Curs Creditare Bancara 1

8/13/2019 Curs Creditare Bancara 1

1/28

1

CURS NR. 1

CREDITUL BANCAR

1. Creditul acceptiuni generale

1.1. Definire

Creditul1reprezinta o valoare actuala care se transmite de la un creditor (investitorsau imprumutator) unui debitor (imprumutat) care se angajeaza sa-l ramburseze, dupa untimp, in conditiile specificate in contractul de credit, in cadrul caruia debitorul promite platadobanzii pentru a remunera pe debitor.

Desi relatiile de credit au existat si in economiile premonetare (schimburi de bunuriactuale contra unor bunuri viitoare cu scopul de a sustine o afacere prezenta, de a asiguraconsumul actual), in economia actuala creditul ia forma unei relatii banesti intre creditor sidebitor.

Creditul este un mijloc de corelare a posibilitatilor de finantare existente in societatecu nevoile productiei si ale consumului. Aparitia relatiei dintre creditor si debitor este legatade existenta concomitenta a unor agenti economici care dispun de resurse banesti temporar

disponibile si a altora care au nevoi suplimentare de astfel de resurse. Astfel, apare o piata acreditului in cadrul careia se confrunta oferta si cererea de credit.

1.2. Caracteristici

Esenta raportului de credit se dezvaluie prin prezentarea trasaturilor caracteristice:

Subiectele raportului de credit: creditorul si debitorul. Prezinta o mare diversitatein ceea ce priveste apartenenta la structurile social ecnomice, motivele angajarii in raportde credit si durata angajarii sale. O ierarhizare generala presupune urmatoarea structura:agentii economici, populatia si statul.

Agentii economici. In calitate de creditori, manevreaza importantedisponibilitati monetare, din fluxul carora au loc considerabile degajari cucaracter temporar ce pot fi angrenate in procesul de creditare. Pe de altaparte, prin repartizarea profitului, constituie fonduri si rezerve, remunereazaactionarii, ceea ce majoreaza global capacitatea de creditare a economieinationale. Agentii economici au calitate de debitori prin creditele temporarepentru desfasurarea activitatiii si pentru dezvoltare.

Populatia. Cresterea veniturilor populatiei prin angajarea masiva in proceseleeconomice, prin cresterea productivitatii muncii, prin capacitatea de prevederesi economisire, a facut din populatie un factor major in desfasurarearaporturilor de credit.Populatia are calitate de creditor atunci cand resursele disponibile suntplasate la banci (bancile sunt imprumutate) sau cumpara obligatiuni si titlurilansate de diferite entitati economice guvernamentale (ex. : bonuri de tezaur).

In calitate de debitor, populatia imprumuta resurse pentru anumite nevoi :investitii imobiliare, bunuri de consum, bunuri de folosinta indelungata, pentruplata anumitor servicii (studii, sanatate).

Statul. In calitate de debitor, alaturi de intreprinderi si populatie, se afirmastatul, prin contractarea creditului public2, pentru finantarea deficitelor

1Etimologic, cuvantul credit isi are originea in limba latina creditum, care inseamna a crede sau a aveaincredere, fapt ce subliniaza un element de ordin psihologic: increderea, care presupune existenta unei anumiteculturi sociale.2Creditul public = ansamblul relatiilor de utilizare si mobilizare a resurselor cu caracter temporar si rambursabil inscopul acoperirii cheltuielilor publice.


2/28

2

bugetare. Calitatea statului de creditor(pentru anumite actiuni, dezvoltari) estefoarte putin prezenta.

Promisiunea de rambursare. Este un element esential al raportului de credit,presupune riscuri si necesita angajarea unei garantii.

Riscurile probabile ale raportului de credit sunt: riscul de nerambursare si riscul deimobilizare.

Riscul de nerambursare consta in probabilitatea intarzierii platii sau aincapacitatii de plata datorata conjuncturii, dificultatilor sectoriale sau

deficientelor imprumutatului. Pentru prevenirea riscului trebuie sa se analizezedebitorul prin prisma cerintelor respectarii raportului de credit sub urmatoareleaspecte: umane (moralitate, competenta), economice (cadrul economicnational si international), financiare (situatia financiara, gradul de indatorare,capacitatea de rambursare), juridice (forma juridica, legaturile juridice cu altefirme).Prevenirea riscului este strict legata de procedurile de garantare aimprumutului.

Riscul de imobilizaresurvine la banca, sau la detinatorul de depozite, carenu este in masura sa satisfaca cererile titularilor de depozite, din cauza uneigestiuni precare a creditelor acordate.

Creditele care se acorda prin banci angajeaza fonduri care nu apartin bancii. Pentru ogestiune optima a fondurilor proprii, banca trebuie sa isi intareasca pozitia sa de creditor pringarantii. Insa, oricare ar fi garantiile oferite, acestea nu trebuie privite decat ca precautiesuplimentara si nu un suport al unui risc mai mult decat probabil. Transformarea garantiilor inbani presupune pentru creditor eforturi si cheltuieli suplimentare si implica imobilizariindelungate a fondurilor.

Termenul de rambursare. Ca trasatura a raportului de credit, acesta poate varia dela termene foarte scurte (24 de ore) pana la termene foarte lungi (50 de ani). Pentru creditelepe termen scurt este caracteristica rambursarea integrala la scadenta. Creditele pe termenmediu si lung implica rambursarea esalonata, fapt ce presupune ca la scadenteleintermediare (lunare, trimestriale) o data cu dobanda se ramburseaza si o parte dinprincipalul3creditului.

Dobanda. Reprezinta pretul creditului. Asimilate costului creditului sunt sicomisioanele aferente acestuia.Dobanda reprezinta pretul capitalului utilizat, sau chiria pe care o plateste debitorul

pentru dreptul care i se acorda, cel de a folosi capitalul imprumutat. In general, niveluldobanzii se coreleaza cu rata profitului obtinuta de intreprinzator. Cuantificarea dobanzii serealizeaza prin utilizarea ratei dobanzii, care se constituie intr-un instrument de influentare acererii si ofertei de credite. Un nivel redus al ratei dobanzii antreneaza o cerere sporita decredite, ceea ce determina efecte favorabile asupra productiei si economiei, dupa cum uncost ridicat al creditelor, respectiv o rata a dobanzii ridicata, genereaza diminuarea cererii decredite. Luarea in considerare a ratei inflatiei, comparativ cu rata dobanzii utilizata incontractul de credit, conduce la constatarea faptului, ca in perioadele cu inflatie sporita,creditele constituie pentru debitori o modalitate perfecta de finantare.

In functie de acelasi element, inflatia, se utilizeaza in raporturile de credit, doua tipuri

de dobanda : Dobanda fixa acelasi nivel pe toata durata creditului Dobanda variabila nivele diferite in functie de conditiile contractuale.

Dupa modul de achitare pentru subiect, dobanda poate fi : Dobanda activa - platita de debitor Dobanda pasiva- platita de creditor pentru resursele imprumutate.

3Principalul individualizeaza suma imprumutului (capitalul ce face obicetul creditului). Suma de rambursate (rata)= principal + dobanda.


3/28

3

Acordarea creditului. Creditul poate fi consimtit prin cadrul unei tranzactii unice:acordarea unui imprumut, vanzarea unei obligatiuni, angajarea unui depozit.

Pentru consimtirea tranzactiei, respectiv acordarea creditului, creditorul trebuie sa-siasigure o buna informare si documentare pentru evitarea riscului. In acest sens, bancile isicreeaza un cadru propriu de informare si documentare pentru studierea capacitatii de platasi, respectiv, a potentialului economic al firmelor.

Consemnarea si transferabilitatea. Acordurile de credit sunt consemnate, in marea

lor majoritate, prin inscrisuri, instrumente de credit a caror forma de prezentare implicaaspecte multiple si diferentiate. Esential in aceste instrumente este obligatia ferma adebitorului privind rambursarea imprumutului, respectiv dreptul creditorului de a I se platisuma angajata.

Transferabilitatea intrumentelor de credit poate avea loc direct intre investitori sauindirect, in cadrul pietelor de capital si financiare. Transferul direct este desfasurat de obicei,in cadrul raporturilor directe de credite privind circulatia cambiei, a cecului, in timp ce obiectal pietelor financiare sunt obligatiile statului (bonuri de tezaur) sau ale intreprinderilor.

1.3. Functiile creditului

Prin natura lui, creditul indeplineste o serie de functii socia-economice pozitive: Creditul faciliteaza sporirea capitalului real, favorizand o mai buna utilizare a

factorilor de productie existenti. Prin intermediul creditului, resursele banetsiexistente pot fi valorificate in sensul sporirii productiei nationale, din pasivedevin active.

Contribuie la concentrarea activitatilor economice in unitati mari. Faciliteazadistribuirea si redistribuirea resurselor banesti intre diferite intreprinderi siramuri economice, orientandu-le spre unitatile mai bine situatie pe piata,sporindu-le forta concurentiala, profitul incasat si patrimoniul de care dispun.

Accelereaza tranzactiile comerciale. Creditul usureaza desfacerea marfurilorpe scara mare. Comerciantul detailist obtine marfuri pe credit in schimbul unuiefect comercial pe care comerciantul angrosist o poate sconta la o banca,daca nu poate astepta restituirea sumei de catre debitorul sau.

Sporeste viteza de rotatie a monedei si contribuie la dimensionarea ei. Banii

de credit contribuie si la sporirea cantitatii mijloacelor de plata in economianationala, influentand si in sensul modificarii structurii lor. Exercita o influenta benefica asupra consumului, prin posibilitatea cumpararii

pe credit si a platii in rate a unor bunuri de folosinta indelungata.

1.4. Participanti si intermediari pe piata creditului.

In cadrul relatiilor de credit se disting urmatorii participanti, apreciati dupa rezultatulbugetului lor :

Unitatile excedentare, care economisesc si plaseaza aceste economii(familiile)

Unitatile deficitare, ale caror cheltuieli de dezvoltare sunt superioarepropriilor lor acumulari sau economii (intreprinderi nonfinanciare)

Unitati cu situatii alternative, respectiv uneori excedentare, alteori deficitare(administratia si exteriorul, acesta din urma ca expresie a interventiei agentiloreconomici externi pe piata interna).

Ecuatia general acceptata economii = investitiireleva faptul ca in economie exista 2poli : imprumutatorul final si imprumutatul ultim, participanti preponderenti ai procesului deredistribuire a capitalului in economie, intre care se desfasoara multiple circuite

Un prim circuit este reprezentat de datoria primara. Intreprinderile nonfinanciare emitactiuni si obligatiuni pe care le vand familiilor si isi atrag astfel capitalul suplimentar de careau nevoie. Intreprinderile nonfinanciare recurg, de asemenea, la imprumuturi pe termen


4/28

4

mediu si lung prin efectele comerciale pe care le semneaza. Aceasta finantare directa nuapeleaza la intermediari financiari.

