aceste sisteme sunt greoaie sau birocratice, fie n mod pozitiv, dac sunt bine proiectate i funcioneaz cu eficacitate. Pentru a avea un impact pozitiv, sistemele SSM trebuie s funcioneze fr probleme, n concordan i nu n contradicie cu gestionarea global a ntreprinderii i cu ndeplinirea obiectivelor de producie i a termenelor-limit.

Avnd n vedere acest aspect, trebuie reinut c este obligaia legal (i moral) a angajatorilor s asigure protecia sntii i securitii lucrtorilor, precum i s i consulte pe lucrtori i/sau pe reprezentanii acestora i s i includ n discuiile referitoare la securitatea i sntatea la locul de munc. Aptitudinile de conducere i de gestionare privind securitatea i sntatea pot veni n sprijinul unui astfel de demers.

Pentru unii munca reprezinta un mod de a se intretine, un mod de a scapa de plictiseala, pentru altii munca inseamna satisfactie, posibilitatea de a se bucura de realizarile sale, de a se integra intr-un mediu. Indiferent de semnficatia sa, oamenii isi petrec majoritatea timpului la locul de munca. Munca este un mod de a ne petrece cea mai mare parte a zilei. Aceasta este cauza pentru care locul de munca trebuie sa fie unul armonios, optim pentru lucratori.

Abordarea sntii i securitii ofer oportuniti pentru mbuntirea eficienei ntreprinderii, precum i pentru protejarea lucrtorilor. Acestea au fost analizate n recentul Sondaj european n rndul ntreprinderilor privind riscurile noi i emergente!b. Legislaia n vigoare 1. Legea 319/2006 Legea securitii i sntiiScopul declarat al Legi nr.319 / 2006 este instituirea unor masuri privind promovarea imbunatatirii sanatatii si securitatii in munca a lucratorilor. Ea stabileste principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, la protectia sanatatii si securitatea lucratorilor, eliminarea factorilor de risc si accidentare, informarea, consultarea, participarea echilibrata potrivit legii, instruirea lucratorilor si a reprezentantilor lor, precum si directiile generale pentru implementarea acestor principii:

1. principiul responsabilitatii angajatorului, conform caruia angajatorul are obligatia de a asigura sanatatea si securitatea lucratorilor in toate aspectele legate de munca. In cazul in care un angajator apeleaza la servicii externe, acesta nu este exonerat de responsabilitatile sale in acest domeniu. De asemenea, obigatiile lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca nu aduc atingere principiului responsabilitatii angajatorului.

2. principiul informarii si instruirii lucratorilor, conform caruia angajatorul trebuie sa ia masuri corespunzatoare, astfel incat lucratorii si/sau reprezentantii acestora sa primeasca toate informatiile necesare privind riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie atat la nivelul intreprinderii si/sau unitatii, in general, cat si la nivelul fiecarui post de lucru si/sau fiecarei functii. Angajatorul trebuie sa asigure conditii pentru ca fiecare lucrator sa primeasca o instruire suficienta si adecvata in domeniul securitatii si sanatatii in munca, in special sub forma de informatii si instructiuni de lucru, specifice locului de munca si postului sau.

3. principiul consultarii si participarii lucratorilor, conform caruia angajatorii consulta lucratorii si/sau reprezentantii lor si permit participarea acestora la discutarea tuturor problemelor referitoare la securitatea si sanatatea in munca. In unitatile care au un numar de cel putin 50 de lucratori, angajatorul organizeaza si asigura functionarea Comitetului de Securitate si Sanatate in Munca, organism paritar alcatuit din reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor, pe de o parte, si angajator sau reprezentantul sau legal si/sau reprezentatii sai, in numar egal cu cel al reprezentantilor lucratorilor si medicul din medicina muncii, pe de alta parte. Lucratorul desemnat sau reprezentantul serviciului intern de prevenire si protectie indeplineste functia de secretar.

Legea nr.319 / 2006 stabileste:

Obligatiile ce revin angajatorilor, pentru asigurarea securitatii si sanatatii ( Cap.III),

Obligatiile lucratorilor in domeniul SSM (Cap.IV),

Obligatiile privind supravegherea sanatatii lucratorilor (Cap.V),

Obligatii privind comunicarea, cercetarea, inrtegistrarea si raportarea evenimentelor (Cap.VI),

Grupurile sensibile la risc (Cap.VII).

Infractiuni si contraventii, aplicabile pentru cazurile de incalcarea a dispozitiilor legale (Cap.VIII, IX),

Autoritatile competente si instritutiile cu atributii in domeniu ( Cap. X).

Pentru punerea in practica a prevederilor Legii nr.319 /2006 au fost stabilite norme metodologice de aplicare prin H.G. nr. 1425 / 2006.

Pentru tinerea sub control a diferitelor pericole si riscuri ce pot exista la locul de munca au fost emise reglementari subsecvente ( hotarari de guvern si ordine de ministru) care stabilesc masuri minime pe care angajatorul trebuie sa le implementeze pentru a asigura protectia securitatii si sanatatii lucratorilor.2. HG 1425/2006 Normele de aplicare ale Legii securitii i sntii3. HG 971/20064. HG 1091/2006 5. HG 1048/2006

