Curs Comunicare Didactica_11

7/25/2019 Curs Comunicare Didactica_11

1/75

Lect.univ.dr.Marta Vicol

COMUNICARE DIDACTICA

Anul II, Semestrul I


2/75

Acest material are destinatia e!resa de a constitui un su!ort de curs !entru studentii"acultatii de #si$olo%ie si Stiintele educatiei. Din acest motiv ne&am concentrat e'orturile

!entru sur!rinderea as!ectelor esentiale in a(ordarea domeniului de comunicare didactica.

Ast'el, studentii vor remarca aici as!ecte ce vi)ea)a terminolo%ia s!eci'ica domeniului,

etiolo%ie, 'orme, a!licatii si teme de re'lectie !entru o activitate !ro'esionala ulterioara.Structura cursului res!ecta !ro%rama analitica, elementele tematice cu caracter a!licativ

reali)andu&se in cadrul activitatilor de seminar. In ceea ce !riveste continutul cursului, acestaeste in con'ormitate si se corelea)a cu celelalte disci!line care vi)ea)a comunicarea in scoalasi strate%ia didactica e'icienta.

O(iectivele disci!linei

'amiliari)area cursan*ilor cu lim(a+ul de s!ecialitate al domeniului, !recum i cu metodelete$nicile i instrumentele s!eci'ice comunicarii didactice-

antrenarea studen*ilor n te$nica studiului de ca)- im!licarea cursan*ilor n reali)area unor activit/*i de comunicare didactica s!eci'ice

domeniului- cunoasterea !ro(lematicii teoretice a comunicarii didactice intele%erea !rici!alelor metode si te$nici utili)ate in comunicarea didactica

Com!etente %enerale

Or%ani)area i conducerea %ru!ei de studenti Evaluarea activit/*ii didactice i a di'eritelor situa*ii educative

De)voltarea de com!eten*e critice 0metaco%nitive1 i de inovare a !racticiloreduca*ionale De)voltarea de com!eten*e de ini*iere i !romovare a !arteneriatului

coal/2comunitate local/ #romovarea valorilor euro!ene

Com!etente s!eci'ice

a1 co%nitive3

Utili)area adecvata a cunostintelor de instruire !ractica 2 didactica %enerala in

!roiectarea activitatilor de invatare2instruire !ractica Ale%erea +udicioasa a mi+loacelor si auiliarelor didactice #roiectarea, conducerea si reali)area !rocesului instructive 4 educativ ca act de

comunicare

(1 instrumental&a!licative3

Sta!anirea te$nicilor de 'ormare a de!rinderilor im!licate in activitatile !ractice "ormarea de!rinderilor de ela(orare a unui !lan de actiune e'icienta in !re%atirea

eamenelor , com!etitiilor, etc.

c1 atitudinale3

2


3/75

Mani'estarea com!ortamentului em!atic Asumarea res!onsa(ila a rolului social al cadrului didactic Mani'estarea desc$iderii 'ata de tendintele novatoare ale necesare de)voltarii

!ro'esionale Ado!tarea unei conduite e'iciente !entru de!asirea unor situatii de cri)a

Res!ectarea !rinci!iilor deontolo%ice cores!un)atoare carierei didactice

In lucrarea de 'ata ma voi re'eri atat la as!ectele %enerale le%ate de !ro(lematicacomunicarii didactice, cat mai ales a rolului !ro'esorului in sta(ilirea si a!licarea unorstrate%ii didactice e'iciente. Sursele !rinci!ale de in'ormatii re!re)inta lucrarile !u(licate de&a lun%ul anilor de catrediversi s!ecialisti ai domeniului de comunicare educationala cat si a !eda%o%iei %enerale. Recomandam studentilor sa consulte (i(lio%ra'ia , in vederea com!letarii in'ormatiei

!re)entate in acest su!!ort de curs.

"orma de evaluare 3 Eamen semestrial

3


4/75

CU#RINS

I.1 STATUTUL SI SEMNIFICATIA CONCEPTULUI DECOMUNICARE REPERE PRIVIND INTERACTIUNEAEDUCATIONALA

I.5 "ormele comunicarii umane 4 im!licatii !si$o!eda%o%ice

I.6 #rinci!iile comunicarii umane 4 im!licatii !si$o!eda%o%ice

I.4 COMUNICAREA DIDACTICA PRECIZARICONCEPTUALE SI TEORETICE

I.7 Caracteristicile comunicarii didactice

I.5 Elementele comunicarii didactice

I.6 Conditiile reusitei in comunicarea didactica

I.8 Cadrul didactic si com!etentele sale de comunicare

I.5 METODE SI TEHNICI DE PREZENTARE SI ASCULTAREEFICIENTE

I.7 "a)ele !re)entarii e'iciente 0 in'ormativa, !ersuasiva1

I.5 Ascultarea interactiva

4


5/75

I.3 CONFLICTUL IN COMUNICAREA DIDACTICA

I.7 #ers!ective de anali)a a con'lictului

I.5 Ti!uri de con'lictI.6 Reactii care !ot 'i im!licate intr&un con'lict educational

I.8 Strate%ii de !rovocare2 !revenire a con'lictului

V. IMPORTANTA GRUPULUI IN COMUNICAREA DIDACTICA

5.1. De'initia si caracteristicile %ru!ului

9.5. "a)ele reunirii2 se!ararii unui %ru!

9.6.Coe)iune si devianta in cadrul %ru!ului

9.8.Cola(orare si com!etitie in cadrul %ru!ului

VI. ROLUL STRATEGIILOR DIDACTICE INTERACTIVE IN

ACTIVITATEA INSTRUCTIV-EDUCATIVA

:.7. Conce!tul de strate%ie didactica interactiva

:.5. Eta!ele ela(orarii unei strate%ii didactice e'iciente

:.6. Eem!le de metode si te$nici intra si inter&%ru!ale, com!onente ale

strate%iilor didactice interactive

5


6/75

INTRODUCERE

Modulul intitulat Comunicare didacticase studia)/ n anul II sem. Ii vi)ea)/ do(;ndireade com!eten*e %enerale si s!eci'ice disci!linei, identice cu cele din 'ia cursului i

!ro%rama analitic/1.

Obiective operationale: La sfarsitul orelor de curs, studentii vor obtinecompetente specice disciplinei:

- competente de cunoastere si intelegere( utilizarea adecvata si

cunoasterea notiunilor specifce disciplinei)

denitii si modele ale comunicarii principii ,functii, axiome ale comunicarii componente ale comunicarii formele comunicarii

- competente de explicare si interpretare( explicarea continuturilor teoretice si practice ale disciplinei)

caracteristicile comunicarii didactice conditiile reusitei in comunicarea didactica cadrul didactic si competentele sale de comunicare

- competente instruental !aplicative ( utilizarea unor instrumente,tehnici, metode de aplicare privind proiectarea si evaluarea activitatilor

practice specifce)

stapanirea metodelor si tenicilor interactive intra siinter!rupale, componente esentiale ale strate!iilor interactive

capacitatea de a elabora o state!ie didactica ecienta familiari"area studentilor cu principalele metode si tenici de

predare- invatare interactive in !rup, respective metode sitenici de xare si sistemati"are. - competente atitu"inale ( manifestarea unei atitudini positive siresponsabile fata de domeniul stiintic# cultivarea unui mediu stiinticcentrat pe valori si relatii democratice # promovarea unui sistem de valoriculturale, morale si civice, ba"ate pe toleranta si compreensiuneempatica # valoricarea optima si creative a propriului potential inactivitatile stiintice # implicarea in de"voltarea institutionala si inpromovarea inovatiilor stiintice # participarea la propria de"voltareprofesionala si personala.