Intermediarii financiari au un rol deosebit in cadrul datoriei secundare. Datoriasecundaraeste compusa din ansamblul titlurilor de creanta pe termen scurt, mediu si lung,emise de intermediarii financiari in contrapartida titlurilor datoriei primare pe care acestia lecumpara.

Principalii intermediari financiari sunt intermediarii financiari bancari (bancilecomerciale si banca de emisiune). Acestia emit active secundare, constituite prin diferitele

forme de monede din circulatie.Intermediarii financiari nonbancari sunt in principal organisme specializate in

colectarea economiilor : case de economii, fonduri de pensii, companii de asigurari. Acesteanu au puterea sa creeze moneda. Emit quasi-moneda si uneori active financiare specifice(valori mobiliare).

Institutiile de creditjoaca un rol intermediar intre creditoriii si debitorii potentiali. Eleprimesc plasamentele agentilor economici si acorda credite altor agenti celor care aunevoie de resurse banesti. Daca o categorie de agenti economici este global deficitara, o altaeste global excedentara4.

1.5. Clasificarea creditelor

Daca banii au cunoscut un proces continuu de generalizare si universalizare, creditul,dimpotriva, s-a concretizat si s-a diversificat din ce in ce mai mult.

Criteriile care determina delimitare principalelor tipuri de credit sunt : Persoana creditorului Modalitatea specifica de formare si utilizare a capitalurilor disponibile Persoana debitorului Dimensiunile si dinamica necesitatilor debitorului si modul de folosire a

capitalurilor imprumutate Obiectul creditului si sfera de utilizare Duratele de constituire a capitalului disponibil si de utilizare de catre

imprumutati.

Pe baza acestor criterii, raporturile de credit se structureaza astfel : Creditul comercial Creditul obligatar Creditul ipotecar Creditul de consum Creditul bancar.

1.5.1. Creditul comercial

In tari cu economie de piata dezvoltata, creditul comercial detine o pondereimportanta ca sursa de finantare (Japonia - 30%, Franta - 20%, SUA 10%).

Creditul comercial este acel credit acordat intre producatori si comercianti prinvanzarea marfurilor, in schimbul unor instrumente de credit (sau efecte de comert). Deasemenea reprezinta o amanare la plata, acordata de un furnizor de marfuri sau de servicii,clientului.

Acordarea de credite sub forma de marfa isi are originaea in procesul diviziuniiprimare a muncii , atunci cand, din masa producatorilor s-au desprins comercianti, agentieconomici specializati in desfacerea marfurilor.

Fiind un imprumut civil, creditul comercial se deosebeste fundamental de creditulbancar prin aceea, ca in timp ce banca imprumuta banii depunatorilor sau fonduri ale altor

4Un agent economic poate avea, la un moment dat, fie excedent, fie deficit de resurse banesti.


5/28

5

banci, imprumutatorul (creditorul) civil imprumuta banii sai. Acest tip de imprumut fiind civil nupoate fi calificat ca operatiune bancara.

Resursele partenerilor de afaceri constituie una dintre cele mai vechi si eficacemodalitati de atragere de resurse financiare de catre un intreprinzator. Aceasta solutie definantare a ciclului de exploatare se poate utiliza atat in relatiile cu furnizorii de materii prime,materiale, utilitati, cat si cu distribuitorii si clientii firmei. Astfel in relatiile cu furnizorii seprimesc materii prime, materiale, semifabricate, care se folosesc in procesul de productie, iarplata lor se efectueaza dupa o anumita perioada convenita de parti si stipulata in contract.

Utilizarea acestor resurse materiale livrate de furnizori fara a le plati echivaleaza cuatragerea de catre firma a unui capital de valoarea respectivelor resurse, fara dobanda.Astfel se evita apelarea la un credit bancar curent pentru plata furnizorilor.

Aceasta modalitate de finantare, denumita si finantare prin capital comercial, sepractica, de regula, intre firme care au relatii comerciale indelungate si se bazeaza peincredere reciproca.

Pentru a-si consolida pozitia pe piata, pe langa imbunatatirea calitatii utilitatilor oferitesi a preturilor practicate, competitia se da si prin facilitatile acordate clientilor. Din randulacestora din urma o importanta deosebita o au facilitatile financiare referitoare la vanzarile pecredit si la rabatul acordat celor ce platesc cash. Vanzarile pe creditau drept consecintaimediata amanarea incasarilor si aparitia unui debit specific sub forma soldului contuluiclienti. Obligatia de plata se materializeaza in efectele de comert: cambie si bilet la ordin.Experienta practica evidentiaza ca instrumentul de plata cel mai des utilizat este biletul laordin.

In determinarea politicii de credit comerciala firmei, managerul financiar trebuie sarealizeze un echilibru intre costurile implicate de acordarea creditului si cele aferenteneacordarii sau diminuarii marimii acestuia. Astfel sunt costuri ale acordarii creditelorcomerciale:

dobanda pierduta (acordarea creditului comercial este echivalenta cu a dacredite fara dobanda)

scaderea puterii de cumparare (cu ocazia acordarii creditului comercial are loco transferare de valoare de la cel care acorda creditul la cel care-l obtine si,datorita cresterii generalizate a preturilor, acesta din urma plateste datoria la ovaloare inferioara celei pe care a luat-o cu imprumut)

costurile administrarii creditelor comerciale (de regula administrarea creditelor

comerciale presupune o crestere importanta a volumului contabilizariitranzactiilor) primele de asigurare a riscului de neplata (daca firma nu adopta o politica

prudenta a creditului comercial, anumiti clienti, datorita insolvabilitatiifinanciare, nu vor putea plati; acest risc poate fi acoperit prin asigurare)

rabatul acordat (se acorda cu prudenta, pentru plata prompta a marfurilorvandute pe credit, dar gestionarea lui presupune un anumit cost)

aprecierea potentialului valoric al clientului (de asemenea culegerea siprelucrarea informatiilor de catre firma sau agentii specializate in scopulclasificarii clientilor necesita un anumit cost).

Totodata constituie costuri ale neacordarii creditelor comerciale: pierderea unor clienti (pe o piata concurentiala, daca ceilalti concurenti ai

firmei acorda credit, va fi foarte dificil pentru aceasta sa nu acorde credit

comercial si discounturi) nesiguranta incasarii numerarului (in conditiile creditului comercial, plata

bunurilor se face prin banca, evitandu-se, astfel incasarile in numerar).

De aceea, politica de credit comercial, promovata de firma furnizoare, trebuie sacuprinda:

Perioada creditului. Reprezinta intervalul de timp pe care firma furnizoare ilacorda clientilor sai pentru a efectua plata. In stabilirea perioadei se au invedere urmatoarele aspecte: natura economica a produsului, circumstantelefinanciare ale firmei furnizoare, situatia financiara a cumparatorului.


6/28

6

Rabatul acordat pentru urgentarea platii urmareste pe de o parte sa atraganoi clienti, care il apreciaza ca fiind un mod de reducere a pretului, iar pe dealta parte o reducere a perioadei de incasare a vanzarilor, deoarece anumiticlienti vor plati mai repede pentru a beneficia de avantajul acordarii acestuia.

Calitatea creditului se refera la forta financiara minima a clientilor pentru a seacorda creditul. Pentru masurarea calitatii creditului exista mai multe metode,cum sunt: sistemul celor 5 C (caracter, capacitate, capital, colateral, conditii),gestiunea prin exceptie, credit scoring-ul.

Politica de incasari evidentiaza duritatea sau lejeritatea in urmarirea platii,iar rata de transformare a creditelor comerciale in bani cash reflecta eficientaacestei politici.

Astazi sunt tot mai dese cazurile in care agentii economici romani beneficiaza decredite comerciale de la marile companii producatoare de utilaje din strainatate. Esteadevarat ca pentru asemenea credite se folosesc cel mai des garantiile bancare.

De asemenea, specific pentru economiile de tranzitie este existenta unui creditcomercial salbatic , fara acorduri sau contracte, prin care beneficiarul plateste cu foartemare intarziere sau nu mai plateste deloc, volumul acestor arierate ajungand la nivele foartemari.

1.5.2. Creditul obligatar

In economiile moderne, creditul obligatar detine o pondere importanta, care semasoara ca pondere a datoriei publice fata de produsul intern brut.

Creditul obligatar se refera la relatiile de credit in care partenerii sunt institutiile statalesau intreprinderile economice in calitate de debitori, care emit obligatiunile, in aceastacalitate, si creditorii, subscriitori si detinatori ai acestor obligatiuni, care-si angajeaza astfelcapitalurile, in vederea obtinerii unui venit sigur sub forma de dobanzi.

Obligatiunea reprezinta astfel inscrisul care consemneaza raportul de credit si formaprin care se desfasoara in principal5.

Obligatiunea este un titlu de recunoastere a datoriei care reprezinta o creantafinanciara pe care detinatorul (creditorul) o are asupra emitentului (debitorul) sau, altfel spus,o promisiune scrisa de a plati o suma de bani (principal) la o data stabilita. Detinatorul

incaseaza de regula, periodic, dobanzile convenite in raportul de credite.Emitentii de obligatiuni pot fi : Statul. Tezaurul (Ministerul Finantelor) sau institutiile locale (primarii,

prefecturi) contracteaza credite obligatare prin lansarea titlurilor de imprumut(obligatiuni, bonuri de tezaur) in scopul acoperirii deficitului bugetar.Rambursarea acestor credite se face din fonduri speciale de amortisment aldatoriei publice, din surse bugetare curente sau din excedente bugetare.

Societatile comerciale. Acestea prefera emisiunea de obligatiuni ca forma demobilizare a capitalurilor pe termen lung, obligatiunile respective fiinddenumite obligatiuni corporative. Intreprinderile (de obicei societatile peactiuni), avand o structura data a capitalului si a actionariatului (existand orepartizare data a puterii in consiliul de administratie) evita noile emisiuni deactiuni ca sursa de sporire a capitalurilor, situatie care ar putea duce la

schimbarea raportului de forte. Astfel se explica preferinta pentru imprumutulobligatar, in opozitie cu posibilitatea de sporire a capitalului propriu prinemitere de actiuni.

Imprumuturile obligatare se pot diferentia prin caracteristicile acestora, astfel :Dupa modalitatile de lansare:

Emisiunea de obligatiuni si distribuirea directa de catre organismul emitent Emisiunea de obligatiuni si lansarea prin intermediul unui sindicat sau

consortiu format din banci comerciale si institutii financiare.Ca tipologie a obligatiunilor, se disting :

5De aici si expresia de credit obligatar .


7/28

7

Obligatiuni cu venit fix Obligatiuni indexabile Obligatiuni cu rata variabila a dobanzii Obligatiuni convertibile in actiuni Obligatiuni cu cupon reinvestit.