6. HG 1146/2006c. Instituii cu atribuii n domeniul securitii i sntii la locul de muncI) Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si FamilieiEste autoritatea competenta n domeniul securitii i sntaii n munc. Principalele atributii ale in domeniu sunt urmatoarele:a) elaboreaza politica si strategia naional n domeniul securitatii si sanatatii inmunca, in colaborare cu Ministerul Sanatatii Publice si prin consultarea cu alte institutiicu atributii in domeniu;b) elaboreaza proiecte de acte normative in vederea implementarii unitare astrategiei nationale;c) avizeaza reglementarile cu implicatii in domeniu initiate de alte institutii,potrivit legii, si participa, dupa caz, la elaborarea unor astfel de reglementari;d) monitorizeaza aplicarea legislatiei pe baza datelor, a informatiilor si apropunerilor transmise de institutiile aflate in subordine sau coordonare, precum si alecelor cu care colaboreaza in desfasurarea activitatii;e) abiliteaza persoane juridice si fizice pentru a presta servicii de protectie siprevenire in domeniul securitatii si sanatatii in munca, denumite si servicii externe;f) recunoate, desemneaz, notific i supravegheaz laboratoare dencercri, precum si organisme din domeniul sau de competen, n conditiile legii;g) coordoneaza, in colaborare cu Ministerul Educatiei si Cercetarii, elaborarea programelor de cercetare de interes national in domeniul securitatii si sanatatii in munca;h) organizeaza, impreuna cu Ministerul Educatiei si Cercetarii, activitatea de pregatire generala sj/sau de specialitate in domeniul securitatii si sanatatii in munca pentru institutiile de invatamant;i) desfasoara activitati de informare-documentare, potrivit legii;j) avizeaza materiale de informare si instruire, cum ar fi suporturi de curs, brosuri, pliante, afise elaborate de alte persoane juridice sau fizice, in sensul asigurarii concordantei mesajelor pe care acestea le contin cu prevederile legislatiei in vigoare;k) reprezinta statul in relatiile internationale din domeniul sau de competenta.II) Ministerul Sanatatii PubliceCa organ de specialitate al administratiei publice centrale, este autoritatea centrala in domeniul asistentei de sanatate publica. Ministerul Sanatatii Publice Indeplineste, in principal, urmatoarele atributii in domeniul sanatatii lucratorilor la locul de munca:a) coordoneaza activitatea de medicina a muncii la nivel national;b) elaboreaza sau avizeaza reglementari pentru protectia sanatatii in relatie cumediul de munca, pentru promovarea sanatatii la locul de munca, precum si pentrumedicina muncii; c) supravegheaza starea de sanatate a lucratorilor;d)asigur formarea si perfectionarea profesionala in domeniul medicineimuncii;e)coordoneaza activitatea de cercetare, declarare, inregistrare si evidenta abolilor profesionale si a celor legate de profesiune;f)autorizeaza/avizeaza si controleaza calitatea serviciilor medicale acordatelucratorilor la locul de munca;g)colaboreaza cu alte institutii implicate in activitati cu impact asuprasanatatii lucratorilor;h) indeplineste si alte atributii, conform competentelor sale in domeniu, reglementate prin legi speciale.III) Inspectia Muncii

Reprezinta autoritatea competenta in ceea ce priveste controlul aplicarii legislatiei referitoare la securitatea si sanatatea in munca. Aceasta controleaza modul in care se aplica legislatia nationala din domeniul securitatii si sanatatii in munca si are, in principal, urmatoarele atributii:a)controleaza realizarea programelor de prevenire a riscurilor profesionale;b)solicita masuratori si determinari, examineaza probe de produse si de materiale in unitati si in afara acestora, pentru clarificarea unor evenimente sau situatii de pericol;c)dispune sistarea activitatii sau scoaterea din functiune a echipamentelor de munca, in cazul in care constata o stare de pericol grav si iminent de accidentare sau de imbolnavire profesionala si sesizeaza, dupa caz, organele de urmarire penala;d) cerceteaza evenimentele conform competentelor, avizeaza cercetarea, stabileste sau confirma caracterul accidentelor;e) coordoneaza, in colaborare cu Institutul National de Statistica si cu celelalte institutii implicate, dupa caz, sistemul de raportare si evidenta a accidentelor de munca si a incidentelor, iar in colaborare cu Ministerul Sanatatii Publice, sistemul de raportare a bolilor profesionale sau legate de profesie;f)analizeaza activitatea serviciilor externe si propune retragerea abilitarii, dupa caz;g)raporteaza Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei situatiile deosebite care necesita imbunatatirea reglementarilor din domeniul securitatii si sanatatii in munca;h) furnizeaza informatii celor interesati despre cele mai eficace mijloace de respectare a legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii in munca.IV) Asiguratorul stabilit de legeReprezinta autoritatea competenta in domeniul asigurarii pentru accidente de munca si boli profesionale. Acesta are atributii pentru:a) sprijinirea activitatii de prevenire in domeniul securitatii si sanatatii in munca a angajatorilorb) reabilitarea medicala si, dupa caz, psihologica, precum si compensarea victimelor accidentelor de munca si ale bolilor profesionale;c) raportarea catre Ministerul Muncii, Solidaritajii Sociale si Familiei a situatiilor deosebite care necesita imbunatatirea reglementarilor din domeniul securitatii si sanatatii in munca.V) Institutul National de Cercetare-Dezvoltare

pentru Protectia Muncii

Fundamenteaza stiintific masurile de imbunatatire a activitatii de securitate si sanatate in munca si promoveaza politica stabilita pentru acest domeniu.d. Definirea procesului de munc, sistemul de muncSistemul de munca poate fi definit ca fiind ansamblul de elemente componente cu relatii de interconditionare ntre ele, pe parcursul desfasurarii n spatiu si timp a diferitelor activitati, cu scopul transformarii intrrilor n sistem (materialele, subansamblele, energia, etc. cumparate / aprovizionate) n iesirile din sistem (produsele, serviciile, etc. livrate/vndute) pentru satisfacerea unor necesiti de pia.

Elementele componente ale sistemului de munc sunt urmtoarele:

executantul: omul implicat nemijlocit n executarea unei sarcini de munc;

sarcina de munc: totalitatea aciunilor care trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor de productie si n anumite conditii de mediu de munca, pentru realizarea scopului procesului de munca; mijloace de productie: totalitatea mijloacelor de munca (instalatii, utilaje, masini, aparate, dispozitive, unelte, etc.) si a obiectelor muncii (materii prime, materiale, etc.) care se utilizeaza n procesul muncii;

mediul de munc: ansamblul condiiilor fizice, chimice, biologice si psihologice n care unul sau mai multi executanti si realizeaz sarcina de munc.

Relaiile de intercondiionare ntre elementele sistemului de munca le numim interaciuni. Notnd cu a, b, c, d, elementele sistemului de munca, putem avea urmatoarele 12 interactiuni posibile:

ab; ac; ad; bc; bd; cd; - 6 interactiuni;

abc; abd; acd; bcd; - 4 interactiuni;

abcd; - 1 interactiune

fr interaciuni (sistemul nu funcioneaz).

Fiecare interactiune poate fi cauza pentru aparitia factorilor de risc n domeniul securitatii si sanatatii n munca (S.S.M.).

3. Calitati intrinseci ale elementelor sistemului de munca

Fiecare element al sistemului de munca (S.M.) poate fi caracterizat prin anumite calitati proprii care pot potenta sau diminua calitatea de securitate rezultata din interactiunile posibile n cadrul sistemului. Aceste calitati proprii le numim calitati intrinseci. n literatura de specialitate [1, vol. 1, cap. 10], calitatile intrinseci se regasesc partial ca factori de risc pe elementele S.M.

n continuare se prezint cteva exemple de calitati intrinseci pentru elementele sistemului de munca:

Echipamente tehnice: calitatea de securitate la punerea pe piata a produsului.

Executant:

cu variatii lente n timp: caracterul, nivelul cunostintelor si deprinderilor profesionale, nsusirile si capacitatile individuale (temperamentul, aptitudinile, caracterul), vrsta si experienta profesionala, starea de sanatate;

variabile individuale de moment: starea de oboseala, starea data de consumul de alcool, cafeina, preparate salicilice, euforice, tranchilizante, neuroleptice, etc.