$


7/75

#eto"e si proce"ee "i"actice : expunerea si explicatia didactica,sistemati"area si recapitularea%

#ateriale "i"actice : &entru predarea disciplinei se vor utili"a volume

de specialitate, videoproiectorul pentru vi"uali"area colectiva apricipalelor continuturilor teoretice.

Obiectivele cadru!e care le !ro!un sunt urm/toarele3

de'inirea-

e!licarea-

identi'icarea-

inter!retarea-

asumarea-

re)umarea.

Con*inutul este structurat n urm/toarele unit/*i de nv/*are3

- Conceptul de comunicare repere privind interactiunea educationala

- Comunicarea didactica precizari conceptuale si teoretice

- Metode si tehnici de prezentare si ascultare eficiente

- Conflictul in comunicarea didactica

-Importanta grupului in comunicarea didactica

- Rolul strategiilor didactice interactive in activitatea instructiv educativa

'n prima unitate de nv)*are, intitulat) Conceptul de comunicare repere privind interactiunea educationala vei dob+ndi urm)toarelecompeten*e specice:- s/ identi'ici rolul comunicarii n via*a social/-- s/ de'ineti 'ormele si aiomele comunicarii umane-- s/ te 'amiliari)e)i cu lim(a+ul si !ro(lematica comunicarii didactice-

#entru a!ro'undare i autoevaluare *i !ro!un eerci*ii i teme de re'lectie.

up) ce s-a parcurs informa*ia !enerala, n a doua unitate deinvatare Comunicarea didactica precizari conceptuale si teoretice,vei aci"i*iona, odat) cu cunotin*ele oferite, noi competen*e:- s/ de'inesti conce!tul de comunicare didactica-- sa identi'ici caracteristicile si elementele comunicarii didactice -- sa eem!li'ici cate%orii de 'eed(ac< in comunicarea didactica, evaluativ si

nonevaluativ-- sa cunosti dimensiunile contextului comunicarii ( "ica,

psiosociala, temporala%

'n a treia unitate de nv)*are, intitulat) Metode si tehnici de

prezentare si ascultare efciente , vei opera*ionali"aurm)toarele competen*e specice:

/


8/75

- s/ identi'ici cele 75 (loca+e in ascultare si sa eerse)i te$nici de ascultare!rin a!licatii -

- s/ e!lici rolul em!atiei in ascultarea e'icienta-- s/ !reci)e)i caracteristicile mesa+ului intr&o !re)entare si metodele ce

determina !re)entarea-

#entru a!ro'undare i autoevaluare !ro!un eerci*ii i teme de re'lectie.

up) ce s-a parcurs informa*ia esen*ial), n a patra unitate denv)*are Conictul in comunicarea didactica vei aci"itiona noicompeten*e:

- s/ eviden*ie)i reactii care !ot 'i im!licate intr&un con'lict educational-- s/ !re)in*i ti!urile de con'lict si mai ales cum a!ar acestea 0 con'lictul

socioco%nitiv1-

- sa identi'ici strate%iile de !rovocare2!revenire a con'lictului educational.

In cea de a cincea unitate de invatare Importanta grupului in comunicareadidactica vei determina noi com!etente3- sa o(servi necesitatea unor e!eriente si interese comune in ceea ce

!riveste re)olvarea unor sarcini de catre mem(rii unui %ru!-- sa de'inesti %ru!ul si caracteristicile acestuia-- sa identi'ici elementele de di'erenta dintre mem(rii unui %ru! si 'a)ele

se!ararii %ru!ului-- sa o(servi elementele care in'luentea)a coe)iunea dar si devianta

%ru!ului-- sa determini 'actorii care stimulea)a com!etitia si cola(orarea intre

mem(rii aceluiasi %ru!.

- In ultima unitate de invatareRolul strategiilor didactice interactive inactivitatea instructiv educativa vei do(andi com!etente s!eci'ice ce itivor o'eri oca)ia (ene'ica unei or%ani)ari temeinice, usoare si !lacute ,cu un !ronuntat caracter activ&!artici!ativ 3

- sa intele%i conce!tul de strate%ie didactica interactiva si rolul acestorain !rocesul de invatamant.

- sa descrii eem!le de metode si te$nici interactive de %ru!, de !redare&invatare-

- sa determini rolul acestor metode interactive si efectul lorasupra !rupului ( responsabilitatea re"olvarii sarcinilor,autodescoperirea propriilor capacitati si limite, capacitatea de

a lucra impreuna, etc..

#entru o nv/*are e'icient/, tre(uie !arcuri urm/torii !ai o(li%atorii3

Citeti modulul cu maim/ aten*ie Eviden*ie)i in'orma*iile esen*iale cu culoare, le note)i !e $;rtie sau leadnote)i n s!a*iul al( re)ervat R/s!un)i la ntre(/ri i re)olvi eerci*iile !ro!use Mime)i evaluarea 'inal/, auto!ro!un;ndu&*i o tem/ i re)olv;nd&o '/r/ s/a!ele)i la su!ortul scris Com!ari re)ultatul cu su!ortul de curs i *i e!lici de ce ai eliminat anumite

secven*e =n ca) de re)ultat ndoielnic, vei relua ntre% demersul de nv/*are.

0


9/75

Ca!itolul I

STATUTUL SI SEMNIFICATIA CONCEPTULUI DECOMUNICARE REPERE PRIVIND

INTERACTIUNEA EDUCATIONALA

7.7. "ormele comunicarii umane 4 im!licatii !si$o!eda%o%ice

7.5. #rinci!iile comunicarii umane 4 im!licatii !si$o!eda%o%ice

Obiectie !"eci#ice3

La s'arsitul ca!itolului, vei avea ca!acitatea 3

- sa de'inesti o(iectul comunicarii didactice si sa intele%i rolul acestuia-

- sa identi'ici 'ormele si aiomele comunicarii didactice-

- sa !reci)e)i im!licatiile !si$o!eda%o%ice in comunicarea umana-

Tim! estimat !entru studiu individual 3 8 ore7.7.7.Obiect$% c&'$(ic)*ii +i+)ctice

Ce e!te c&'$(ic)*e) ,

Atat de !re)enta in relatiile interumane, comunicarea !are la

!rima vedere un act 'amiliar, %eneratoare de sentimente

!aradoal, contrare. Actul comunicarii !oate crea multumire,

cum dim!otriva , in aceeasi masura reuseste sa de)ama%easca,


10/75

aducand adesea nemultumire.