Ca modalitati de rambursare, se prezinta urmatoarele : Rambursarea prin anuitati constante

Rambursarea prin amortismenre constante Rambursarea la sfarsitul perioadei Rambursarea prin tragere la sorti.

1.5.3. Creditul ipotecar

Creditul ipotecar reprezinta principala modalitate de sprijinire a proprietatii imobiliare.Acesta presupune o conventie intre creditor si imprumutat, in care se prevad

urmatoarele : Proprietatea ce serveste ca garantie a rambursarii imprumutului Conditiile de remunerare si scadentele de rambursare Penalitatile in caz de rambursare anticipata (partiala sau integrala) a creditului Circumstantele in care prin nerespectarea conditiilor de imprumut debitorul

poate pierde proprietatea.Principalul tip de imprumut cu ipoteca prezinta o suma de rambursaresi o rata a

dobanzii fixa (constanta si identica). Rambursarile periodice sunt prevazute pe intreagaperioada si fiecare rambursare cuprinde dobanda si suma cu care se reduce datoria in curs6.In cadrul ratei fixe, in timp, scade partea privind dobanzile si creste partea privindrambursarea propriu-zisa.

In ultimul timp s-au dezvoltat si alte tipuri de credite ipotecare cum ar fi: Imprumut pe ipoteca cu dobanzi variabile (acum se foloseste si dobanda

variabila dupa evolutiile fluctuante ale ratei dobanzii din anii 80). Imprumut pe ipoteca cu rambursare progresiva Imprumut pe ipoteca inversat, purtator de anuitati.

1.5.4. Creditul de consum

Creditul de consum este creditul pe termen scurt, mediu sau lung, acordatpersoanelor individuale destinat a acoperi costul bunurilor si serviciilor de care beneficiazaprin reteaua de comercializare si servicii, sau pentru recreditarea creantelor contractate inacest scop.

Creditorii includ institutiile de credit, companiile financiare, institutiile de economii,comerciantii de detaliu.

Creditul de consum a existat initial sub forma crreditului deschis , respectiv aposibilitatii pe care comerciantul o acorda clientilor solvabili de a achizitiona marfuri portivitnecesitatilor, urmand ca lichidarea datoriilor sa se faca ulterior. Forma astfel practicata a fostconsiderata drept credit cu rambursare neesalonata.

De la inceputul secolului XX, productia de masa de bunuri de folosinta indelungata si

necesitatea de a asigura accesul deschis la acestea a cumparatorilor a determinatdezvoltarea unor norme specifice de creditare, precum si a unei retele ample de institutii decredit, in mare parte legate de firmele producatoare. Atfe, cea mai mare parte a creditelor deconsum exista si se acorad sub forma creditelor esalonate, forma in care termenii raportuluide credit (plafonul acordat, cuantumul ratelor, scadenta) se stabilesc la acordarea creditului.

O forma deosebita a creditelor esalonate o reprezinta creditul revolving, aparut lasfarsitul anilor 30. Aceasta forma s-a extins o data cu amplificarea utilizarii cartilor decredit.

Elementele caracteristice a creditului revolving sunt:

6Interest & principal.


8/28

8

Se acorda in cadrul unei conventiistabilite intre parti Permite debitorului sa efectueaza cumpararile sau sa obtina imprumuturi fie

direct asupra creditorului, fie indirect prin cartile de credit, in momentuloportunpentru el

Debitorul are posibilitatea sa efectueze plata fie in totalitate pentru creditul incurs, fie prin plati partiale, periodice, dupa posibilitati.

1.5.5. Creditul bancar

Creditul bancar cuprinde o sfera larga de raporturi de credit, pe termen scurt, mediusau lung, privind operatii bazate pe inscrisuri sau fara, garantate sau negarantate, pe obiectde credit sau global.

In raporturile de credit cu institutiile de credit se pot angaja persoanele juridice (aucalitatea de agenti economici) si persoanele fizice.

Raporturile de credit ale intreprinderilor cu bancile sunt de regula reciproce. Pe de oparte, intreprinderile formeaza depozite pe care bancile le utilizeaza ca resurse. Pe de altaparte, bancile acorda credite intreprinderilor pentru nevoile lor de productie curenta sau curecuperare ulterioara, pentru investitii.

Clasificarea creditului bancar si trasaturile definitorii ale acestuia vor fi prezentate incapitolele urmatoare, derularea acestui tip de credit fiind obiectul de studiu al acesti curs.

*

Din analiza comparativa a celor 5 tipuri de credite, se poate sintetiza urmatoareaconcluzie : doua categorii de credit, creditul comercial si creditul obligatar, presupun obligatiidirecte intre debitor si creditor (posibile a fi desfasurate in sfera bancilor, de la inceput lasfarsit), in timp ce celelalte categorii de credit, bancar, ipotecar, de consum, presupunexistenta unor raporturi de credit complementare intermediate prin banci (Figura 1).

Figura 1.

Raporturile de creditse desfasoara in mod necesar pe doua planuri : Procesul de mobilizare a capitalurilor disponibile (creditorul este

detinatorul de disponibilitati iar depozitar este banca).

FURNIZOR(agent economic)

CUMPARATOR(agent economic)CREDIT COMERCIAL

BANCA

UTILIZATOR(agent economic

sau institutiepublica)

SUBSCRIITOR(persoana sau agent

economic)CREDIT OBLIGATAR

Agenti economicisau persoane Agenti economicisau persoane

CREDIT BANCAR

CREDIT IPOTECARCREDIT DE CONSUM

Debitori CreditoriRAPORTURI DE CREDIT


9/28

9

Procesul de distribuire a capitalurilor disponibile(utilizatorii in calitate dedebitori recurg la banci comerciale).

2. Creditul bancar

2.1. Componentele creditului

Inainte de a prezenta varietatea de tipuri de credite de pe piata, este necesaradefinirea elementelor caracteristice (tehnice) ale unui credit :

Principalul creditului Dobanda si rata dobanzii Dobanda anuala efectiva (DAE) Comisioanele creditului Rata creditului Scadentarul de plata (planul de rambursare) Scadenta (maturitatea) ratei Maturitatea creditului (scadenta finala) Termenul de acordare Destinatia creditului

Valuta creditului Plafonul creditului Soldul creditului (sold curent, sold restant, sold neutilizat) Rambursarea creditului Perioada de gratie Perioada de utilizare Perioada de angajare Perioada de tragere Garantiile creditului Serviciul datoriei

Principalul creditului. Principalul creditului reprezinta suma initiala a credituluiacordat, capitalul imprumutat initial.

Dobanda si rata dobanzii. Dobanda este pretul care trebuie platit pentruimprumutarea (utilizarea) unei sume de bani pentru o anumita perioada. Rata dobanziireprezinta nivelul procentual aplicat capitalului imprumutat pe perioada derularii creditului.Ease aplica la soldul creditului (partea nerambursata din capitalul imprumutat initial), fiindcalculata la perioade de timp clar stipulate in contractul de credit.

Dobanda anuala efectiva (DAE).Arata care este costul real al unui credit luand incalcul nu numai cheltuielile cu rata dobanzii, dar si celelalte taxe, comisioane si uneleasigurari care trebuie platite de catre client.

Comisioanele creditului. Sunt incluse in costul total al creditului, pe langa dobanda.Tipologia lor va fi prezenta in capitolul destinat costurilor creditului.

Rata creditului. Reprezinta suma totala de achitat de catre debitor la scadenteleintermediare, conform conditiilor contractuale. Include partea din principal de rambursat, plusdobanzile si comisioanele aferente, conform scadentarului de plata.

Scadentarul de plata (planul de rambursare). Planul de plati contine descriereadatelor (zilelor) si sumelor tuturor ratelor pe care clientul trebuie sa le plateasca candreturneaza un credit.


10/28

10

Scadenta (maturitatea) ratei. Acesta este termenul in care rata scadenta pentrufiecare luna trebuie platita. Scadenta fiecarei rate este continuta in planul de plati sau incontractul de credit

Maturitatea creditului (scadenta finala).Aceasta este data la care creditul trebuieachitat in intregime.

Termenul de acordare. Reprezinta perioada pe care este acordat imprumutul. Dupa

acest criteriu, creditele se clasifica in credite pe termen scurt, mediu sau lung.

Destinatia creditului. Obiectul utilizarii creditului. In functie de acest criteriu, creditelesunt grupate in diverse categorii, la pct 2.2.

Valuta creditului. Creditele pot fi acordate in lei sau in valuta. In interdependenta cuvaluta creditului se afla dobanda acetsuia.

Plafonul creditului. Valoarea maxima a creditului, stabilit in contractul de credit, inlimita caruia debitorul poate utiliza fondurile puse la dispozitia sa de catre banca.

Soldul creditului. Partea nerambursata din capitalul imprumutat initial. Se distingurmatoarele tipuri de solduri :

Sold curent principalul creditului nerambursat Sold restant partea nerambursata din ratele scadente Sold neutilizat partea neutilizata din plafonul acordat de banca.

Rambursarea creditului. Modalitatile de rambursare a unui credit sunt urmatoarele : In fiecare luna, clientul ramburseaza o parte egala din capitalul imprumutat

(principal) si dobanda aferenta respectivei perioade. In acest caz, rata unuicredit este diferita in fiecare luna din moment ce rata dobanzii este aplicatasumei ramase de platit din credit, a carei valoare scade lunar.

Plan de rambursare cu rate lunare (anuale) egale, care include parte diferitadin principal in fiecare luna si dobanda scadenta pentru perioada respectiva.

Plan de rambursare flexibil / iregular - cand clientul are un venit sezonier, un

plan de plati poate fi acceptat cu rate mai mari in lunile "bune" si mai mici inperioadele mai slabe.

Perioada de gratie.Este perioada de la inceputul creditului, in care debitorul va platidoar dobanda aferenta capitalului imprumutat. In anumite cazuri si aceasta dobanda sepoate acumula devenind scadenta dupa perioada de gratie. Procedeul este de obicei folositin cazul creditelor pentru investitii, pentru a acorda un ragaz debitorului de a da in folosintaobiectul investitiei respective.

Perioada de utilizare.Reprezinta intervalul cuprins intre data primei trageri din creditsi termenul final de rambursare

Perioada de angajare. Perioada in care debitorul trebuie sa angajeze creditul

(trebuie sa efectueze cel putin o tragere din credit).

Perioada de tragere. Reprezinta intervalul de timp inscris in contractul de credit, incare imprumutatul are dreptul de a face trageri, in limita plafonului aprobat, incepand cudata la care s-au indeplinit toate conditiile de tragere prevazute in contractele incheiate(garantii, asigurari), si incheind cu data ultimei trageri.

Garantiile creditului. Creditele se asigura cu garantii, pentru acoperirea la riscul decredit. Tipologia garantiilor va fi prezentata intr-un capitol ulterior.


11/28

11

Serviciul datoriei. Numarul de zile restante ale creditului (se contorizeza de la datatrecerii la restanta a principalului sau dobanzii scadente).