Mediu de munca:

de ordin fizic: microclimat, ionizarea aerului, presiunea mediului, zgomotul/ultrasunetele, iluminatul, radiatii ne/ ionizante, potential electrostatic;

de natura chimica: exista sau nu substante toxice, caustice, inflamabile, explozive, pulberi pneumoconiogene;

de natura biologica, de natura speciala (cosmic, subteran, mlastinos, etc) si mediul social (relatiile umane pe orizontala si vertical din unitate).

Sarcina de munca: corecta sau nu tehnologic, variata, repetitiva, ncadrarea n timp, raportul intelectual/fizica, gradul de precizie, etc.

4. Interactiunile dintre elementele sistemului de munca

Exista doua tipuri de interactiuni:

interactiune uzuala normala;

interactiune incorecta previzibila.

Se prezinta, n continuare, cteva exemple de interactiuni.

Interaciuni uzuale normale:

caracteristicile functionale ale echipamentului tehnic sunt n concordanta cu operatiile aferente sarcinii de munca;

calificarea executantului corespunde dificultatii operatiilor;

microclimatul este propice muncii intelectuale;

pentru niveluri de expunere zilnica la zgomot peste 87 dB(A), executantul este dotat cu E.I.P. auditiva.

Interactiuni incorecte previzibile:

sarcina de munca executata de un lucrator n afara limitelor stabilite de fisa de aptitudini emisa de medic;

executantul nu utilizeaza E.I.P. corelat cu sarcina de munca;

se utilizeaza un echipament tehnic pentru atmosfera normala ntr-un mediu potential exploziv;

se utilizeaza un echipament tehnic cu protectorul defect;

se repara instalatia fara blocarea cuplarii la sursa de energie. 1 Dupa [2, pct. 3.12]

La stabilirea interactiunii incorecte previzibile, pentru participarea executantului, se pot lua n considerare urmatoarele comportamente [3, pct. 7]:

comportament incorect care rezulta dintr-o neglijenta obisnuita a executantului, exclusa fiind o utilizare premeditata, voita ca incorecta;

comportamentul reflex n caz de functionare anormala datorata defectarii accidentale sau a aparitiei unui incident periculos;

comportament rezultat din principiul depunerii unui effort minim pentru realizarea unei sarcini de munca;

comportament rezultat din utilizarea echipamentului ethnic de catre lucratori cu o calificare insuficienta si/sau de catre lucratori incompatibili din punct de vedere medical cu sarcini de munca legate de echipament.2. IMPACTUL STRESULUI N PROCESUL MUNCII a. Managementul stresului la locul de muncConform unei conventii a OMS, stresul la locul de munca este definit ca o stare perceput ca negativ de o persoan sau de un grup de angajati, acompaniat de disconfort sau disfunctionalitati la nivel fizic, psihic si/sau social si care este consecinta faptului ca angajatii nu sunt in masura sa raspunda exigentelor si asteptarilor care le sunt impuse de situatia lor la locul de munca. Deoarece, n majoritatea cazurilor, stresul este consecinta unei proaste organizari a muncii, el nu este o problema individuala. Daca munca este prost organizat, aceasta este mai ales responsabilitatea angajatorului, darealr si treaba sindicatelor.Ivancevich si Matteson (1980) au dezvoltat un model care explica cauzele si consecintele stresului. Munca devine stresanta datorita unor agenti stresori, ( tot ceea ce ne deranjeaza) de care trebuie sa tinem cont la o analiza.

b. Agentii stresori sunt urmatorii:

1. Continutul muncii:

prea mult de munc, ritm de lucru prea rapid

munc prea dificila

prea puin de lucru

munca monoton sau cu cicluri scurte

prea multe sau prea putine responsabilitati

exigente putin precizate

2. Conditii de la locul de munca (ergonomie, securitate):

munca periculoasa (substante chimice etc.)

zgomot, vibratii, iluminat necorespunzator

temperatura, ventilatia, umiditatea aerului necorespunzatoare

postura (pozitia corpului) la locul de munca

3. Conditiile muncii:

orarul

pauzele

perspectiva slab n ceea ce priveste cariera

plata, salariul

sistemul de prime

securitatea insuficienta a locului de munca

tipul contractului

tipul statutului

4. Relatiile de munc:

modul de a primi sarcini

insuficienta sustinere la locul de munca

dreptul de a interveni insuficient

hartuire (inclusiv sexuala)

jigniri

discriminari

c. Surse de stres efective la serviciu:1. evenimentele recente de la serviciu

2. schimbari majore ale instructiunilor si procedurilor

3. lucrul peste orele de program (care poate fi si ilegal)

4. reorganizari majore

5. prea mult de lucru ntr-un timp prea scurt. Aceasta duce la lucru n plus: cine se grabeste, greseste si trebuie sa refaca.

6. critica angajatului cand greseste si lipsa recompensei pentru cand lucreaza bine.

7. conflicte intre angajatii care lucreaza la proiecte comune. 8. standarde lipsa sau confuze (lipsa fisei postului, roluri ambigue sau conflict de roluri, lipsa unui birou de Management al Resurselor Umane, lipsa de comunicare etc.).

Ce se intampla, de fapt?

In momentul in care ne deranjeaza ceva sau ne enervam, are loc o dubla reactie:

1. o reactie de aparare, care accelereaza vigilenta si debitul cardiac, in urma unei cresteri a secretiei de adrenalina;

2. o reactie la vigilenta, care reduce ritmul si debitul cardiac. Repetarea frecventa a acestui ciclu va epuiza, din ce in ce mai mult, victima stresului, pe toate planurile. Victima stresului se poate imbolnavi mai repede sau mai incet, in functie de diferentele individuale: rezistenta fizica, tipul de personalitate, posibilitatea de control, toleranta la ambiguitate, nivelul nevoilor, stima fata de propria persoana, varsta, sex, educatie, ocupatie, ore lucrate, starea de sanatate.

Epuizarea poate fi fizica si psihica, amandoua ducand la boala. Cea psihica se datoreaza istovirii emotionale de care pot fi cuprinsi cei care lucreaza mult cu oamenii, in orice fel: profesorii, medicii, lucratorii sociali, consilierii si cei implicati in munca sindicala. Deci un aspect major al epuizarii este cresterea sentimentului de istovire emotionala. Cand resursele emotionale sunt epuizate, acest gen de lucratori simt ca nu mai sunt capabili sa presteze acest gen de munca, dar nu pot face o schimbare in viata lor de pe o zi pe alta, mai ales daca simt ca datoria fata de altii este mai mare decat ceea ce ar fi principal, adica datoria fata de propria lor persoana.

Deci nasterea stresului la locul de munca este un proces compus din trei faze: faza de aparare, faza de epuizare si faza de alarma.