Dar, ce este comunicarea > Care este ori%inea

cuvantului ?comunicare@ >

E!licatia ne este o'erita de latinescul comunicare, ce se re'era

la actiunea de a pune in comun lucruri, indiferent de natura lor.

Avem de a 'ace cu un domeniu vast, marcat de un (a%a+ istoric

considera(il 0sensul de a transmite al comunicarii apare pe la

1700),ce nu duce li!sa de de'initii.

In !si$olo%ie, !rin a comunica intele%em actul de a impartasi,

a pune impreuna, a crea o legatura sau a staili o relatie.

#ro!un si de'initia clasica, o'erita de Dictionarul E!licativ al

Lim(ii Romane 3 a comunica inseamna a face cunoscut, a da de

stire, a informa,a instiinta, a emite, a difuza, a spune despre

oameni, comunitati sociale, etc! a fi in legatura, a fi in contact

cu,

a vori cu, a intretine relatii permanente, a fi in legaturi de

prietenie.

Comunicarea are un trecut, un !re)ent, dar mai ales un viitor. Este

%reu sa&ti ima%ine)i un !roces comunicational 'ara sa tii cont de

as!ectele care il determina, de cau)ele a!ro!iate sau inde!artate.

Comunicarea este un !roces irepetail si ireversiil. "iecare

e!erienta are caracter de unicitate, iar doua e!eriente de

comunicare nu !ot 'i identice. 0"ti spus ceva ce nu doreati, dar

ati mai putut sa va luati vorele inapoi, sa fie ca si cand nu le#ati

fi rostit..)

1


11/75

F$(ctii )%e c&'$(ic)*ii :& #rima 'unctie se re'era la intelegere si cunoastere0 !rocesul de

comunicare ne o'era o cunoastere reci!roca, invatam sa ii

in'luentam !e ceilalti si sa ne lasam in'luentati la randul nostru.

& Cea de a doua 'unctie se re'era la de)voltarea unor relationari

consistentecu ceilalti. Aici comunicarea are rol si de sociali)are

a !ersoanei.

& "unctia cu numarul trei se re'era la dimensiunea de influentare

si persuasiunea !ersoanei. #rin comunicare ii !utem in'luenta !e

ceilalti , in sco!ul de a atin%e sco!uri !ro!use.

1.-. P*i(ci"ii%e c&'$(ic)*ii $')(e i'"%ic)tii "!i&"e+)/&/ice

P*i(ci"ii%e c&'$(ic)*ii 0 $ste imposiil sa nu comunici

Si atunci cand nu s!ui nimic, acesta este un 'el de as!une ceva.

Atunci cand res!iratia care se accelerea)a, o(ra)ul se inroseste,!rivirea se intoarce in alta !arte, toate aceste semnale comunica ce)deci suntdenumite com!ortamente comunicationale.

Comunicarea e*b)%) este doar !artea vi)i(ila c$iar minuscula a unui intre% care contine,pe langa cuvinte, gesturi, mimica, postura, tonalitate a vocii, ritm. %amenii comunica

prin hainele pe care le poarta, masinile in care circula, casele in care locuiesc, scaunele

pe care stau, firmele pentru care muncesc, s.a.m.d.1

Comunicarea este i(eit)bi%) 2 &e#ai intreat vreodata in cate feluri poate sa taca unom' (tii sa distingi tacerea admirativa de tacerea invidioasa' Cunosti diferenta intretacerea celui care urmeaza sa afle nota la eamen si tacerea celui care hotaraste nota ') *

%rice comunicare se desfasoara simultan in doua planuri + continutul si relatia

Elementele !redominante in !lanul continutului sunt c$i(te%e in !lanul relatiei suntelementele nonver(ale 0 lim(a+ul cor!ului@1.

Intr&o relatie armonioasa, e!resivitatea mimico&'aciala, !ostura sau tonul, !ermitintele%erea a semnalelor din !lanul continutului. -e la cursul unui profesor foarte un

17,5,6 3 Nuta, Adrian,"ilitati de comunicare, Bucuresti, Ed.S#ER, 58

5

11


12/75

studentii pleaca intr#adevar castigati, nu doar pentru ca profesorul stapaneste materia, ci

mai ales pentru ca profesorul este capail sa staileasca o relatie pozitiva confortaila,

stimulativa, relaata) cu studentii sai.

Comunicarea este ireversiila

/ot sa#ti dau o floare si apoi sa o iau inapoi, pot sa scot gheata de la congelator, sa otransform in apa si apoi sa o pun la inghetat, pot sa ma duc la ama eche si apoi sa ma

intorc "drian 2uta1, Dar nu !ot sa iau mesa+ul !e care ti l&am comunicat, tot asa cumnu !ot sa trans'orm vinul in stru%uri. Mesa+ul meu a modi'icat ceva in tine, ca si in mine,de alt'el, si urmatorul mesa+ !e care ti&l trimit te va %asi in starea unui rece!tor di'erit.Daca te&am +i%nit, umilit, imi !ot cere iertare, dar tu nu vei mai 'i acelasi.

Comunicarea implica procese de acomodare si adaptare

Oamenii aloca semni'icatii di'erite unor cuvinte identice intrucat e!erienta lor de viata

este unica. parintii uita ca au fost copii si construiesc standarde nerealiste, pe carechiar ei, copii fiind , le#au respins vehement.)3

#entru a 'i armonioasa, comunicarea are nevoie de sincroni)are, acomodari si a+ustari lanivelul !erce!tiilor si trairilor su(iective.

#ersoanele ri%ide, (locate intr&un stereoti! de e!rimare2 intele%ere, vor sta(ili relatiidi'icile. #ersoanele su'icient de 'luide !e interior , se vor ada!ta la eterior, o!timi)andcomunicarea.

Din totalul mesa+elor emise de o !ersoana, !$(te*b)%e 0 semnale ver(ale, cuvintele1, - !$(t")*)e*b)%e0 semnale transmise de voce1, si 65 !$(t(&(e*b)%e0 semnale transmise de cor! 1.

!araver(al4 un 'el de lim(a+ ascuns in interiorul lim(a+uluiver(al 0 e. intonatie, accent, dictie, volum, ritm, !au)e,modulatii 1, sus!inele, mormaitul, rasul, !lansul,ti!etele,%emetele, o'tatul, s.a.m.d.

nonver(al4 %esturi, mimica, !ostura, )ona si distanta-6

4 Nuta, Adrian,"ilitati de comunicare, Bucuresti, Ed.S#ER, 5812


13/75

Intele%erea im!licatiilor !si$o!eda%o%ice intr&un !roces de comunicare, im!unecunoasterea 'ormelor de comunicare umana.