2.2. Clasificare

In functie de tipul debitorului care contracteaza credite bancare, acestea se grupeazaastfel :

Credite persoane fizice Credite persoane juridice.

2.2.1. Credite persoane fizice

In functie de obiectul creditului si sfera de utilizare a acestuia, se distingurmatoarele tipuri de credite acordate persoanelor fizice :

Creditul nenominalizat Credtul auto Creditul imobiliar Creditul ipotecar Creditul pentru bunuri de folosinta indelungata

Cardul de credit. Overdraft Creditul punte

2.2.1.1. Creditul nenominalizat

Creditul nenominalizat (pentru consum personal) se acorda pentru acoperireanecesitatilor curente ale solicitantului si ale familiei sale, existand astfel libertate totala inceea ce priveste sumele creditate. Creditele sunt acordate, in principal, in baza solvabilitatiidebitorului. In functie de suma solicitata, banca poate impune garantii imobiliare sau de altanatura.

Creditul se poate acorda pe termen scurt, mediu si lung (in ultimul timp aparand pepiata chiar si credite de consum pe perioade de 25 de ani).

2.2.1.2. Creditul auto

Destinatia acestui credit o reprezinta achizitia de autoturisme noi de la dealeriautorizati sau second hand, de la comercianti de autoturisme second-hand sau de lapersoane fizice.

2.2.1.3. Creditul imobiliar

Credite garantate cu proprietatea care face obiectul achizitiei sau cu alte proprietati.Acest tip de credite este potrivit pentru construirea sau achizitionarea unui imobil, a unuiteren sau pentru operatiuni de renovare, modernizare, extindere.

2.2.1.4. Creditul ipotecar

Credite garantate exclusiv cu proprietatea care face obiectul achizitiei. Acest tip decredite este potrivit pentru achizitionarea de proprietati, care au fie destinatia de locuinta, fiealta destinatie (investitii).

Astfel, creditul ipotecar se garanteaza cu ipoteca pe imobil, in timp ce creditulimobiliar se poate garanta si cu alte tipuri de garantii (giranti, alte imobile). Se considera ingeneral ca prin credit imobiliar se pot finanta si constructiile de imobile, in timp ce prin creditipotecar acest lucru nu este posibil, deoarece este imposibil sa fie ipotecat un imobilinexistent.


12/28

12

2.2.1.5. Creditul pentru bunuri de folosinta indelungata

Acest tip de credit se acorda pentru achizitionarea de bunuri de folosinta indelungata(aparate electronice si electrocasnice, tehnica de calcul, componente IT, mobilier), de lacomerciantii cu care banca are incheiate conventii pentru achizitionarea de bunuri defolosinta indelungata cu plata in rate.

2.2.1.6. Cardul de credit

Cardul de credit este instrumentul de plata electronic care permite detinatorului(persoane fizice rezidente si nerezidente si persoane juridice) sa efectueze tranzactii innumerar de la bancomante (ATM) sau ghiseele bancii si tranzactii pentru achizitionarea debunuri si servicii de la acceptatorii de carduri, in limita plafonului de credit pus la dispozitiadetinatorului.

Caracterul revolving al creditului este dat de achitarea lunara a sumei minime deplata si da dreptul utilizatorului de card la noi tranzactii in limita plafonului aprobat ramasdisponibil dupa achitarea acesteia.

Suma minima de plata se compune din dobanzile calculate zilnic la soldul credituluiutilizat in luna respectiva, comisoanele datorate pentru operatiunile inregistrate in cursul luniisi suma (% din soldul cardului existent la data extrasului de cont) ce trebuie rambursata.

2.2.1.7. Overdraft

Descoperitul de cont sau overdraftul reprezinta o linie de credit pe care banca oacorda pe un card de debit. Astfel, posesorul are acces la un imprumut care se reinnoiestepermanent, in limita unui plafon stabilit de banca. Pentru a beneficia de un descoperit decont, este insa nevoie de acceptul angajatorului. Acesta trebuie sa incheie un protocol cubanca si sa vireze salariile angajatilor pe cardurile de debit.

2.2.1.8. Creditul punte

Creditul punte este un imprumut pe termen scurt ce poate fi acordat acelor clientieligibili pentru un credit ipotecar, care nu dispun in prezent de suma de bani necesarpentrua constitui avansul la achizitionarea imobilului, dar au o proprietate imobiliar (apartamentsau casa) pe care intenioneazsa o vandpentru a constitui avansul. Scopul acestui crediteste de a acorda finantare pentru avans clientilor, pe perioada cuprinsa intre momentulsemnarii contractului de credit ipotecar i implicit al achizitiei noului imobil pana la vanzareaimobilului pe care il detin n prezent.

2.2.2. Credite persoane juridice

In functie de durata pentru care se acorda creditul, obiectul creditului si sfera deutilizare, creditele acordate persoanelor juridice se clasifica astfel :

Credite pe termen scurt7:o Linia de credito

Creditul pentru finantarea stocuriloro Creditul de trezorerie - nevoi temporareo Creditul de sconto Creditul pe documente de platao Factoringulo Creditul pentru facilitati de conto Creditul pe descoperit de cont (overdraft)o Scrisori de garantie bancara

7Perioada de acordare < 1 an


13/28

13

Credite pe termen mediu8si lung9:o Creditul pentru investitii (echipament)o Creditul pentru cumpararea de actiuni si activeo Creditul promotoro Creditele ipotecareo Creditul pentru activitatea de leasingo Creditul de forfetare

Credite pe termen scurt :

2.2.2.1. Linia de credit

Linia de credit10 reprezinta o modalitate de creditare a agentilor economici carefunctioneaza dupa sistemul revolving, in baza unui contract de credit prin care banca seangajeaza sa imprumute clientelei fonduri utilizabile in mod fractionat, in functie de nevoileacesteia, in limita unui plafon de credit, cu conditia ca soldul zilnic al angajamentelor11sa nudepaseasca volumul liniei de credite aprobat, cu posibilitatea prelungirii in mod repetat pe noiperioade de creditare, daca sunt indeplinite conditiile stabilite.

Liniile de credit se pot acorda fie pentru creditarea de ansamblu a activitatii curentede aprovizionare, productie, desfacere, prestare servicii, fie a unor subactivitati, proiecte,contracte, care prin natura lor se desfasoara si se evidentiaza distinct.

2.2.2.2. Creditul pentru finantarea stocurilor

Creditul pentru finantarea cheltuielilor si stocurilor temporare se acordaclientelei pentru finantarea operatiunilor cu caracter temporar pe baza documentatieiprezentate de agentii economici din care sa rezulte situatia stocurilor si chetuielilor care facobiectul creditarii si cauzele care au determinat formarea stocurilor respective (primirea de lafurnizori a unor materii prime si materiale in avans fata de termenele din contracte,aprovizionari in loturi optime, intreruperea productiei din motive justificate, lipsa mijloacelorde transport sau alte greutati in expedierea produselor la intern sau la export).

Acestei categorii de credite fac obiectul stocurile care au fost aprovizionate deja inperioada precedenta fara a fi achitate, stocurile care urmeaza a fi aprovizionate de agentii

economici pe baza de contracte ferme cu desfacere asigurata, cat si cheltuielile temporareaferente acestor stocuri.Creditul pentru finantarea cheltuielilor si stocurilor sezonierede materii prime si

produse se acorda agentilor economici care constituie astfel de stocuri (produse agricole,agroalimentare, de provenienta vegetala sau animala, precum si alte stocuri care nu sunt denatura celor curente si se consuma intr-o perioada mai mare de un trimestru, fara a depasi12 luni de la constituire.

2.2.2.3. Creditul de trezorerie nevoi temporare

Creditele pentru nevoi temporare se pot acorda pe perioade de timp foarte scurte,care nu pot depasi 30 de zile calendaristice.

Este o forma de creditare a activitatii curente si poate fi folosit pentru: acoperirea

deficitului intervenit in fluxul de lichiditati ca urmare a intarzierilor in incasarea marfurilorlivrate, serviciilor prestate ori lucrarilor executate (disfunctionalitati temporare), satisfacereadiverselor nevoi de finantare, specifice domeniului de activitate al clientului, inclusivexploatarea oportunitatilor ivite pe piata.

8Perioada de acordare intre 1 si 5 ani9Perioada de acordare > 5 ani10Utilizari din deschideri de credite permanente11Tragerile din linia de credit


14/28

14

2.2.2.4. Creditul de scont

Scontul reprezinta operatiunea prin care, in schimbul unui efect de comert (cambiesau bilet la ordin), banca pune la dispozitia posesorului creantei valoarea efectului, mai putinagio(dobanda si comisioanele eferente), inainte de scadenta efectului respectiv.

Cambia este titlul de credit care pune in legatura trei persoane : tragatorul -persoana (fizica sau juridica) care emite cambia, trasul persoana indicata sau obligata detragator sa plateasca cambia, beneficiarul persoana in favoarea careia se emite cambia.

Biletul la ordin reprezinta titlul de credit care pune in legatura doua persoane :tragatorul persoana (fizica sua juridica) care emite biletul la ordin si beneficiarul persoana in favoarea careia a fost emis biletul la ordin12.

Cambia si biletul la ordin, ca titluri de credit, cuprind ca elemente definitorii obligatiatrasului de a plati beneficiarului o anumita suma de bani la o data stabilita (scadenta).

Scontarea este o operatiune negociabila, iar atunci cand exista cele mai mici dubiiasupra certitudinii incasarii sumei la scadenta, banca are dreptul si obligatia de a nu acceptaoperatiunea de scontare.

2.2.2.5. Creditul pe documente de plata in curs de incasare

Acest tip de credit este destinat acoperirii lipsei temporare a disponibilitatilor dincontul curent si au drept garantie documente de plata in curs de incasare (cecuri, ordine deplata, bilete la ordin).

Creditele pe cecuri remise spre incasare se acorda in urma dovezii remiteriicecurilor la plata prin circuit bancar sau a depunerii cecurilor spre incasare de catrebeneficiari direct la bancile platitorilor. Nu se admite acordarea de astfel de credite agentiloreconomici care au fost inregistrati in Fisierul National al Persoanelor cu Risc , din cadrulCIP.

2.2.2.6. Factoringul

Factoringul este un contract incheiat intre o parte numita aderent , furnizoare demarfuri sau prestatoare de servicii, si o societate bancara sau institutie financiaraspecializata, denumita factor , prin care aceasta din urma asigura finantarea, urmarireacreantelor, protectia riscurilor de credit, iar aderentul cedeaza factorului, cu titlu de vanzaresau de gaj, creantele nascute din vanzarea de bunuri sau prestarea de servicii pentru terti.

Factoringul este o relatie contractuala intre un vanzatorsi un factorprin care : Vanzatorul cesioneaza factorului toate creantele rezultate din contracte de

vanzare / prestari servicii pe care acesta le are cu diversi parteneri si notificadebitorii privind aceasta cesiune.