Iata efectele concrete:

A. Nivelul psihologic mentalFaza de aparareFaza de epuizare

Rezistenta, concentrare, creativitate reintariteOboseala, surmenaj, gandim mai putin clar, devenim pesimisti.

Devenim indecisi, amanam deciziile

Facem greseli nejustificate

Uitare, insomnie

Scade capacitatea de concentrare si intuitiva

Luam decizii pripite

Ne focalizam pe gandirea pe termen scurt si n-o mai folosim pe cea pe termen lung. Nu anticipam rezultatele actiunilor si vorbelor noastre. Ne pierdem capacitatea de a sintetiza si de a gandi abstract. Cu cat persoana este mai sus in ierarhie, cu atat rezultatele sunt catastrofice si afecteaza mai multi oameni.

B. Nivelul psihologic emotional

Faza de aparareFaza de epuizare

Bine dispusi, increzatori,

aparent motivati.Iritabilitate (nu mai stim de gluma)

Nervozitate, depresie, anxietate,pierderea increderii in noi, in ceilalti, cinismul, scaderea satisfactiilor

Lipsa de entuziasm si motivatie, Teama nedefinita, umor nejustificat, lipsa de motivatie in activitate

C. Nivelul comportamental

Faza de aparareFaza de epuizare

Un mai mare spirit de initiativa si creativitate

Cresterea eficacitatii

Flexibilitate mai mareNu avem liniste si calm interior. Nelinistea e hipermobilitate, dezechilibru, lipsa de energie, nu energie. Ostili fata de mediul obisnuit in care traim.

Nu suntem sociabili, nu comunicam, dorinta de izolare

Ramanem mult la serviciu, nu avem randament

Probleme in familie, consum marit de tigari si alcool, absenteism

D. Nivel fiziologic

Faza de aparareFaza de epuizare

Acceleratia ritmului cardiac

Diminuarea functiei intestinale

O mai buna functionare a plamanilor

Rezistenta mai mare la durere

Cresterea energiei printr-o mai buna gestionare energetica

Imunitate intaritaAdrenalina creste concentratia acizilor grasi liberi, a colesterolului si trigliceridelor.

Aceasta duce la acceleratia ritmului cardiac, dureri in piept, hipertensiune, tromboza, aritmie cardiaca, astm, hiperventilatie, dureri de stomac, de spate, de cap, musculare, moarte subita urmare a unei fibrilatii ventriculare, infarct cardiac sau accident vascular cerbral, diabet, caderea sistemului imunitar, urmata de cancer.

1. Consecinte unui aspect stresant

Putem lua orice aspect cauzator de stres si analiza consecintele sale. Ceea ce este uimitor, este ca, indiferent de procesul analizat, daca nu se iau masuri, rezultatul economic pentru firma este acelasi. De exemplu:

ProcesPerceptieSentimentRaspuns afectivRaspunsuri comporta

mentale si fiziceRezultate economice pentru firma

Lipsa pauzelor, proasta impartire a atributiilor, plata preferentialaMonotoniePlictiseala, blazare, neputintaDezamagireIntarzieri, absenteism, stress, randament scazut, boala cronica, accidente de munca

Lipsa productivitatii, conflicte de munca, faliment

Omul poate gestiona o sursa de stres in mod pasiv sau activ:

Gestionarea pasiva este atunci cand incercam sa ne obisnuim cu viata stresanta, sa ne adaptam cu orice pret, sa fugim de solutii. Aceasta modalitate este aleasa de majoritatea oamenilor, deoarece aparent este calea cea mai usoara;

Gestionarea activa inseamna sa ne ocupam personal de situatia stresanta, pentru a o modifica si a elimina factorii de stres.

Se impun deci doua concluzii:

1. problema stresului la locul de munca trebuie sa tina cont de diferentele dintre oameni;

2. cu toate acestea, problema stresului nu este o problema individuala.

Multi angajatori afirma ca stresul la serviciu este inevitabil, chiar indispensabil. Chiar exista manageri care utilizeaza stresul pentru a impulsiona competitia dintre salariati.

2. Stresul in interdependenta cu organizarea muncii

Este evident ca stresul la locul de munca este, inainte de toate o problema legata de organizarea muncii.

Mai multe studii prezinta situatia alarmanta si amploarea stresului in Europa si SUA.

In Uniunea Europeana (studiu Paoli, 1997), 46% din 147 milioane de muncitori efectueaza o munca monotona si 44% declara ca nu au observat nici o variatie in ceea ce priveste munca lor. Jumatate din muncitori sunt constransi sa repete aceleasi gesturi, intr-o cadenta rapida, iar 35% nu au posibilitatea de a-si stabili singuri ritmul de munca (care este impus de reglajul masinii, de exemplu). 54% dintre muncitori declara ca trebuie sa munceasca intr-un ritm prea rapid, in timp ce 56% se confrunta zilnic cu termene stricte si precise. Cand nu se preocupa pentru gasirea unei solutii, patronii se confrunta cu absenteismul, datorat, mai ales, imbolnavirilor cronice. Principalele cauze ale absenteismului sunt:

1. probleme ale aparatului locomotor (mai ales dureri de spate) 27,58%

2. accidente 16,95%

3. boli infectioase -11,56%

4. boli de nervi 10,31% (procentul acestora din urma creste ingrijorator; peste 20 de ani, bolile de nervi vor trece de pe locul 4 pe locul 2).

3. Caracteristicile unei organizatii eficace

1. Organizatia nu are structuri rigide, este capabila sa aiba un randament ridicat, sa se reinnoiasca si sa gaseasca solutii originale pentru a se adapta unui mediu in schimbare;

2. Organizatia, in ansamblul sau, diferitii sefi si diferitele sectii isi organizeaza munca in functie de scopurile stabilite si de programul de realizat;

3. Organizatia si-a fixat clar obiectivele de atins si personalul este angajat la indeplinirea lor;

4. Exista un mecanism integrat de evaluare a performantelor si de feed-back;

5. Domneste un climat de comunicare sincer si deschis, un nivel ridicat al increderii si o stare de spirit orientata spre rezolvarea problemelor;

6. Structura si modul de functionare al organizatiei sunt stans legate de scopul organizatiei, de functiille si mediul sau;

7. Exista o mare delegare a puterii, n ceea ce priveste problemele de rutin i operationale;

8. Sefii si personalul de incadrare sunt recompensati in cazul: profitului pe termen scurt si a cresterii productiei; perfectionarii si ameliorarii calificarii subordonatilor; constituirea unei/unor echipe eficace;

9. Spiritul de cooperare si de munca de echipa sunt incurajate si spiritul de concurenta prost adaptat situatiei este descurajat;

10. Obiectivele organizatiei sunt integrate obiectivelor individuale si personalul beneficiaza de un grad elevat de autonomie.Pentru o starea de bine fizica a salariatilor, organizarea trebuie sa asigure:

1. ritmul de lucru corespunzator;

2. locurile de odihna dotate cu tot ce este necesar;

3. aspectul placut al locului de munca.