O'erim asadar o clasificare a formelor comunicarii umane:5

7. Du!a !artenerii an%a+ati si modul in care !artici!a la !rocesul de comunicare

a1 comunicare intra!ersonala 0 de vor(a cu sine1(1 comunicare inter!ersonala 0 are loc intre doua !ersoane1c1 comunicare in %ru! mic 0 relatie de ti! ?'ace to 'ace@ 1d1 comunicare !u(lica 0 con'erinta, !rele%ere, di)ertatie, mitin%,etc.1

5. Du!a statutul interlocutorilor si relatia care se sta(ilestea1 comunicare verticala0 reali)ata intre !arteneri cu statute ine%ale, elev&!ro'esor-

se'&su(altern1(1 comunicare ori)ontala 0 reali)ata intre !arteneri cu acelasi statut, elev&elev-

!ro'esor&!ro'esor16. Du!a codul 'olosit

a1 comunicare ver(ala 0 reali)ata !rin intermediul cuvantului s!us2scris1(1 comunicare !araver(ala 0 vi)ea)a intensitatea vor(irii, de(itul vor(irii, intonatia1c1 comunicare nonver(ala 0 reali)ata cu a+utorul lim(a+ului tru!ului& %esturi, mimica,

!ostura, emotii,sentimente1d1 comunicare mita 0 intalnita cel mai des1 0 !resu!une cu!larea e'icienta a celor

mentionate mai sus18. Du!a 'inalitatea actului comunicativ

a1 comunicare accidentala 0 e. remarca !ro'esorului ca nu este (urete la ta(la10 vi)ea)a transmiterea intam!latoare de in'ormatii, care sustin !rocesul de invatareumana1

(1 comunicare su(iectiva 0 e. eclamatia ?(ravo@ si re!rosul ? m&ati intristat@1

0 e!rima direct ver(al2 !araver(al2 nonver(al starea de s!irit a emitatorului, carese detensionea)a 0 (ucurie2su!arare1.c1 comunicare instrumentala 0 e. !ro'esorul sc$im(a (rusc strate%ia de !redare,

ada!tandu&se la reactia clasei1 0 urmareste un e'ect clar, o'erind !osi(ilitatearece!torului de a&si modi'ica com!ortamentul1.

9. Du!a natura continutuluia1 comunicare re'erentiala 0 e. o re%ula, o de'initie, o aioma1 0 vi)ea)a

transmiterea e!resa a unui adevar1(1 comunicare o!erational& metodolo%ica 0 demonstrarea, simularea, modelarea1

0 are ca sco! intele%erea unui adevar& adevarul transmis sa 'ie desci'rat1.c1 comunicare atitudinala 0reali)ata !e !arcursul lectiei sau la s'arsit cu solicitarea

!unctului de vedere1 0 valori)ea)a ceea ce se transmite1:. Du!a ca!acitatea autore%lariia1 comunicare laterali)ata 0 unidirectionala1 0 'ara 'eed(ac


14/75

& inre%istrata 0 (anda, 'ilm1

& !rin 'ir 0 tele'on, tele%ra', ca(lu1

Daca des!re un !roces de invatamant se !oate s!une ca se reali)ea)a cu a+utorulcomunicarii, 'iind in 'inal un act de comunicare, des!re comunicare se s!oate a'irma ca are un

!otential educativ, intre cele doua eistand un ra!ort de interde!endenta.

C&'$(ic)*e) +i+)ctic)7 re!re)inta (a)a unui !roces

de !redare si asimilare a cunostintelor intr&un mediu

institutionali)at, intre !arteneri cu rol&statusuri (ine

de'inite.

C&'$(ic)*e) +i+)ctic)este o comunicare metodolo%ica

direct im!licata in mentinerea unui !roces instructiv&

educativ.

Sco!ul este de a !roduce, a !rovoca sau de a induce o

sc$im(are in com!ortamentul ?rece!torului@.

Re8$')t 0"iomele si functiile comunicarii reprezinta un conglomerat ce sustine

fenomenul in ansamlul sau.

/rincipiul care ingloeaza aza fenomenului de comunicare este acela ca

4 $ste imposiil sa nu comunicam5, iar cea mai importanta functie este

considerata competenta de comunicare.

E9e*citi$ !i te') +e *e#%ectie3

? Eercitiul !resu!une maniera didactica de

conce!tuali)are a comunicarii si a im!ortantei acesteia

in activitatea de instruire si educare a cursantilor. Va 'i

de)(atut rolul educativ !e care !atru medii educo%ene

im!ortante 0 scoala, 'amilia, %ru!ul de !rieteni,

mass&media1 il au asu!ra de)voltarii studentilor.

A!oi, colectivul de cursanti va 'i im!artit in !atru

14


15/75

%ru!uri, 'iecare tre(uind sa %aseasca ar%umente !entru

ca mediul educo%en !e care il re!re)inta are o

im!ortanta comunicativa mai mare decat celelalte trei.

Du!a ce aceste ar%umente au 'ost %asite, mem(rii

unuia dintre %ru!uri !re)inta si sunt com(atuti de

de mem(rii tuturor celorlalte trei %ru!uri, 'iecare din

!unctul de vedere al mediului educo%en !e care&l

re!re)inta in de)(atere.

Du!a ce toate %ru!urile si&au !re)entat ar%umentele si au ras!uns la criticile 'ormulate de celelalte %ru!uri,

'ormatorul discuta cu intre%ul colectiv im!ortanta

o(servarii !artilor !o)itive si a celor mai !utin !o)itive

ale comunicarii din !ers!ectiva unor !uncte variate de

vedere.@ :

Te*'e(i ceie 3 comunicare ,mesa6, canal de comunicare, emitator, receptor,

competenta, feedac

:ib%i&/*)#ie *ec&')(+)t)3

7.Nuta, Adrian,"ilitati de comunicare, Bucuresti, Ed.S#ER, 58

5. #anisoara, Ion&Ovidiu, Comunicare eficienta, $ditia a IIIa ,Bucuresti, Ed. #olirom

5:

6. #anisoara, Ion&Ovidiu,/rofesorul de succes #89 de principii de pedagogie practica,

Bucuresti, Ed.#olirom , 5F

$#anisoara, Ion&Ovidiu, Comunicare eficienta, $ditia a IIIa ,Bucuresti, Ed. #olirom ,5:

15


16/75

8. #anisoara, Ion&Ovidiu, Comunicare eficienta, $ditia a IIIa revazuta siadaugita,Bucuresti,

Ed. #olirom, 5:

C)"it&%$% II

COMUNICAREA DIDACTICA PRECIZARI

CONCEPTUALE SI TEORETICE

5.7. Caracteristicile comunicarii didactice

5.5. Elementele comunicarii didactice

5.6. Conditiile reusitei in comunicarea didactica

5.8. Cadrul didactic si com!etentele sale de comunicare

Obiectie !"eci#ice3


- sa delimite)i elementele constitutive ale comunicarii didactice-

- sa identi'ici conditiile unei reusite in comunicarea didactica-

- sa !reci)e)i ce com!etente de comunicare are un cadru didactic-

Tim! estimat !entru studiu individual 3 8 ore

#entru a 'i didactica, comunicarea tre(uie sa inde!lineasca mai multe conditii 3

a1 4 tre(uie sa 'ie un act intentionat cu sc$im(ari in com!ortamentul celui ce rece!tea)a

comunicarea-

(1 & comunicarea tre(uie sa se des'asoare or%ani)at si institutional, scoala, universitate,

du!a !rici!iile !aideice.

