CURSSISTEMUL IMUNITAR – RASPUNSUL IMUN

1. Celulele sistemului imun.Toate limfocitele provin din celula stem, din maduva osoasa, dar exista mai multe

cai de maturare ale acestora, dupa ce parasesc osul. Acestea sunt :a) calea limfocitelor T , care produc imunitate mediata celular. Limfocitele T migreaza din maduva osoasa catre timus, unde se matureaza sub influenta hormonilor solubili secretati de acesta, dupa care populeaza organelle timodependente – limfonodurile si splina.

Populatia de limfocite T mature este foarte heterogena, in special in ce privesc functiile. Astfel, exista : - limfocite T – helper , care interactioneaza cu limfocitele B pentru producerea de anticorpi. - limfocite T – citotoxice , care sunt responsabile de respingerea de grefa, protectia impotriva infectiilor si distrugerea celulelor tumorale si a celulelor infectate cu virusuri si bacterii. - limfocite T – supresoare , care depreseaza functiile celorlalte limfocite implicate in raspunsul imun.b) calea limfocitelor B . La pasari, celulele programate sa devina limfocite B, parasesc maduva osoasa si migreaza in bursa lui Fabricius, unde se matureaza. La mamifere, Bursa lui Fabricius este inlocuita de limfonoduri si splina.

In afara interactiunii cu limfocitele T – helper, limfocitele B raspund doar la cateva antigene si, deci, este necesara o colaborare intre cele doua tipuri de limfocite pentru producerea de anticorpic) al III-lea tip de celule sunt macrofagele , care actioneaza independent sau in interactiune cu limfocitele. Ele provin din monocite, care, dupa ce parasesc maduva osoasa, raman in circulatie cateva zile, apoi patrund in diverse organe si se transforma in macrofage.

In esenta, formarea anticorpilor este initiata de macrofage, care ‘prezinta’ antigenul limfocitelor B si T – helper, care vor prolifera si vor secreta anticorpi.

Imunitatea mediata celular este initiata tot de macrofage, care ‘prezinta’ antigenul limfocitelor T – citotoxice, care prolifereaza intr-o populatie de celule killer. Interactiunea dintre antigen si limfocitele T – supresoare poate regla productia de anticorpi.

2. Limfocitele B si imunoglobulinele.Imunoglobulinele de pe suprafata limfocitelor B suntreceptori pentru antigene ;

antigenul, patruns in organism, reactioneaza cu limfocitele B determinand proliferarea acestora si secretia de anticorpi, care vor interactiona cu antigenele. Exista 5 clase majore de imunoglobuline cu activitate antiantigenica specifica :

- Ig G in ser si colostru.- Ig M in ser.- IG A in secretii.- Ig E in ser si mastocite.- Ig D pe suprafata limfocitelor B. Calul are 5 subclase de Ig D.

Pentru a fi eficienti impotriva antigenelor, anticorpii trebuie sa interactioneze si cu celelalte componente ale sistemului imunitar, in special cu celulele inflamatorii  : monocite / macrofage, neutrofile, eozinofile si sistemul complement, care contine pana la 20 proteine serice, care, odata activate, actioneaza in ‘ cascada’. Cuplul Ag – Ac permite unei portiuni din molecula de Ac sa interactioneze cu primul component al sistemului complement. Activarea complementului se traduce prin liza microorganismului, cresterea permeabilitatii vasculare, chemotaxie pentru leucocite, in special macrofage si neutrofile, care vor ataca acest cuplu (Ag – Ac) prin fagocitoza sau degranulare. La cal, aceste reactii sunt mediate de Ig G.

3. Imunizarea pasiva. Reprezinta transfer de imunitate de la un organism rezistent, la altul susceptibil ;

un exemplu de imunizare pasiva este injectarea antitoxinei tetanice, care determina imediat protectie impotriva bolii. Imunitatea dureaza pana la catabolizarea Ac ; la cai, timpul de injumatatire al Ig G este de 23 zile.

Imunizarea activa reprezinta producerea de imunitate, ca raspuns la contactul cu Ag ; pana la protejarea organismului insa, trebuie sa treaca cateva zile. Avantajul este, in cazul imunitatii active, persistenta informatiei antigenice in memoria limfocitelor.

4. Transferul anticorpilor maternali. Manjii se nasc cu un sistem limfoid imunocompetent complet ; totusi, exista

germeni infectiosi care ii pot omora pana cand acestia sa produca anticorpi. Cantitatea de Ac care traverseaza placenta este in functie de tipul de placenta ; ecvinele au o placenta epiteliocoriala, care prazinta cele mai mari bariere intre cele doua circulatii – fetala si maternala, ceea ce inseamna ca manzul nu primeste Ac de la mama prin placenta.

Imunoglobulinele reprezinta 40 % din proteinele totale din colostru si sunt reprezentate de Ig G, Ig M si Ig A. Absorbtia Ac maternali si a altor proteine din colostru se produce in intestinul subtire prin pinocitoza, ajungand initial in limfa si apoi in sange. Ac ajung in circulatia manzului la cateva ore dupa ingerarea colostrului. Mucoasa intestinala este permeabila pentru Ac doar in primele 24 ore de viata. La varsta de 2 zile, manzul are nivelul Ig serice apropiat de serul mamei. Ig G din colostru se va transforma in IG A in lapte, care protejeaza manzul de infectii enterice

5. Tipuri de reactii imune. a) tipul I : reagen – dependent.In acest tip de reactie imuna, un Ag extrinsec reactioneaza cu un Ac fixat pe

suprafata mastocitului, determinand eliberarea de mediatori chimici ca histamina si serotonina, care produc bronhoconstrictie, edem pulmonar si eozinofilie. Ag implicat poate fi polen inhalat, toxine din intepaturi de insecte. Ac implicat este Ig E (anticorp reagenic). Se intampla in unele boli pulmonare obstructive.

b) tipul al II-lea autoimun.In cazul acestui tip, Ag este reprezentat de o proteina endogena modificata, care

stimuleaza producerea de Ac. Inca din timpul vietii embrionare, limfocitele isi dezvolta abilitatea de a deosebi self-ul de non-self. Acest tip de reactie apare in anemia hemolitica autoimuna.

c) tipul al III-lea – complexul imun.Acest tip de raspyns imun este generat de un Ag extrinsec care reactioneaza cu Ac

circulanti, de obicei cu Ig G. Ag, Ig G si complementul se combina si formeaza un complex imun, care atrage neutrofilele, eliberarea lizozimului din neutrofile determina leziuni tipice acestui fel de raspuns imun. Exemple sunt anemia infectioasa ecvina si arterita virala.

d) tipul al IV-lea – raspuns imun mediat celular.In acest tip de reactie, un Ag exogen reactioneaza cu limfocitele, care elibereaza

mediatori ca limfokinele si factori inhibitori. Acest tip se intalneste in tuberculoza si neoplasme.