Pentru o starea de bine psihica a salariatilor, organizarea trebuie sa asigure:

1. calificarea profesionala continua;

2. autonomia (libertatea) in ceea ce priveste munca prestata;

3. posibilitatea de a avea relationari si contacte (face parte din securitatea sociala si este un important factor de lupta impotriva stresului) = umanizarea muncii

4. o comunicare si informare efectiva si eficienta.

3. PROBLEME DE MEDICINA MUNCII, STAREA DE SNTATE CONFORTUL FIZIC I PSIHIC a. Definiia i obiectul igienei muncii Igiena muncii este ramur a igienei ce studiaz condiiile de munc i influena acestora asupra organismului urmrind stabilirea unor norme fiziologice i complexe de msuri care s asigure confortul la locul de munc, prevenirea oboselii i a mbolnvirilor profesionale.

b. Boli profesionale Definiie: boli cauzate de factori fizici, chimici, biologici, caracteristici exercitrii unei meserii sau profesiuni, inclusiv cele determinate de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme n timpul muncii. Exemplu: Factori nocivi posibil cauzatori de mbolnviri profesionale cu specific legat de munca de agent de turism:

Organizare neraional a muncii: exagerarea efortului fizic sau intelectual, a ritmului muncii, suprasolicitarea sistemului nervos central, folosirea neraional a timpului de munc i odihn.

Factori nocivi din mediul de munc: fizici, chimici, biologici.

Deficiene de construcie i amenajare a locului de munc: zone de munc subdimensionate, deficit de nclzit, iluminat, etc.

c. Adaptarea organismului n timpul muncii - ritm, capacitate de munc, oboseala n munc

Adaptarea organismului n timpul muncii - modificri musculare, respiratorii, ale inimii i circulaiei sngelui, modificri digestive, ale funciei rinichilor, modificri ale glandelor.

Ritmul de munc: determinat de durata, natura, tipul efortului; reflect starea capacitii de munc, gradul de nsuire a calificrii, aspecte de organizare a muncii.

d. Capacitatea de munc Definiie: posibilitile de a efectua o cantitate maxim de munc.

Factori care determin capacitatea de munc:

factori care in de organism: vrsta, sex, stare de sntate, alimentaie, constituie, interes, voina, atitudine fa de munc.

factori de mediu i socio-economici: microclimat, ageni fizici i chimici, organizarea timpului liber, relaii umane.

Msuri pentru ntreinerea capacitii de munc: organizarea unui regim raional de munca i odihn innd cont de cele trei faze de modificare a capacitii de munc din cursul zilei de lucru. Utilizarea pauzelor: o pauz mai lung la mijlocul zilei de munca de 30-60 min., pauze suplimentare de 3-5 min. distribuite n cursul zilei de munc.

e. Oboseala n munc Factori care provoac oboseala: factori ce in de condiiile de munc i factori dependeni de mediu.

Combaterea oboselii: timp de munc de 8 ore zilnic, regim de munc, gimnastica activ, confort termic 15-22 grade C, umiditate relativa max de 60%, iluminat adecvat, rol psihologic al culorilor, reducerea zgomotului.

g. Condiii de munc

Microclimatul locului de munc, ventilaia. Definiie microclimat: complex de factori fizici ai aerului-temperatura, umiditate, micarea aerului, temperatura obiectelor i suprafeelor, ce caracterizeaz starea climatic din spaiul restrns al locului de munc.

Efectele microclimatului cald asupra organismului: transpiraii intense, supranclzire, pierderi de lichide, scaderea capacitii de concentrare i atenie, scaderea randamentului muncii.

Efectele microclimatului rece asupra organismului: scderea temperaturii pielii, creterea tensiunii arteriale, posibil degerturi, paralizii de nervi, favorizarea apariiei faringitelor, laringitelor, amigdalitelor.

Zona de confort termic: iarna: 17-21 gradeC cu optim la 19 grade C respectiv 19-23 grade C cu optim la 21 grade C vara - cu variaii funcie de activitate, adaptare la factorii microclimatici, mbrcminte, alimentaie.

Norme individuale pentru factorii componeni ai microclimatului: temperatura aerului 18-22 grade C, umiditatea aerului 35-65%, micarea aerului max. 0,5m/s, temperatura suprafeelor s nu difere cu mai mult de 4 gradeC fa de cea a aerului.

Sistemul de nclzire a unitii. Condiii sanitare: s nu produc noxe, s realizeze un microclimat uniform, s creeze condiii optime de ambian termic, s aib un randament caloric ct mai mare.

Vicierea aerului - datorat procesului respirator cu scderea concentraiei de oxigen, creterea celei de bioxid de carbon, creterea temperaturii i umiditii aerului ducnd la: transpiraie, dureri de cap, vrsturi, greuri, somnolena ce apar n ncperi neventilate.

Ventilaia ncperilor: natural, artificial, mecanic. Condiii sanitare: s realizeze condiiile de confort, s nu modifice brusc temperatura, s nu produc zgomot, trepidaii, etc.

Radiaii Radiaii ultraviolete: surse - soarele. Efecte: distrugerea bacteriilor, efecte asupra organismului: piele, ochi, nivel de calciu.

Radiaii luminoase: surse - natural, artificial, incandescent, luminescent; efecte asupra funciei vizuale, pielii i sistemului nervos.

Radiaiile infraroii: surse - orice corp cu temperatura peste zero absolut; efecte asupra: pielii, ochiului, sistemului nervos.

Microunde: surse - aparate de nclzit, instalaii de telecomunicaii; efecte semnificative doar la intensiti mari; emit ns radiaii calorice.

Zgomote. Electricitatea Surse de zgomote: externe, interne. Unitate de masur a sonoritii: bell, decibel.

Aciunea zgomotelor asupra organimului: efecte asupra urechii, scderea ateniei, insomnie.

Limita maxim de zgomot - zgomotul exterior s nu depeasc 50 decibelli la 3 metri de fereastr.

Factori ce influeneaz aciunea curentului electric asupra organismului: intensitate, frecvena curentului, durata de aciune, traseul prin corp i starea de sntate a organismului.

Condiii n care pot avea loc accidente electrice: atingerea conductorilor de curent sau a pieselor metalice neizolate: ex. lmpi.

Evitarea accidentelor datorate curentului electric: protecia mpotriva atingerii directe a unor elemente sub tensiune.

Primul ajutor n electrocutare: izolarea salvatorului, scoaterea accidentatului din circuit, reanimare de urgen.