1$


17/75

Eista si acte de comunicare cu im!licatii educationale, ce nu se des'asoara nea!arat intr&un cadru institutionali)at.

Educatia se reali)ea)a si in 'amilie, in %ru!urile de co!ii, in clu(uri, or%ani)atii de !ro'il,etc.

Comunicarea didactica are drept model intentia de a modifica personalitatea receptoruluiin sensul dorit si prefigurat de finalitatile educationale propuse de fiecare societate in

parte.7

In !rocesul comunicarii didactice !ro'esorul isi !ro!une 'inali)area unor modi'icarico%nitive, a'ective, atitudinale asu!ra elevilor.

Cele doua laturi com!lementare ale comunicarii didactice sunt convingereasipersuasiunea.

Convin%erea in comunicarea didactica

Convin%erea are un rol 'undamental intr&un !roces de

comunicare didactica, 'iind !re)enta la toate nivelurile de

invatamant. Termenul convingere este intalnit des in

lim(a+ul cotidian. A convin%e este o te$nica de in'luenta,

determinata de catre o !ersoana asu!ra alteia, in sco!ul

ado!tarii unui anumit com!ortament. Omul isi 'ormea)a

continuu convin%eri !e !arcursul vietii, im!ortante in

actiunile ce la des'asoara.

Comunicarea didactica are un rol im!ortant in 'ormarea de

convingeri de cunostere, de comportament, de actiune.:

#ersuasiunea in comunicarea didactica

In comunicarea didactica nu reusim, de multe ori, sa formam convingeri. 9

Conce!tul depersuasiune se re'era la relatia de in'luentare a individului.#ersuasiunea este considerata dre!t o practica de comunicare calculata in functie de unrezultat. ;ionel


18/75

-.1. C)*)cte*i!tici%e c&'$(ic)*ii +i+)ctice

Di'e(!i$(e) e9"%ic)ti) ) +i!c$*!$%$i +i+)cticeste !ronuntata, deoarece vi)ea)a!rioritar intele%erea celor transmise. De aici o ?marca@ a comunicarii in clasa !usa !ermanentsu( semnul lui ?Deci ati intelesH@ si aata !e ?de(locarea@ si intrenarea !otentialitatiico%nitive a elevului.

St*$ct$*) c&'$(ic)*ii +i+)ctice c&(#&*' %&/icii "e+)/&/ice. Are ca !rimacerinta 'acilitarea intele%erii unui adevar si nu sim!la lui enuntare.

R&%$% )cti )% c)+*$%$i +i+)ctic #)t) +e c&(ti($t$*i%e !tii(ti#ice. #ro'esorulor%ani)ea)a si !ersonali)ea)a continuturile, %$idat de !ro%rama in vi%oare si de manualul

!entru care a o!tat.

Pe*ic&%$% t*)(!#e*)*ii )$t&*it)tii e+ !t)t$t )!$"*) c&(ti($t$*i%&*. #entru cer careinvata a!are riscul ca un lucru sa 'ie considerat adevarat sau 'als nu !entru ca este

demonstra(il, ci !entru ca !arvine de la sursa de autoritate 0?Scrie in carteH@, ?Asa ne&a s!usdoamne invatatoareH@, ?Asa este 'ormulat in !ro%ramaH@1.

Pe*!&()%i8)*e) c&'$(ic)*ii'ace ca acelasi cadru institutional, acelasi continut,acelasi !otential uman sa 'ie e!lorate si e!loatate di'erit si cu re)ultate di'erite.

Rit$)%i8)*e) !i (&*'e%e (e!c*i!e. ?Nu vor(i neintre(atH@, ?Ridica&te in !icioarecand ras!un)iH@.

Reguli folosite intr-o comunicare didactica 3 & sa asculti

& sa o(servi

& sa anali)e)i

& sa te e!rimi

& sa veri'ici calitatea si e'icienta comunicarii

Re%)ti) "*e!&*7e%e

Relatia !ro'esor& elev re!re)inta o modalitate de mediere didactica. In activitateadidactica, odata cu continuturile care se transmit, este im!ortant si ti!ul de relatie, deinteractiune, atitudinea !ro'esorului vis a vis de 'iecare elev.

Relatia !ro'esorului cu elevii se construieste !ermanent, in 'unctie de circumstante

si sco!uri educative. Acest ti! de relatie necesita o !ersonali)are !er!etua, s!eci'icamem(rilor %ru!ului scolar. Este recomandata evitarea im!unerii !ro!riei !ersoane, in'atuarea,eercitarea ea%erata a autoritarismului asu!ra elevilor. Autoritatea !oate re!re)enta o valenta

10


19/75

!o)itiva a !ro'esorului care nu se im!une ci se casti%a, ea !otentand actul educativ. #lecandde la %radul de im!licare al !ro'esorului in !rocesul educational, Constantin Cucos distin%e 6ti!uri de relatii !ro'esor&elev 3 10

Re%)ti) +e ti" +e'&c*)tic 0unde elevul este !ro!riul sau 'ormator,autonom, res!onsa(il, devenind un !ion im!licat in ale%erea actuluide instruire1- rolul !ro'esorului este de a&i lasa !e elevi sa seim!lice, incura+and si intensi'icand o comunicare directa cu ei-elevii devin ast'el mult mai res!onsa(ili in ceea ce !riveste !rocesulinstructiv&educativ.

Re%)ti) +e ti" %)i!!e*7#)i*e 0unde domina interesele si !rioritatileelevilor, !ro'esorul su(ordonandu&se neconditionat1- oriceinterventie eterioara asu!ra elevului este condamnata de catreacesta si considerata ne%ativa- elevului ii revine eclusiv initiativainvatarii, ei tre(uie lasati sa isi des'asoare activitatile du!a cumconsidera, !ro'esorul 'iind un sim!lu o(servator si un clement la

!ro!unerile elevilor. Re%)ti) +e ti" )$t&c*)tic 0situatie in care !ro'esorul este autorul

eclusiv al relatiei didactice1- de la !ro'esor !leaca comunicarea, elare intotdeauna dre!tate, elevul 'iind un o(iect !asiv, un imatur careva avea intotdeauna nevoie sa 'ie su!rave%$eat de !ersoane cue!erienta- educatia devine ast'el un proces de memoraremecanica, o strategie de formare a conformismului. %edienta

devine tel si criteriu al reusitei scolare! nu se admite in acest ca) oe!rimare a !ersonalitatii li(era- avem de a 'ace cu o 'ormamale'ica de autoritarism, menita sa !ericlite)e orice !roces de'ormare.