Factorul presteaza cel putin doau din urmatoarele servicii :o fnantare pe baza facturiloro administrarea creanteloro colectarea creantelor la scadentao protectie impotriva riscului de neplata.

Factoringul se adreseaza in special companiilor interesate in cresterea productiei si acifrei de afaceri, care apeleaza la institutii specializate (factor) pentru urmarirea incasarii

creantelor, colectarii acestora si protectia impotriva risuclui de neplata.Astfel, in timp ce creditul poate oferi numai finantare, factoringul presupune unansamblu de servicii : finantare, urmarire, colecatre, protectie importiva riscului.

In cazul creditelor, accentul analizei se pune pe bonitatea solicitantului, in timp cefactoringul presupune, in primul rand, analiza bonitatii partenerilor solicitantului (aderent).

12In cazul biletului la ordin, tragtorul si trasul sunt una si aceeasi persoana.


15/28

15

2.2.2.7. Creditul pentru facilitati de cont

Creditele pentru facilitati de cont sunt credite pe perioade scurte si foarte scurte detimp, pana la 30 de zile, acordate agentilor economici care din anumite cauze justificateeconomic nu pot face fata platilor temporar.

Se acorda clientilor din categoria corporate, pentru acoperirea decalajului intervenit influxul de lichiditati (cash-flow) ca urmare a aparitiei unor situatii neprevazute fata deplanificarea fluxurilor financiare si este destinat creditarii de ansamblu a activitatii curente de

aprovizionare, productie, desfacere, prestari servicii.

2.2.2.8. Creditul pe descoperit de cont (overdraft)

Creditul pe descoperit de cont (overdraft) se poate acorda agentilor economicisolicitanti pe perioade de timp foarte scurte, pentru acoperirea unor obligatii stringenteprivind aprovizionari cu materii prime, materiale, combustibili, energie, impozite, taxe curente,alte obligatii curente.

De asemenea, aceste credite se pot acorda in scopul prevenirii inregistrarii deinterdictii bancare de catre clientii bancii, ca urmare a lipsei temporare de disponibilitati incont (totale sau partiale) la data decontarii unor instrumente de plata de debit emise deacestia (cecuri, cambii, bilete la ordin).

Dobanda perceputa de banca pentru acest tip de credit este mai mare decat dobandade baza practicata la creditele pe termen scurt.

2.2.2.9. Scrisori de garantie bancara

Scrisoarea de garantie bancara reprezinta un inscris prin care o banca denumitagaranta se angajeaza in mod irevocabil ca, in cazul in care o anumita persoana fizica saujuridica (debitorul principal) nu va plati la termen o suma indicata expres in documentulrespectiv, sa plateasca suma neachitata in favoarea beneficiarului. Prin aceasta nu segaranteaza fapte ci se preia obligatia de plata pentru situatia in care cel garantat nu si-aindeplinit obligatia contractuala.

Scrisorile de garantie bancara se pot clasifica dupa mai multe criterii:Dupa angajamentul bancii garante,scrisorile de garantie bancara pot fi:

scrisori simple de garantie bancara (care presupun ca banca garanta poatesolicita beneficiarului sa urmareasca pe debitorul principal si numai dacaacesta nu poate sa achite suma, sa efectueze plata)

scrisori solidare de garantie bancara (corespunzator carora beneficiarul poatecere executarea platii de catre banca, fara ca in prealabil sa urmareasca pedebitorul principal garantat si fara ca banca garanta sa poata obiecta).

Dupa obiectivul garantata, scrisorile de garantie bancara por acoperi urmatoarelesituatii:

se garanteaza ca, pana la o data stabilita, un platitor (importator) va deschideun acreditiv documentar in favoarea unui furnizor (exportator)

o banca se angajeaza sa plateasca documentele primite prin incassodocumentar

o banca garanteaza executarea de catre furnizor a unui contract in bune

conditiuni se garanteaza cumparatorului strain restituirea avansului acordat furnizorului,

daca acesta nu livreaza marfurile din culpa lui, scrisoare de garantie bancarautilizata mai ales in cazul acreditivului documentar cu clauza rosie13

13Acreditivul cu clauza rosie poarta aceasta denumire datorita faptului ca in continutul sau cuprinde o clauza , deregula scrisa cu cerneala rosie, al carei continut autorizeaza banca platitoare sau avizatoare sa efectueze catreexportator o plata in avans (fie o cota procentuala din acreditiv, fie intreaga valoare a acestuia). Prin utilizareaacreditivelor cu clauza rosie se realizeaza finantarea exporturilor, permitand exportatorului sa-si procure materiiprime, materiale sau sa efectueze alte plati in legatura cu viitorul export .


16/28

16

se garanteaza ca intreprinderea va iesi castigatoare la o licitatie si va incheiacontractul.

Credite pe termen lung :

2.2.2.10. Creditul pentru investitii (echipament)Creditele pentru echipament (investitii) se acorda in completarea surselor proprii, a

surselor din bugetul de stat si/sau bugetele locale si din fondurile speciale, necesareacoperirii cheltuielilor prevazute in proiectele de investitii aprobate, pentru :

realizarea de noi capacitati de productie, precum si dezvoltarea celorexistente

modernizarea si/sau retehnologizarea capacitatilor de productie, a utilajelor,masinilor, instalatiilor, cladirilor si constructiilor existente

realizarea de investitii prin :o cumpararea de masini, utilaje, mijloace de transporto asigurarea utilitatilor necesare functionarii obiectivelor si capacitatilor

noi sau existenteo cumpararea de caldiri, constructii, unitati de productieo cumpararea de materiale, piese de schimbo

achizitii de licente, brevete, softuri informaticeo procurarea de animale de productieo plantatii viticole, pomicole, alte speciio alte investitii.

2.2.2.11. Creditul pentru cumpararea de actiuni si active

Cumpararea de actiuni se incadreaza in sfera investitiilor financiare in valorimobiliare, ordinare sau preferentiale, emise de societatile comerciale la care statul sau oautoritate a administratiei publice locale este actionar, indifrent de numarul actiunilor pe carele detine, de societatile si companiile nationale si celelate entitati rezultate din reorganizarearegiilor autonome de interes national.

Un specific distinct il prezinta creditele pentru cumpararea de active14 puse in

vanzare de regiile autonome, societatile comerciale, companiile si societatile nationale lacare statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar.

2.2.2.12. Creditul promotor

Creditele promotori se acorda de banca persoanelor juridice specializate si autorizatein constructia si vanzarea de locuinte, ce poarta denumirea de promotori imobiliari in scopulfacilitarii construirii de locuinte.

Promovarea imobiliara consta in cumpararea sau cesionarea de suprafete de teren sia construi imobile de locuinte, din initiativa promotorului sau la comanda beneficiarului.Promotorii imobiliari de constructii de locuinte sunt agentii economici specializati avand caobiect de activtate constructia de locuinte si vanzarea acestora direct catre persoane fizice.

2.2.2.13. Creditul ipotecar

Creditele ipotecare se pot acorda clientilor bancii persoane juridice care au ca obiectde activitate construirea, reabilitarea, consolidarea sau extinderea imobilelor cu destinatielocativa, industriala sau comerciala.

14Active bunuri din patrimoniul unei societati comerciale sau regii autonome, care pot fi separate si organizatesa functioneze independent de restul activitatii societatii, cum ar fi unitati de productie, de comert sau prestariservicii, ateliere, ferme, spatii comerciale, spatii de cazare sau de alimentatie publica, spatii pentru birouri.


17/28

17

2.2.2.14. Creditul pentru activitatea de leasing

Leasingul este forma speciala de inchiriere a bunurilor imobile sau mobile de catresocietati financiare specializate catre agentii economici care, in general, nu dispun desuficiente fonduri proprii sau imprumutate pentru a achizitiona astfel de bunuri cu plataintegrala, sau nu doresc sa achizitioneze aceste bunuri intrucat le sunt necesare numaipentru perioade scurte de timp.

Leasingul reprezinta o conventie prin care locatorul / finantatorul (in calitate de

proprietar) transmite locatarului / utilizatorului (persoana care ia cu chirie), pentru o perioadadeterminata, dreptul de posesie sau de folosinta a unui bun mobiliar, imobiliar sau activnecorporal destinat desfasurarii activitatii de exploatare a locatarului / utilizatorului, contraunei chirii (rata de leasing), cu optiunea de cumparare la scadenta, la un pret covenit princontractul initial intre parti.

Locator poate fi o societate de leasing iar utilizator orice persoana fizica sau juridica.Activele care fac obiectul operatiunilor de leasing sunt de obicei urmatooarele:

mijloace de transport, utilaje, automobile, computere, echipamente medicale, echipamenteindustriale, echipamente energetice, instalatii si utilaje de extractie, hale..

La sfarsitul perioadei de leasing, locatorul / finantatorul se obliga sa respecte dreptulde optiune al utilizatorului de a decide asupra urmatoarelor variante :

de a cumpara bunul de a prelungi contractul de leasing de a inceta raporturile contractuale.Dupa natura contractului se disting doua forme de leasing : leasingul financiar si

leasingul operational.Leasing financiar. O operatie de leasing poate fi clasificata drept financiara daca:

riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra utilizatoruluidin momentul ncheierii contractului de leasing

partile au prevazut expres ca la expirarea contractului de leasing se transferautilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului

utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului, iar pretul de cumparare vareprezenta cel mult 50% din valoarea de intrare (piata) pe care acesta o are ladata la care optiunea poate fi exprimata

perioada de folosire a bunului in sistem de leasing acopera cel putin 75% din

durata normata de utilizare a bunului, chiar daca n final dreptul de proprietatenu este transferat.In general o operatie de leasing financiar este indreptata catre achizitia bunului

finantat. Valoarea de achizitie scazuta a bunului la data finalizarii contractului, face foarteprobabila exercitarea optiunii de cumparare si transferarea dreptului de proprietate.

Leasing operational. Spre deosebire de leasing-ul financiar, leasing-ul operationalpresupune folosirea bunului finantat pe o perioada limitata de timp, fara asumarea unorriscuri si beneficii aferente proprietarului, in general, pentru rezolvarea punctuala a unoractivitati specifice.

Astfel, utilizatorul este practic decis, inca de la semnarea contractului, asuprareturnarii bunului finantat la finele perioadei de leasing, urmind ca locatorul sa preia riscul derealizare a valorii ramase neamortizate la finele contractului.

2.2.2.15. Creditul de forfetare

Forfetarea este operatiunea prin care un vanzator sau prestator de servicii isi vindecreantele in valuta rezultate dintr-un contract de vanzare-cumparare pe care le are fata de uncumparator sau beneficiar, unei societati bancare sau institutii financiare specializate, contraunui cost de forfetare, inainte de ajungerea acestora la scadenta.