Igiena muncii la femei Factori din mediul de munc ce pot influena organismul femeii: munca ndelungat n poziie eznd poate favoriza tulburari de circulaie i inflamaii ale organelor genitale.Ocrotirea sntii gravidei: gravidele ncepand cu luna V i cele care alpteaz nu vor presta munci suplimentare i nici munca de noapte; acordarea de pauze de cte ora din 3 n 3 ore pentru cele care alpteaz; organizarea unor ncperi destinate pentru repaus i igiena individual. h. Factori de risc pentru sntate la locul de munc Definiie risc pentru sntate: probabilitatea afectrii strii de sntate a personalului sau consumatorilor la locul de munc.

Enumerarea factorilor de risc pentru mbolnvire: proiectarea i amenajarea neigienic a ncperilor, concepere i repartizarea defectuoas a sarcinilor de munc, durata anormal a timpului de munc, mediu de munc neigienic, ageni patogeni biologici, fizici, chimici, specifici muncii.

Factori biologici A) Bacteriile Definiie: organisme microscopice invizibile cu ochiul liber formate dintr-o singur celul i care se nmulesc n organismul uman dar si pe diverse suprafee.

Bacterii folositoare organismului: bacterii din intestinul subtire cu rol n producerea unor vitamine: K, B; bacterii din intestinul gros care favorizeaz digestia; bacterii cu rol n epurarea apelor reziduale, fertilizarea solului, prepararea iaurtului i branzei(lactobacilli).

Bacterii duntoare omului: patogene i condiionat patogene

Bacteriile patogene

determin mbolnviri la om

condiii de producere a bolilor infecioase: sursa de infecie (om sau animal), eliminarea bacteriilor n mediul exterior, existena unei ci de transmitere, contactul direct sau indirect cu sursa de infecie, existena unei pori de intrare (piele, aparat respirator, aparat digestiv), existena unui organism receptiv la boal.

Bacterii condiionat patogene - determin mbolnviri doar n condiii de scdere a rezistenei generale a organismului (oboseala, suprasolicitare, alimentaie defectuoas), creterea agresivitii bacteriilor (de exemplu, prin utilizare necorespunztoare a antibioticelor).

Factori fizico-chimici ce influeneaza nmulirea bacteriilor:

apa-umiditatea crescut favorizeaz nmulirea bacteriilor iar scderea cantitii de ap de pe suprafee inhib nmulirea bacteriilor. Spori rezisteni.

Temperatura - cea ridicat n scurt timp distruge mai eficient bacteriile dect una mai sczut ce acioneaz timp ndelungat.

Timpul - n primele 1-2 ore se adapteaz la mediu i nu se nmultesc, n urmtoarele 6 ore se nmulesc exponenial, n urmtoarele 8 ore se nmultesc lent i dac se epuizeaz hrana ncepe scderea lent a numrului lor.

B) Virusuri.

Organisme submicroscopice fr structura celular care nu triesc dect n interiorul unei celule gazd pe care o distrug nmulindu-se i producnd la om i animal mbolnviri denumite viroze. Rspndire peste tot, mai frecvent n zone aglomerate i spaii nchise.

C) Ciuperci organisme formate dintr-o celul sau filamente; se nmulesc rapid

determin la om mbolnviri denumite micoze: ale pielii, unghiilor, etc.

D) Paraziii organisme care caut hrana i adpost n organismul uman

produc ou care se elimin n mediul extern i contamineaz apa, solul, fructe, legume, mini.

determin la om mbolnviri numite parazitoze prin consumarea de substane nutritive, eliberare de toxine.

4. CONSECINE ALE ACCIDENTELOR DE MUNC a. Dimensiunea economic a fenomenului accidentrii i mbolnvirilor profesionale

Accidentele i bolile profesionale sunt ntr-o legtur indestructibil cu munca. Ele ntrerup sau ngreuneaz desfurarea procesului de munc i afecteaz cel puin una dintre componentele sistemului de munc. Dar procesul i sistemul de munc sunt elemente fundamentale ale oricrei microeconomii.

Rezult c accidentul sau boala deregleaz de fapt funcionarea acesteia din urm, producnd efecte asupra componentelor sale i asupra relaiilor dintre ele, efecte de natur strict economic: pierdere de timp de munc, reducerea productivitii muncii, diminuarea capitalului fix etc. Prin natura relaiei subsistem sistem dintre micro i macroeconomie, consecinele accidentelor i bolilor profesionale asupra firmei se propag pn la nivelul economiei naionale.

Se poate afirma astfel c una dintre laturile dimensiunii economice a fenomenului avut n vedere o reprezint efectele economice ale accidentelor i bolilor profesionale, respectiv consecinele acestora asupra elementelor i modului de funcionare a micro i macroeconomiei.

Dac lum n considerare c omul apare n cadrul procesului de munc ntr-o dubl ipostaz de fiin uman i de executant al unei sarcini de munc, este evident c accidentele/bolile, impietnd asupra sa, vor avea i alte consecine. n primul rnd cele rezultate din afectarea individului ca entitate biopsihosocial, dar i altele: consecine de natur fizic, psihic, financiar, politic etc., dintre care o parte sunt cuantificabile.

O evaluare cantitativ a tuturor consecinelor accidentelor i bolilor profesionale, sau cel puin a celor cuantificabile, va nsemna determinarea unui cost al acestui tip de eveniment, care poate fi utilizat ca indicator economic.

n consecin, dimensiunea economic a fenomenului accidentrii i mbolnvirii profesionale nglobeaz dou componente: efectele economice ale acestor evenimente; costul accidentelor i bolilor, ca indicator economic care reflect toate efectele cuantificabile ale acestor evenimente.

Este oare util evaluarea acestor componente?

Am artat c n condiiile economiei moderne, caracterizat prin relaii de pia extrem de dinamice i mai ales prin fenomenul de globalizare, resursele de mrire a profitului firmelor sunt cutate n domeniul organizrii produciei i a muncii, n care se ncadreaz securitatea i sntatea n munc.

Stabilirea mrimii i sensului (negativ sau pozitiv) efectelor economice ale accidentului sau bolii profesionale ofer o premis important pentru aflarea unor noi resurse de mrire a performanei economice a firmei. La ce poate fi ns util determinarea valoric a tuturor consecinelor cuantificabile ale accidentului de munc/bolii profesionale?

Ea rspunde dificultilor ntmpinate n aplicarea criteriului eficienei economice n domeniu, deoarece permite stabilirea unui cost al securitii, respectiv al nonsecuritii, care s fie comparat cu cheltuielile efectuate pentru prevenire.

Costul nonsecuritii reprezint de fapt costul accidentelor i bolilor profesionale produse, respectiv suma valoric a tuturor pierderilor generate de accident/boal. Cu alte cuvinte, realizarea securitii muncii n accepia de stare absolut aduce drept beneficiu echivalentul costurilor care ar fi fost generate de accidentele i mbolnvirile profesionale care au fost eliminate, diminuat cu costul msurilor preventive.