Constantin Cucos ne vor(este des!re empatia didactica, des!re care s!une ca reprezinta aceacapacitate a profesorului de a se transpune in 4fiinta5 elevilor sai, de a intui procesualitatea

cognitiva si afectiva a celor cu care interactioneaza, de a vira si retrai la modul afectiv

stari, ganduri,proiecte.

-.-. E%e'e(te%e c&'$(ic)*ii +i+)ctice

Comunicarea didactica are ca elemente !rinci!ale constitutive e'it)t&*$% in ca)ul nostru!ro'esorul sau 'ormatorul si *ece"t&*$%, res!ectiv elevul2studentul.

Emitatorul, adica !ro'esorul, !oseda multi!le in'ormatii, (ine structurate, are un sco!determinat si o motivatie, adica o stare de s!irit.

Emitatorului, sau cadrului didactic i se acorda credi(ilitate, !restanta, cu o in'luenta !uternicaasu!ra !rocesului de comunicare didactica.

In anali)a emitatorului ca element al comunicarii didactice eista 5 b)8e ale !uterii sauin'luentei !ro'esorului3

Puterea recompensatoare

1 Cucos, Constantin0coord1,/sihopedagogie# pentru eamenele de definitivare si grade didactice, Iasi, Ed.#olirom, 7FFG

1


20/75

Puterea coercitiva

Puterea referentiala

Puterea legitima

Puterea expertului

1) Puterea recompensatoare 4 este !uterea a carei (a)a este constituita de a(ilitatea de aras!lati.

2) Puterea recompensatoare4 rece!torul se astea!ta sa 'ie ?!ede!sit@ de emitator daca nu secon'ormea)a incercarii de in'luenta a acestuia.

3) Puterea referentiala 4 !resu!une ca rece!torul se identi'ica cu emitatorul, ado!tandatitudini si convin%eri.

) Puterea legitima4 se (a)ea)a !e intele%ea de am(ele !arti ca cineva are dre!tul sa !retindaascultare de la ceilalti.

5) Puterea expertului4 s!eci'ica atri(uirea de cunostinte su!erioare emitatorului, cu im!actasu!ra structurii co%nitive a rece!torului.77

Rece"t&*$% 4 elevul2studentul

- cel care intra in !osesia mesa+ului voit sau nevoit

0!"*e e93 Cand doua !ersoane necunoscute stau in a!ro!ierea dumneavoastra la un rand si una

dintre ele !ovesteste des!re un s!ectacol ce are loc sa!tamana aceasta, intr&un mod in care vadoriti sa il vedeti, ati intrat, evident, in !osesia mesa+ului res!ectiv, c$iar daca acesta nu aveale%atura cu dumneavoastra175

Cateva *e)ctii )%e *ece"t&*$%$i0elevului2studentului1 la mesa+3

0at) a!ud #anisoara, 5:1

Reactia adoptiva !instrumentala)4 re!re)inta modul in care rece!torulreactionea)a in vederea maimi)arii recom!ensei si minimi)arii !ede!sei.

Reactia egodefensiva !de autoaparare)4 se re'era la tendinta indivi)ilorde a incerca sa mentina o ima%ine de sine acce!ta(ila, 'avora(ila in acordcu ima%inea !e care o au ceilalti des!re ei.

Reactia expresiei valorice4 !resu!une ca atitudinile care e!rima valoridau claritate ima%inii de sine, dar o si modelea)a !e aceasta mai a!roa!ede ceea ce ne dorim.

Reactia cognitiva4 se re'era la nevoia oamenilor de a da sens la ceea ce ar!area alt'el un univers neor%ani)at si $aotic.

11 ,75 #anisoara, Ion&Ovidiu, Comunicare eficienta, $ditia a IIIa ,Bucuresti, Ed. #olirom ,5:12

2


21/75

E#ecte%e 'e!);$%$i0

$fectul de intaietate4 unde se !reci)ea)a ca in retinerea unor elemente de continut datele!re)entate de emitator la ince!ut au mai mare in'luenta.

$fectul de recentivitate4 su%erea)a ca in'ormatiile !re)entate la urma au o im!ortanta mairidicata. 76

Fee+b)c


22/75

- feedac#ul suportiv!resu!une ca !ro(lema !e care cealalta !ersoanao considera im!ortanta si semni'icativa este a!reciata si de ascultator0 rece!tor1.

- feedac#ul 4mesa6ul eu5& De cele mai multe ori, modalitatea noastrade a !une !ro(lema este de a centra mesa+ul ne%ativ asu!ra celeilalte

!ersoane ? Tu ma aduci in starea asta@. Este recomandat sa inlocuimcuvantul ?tu@ cu ? [email protected]

Miller descrie trei ti!uri de 'iltrare a mesa+elor3

Ase)area !e niveluri 4 %andurile, sentimentele, tendintele incom!ati(ile

cu setul !erce!tiv al individului tind sa 'ie continuu re+ectate saui%norate-

A+ustarea 4 !artile din mesa+ considerate inalt de)ira(ile !entru rece!tor

sunt luate in consideratie intr&o !ondere 'oarte mare-

Asimilarea 4 rece!torul atasea)a mesa+ului intelesuri !e care

transmitatorul nu a intentionat sa le transmita.

-.3. C&(+itii%e *e$!itei i( c&'$(ic)*e) +i+)ctic)

%a&ute de elevi:

# motivatia personala

# formatorul respecta elevii

# are atitudine pozitiva fata de toti

# eigent si drept

# competent si interesant

# informat

# spune cand stie si cand nu

14#anisoara, Ion&Ovidiu, Comunicare eficienta, $ditia a IIIa ,Bucuresti, Ed. #olirom ,5:

22


23/75

# creeaza un climat foarte un

%a&ute de formator+

& prezenta, participare, atmosfera& participantii sunt motivati,inteleg utilitatea temei

& sunt curiosi 'onditii comune( puse de ambii parteneri+

& alegerea suiectului si directionarea lui& modul de tratare a sarcinii din punct de vedere pedagogic18

-.4. C)+*$% +i+)ctic !i c&'"ete(te%e !)%e +e c&'$(ic)*e

Comunicarea didactica, de!inde ntr&o 'oarte mare m/sur/ de stilulcomunic/rii noastre. Stilul nostru este dat de3 eperien=ele noastre personale mentale,

'i)ice, !si$ice, sociale, !ro'esionale, reli%ioase etc.1- cultura >i educa=ia noastr?- atitudinile!ersonale, ori)ontul de e!ectan*e, determinat de eul !ro!riu- statusul social- !erce!*ia iconce!*ia des!re lume, des!re sine, des!re oameni, des!re interlocutor ca atare- mediul

socialn care ne derul/m cea mai mare !arte a vie*ii.Eist/ c;teva ce*i(=eale oric/rui stil ele%ant i acce!tat 7: 3

7N)t$*)%e=e). Const? @n eprimarea fireasc?, a unor cuvinte sau epresiineoi>nuite, @n raport cu oiectul dialogului sau cu particularit?=ile culturale ale

interlocutorului, de dragul de a epata, de a#l uimi.