Operatiunea este negociabila si se deruleaza intre banca si clientul sau(exportatorul), creanta fiind cumparata cu renuntarea la dreptul de recurs asupra vanzatoruluicreantei, cu exceptia cazurilor de frauda.

Forfetarea permite exportatorului recuperarea sumelor inainte de scadenta sautransformarea unei vanzari pe credit intr-o vanzare la vedere, cu plata taxelor respective.


18/28

18

In functie de structura valutara, creditele se grupeaza in :

credite acordate in lei credite acordate in valuta.

3. Institutii care intervin in relatia cu banca, in procesul de creditare :

Urmatoarele institutii din sistemul bancar romanesc intervin in relatiile interbancare, inprocesul de creditare:

o Banca Nationala a Romanieio Centrala Riscurilor Bancareo Biroul de credito Centrala Incidentelor de Platio Fondurile de garantare a crediteloro Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliareo Societatile de Asigurareo Oficiul Registrul Comertuluio Asociatia Romana a Bancilor

o Institutul Bancar Romano ECAI (External Credit Assessment Institutions) Basel II

3.1. Banca Nationala a Romaniei

3.1.1. Statutul si functiile BNR

Banca Nationala a Romaniei (BNR) este banca centrala a Romaniei, avandpersonalitate juridica.

Obiectivul fundamental al BNR este asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor.Principalele functiiale BNR sunt:

elaborarea si aplicarea politicii monetare si a politicii de curs de schimb autorizarea, reglementarea si supravegherea prudentiala a institutiilor de

credit, promovarea si monitorizarea bunei functionari a sistemelor de platipentru asigurarea stabilitatii financiare

emiterea bancnotelor si a monedelor ca mijloace legale de plata pe teritoriulRomaniei

stabilirea regimului valutar si supravegherea respectarii acestuia administrarea rezervelor internationale ale Romaniei.

In cadrul politicii monetare pe care o promoveaza, BNR utilizeaza proceduri siinstrumente specifice pentru operatiuni de piata monetara si de creditare a institutiilor decredit, precum si mecanismul rezervelor minime obligatorii.

BNR poate efectua pe piata secundara15 operatiuni reversibile, cumparari/vanzaridirecte sau poate lua in gaj, pentru acordarea de credite colateralizate, creante asupra sautitluri ale statului, autoritatilor publice centrale si locale, regiilor autonome, societatilornationale, companiilor nationale si altor societati cu capital majoritar de stat, institutiilor decredit sau altor persoane juridice, poate efectua swap-uri valutare16, emite certificate dedepozit17 si atrage depozite de la institutii de credit, in conditiile pe care le consideranecesare pentru a realiza obiectivele politicii monetare.

15Piata secundara are rolul de concentrare a cererii si ofertei de titluri derivate.16swapvalutar doua tranzactii simultane, incheiate cu aceeasi contrapartida, prin care BNR:

cumpara la vedere valuta convertibila contra lei, in scopul injectarii de lichiditate si vinde la o dataulterioara aceeasi suma in valuta convertibila contra lei, sau

vinde la vedere valuta convertibila contra lei, in scopul absorbtiei de lichiditate si cumpara la o dataulterioara aceeasi suma n valuta convertibila contra lei.

17Un certificat de depozit este un inscris, un titlu de credit pe termen, emis de banca, care atesta depunerea uneisume de bani pe baza caruia, la scadenta, se poate incasa atat suma depusa cat si dobanda aferenta.


19/28

19

In cadrul politicii sale monetare si de curs de schimb, Banca Nationala a Romanieipoate acorda institutiilor de credit credite pe termene ce nu pot depasi 90 de zile, garantatecu, dar fara a se limita la:

titluri de stat provenite din emisiuni publice, prin remiterea lor in portofoliulBancii Nationale a Romaniei, sau

depozite constituite la Banca Nationala a Romaniei sau la alte persoanejuridice agreate de Banca Nationala a Romaniei.

BNR stabileste conditiile si costurile de creditare, deschide si opereaza conturi ale

institutiilor de credit, ale Trezoreriei Statului, ale caselor de compensare si ale altor entitati,rezidente si nerezidente, stabilite prin reglementari ale Bancii Nationale a Romaniei.

Situatiile financiare ale BNR sunt intocmite conform principiilor si regulilor contabileprevazute de standardele internationale de contabilitate, aplicabile bancilor centrale,recunoscute de Banca Centrala Europeana.

Banca Nationala a Romaniei este autorizata sa colecteze date si informatii statisticeprimare care sunt necesare pentru aducerea la indeplinire a atributiilor sale legale, asigurandmasuri de protectie a datelor care se refera la subiecti individuali - persoane juridice saufizice - date obtinute direct sau indirect, din surse administrative sau din alte surse.

3.1.2. Instrumente ale politicii de credit promovata de BNR

Politica de credit realizata de BNR cu ajutorul unor instrumente si tehnici specifice,urmareste sa asigure prin promovarea functiilor creditului, echilibrul economic general alsocietatii. Politica de credit se realizeaza printr-o serie de instrumente specifice :

manevrarea dobanzii de referinta operatiunile pe piata libera (open-market) politica rezervelor obligatorii.

Aplicarea adecvata a acestor intrumente, in functie de conjunctura si evolutiaeconomiei, va permite creditului exercitarea rolului sau de factor mobilizator, dar si de reglarea vietii economice.

Manevrarea dobanzii de referinta

Rata lunara a dobanzii de referinta se calculeaza ca medie aritmetica, ponderata cu

volumul tranzactiilor, a ratelor dobanzii la depozitele atrase de BNR si la operatiunile reverserepo18 din luna anterioara celei pentru care se face anuntul. Spre deosebire de situatiavalabila in cazul altor banci centrale, dobanda de referinta anuntata de BNR are doar valoarede "dobanda legala", in timp ce rolul de adevarata dobanda de referinta pentru piatafinanciara revine dobanzii de politica monetara.

Actiunea dobanzii de referinta influenteaza piata capitalurilor, sfera creditului si ritmuldesfasurarii vietii economice in ansamblul ei. Astfel, scaderea dobanzii de referintadetermina scaderea generala a dobanzilor, sporeste eficienta utilizarii creditelor pentruintreprinzatori si ii orienteaza in sensul dezvoltarii activitatii lor pe baza angrenarii decapitaluri suplimentare. Cresterea dobanzii de referinta, avand ca efect sporirea generala adobanzilor, are ca efect inrautatirea conditiilor generale de obtinere de credit si duce lascaderea profiturilor pentru cei ce utilizeaza capitaluri suplimentare.

Operatiunile open-market

Politica open-market consta in interventia bancii centrala pe piata monetara pentru acreste sau a diminua lichiditatile agentilor ce opereaza pe aceasta piata, deci posibilitatilor lorde acordare a creditului. Creantele ce fac obiectul tranzactiilor pe aceasta piata sunt diferite :efect de comert, bonuri de tezaur, efecte de mobilizare a creditelor ipotecare si de consum.

18Cumparari / vanzari reversibile repo tranzactii reversibile in cadrul carora, in scopul injectarii / absorbtiei delichiditate, BNR cumpara / vinde bancilor active eligibile pentru tranzactionare, cu angajamentul acestora / banciinationale de a rascumpara respectivele active la o data ulterioara si la un pret stabilit la data tranzactiei.


20/28

20

Desfasurarea operatiunilor cu aceste titluri de imprumut intre banci are ca efectredistribuirea acestora intre ele.Interventia bancii centrale conduce la o redistribuire, diferiteprin efectele sale, intre banca de emisiune si celelate banci. Cumpararea titlurilorde catrebanca centrala duce la cresterea creantelor bancii centrale fata de celalate bancisi creeaza oeliberare egala a plasamentelor bancii, ceea ce poate conduce la sporirea crediteloracordate economiei. Vanzarea titlurilor de catre banca centrala implic retragerea dincirculatie a banilor (sau cresterea datoriilor celorlalte bancii fata de banca de emisiune) sidetermina restrangerea posibilitatilor bancilor de a acorda credite, prin faptul ca au crescut

plasamentele in hartii de valoare.

Sistemul rezervelor minime obligatorii19

Acest sistem indeplineste o functie importanta in cadrul economiei contemporane cainstrument al politicii monetare si de credit.

Sistemul RMO determina un anumit raport intre volumul depozitelor si volumulcreditelor ce se pot acorda in baza acestor resurse de creditare. Modificarea cuantumuluiRMO are ca efect modificarea raportului. Astfel, cresterea RMOconduce la restrangereaposibilitatilor de acordare de credit de catre banci, in timp ce reducerea RMOare ca efectcresterea posibilitatilor de creditare.

3.1.3. Contactul direct intre banci si BNR in activitatea de creditare

Normele metodologice de lucru ale bancilor comerciale sunt bazate pereglementarile20BNR in vigoare si actualizate permanent in functie de schimbarile intervenitein legislatie. Normele interne sunt transmise bancii centrale pentru aprobare sau pentruavizare, numai ulterior ele putand fi aplicate intern.

In functie de procesele de aliniere la reglementarile internationale privind sistemulbancar, BNR elaboreaza proiecte de schimbare a normelor in vigoare, transmise bancilorcomerciale pentru discutii si dezvoltarea de propuneri. Ca exemplu de astfel de discutii suntgrupurile de lucru constituite in cadrul intalnirilor de la Asociatia Romana a Bancilor,concluziile acestora luand forma unor adrese oficiale inaintate catre BNR. Se poarta asadaro corespondenta oficiala, cu rezultate in rezolvarea unor probleme semnalate de banci inactivitatea curenta de creditare sau emiterea de opinii privind propunerile bancii natrionale.

In conformitate cu calendarul de raportari, fiecare banca comerciala transmite BNR oserie de situatii periodice, date care sunt centralizate ulterior si publicate regulat de catreBNR sub forma Buletinelor lunare sau altor raportari statistice. Dintre aceste raportarimentionam : situatia clasificarii creditelor si necesarul de provizioane specifice de risc decredite, creditele acordate persoanelor fizice, creditele cu scadenta finala in luna anterioara,dobanzile medii la activele si pasive bancii, precum si dobanzile medii la creditele acordate /depozitelor nou constituite in luna anterioara, situatia expunerilor mari, solvabilitatea bancii,lichiditatea bancii.

3.2. Centrala Riscurilor Bancare

Centrala Riscurilor Bancare (CRB) reprezinto structurspecializatn colectarea,stocarea si centralizarea informaiilor privind expunerea fiecrei instituii de credit dinsistemul bancar romnesc fa de acei debitori care au beneficiat de credite si/sauangajamente al cror nivel cumulat depete suma limitde raportare21sau restantele maimari de 30 zile, indiferent de suma, inregistrate de ctre persoanele fizice, precum si ainformaiilor referitoare la fraudele cu carduri produse de ctre posesori.