Stabilirea costului accidentelor i bolilor nu se poate realiza dac nu se cunosc consecinele lor i, implicit, dac aceste consecine nu pot fi cuantificate prin indicatori cantitativi, respectiv financiari sau economici.

b. Nivelele de referin pentru delimitarea consecinelor accidentelor de munc

Un prim nivel de referin pentru delimitarea consecinelor accidentelor i bolilor profesionale l constituie elementele sistemului de munc. Datorit caracteristicilor sistemelor de munc, orice eveniment produs n interiorul acestora va afecta att fiecare element, ct i sistemul n ansamblu. Rezult c se vor distinge:a. Consecine asupra executantului

n cazul executantului victim, consecina principal este afectarea capacitii sale de munc: pierderea temporar sau definitiv, nsoit de cele mai multe ori de diminuarea productivitii individuale la reluarea activitii, reducerea aptitudinilor profesionale, a calitii muncii prestate.

Dac ne gndim numai la accidente i lum n considerare executantul n sensul de lucrtor colectiv (locurile de munc unde sarcina de munc este ndeplinit de mai muli lucrtori), ceilali participani la procesul de munc ntrerupt prin eveniment sunt i ei afectai, sub forma pierderii de timp de munc n perioada imediat urmtoare (primul ajutor acordat victimei, comentarea situaiei, pregtirea locului de munc n vederea relurii activitii, participarea ca martori la cercetarea accidentului etc.), dar i prin reducerea productivitii n timp ca urmare a nencrederii n sigurana conferit de locul de munc.

b. Consecine asupra sarcinii de munc

Consecina direct o constituie nendeplinirea sarcinii de munc, nendeplinirea ei la timp sau ndeplinirea necorespunztoare (la reluarea lucrului de ctre victima unui accident/boli sau nlocuirea sa cu o persoan cu experien profesional mai redus).

c. Consecine asupra mijloacelor de producie

Ca urmare numai a accidentelor de munc se pot produce deteriorri sau distrugeri de mijloace fixe, materii prime, materiale etc. (cazul exploziilor, incendiilor, proiectarea de corpuri .a.). Afectarea echipamentelor tehnice are un impact negativ asupra eficienei utilizrii capitalului fix, modific gradul de nzestrare tehnic etc.

d. Consecine asupra mediului de munc

Ambele categorii de mediu fizic i social pot fi afectate de accidentele de munc i bolile profesionale, dar n mod deosebit cel social.

Mediul fizic de munc este afectat numai indirect i numai de producerea accidentelor, ca o consecin a deteriorrii unor echipamente tehnice, a recipientelor n care se pstreaz la locul de munc materiile prime i materialele utilizate etc., dac astfel se elibereaz n atmosfer substane nocive sau periculoase, dac se pierde controlul asupra parametrilor microclimatului .a.

Consecinele asupra mediului social se concretizeaz prin stressul suportat de cei aflai la locurile de munc nvecinate celui al victimei accidentului sau bolii, nencrederea n politica de securitate a muncii promovat n ntreprindere etc.

Al doilea nivel de referin pentru identificarea consecinelor accidentelor i bolilor profesionale l reprezint societatea, cu subsistemele sale interdependente individul i ntreprinderea. Cele trei niveluri acoper integral aria de manifestare a efectelor posibile ale accidentelor sau bolilor.

Introducnd i principalele planuri de manifestare a vieii umane n general (inclusiv sociale): fizic, psihic, spiritual, economic, financiar, demografic, politic, se obine o imagine de ansamblu a consecinelor posibile, orict de ndeprtate n spaiu i n timp, ale unui accident de munc sau boal profesional.

Lista propus nu are pretenia s epuizeze subiectul, fenomenele fiind complexe i conexiunile multiple, surprinderea lor exhaustiv necesitnd, obligatoriu, reveniri i revizuiri. De asemenea, realitatea nu permite o delimitare static i att de riguroas a planurilor de manifestare a diverselor efecte. Important este c din aceast clasificare rezult c accidentele i bolile profesionale produc i pierderi cuantificabile, de natur economic i financiar. Ele reprezint argumentul fundamental pentru utilizarea analizei cost beneficiu n legtur cu securitatea muncii.

c. Efectele economice ale accidentelor de munc

Consecinele economice ale accidentelor i bolilor profesionale sunt evident cuantificabile i constituie baza pentru determinarea costului acestor evenimente. Ne vom restrnge prezentarea la accidentele de munc, deoarece ele sunt acelea care produc n principal asemenea consecine.

Efectele economice se produc la nivelul micro i macroeconomiei, respectiv al firmelor n care are loc accidentul i al economiei naionale.

Efecte economice la nivelul firmelor

Economia oricrei firme poate fi privit ca un sistem cibernetic de tipul:

intrri de

resurse(consum(rezultate

Performanele sale vor fi condiionate de cantitatea, calitatea i modul de fructificare a resurselor, respectiv a factorilor de producie.

Factorii de producie sunt elemente intrate n procesul de producie, n activitile economice n general, reprezentnd condiiile necesare i suficiente pentru desfurarea acelui proces din care rezult bunuri economice.

Prima categorie de efecte economice ale accidentelor de munc se manifest n legtur cu intrrile i consumul de factori de producie, respectiv munca i capitalul, sub forma distrugerii, modificrii structurii, calitii, a utilizrii lor n alte scopuri dect fusese programat etc.

Munca

ntreruperea procesului de producie prin accidentul de munc provoac dou tipuri de consecine asupra factorului munc al firmei: imposibilitatea exercitrii aciunii transformatoare, respectiv neutilizarea forei de munc sau utilizarea sa n alte scopuri dect cele programate, att n cazul victimei, ct i al altor angajai, ceea ce se traduce prin pierdere de timp de munc;

modificarea capitalului uman capacitatea oamenilor de a produce n mod eficient bunuri i servicii.

Timpul de munc reprezint elementul comun al tuturor activitilor sociale desfurate n societate. Indiferent de modul de organizare a produciei materiale, serviciilor, sectorului public i privat, rezultatele activitii prestate n cadrul lor pot fi exprimate ca un consum de timp de munc.