&De'(it)te). Const? @n utilizarea acelor cuvinte, fraze, idei, epresii care nu aducatingere moralei >i unei#cuviin=e, ele nu 6ignesc, nu umilesc, nu minimalizeaz?.

&A*'&(i).Const? @n o=inerea efectului de @ncAntare a auditorului prin recurgereala cuvinte >i la epresii capaile s? provoace partenerilor st?ri suflete>ti pozitive, dorin=a

de cooperare, de participare.

7Fi(e=e)."re @n vedere folosirea unor cuvinte, epresii, fraze prin care se eprim?@n mod indirect >i cu mult? aten=ie, gAnduri, sentimente, emo=ii, dispozi=ii, idei, puncte de

vedere.

Sti%$*i, nt;lnite i n com!ortamentele colocviale ale !ro'esorilor 0nra!orturile cu elevii i cu cole%ii lor1 3

Sti%$% (e$t*$.$ste stilul specific rela=iilor oficiale, formale! acest stil secaracterizeaz? prin asen=a oric?ror forme de eprimare apropiate, a st?rilor suflete>ti,

@ntrucAt @ntre locutori nu se stailesc alte rela=ii decAt cele de tip institu=ional, de serviciu.

Sti%$% #)'i%i)*.$ste stilul eprimat prin le6eritate @n alegerea mi6loacelor deepresie! el presupune o eprimare mai pu=in preten=ioas?, mai apropiat?, circumscris? # @n

pricipal # rela=iilor cu memrii familiei, cu prietenii, cu colegii apropia=i). (tilul familiar

poate fi folosit @n orice situa=ie inclusiv, @n situa=ia >colar?) @n care vrem s? ne apropiem15#anisoara, Ion&Ovidiu, Comunicare eficienta, $ditia a IIIa ,Bucuresti, Ed. #olirom ,5:1$ Tran,V- Stanciu%elu, I, &eoria comunicarii, Bucuresti, Ed.SNS#A, 57

23


24/75

de parteneri! stilul este ine#venit ori de cAte ori dorim o atmosfer? deschis?, cald?, de

@ncredere, apropiat?.

Sti%$% !&%e'( 2"*&t&c&%)*>.$ste stilul care are ca tr?s?tur? specific? c?utareaminu=ioas? a formulelor, a modalit?=ilor de adresare, menite a conferi

dialoguluiBconversa=iei o not? de ceremonie, solicitat? de anumite circumstan=e. (tilul

solemn este preferat @n vederea eprim?rii unor gAnduri >i a unor sentimente grave, sore.

Sti%$% be%et*i!tic. $ste stilul care @ncearc? aordarea ehaustiv? adic=ionarului unei limi. (pecificitatea acestui stil const? @n marea og?=ie de sensuri la

care apeleaz? >i pe care le folose>te.

Sti%$% ?tii(=i#ic.$ste stilul care se caracterizeaz? prin apel la forme dededuc=ie sau de induc=ie ale ra=ionamentelor! este un stil foarte) riguros din punct de

vedere logic, argumentativ, ignorAnd, @ntr#o un? m?sur?, amestecul sesiilit?=ii >i pe cel

al imagina=iei.

Sti%$% )+'i(i!t*)ti. $ste un stil func=ional, specific comunic?riiinstitu=ionale! el are ca element definitoriu prezen=a formulelor sintactice de tip cli>eu.

Sti%$% "$b%ici!tic. $ste stilul care aordeaz? a mare varietate tematic?, aspectcare @l apropie de stilul eletristic, dar se deosee>te de acesta prin aceea c? pune accentul

pe informa=ie >i mai pu=in pe forma de prezentare, urm?rind informareaauditoriului.

Sti%$% +e c&'$(ic)*e ')()/e*i)%. $ste acel stil care vizeaz? informarea,rezolvarea de proleme @n termeni de oiective, de m?suri, de mi6loace, de metode, de

costuri >i de eneficii. Mesa6ul managerului urm?re>te s? ai? un impact cAt mai puternicasupra auditoriului, c?utAnd s? m?reasc? eficien=a >i eficacitate a acestuia.

#rivitor la interlocutor !utem des!rinde urm/toarele !ti%$*i +e c&'$(ic)*ei(te*$')(@7

Sti%$% e'&ti. $ste stilul specific persoanelor care voresc repede, caregesticuleaz? mult, folosesc mAinile >i mimica fe=ei! uneori, se inhi?, alteori, se gr?esc !

este specific persoanelor cu un comportament dinamic, orientat spre ac=iune >i risc! ele

sunt atrase de rela=ii informale >i sunt refractare la cele oficiale! au putere de convingere

azat? pe risip? de energie emo=ional? >i transfer psihic ! aceste persoane se

caracterizeaz? printr#o sociailitate ridicat?.

Sti%$% +i*ect&*)$t&*it)*.$ste stilul specific celor care au o atitudine serioas?,preocupat?! persoanele cu acest stil eprim? opinii clare, @ntr#o manier? hot?rAt?, uneori #

chiar # rigid?! @n general, acestea sunt greu de aordat, comunic? cu relativ?) dificultate!

ele ridic? preten=ii, au gesturi ferme >i glas sonor! prezint?, @n principiu, o sla?

sociailitate.

Sti%$% #%e9ibi%.$ste stilul specific persoanelor care @ncearc? permanent >i delierats?#>i schime stilul propriu! ele merg @n @ntAmpinarea dificult?=ilorBgreut?=ilorB

prolemelor interlocutorilor! acest stil este adoptat de indivizi @n situa=ii speciale.

1/ C$iru, I., Comunicare interpersonala, Bucuresti, Ed. Tritonic, 5624


25/75

Sti%$% *e#%e9i.$ste stilul specific persoanelor care @>i impun un puternic controlemo=ional! eprim? opinii @ntr#o manier? delierat formal?! ele @>i caut? cuvintele >i @>i

formuleaz? cu mare) aten=ie propozi=iileBfrazele adesea pre=ioase) ! persoanele cu acest

stil sunt aparent lini>tite, retrase, mereu preocupate de altceva! prefer? ordinea >i caut? un

loc de munc? ordonat! @n principiu, ele sunt lente, insist? pe detalii >i rev?d detaliile! nu

iau decizii rapideBpripite! aceste persoane prefer? singur?tatea >i nu sunt cele mai une

partenere de dialog, prezentAnd o sociailitate redus?.