Baza de date a Centralei Riscurilor Bancare este organizatn patru registre:

19Rezervele minime obligatorii - disponibilitati banesti ale bancilor, in lei si n valuta, pastrate n conturi deschisela Banca Nationala Romaniei.20Norme, regulamente, circulare etc.2120.000 RON


21/28

21

Registrul central al creditelor (RCC)conine informaii de risc bancar raportate deinstituiile de credit i este actualizat lunar

Registrul creditelor restante (RCR) conine informaii de risc bancar referitoare laabaterile de la graficele de rambursare din cel mult ultimii sapte ani i este alimentatlunar de Registrul central al creditelor

Registrul grupurilor de debitori (RGD) conine informaii despre grupurile depersoane fizice si/sau juridice care reprezintun singur debitor si este alimentat lunarde Registrul central al creditelor

Registrul fraudelor cu carduri (RFC) conine informaii despre fraudele cu carduriproduse de ctre posesori raportate de instituiile de credit si este actualizat on-line.

Figura 2.

Utilizatoriiinformaiilor existente n baza de date a Centralei Riscurilor Bancare suntpersoanele declarante i Banca Naionala Romniei. Persoanele declarante sunt instituiilede credit si societile de credit ipotecar.

Schimbul de informaii de risc bancar se realizeaz electronic prin Reeaua deComunicaii Interbancar.

Raportrileefectuate de persoanele declarante conin urmtoarele informaii: datele de identificare a debitorilor fade care instituia nregistreazo expunere mai

mare sau egalcu limita de raportare informaii privind fiecare din creditele i angajamentele de care debitorul beneficiaz:

tipul creditului, termenul de acordare, tipul garaniei, serviciul datoriei, data acordriii data scadenei, suma acordat, suma datoratutilizata si suma datorata neutilizatla momentul raportrii, suma restant

informaii privind persoanele fizice care nu ndeplinesc condiia de limita de raportaresi nregistreazrestante mai mari de 30 zile

informaii privind grupurile de persoane fizice si/sau juridice care reprezintun singurdebitor: denumire grup, cod grup, componenta grup

informaii privind fraudele cu carduri produse de posesori: date identificare posesorcard, tip card, valuta, data constatrii fraudei, suma fraudata.


22/28

22

Difuzarea informaiilorde Centrala Riscurilor Bancare ctre persoanele declarante seface n doumoduri:

rapoarte lunare care cuprind informaii privind toi debitorii pe care persoanadeclaranta i-a raportat n luna respectiv, cu toate informaiile disponibile laCentrala Riscurilor Bancare referitoare la creditele i angajamentele de caredebitorul a beneficiat de la toate instituiile de credit, fra se preciza identitateainstituiilor creditoare (situaia riscului global);

ca rspuns la interogrile (cereri de consultare) on-line n care persoaneledeclarante pot solicita dou tipuri de informaii: situaia riscului global i situaiacreditelor restante (pe o perioadde 7 ani).

Pentru debitorii raportai de persoanele declarante, informaiile sunt furnizatenecondiionat, n timp ce, pentru clienii - debitori poteniali, accesul persoanelor declaranteeste condiionat de obinerea prealabila acordului clientului respectiv.

3.3. Biroul de Credit

Infiinat la iniiativa sectorului bancar romnesc22, Biroul de Credit i propune ssprijine participanii la sistem prin furnizarea de informaii reale, actualizate i consistentereferitoare la persoane fizice care au contractat credite de la bnci sau societi financiare,

au achiziionat un produs n sistem leasing, au fost asigurate mpotriva riscului de neplatdeo societate de asigurri sau sunt abonate la servicii de telefonie fixsau mobil.Biroul de Credit reprezinto surssiguri eficientde informaii pentru participani.

Aceste informaii se adaugcelor pe care participanii le dein din surse proprii sau alte surseexterne pentru a decide dac intr sau nu ntr-o relaie de natur financiar cu persoanarespectiv.

Biroul de Credit este operaional din data de 16 august 2004 i, n prezent,gestioneazdate negative i pozitive provenite din surse bancare i non-bancare.

Obiectul de activitate al Biroului de Credit se axeazpe: Colectare/prelucrare date privind portofoliul de clieni persoane fizice ai

participanilor Informaii/analize oferite participanilor n scopul:

o identificrii i cuantificrii riscului de credit

o creterii calitii crediteloro diminurii riscului de fraudi protejrii creditorilor

Stabilirea criteriilor uniforme de apreciere a clientelei (scoring) Consultanfinanciar-bancar.

Principiile care stau la baza activitii Biroului de Credit sunt: Principiul reciprocitii - participanii care vor furniza informaii de risc i alte

date aferente vor avea acces doar la acea categorie de informa ii din baza dedate

Principiul confidenialitii Principiul imparialitii i corectitudinii Principiul eficienei n funcionare.

Sistemul Biroului de Credit se dezvoltn 3 faze : Faza I. In faza I, care a fost pus n funciune la data de 16 august 2004,

participanii transmit zilnic Biroului de Credit, n format electronic, informa iireferitoare la:

o debitori cu restane la platmai mari de 30 de zileo frauduleni - persoane care au savrit o infraciune n relaie cu

banca, pentru care s-a emis o hotrre judectoreascdefinitivo declaraii cu inadvertene - date neconforme cu realitatea furnizate de

persoane fizice la momentul solicitrii creditului.

22Are ca ationari 27 de banci.


23/28

23

Faza II. In cadrul Fazei a II-a de dezvoltare a sistemului, aa numita fazpozitiv, operaionaldin data de 11 iulie 2005, sunt prelucrate informaiilereferitoare la toate produsele de tip credit, similare sau de asigurare acordatepersoanelor fizice, informaii provenite de la instituii bancare i non-bancare(societi financiare, de asigurri, de leasing, de telefonie fix i mobil),participante n Sistemul Biroului de Credit, precum i informaii desprefrauduleni i declaraii cu inadvertene.Biroul de Credit, prin intermediul serviciului CRED-IT, pune aceste informaii la

dispoziia participanilor on-line, atunci cand acetia le solicit n vedereaacordrii unui credit sau a monitorizrii creditelor acordate. Informaia estefurnizat, n termen de cateva secunde, sub forma Raportului de Credit.De asemenea, Biroul de Credit pune la dispoziia persoanelor solicitante,gratuit o datpe an, situaia nscrierii n bazele de date ale Biroului de Credit,informaie care conine inclusiv numele participantului/participanilor la careacestea nregistreaz, eventual, restane.

Faza III. Este dedicata dezvoltrii scoringului, un produs care va oferi oimagine sintetici nuanat n acelai timp a comportamentului debitorului,usurnd astfel decizia de creditare.

3.4. Centrala Incidentelor de Plati

Centrala Incidentelor de Pli (CIP) este un centru de intermediere caregestioneaz informaia specific incidentelor de pli att din punct de vedere bancar(tragerea n descoperit de cont) ct i din punct de vedere social (pierdere / furt / distrugere).

Transmiterea informaiei la CIP se face pe cale electronic, prin utilizarea Reelei deComunicaii Interbancarece leagcentrala BNR cu centralele tuturor bncilor.

Baza de date a CIP este organizatn doufiiere: Fiierul naional de incidente de pli(FNIP)care are trei componente:

o Fiierul naional de cecuri (FNC)o Fiierul naional de cambii (FNCb)o Fiierul naional de bilete la ordin (FNBO)

Fiierul naional al persoanelor cu risc(FNPR), alimentat automat din FNIP.

Fiierul naional al persoanelor cu risccolecteaz informaiile privind incidentelede pli majore (instrumente de plat trase n descoperit de cont, cecuri emise frautorizarea trasului, cecuri emise cu datfalssau crora le lipsete o meniune obligatorie,cecuri circulare sau de cltorie emise "la purttor", cecuri emise de ctre un trgtor aflat ninterdicie bancar, cambii scontate fr a exista creana cedat n momentul cesiuniiacesteia) nregistrate pe numele unei persoane fizice/juridice. Aceste incidente nu pot fiterse din aceast baz de date, dect n cazul n care se anuleaz, de ctre aceeaipersoandeclarantcare le-a transmis anterior la CIP, din proprie iniiativsau ca urmare ahotrrii unei instane judectoreti.

Interdicia bancar este regimul impus de ctre banc unui titular de cont deinterzicere a emiterii de cecuri pe o perioadde 1 an ncepnd cu data nregistrrii la CIP aunui incident de plat major i asigurprevenirea producerii unor noi incidente de pli isancionarea titularilor de cont care le genereazn sistemul bancar.

n baza informaiilor recepionate de CIP de la persoanele declarante, aceasta areobligaia:

transmiterii unei Declaraii privind interdicia bancar de a emite cecurituturor centralelor bncilor, care au obligaia sdistribuie aceastinformaie npropriul sistem intrabancar

transmiterii unei Declaraii de pierdere/furt/distrugere/anulare ainstrumentelor ctre centrala bncii pltitoare, pentru a preveni decontareaunui astfel de cec, cambie sau bilet la ordin, n eventualitatea prezentriiacestuia la platde ctre o persoande rea credin.

Valorificarea informaiilor nregistrate n FNIP i n FNPR se va face astfel:


24/28

24

de ctre bnci i Banca Naionala Romniei, n mod obligatoriu, la eliberarea deformulare de cecuri titularilor de cont

de ctre CIP, din proprie iniiativ n scopul aprrii interesului public, printransmiterea ctre Parchetul General de pe lng Curtea Suprem de Justiie iMinisterul de Interne cu unitile lor teritoriale de informaii din evidenele proprii sauprin publicarea acestor informaii n Mass-media

de ctre instanele judectoreti, alte instituii ale statului cu atribuii de supravegherei control, Mass-media

de ctre persoanele fizice sau juridice, prin intermediul bncilor de ctre instituii din strintate similare CIP, pe baza datelor privind incidentele de

pli pe care CIP le furnizeazdin proprie iniiativsau la cererea acestora.Informaiile nscrise n FNPR pe numele unei persoane fizice sau juridice, alturi de

analizele specifice efectuate de bnci, pot contribui la fundamentarea deciziei de acordare aunui credit sau de deschidere de cont curent pentru un nou client.

3.5. Fondurile de garantare a creditelor

3.5.1. Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderi Mici siMijlocii

Fondul Naional de Garantare a Creditelor pentru ntreprinderile Mici i Mijlocii(FNGCIMM) a fost nfiinat n decembrie 2001, n baza Legii 133/1999 privind stimulareantreprinztorilor privai pentru dezvoltarea ntreprinderilor mici i mijlocii.

FNGCIMM contribuie la finantarea infiintrii i dezvoltrii societilor comercialevenind n completarea finanrilor de care au nevoie. El garanteaza creditele acordate debncile comerciale n limita a maxim 75% i poate susine ideile de afaceri i prin finanridirecte.