Orice eveniment care afecteaz procesele de munc poate fi apreciat, n ultim instan, ca fiind pozitiv sau negativ, n funcie de cum rspunde cerinei respectivei legi. Analiznd n acest sens accidentele de munc se constat c ele determin ntotdeauna pierderi de timp de munc, sub forme diferite:

prin ntreruperea procesului de munc;

prin absena victimei o anumit perioad de la locul de munc;

prin consacrarea unei pri din timpul productiv al colegilor victimei pentru:

primele ngrijiri acordate accidentatului;

transportul victimei la unitatea sanitar;

anunarea accidentului factorilor de conducere;

comentarea accidentului; pregtirea locului de munc n vederea relurii activitii;

participarea (ca martori) la investigarea accidentului;

prin ntreruperea executrii sarcinilor curente de ctre:

personalul stabilit s fac parte din comisia de cercetare a accidentului;

persoanele care comunic, respectiv in evidena accidentelor;

personalul care se ocup cu angajarea nlocuitorilor;

managerii care trebuie s decid asupra aciunilor de ntreprins n vederea anihilrii implicaiilor accidentului (dac i cum se nlocuiete accidentatul, dac se achiziioneaz un nou mijloc fix sau diverse materiale, dac se efectueaz curenia locului de munc, reparaiile etc. de personalul propriu sau de firme tere .a.).

Capitalul uman reflect stocul de cunotine profesionale, deprinderi, abiliti i de sntate ale unei persoane.

Privind din acest punct de vedere, capitalul uman al victimei este clar diminuat prin accidentul de munc:

sntatea sa este deteriorat temporar (pe perioada incapacitii temporare de munc) sau permanent (invaliditate);

deprinderile i abilitile profesionale se diminueaz sau se pierd integral, datorit problemelor fizice (invaliditatea), a fricii induse de accidentul suportat, sau din cauza lipsei de experien n cazul schimbrii locului de munc, profesiei;

n cazul accidentelor mortale, capitalul uman se pierde integral, prin decesul victimei.

Distressul i frica provocate de accident pot antrena reducerea i modificarea n sens negativ a deprinderilor i abilitilor colegilor victimei, afectnd deci permanent sau temporar i capacitatea lor de munc.

Indicatorii economici prin care se exprim efectele asupra factorului munc sunt: dinamica efectivului de personal; stabilitatea personalului; calificarea personalului; utilizarea timpului de munc; productivitatea muncii.

Capitalul, numit tehnic sau real, cuprinde bunurile rezultate din producie i care sunt folosite pentru producerea altor bunuri economice; este format din capitalul fix i capitalul circulant.

Capitalul fix este acea parte a capitalului real format din bunuri durabile care particip la mai multe cicluri de producie, se consum (depreciaz) treptat i se nlocuiesc dup mai muli ani de utilizare: cldiri i construcii speciale, agregate i utilaje energetice etc. El este afectat n cazul accidentelor de munc nsoite i de deteriorri i/sau distrugeri de echipamente tehnice. Efectul este att cantitativ se diminueaz potenialul tehnic (atunci cnd nu se nlocuiete utilajul distrus sau pn la nlocuirea sa), ct i calitativ (se modific structura i calitatea potenialului tehnic). Consecine apar i n situaiile n care utilajul la care lucra victima este indisponibilizat o perioad (pe durata incapacitii temporare de munc sau pn la nlocuirea cu alt lucrtor a accidentatului, ca i pe perioada efecturii reparaiilor la utilajele deteriorate), ceea ce diminueaz intensitatea utilizrii sale.

Se poate concluziona deci c deteriorarea/distrugerea capitalului fix determin:

modificarea volumului, structurii i calitii potenialului tehnic;

inutilizarea fondurilor fixe.

Capitalul circulant este partea capitalului real format din bunuri care particip la un singur ciclu de producie, consumndu-se n ntregime n decursul acestuia i care trebuie nlocuite cu fiecare nou ciclu: materii prime, materiale de baz i auxiliare, energie, combustibili, semifabricate, producie neterminat, alte materiale consumabile.

Exist multe accidente care se soldeaz cu distrugerea materiilor prime aflate n lucru la locul de munc respectiv sau depozitate n apropierea acestuia, a produselor finite care nu fuseser nc ndeprtate, a altor materiale.

De asemenea, firma va trebui s consume n plus: materiale pentru curarea locului de munc, pentru schie, declaraii scrise, redactarea comunicrilor i a celorlalte acte care nsoesc cercetarea accidentului; rechizite folosite n operaia de angajare de noi lucrtori .a.

Toate acestea se concretizeaz n modificarea stocurilor i a consumului specific de materii prime, auxiliare i consumabile.

Datorit relaiei dintre elementele circuitului economic, accidentele de munc produc efecte i la nivelul rezultatelor alocrii i consumului de resurse. Afectnd volumul, structura i modul de utilizare a factorilor de producie, aceasta va conduce i la efecte asupra performanelor economice ale firmei.

Prin urmare, a doua categorie de efecte economice ale accidentului constau n modificarea (de regul negativ) a indicatorilor de rezultat: cifra de afaceri; valoarea adugat; producia fizic; costurile de producie.

Toate aceste consecine la nivelul intrrilor, consumului i rezultatelor se pot exprima sintetic prin modificarea rentabilitii activitii firmei.

Cum sensul modificrii este negativ, dat fiind relaia de feed-back, diminuarea rentabilitii va afecta condiiile de reluare a circuitului economic se va diminua posibilitatea de atragere de resurse la acelai nivel cu cel iniial (ciclul urmtor va dispune, n general, de mai puine resurse sau de resurse de calitate mai slab dect ciclul n care s-a produs accidentul).

Efecte economice la nivel macroeconomic

Economia real este ansamblul activitilor economice de susinere a ofertei agregate de bunuri materiale i servicii, menite s asigure satisfacerea cererii agregate pentru astfel de bunuri. Principalii indicatori economici ai nivelului i dinamicii economiei reale sunt: populaia ocupat pe structuri de ramur, niveluri de pregtire profesional; populaia salariat; investiiile; cererea intern de bunuri (pe categorii ale acestora); producia industrial; producia agricol; comerul exterior.

Analizndu-le, se constat c accidentele de munc produc efecte economice i la acest nivel, care pot s apar sub urmtoarele forme:

-modificarea structurii populaiei ocupate pe ramuri i pe niveluri de pregtire - accidentele soldate cu incapacitate permanent de munc i cele urmate de recalificarea profesional i ocuparea altui loc de munc;

-diminuarea volumului populaiei ocupate accidentele soldate cu invaliditate de gradul II i I i cu deces;

-diminuarea produciei industriale i agricole, pe de o parte datorit cazurilor n care munca lucrtorului accidentat nu este recuperat prin alte forme, iar pe de alta, prin micorarea capacitii firmelor de a relua ciclul de producie la acelai nivel;

-modificarea volumului i structurii componentelor de comer exterior (import export): se pot reduce posibilitile de export; se import suplimentar echipamente tehnice, materii prime etc. distruse prin accident.

Indicatorul economic prin care se exprim modificrile macroeconomice este produsul naional brut.

5. Protecia lucrtorilor din diverse domenii precum cel industrial, nvmnt, alimentar, turism, etc