Obiectivelestrategice au n vedere: Imbunatatirea accesului la finanare al ntreprinderilor mici i mijlocii care au

proiecte de afaceri viabile, dar care nu dein suficiente garanii materiale sauresurse financiare

Cresterea volumului de investiii realizate de ntreprinderile mici i mijlocii Susinerea politicii economice i sociale a Guvernului, a politicii acestuia n

domeniul ntreprinderilor mici i mijlocii.Prin activitateasa, aceasta institutie contribuie la lansarea activitii ntreprinderilor

nou-infiinate, la alinierea la cerinele Uniunii Europene, la dezvoltarea i cretereacompetitivitii ntreprinderilor existente, la sporirea valorii adugate realizate de sectorulIMM i la crearea de noi locuri de muncn acest sector.

FNGCIMM sprijina ntreprinztorii din toat tara s i mplineasc avantajulcompetitiv i excelena n afaceri, prin acordarea de garanii financiare, n completareapropriilor garaniilor materiale, necesare obinerii unui credit sau a altor instrumentefinanciare de la bncile comerciale i prin acordarea de finanri directe.

Garaniile oferite de FNGCIMM SA reprezint cele mai lichide garanii pe careinstituiile finanatoare le pot obine.

Fondul colaboreaza cu instituiile financiare n baza unor convenii de lucru, n caresunt prevzute obligaiile prilor semnatare, valoarea i modul de platal comisionului degarantare, calculul i modalitatea de plata garaniei acordate.

Garania Fondului se emite la solicitarea instituiilor financiare pentru finanriaprobate, pe baza analizei proprii a Fondului a documentelor prezentate de ctre banc,care atest eligibilitatea beneficiarului i posibilitatea acestuia de a-i achita obligaiile deplat.

Nivelul garaniilor maxime oferite de Fond per beneficiar este corelat cu ncadrarean limitele de expunere, cu tipul beneficiarilor ce formeazpiaa inti reprezinto ofertaavantajoas raportatla procentul maxim de acoperire a creditului prevzut n Conveniile


25/28

25

de colaborare n baza crora se solicit acordarea garantiei. Pentru garaniile acordateFondul percepe un comision de garantare, a crui valoare se calculeazprin aplicarea unuiprocent la volumul garaniei acordate pentru creditele pe termen scurt, respectiv la soldulanual al garaniei acordate pentru creditele pe termen mediu si lung.

Pentru garaniile pe termen mediu i lung comisionul de garantare se ncaseazanual, ceea ce constituie un avantaj pentru beneficiar. Pentru garaniile pe termen scurtcomisionul de garantare se ncaseazntr-o singurtranla momentul acordrii garaniei.Comisionul de garantare se calculeazn funcie de Convenia de colaborare n baza creia

finanatorul solicitacordarea garaniei.

3.5.2. Fondul de Garantare a Creditului Rural

Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR) ofer un instrument financiar carepermite accesul investitorilor la credite i alte instrumente de finanare, prin acordarea degaranii financiare.

Fondul de Garantare a Creditului Rural SA este o societate comerciala infiintata inanul 1994 cu sprijinul logistic si financiar al Uniunii Europene, cu scopul de a facilitafinantarea sectorului privat din agricultura si industria alimentara.

FGCR are ca obiect de activitate exclusiv garantarea creditelor i a altor instrumentede finanare, care pot fi obinute de persoane fizice i juridice - productori agricoli iprocesatori de produse agroalimentare, pentru realizarea produciei agricole, stocarea iprocesarea produselor agricole i realizarea obiectivelor de investiii n aceste domenii.

FGCR poate garanta mprumuturile acordate de bnci primriilor comunale (consiliilorlocale) pentru dezvoltarea infrastructurii, precum i garantarea creditelor i a altorinstrumente financiare pe care instituiile de credit le acordpentru asigurarea cofinanriiproiectelor realizate n cadrul Programului SAPARD

Obiectivele FGCR sunt : sstimuleze absorbia fondurilor SAPARD alocate Romniei s faciliteze accesul la finanare, investitorilor privai din agricultur,

procesatorilor de produse agricole i categoriilor de beneficiari ai ProgramuluiSAPARD, prin acordarea de garanii bncilor comerciale la mprumuturileaprobate acestora.

3.6. Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare

Arhiva Electronic de Garanii Reale Mobiliare reprezint o baz de date unic lanivel naional, care asigurnscrierea garaniilor reale mobiliare i a celorlalte acte juridiceprevzute de art.2 din Titlul VI al Legii nr.99/1999 art.2 din Titlul VI al Legii nr.99/1999 privindunele msuri pentru accelerarea reformei economice, precum i accesul liber la informaiilenscrise cu privire la avizele de garanie.

Orice creditor garantat care, n scopul obinerii unui rang de prioritate, dorete sfacpublicexistena unei garanii reale asupra unui bun, trebuie scompleteze un formular deaviz de garanie pe suport de hrtie, ori n format electronic (document TED), i s-l depun,respectiv s-l transmit, unui operator/agent autorizat al Arhivei, cu plata taxei stabilite delege i a tarifului corespunztor stabilit de acel operator.

Rolul Arhivei este de protejare a creditorilor care i-au constituit garanii realemobiliare nscrise la Arhiv. Inscrierea n Arhivconfercreditorului garantat dreptul de a-iputea recupera creana prin executarea bunului adus n garanie de debitor, nainteacreditorilor garantai ale cror drepturi asupra bunului n garanie au un rang de prioritateinferior.

Consultarea Arhivei ofer creditorilor date exacte prin care pot evalua riscul uneitranzacii ce urmeaza fi ncheiatcu un debitor.


26/28

26

3.7. Societatile de asigurare

Dezvoltarea pietei asigurarilor in ultimii ani, ca si nevoia acoperirii riscurilor financiarerezultate din creditele acordate de diversele institutii de credit au determinat aparitia in ofertaasiguratorilor a unui nou produs - asigurarea de credit. Asiguratorii accepta sa acopereriscurile de credite, ca urmare a neincasarii de catre banca a ratelor de credit de la debitoriiaflati in imposibilitate de plata.

Beneficiarii finali ai acestui tip de asigurare sunt institutiile de credit si in mod deosebit

bancile comerciale, bancile de economii (CEC) sau societatile financiare care sunt interesatesa-si asigure capitalul imprumutat. Riscul asigurat se refera exclusiv la pierderile financiarepe care asiguratul le-ar suferi ca urmare a incapacitatii de plata si/sau insolvabilitatii certe sidovedite prin acte ale debitorilor sai, persoane juridice sau fizice.

In cazul creditelor acordate persoanelor fizice de catre banci, se solicita diverse tipuride asigurari, cele mai uzuale fiind asigurarea imobilului (in cazul creditelor ipotecare) siasigurarea de viata a imprumutatului.

Modul de functionare a asigurarii riscului de neplataeste urmatorul : Persoana fizicaimprumutata este beneficiarul politei de asigurare, pe care va fi obligata sa o cesionezebancii imprumutatoare. In cazul producerii evenimentului asigurat (neplata sumelorscadente), asiguratorul va plati bancii suma asigurata, determina conform conditiilorcontractuale. In cazul in care asiguratorul, dupa ce plateste bancii, se indreapta cu o actiunein justitie impotriva imprumutatului, acesta se poate expune la plata unor sume mai maridecat creditul, urmand sa plateasca asiguratorului sume ce acopera capitalul, dobanda sipenalitatile de intarziere, precum si costurile de executare silita, in cele din urma.Pe de alta parte, de la caz la caz, prima de asigurare poate acoperi numai capitalul, situatiein care banca imprumutatoare se va putea indrepta direct impotriva imprumutatului pentrudiferenta (dobanzi, penalitati, costuri de executare). Mai mult, in cazul neplatii creditului,imprumutatul va fi inregistrat ca rau-platnic la Centrala Riscurilor Bancare, cu consecintaimposibilitatii temporare sau permanente a contractarii de credite pe viitor.

3.8. Oficiul Registrul Comertului

Oficiul National al Registrului Comertului este o institutie publica cu personalitate

juridica, finantata integral din venituri proprii organizata in subordinea Ministerului Justitiei.Oficiile registrului comertului teritoriale se organizeaza in subordinea Oficiului National alRegistrului Comertului si functioneaza pe langa fiecare tribunal

Functiile Oficiului National al Registrului Comertului: publicitate legala evidenta a situatiei juridice si financiare a tuturor comerciantilor informare economica si statistica informare comerciala simplificare a procedurilor de inregistrare si autorizare a functionarii firmelor informare si asistenta.

Tinerea registrului central al comertului:

in forma dematerializata cuprinzand bazele RECOM online, cu date la zidespre firme si bazele de istoric mentiuni

in forma de documente cuprinzand incheierea judecatorului delegat, cererilede inregistrare si documentele comerciantilor

o indrumarea metodologica a oficiilor registrului comertului de pe langatribunale, prin elaborarea de norme unitare privind modul de tinere aregistrelor comertului si de efectuare a inregistrarilor

o elaborarea normelor unitare de organizare si functionare interioara aoficiilor registrului comertului de pe langa tribunale


27/28

27

o proiectarea/realizarea, implementarea si intretinerea sistemuluiinformatic unitar al registrului comertului

o informarea statistica

Serviciul "RECOM Online" este destinat utilizatorilor interesati sa acceseze informatiilelegale despre firmele din Romania, existente in registrul comertului central, tinut in sistemcomputerizat. Bancile fac parte din grupul acestor utilizatori, in vederea obtinerii de informatiiactualizate despre clientii proprii. Se pot obtine astfel informatii online despre denumirea si

coordonatele de contact ale firmei, capital social si asociati/actionari si cota de participaredetinuta, administratori, fondul de comert, filiale/sucursale ale firmei, cifra de afaceri, profitbrut.

Gestionarea exclusiv de catre Oficiul National al Registrului Comertului a bazei dedate RECOM, ofera posibilitatea actualizarii continue si permanente a informatiilor furnizateprin serviciul "RECOM online", pe baza inregistrarilor efectuate de cele 42 Oficii aleRegistrului Comertului din tara.

3.9. Asociatia Romana a Bancilor

Asociaia Romn a Bncilor (ARB) este persoan juridic romn, constituit caasociaie profesional cu scop nelucrativ i i desfoar activitatea n conformitate custatutul su i legile romne, ncadrndu-se n prevederile legii privind activitatea bancar.

Asociaia Romna Bncilor are ca obiective: reprezentarea i aprarea intereselor membrilor si promovarea principiilor politicii bancare n domeniile de interes general ale

membrilor promovarea cooperrii dintre bnci, precum i cu instituii naionale,

internaionale i asociaii bancare din alte ri perfecionarea pregtirii profesionale a specialitilor din sistemul bancar, asigurarea relaiilor cu presa.

Asociaia este locul n care specialitii n dom

Curs Creditare Bancara 1

Documents

Transcript of Curs Creditare Bancara 1