Sti%$% B(+)t&*it&*. $ste stilul specific persoanelor r?d?toare >i care nu seimplic?, @n general, @n luarea deciziilor! ele se sacrific?, cedeaz? u>or, nu =in s? se afirme!

ascult? cu mult?) aten=ie >i cu @n=elegere! evit? s? fac? apel la propria pozi=ie! se azeaz?

pe for=a de convingere a prieteniei! aceste persoane @>i eprim? deciziile @ntr#o manier?

serioas?, impersonal?! ele prezint? o sociailitate ridicat?.

Sce()*i$3 'onferinta

Intr#o dimineata, profesorul universitarDeorgescu, s#a trezit un pic altfel! s#a uitat la garderoa cu

costumele ce reprezentasera o viata intreaga 4uniforma5 sa si

a dfecis ca ar fi interesant sa schime ceva in ceea ce#l

priveste. /e masura ce il prindea ideea a decis sa schime

totul! a cautat, astfel, o tinuta mai tinereasca, si#a pus o

pereche de lue 6eans pe care nu#i mai incercase din tinerete si

o camasa cu foarte multe carouri. "ceasta a fost tinuta in care

s#a prezentat la conferinta pe care treuia sa o tina la orele

10.00 in "ula Magna a Eniversitatii. /ulicul era, la randulsau foarte pestrit imracat, dar venisera sa asculte si nu sa

prezinte o conferinta. Iata de ce, atunci cand profesorul a urcat

la triuna, in sala s#a starnit o usoara rumoare. /rofesorul s#a

intreat, nu fara o oarecare anietate, daca nu a eagerat

cedand acelui impuls de moment, si gandindu#se la acest lucru

s#a alait de cateva ori si a facut anumite pauze mai lungi

decat era necesar, negasind cuvantul dorit. % stare de

nervozitate l#a cuprins atunci! totusi, eperienta anilor

indelungati la catedra l#a facut sa#si regaseasca tonul si ritmul,

si sa tina, pana la urma, o conferinta interesanta chiar daca a

incrucisat ratele, fata i s#a crispat si a reactionat cam dur fata

de cineva din auditoriu care soptise ceva colegului de scaun).

-atorita acestui lucru, nu a inteles de ce rumoarea din sala a

continuat sa creasca.1:

Te*'e(i ceie 3 cadru didactic , efect , stil, student, formator, putere, reactie,

competenta de comunicare

10#anisoara, Ion&Ovidiu, Comunicare eficienta, $ditia a IIIa ,Bucuresti, Ed. #olirom ,5:25


26/75

:ib%i&/*)#ie *ec&')(+)t)3

7. #anisoara, Ion&Ovidiu, Comunicare eficienta, $ditia a IIIa revazuta si adaugita,Bucuresti,

Ed. #olirom, 5:

5. Soitu, Laurentiu,/edagogia comunicarii,Bucuresti, Ed. Didactica si #eda%o%ica,7FF

6. Tran, V. - Stanciu%elu, I., &eoria comunicarii, Bucuresti, Ed. SNS#A, 57

C)"it&%$% III

METODE SI TEHNICI DE PREZENTARE SI ASCULTAREEFICIENTE

6.7."a)ele !re)entarii e'iciente 0 in'ormativa, !ersuasiva1

6.5.Ascultarea interactiva

Obiectie !"eci#ice3


- sa te 'amiliari)e)i cu lim(a+ul de s!ecialitate al domeniului -

- sa de'inesti si sa structure)i conditiile unei !re)entari in'ormative,!ersuasive in comunicarea didactica-

- sa identi'ici (loca+ele intr&o ascultare interactiva-

Tim! estimat !entru studiu individual 3 6 ore

3.1.

!rin ima%ini.

K personalizarea4 !resu!une utili)area elementelor ce conduc la

2$


27/75

e!erienta auditoriului, ? ati a'lat ca@

F)8e%e "*e8e(t)*ii e#icie(te 0

A. #re%atirea

(electarea ariei in care se va inscrie suiectul !e care urmea)a sa il !re)entam.

Aceasta tre(uie sa se dovedeasca interesanta si relevanta atat !entru auditor cat si

!entru cel ce vor(este. Tema tre(uie sa ai(a !ro'un)ime si sa 'ie li!sita de

su!er'icialitate. Materialul tre(uie sa o'ere in'ormatii noi si interesante , in concor&

danta cu tim!ul alocat e!unerii. 0 nu putem vori despre istoria unui domeniu in 10

minute).

/recizarea scopului!e care&l urmarim in !re)entarea noastra. In'ormam sau eercitam o actiune de !ersuasiune >

P*e8e(t)*e) i(#&*')ti) este %andita in sensul crearii

intele%erii 0 clari'ica ce inseamna ceva anume, corectea)a

neintele%erile, demonstrea)a 'unctionarea anumitor 'enomene1.

#re)entarea in'ormativa se centrea)a !e o(iectivitate, !unand un

semn de e%al intre ar%umentele am(elor alternative.

P*e8e(t)*e) "e*!$)!i) este !roiectata in vederea in'luentarii

atitudinilor si com!ortamnetelor celorlalti, !entru a sc$im(a credinte

, !entru a motiva si redirectiona modul in care actionea)a !u(licul.

A()%i8)*e) "*&"*iei "e*!&)(e!oate duce la identi'icarea unor

resurse, ca!a(ilitati, 'olosite cu succes in 'ata audientei. Desi la !rima

vedere nu !arem sa ne !otrivim cu tema aleasa, !utem desco!eri

a(ilitati unice menite sa im!resione)e auditoriul. 0 se !ot de)volta

activitati de ti! rainstorming individual1.

A()%i8)*e) )$+ie(tei & inainte de a vor(i unui !u(lic ar tre(ui sa&l

cunoastem, sa a'lam cat de in'ormat este in le%atura cu tema ce

urmea)a sa o !re)entam.7F

1. #anisoara, Ion&Ovidiu, Comunicare eficienta, $ditia a IIIa revazuta si adaugita,Bucuresti,2/


28/75

Ion&Ovidiu #anisoara 0 5: 1 ne su%erea)a sa avem in vedere urmatoarele as!ecte 3

St)bi%i*e) c&'"&8itiei +e'&/*)#ice a audientei 3

arsta, se, status marital, religie, status socioeconomic,ocupatie,

educatie, etc.

St)bi%i*e) )tit$+i(ii "$b%ic$%$i cu urmatoarele as!ecte 3

Motivatia0 cat de motivat este auditoriul !entru a ma asculta >1

alorile0 audienta este mai de%ra(a omo%ena2 similara in ceea ce

!riveste ta(ela valorica sau etero%ena 2 di'erita >1

2ivelul de acord0 audienta este de acord sau nu cu !unctul de vedere

!re)entat1

2ivelul de implicare0 cat de mult ii !asa de !ro(lematica in cau)a>1

Oc)8i) !i c&(te9t$% in care urmea)a sa 'ie 'acuta !re)entarea.

Oca)ia include cinci elemente 3 data si tim!ul !re)entarii, intinderea

!re)entarii, locatia acesteia, natura si marimea audientei.

B. Identi'icarea materialelor su!ort

& e!erienta !ersonala, alte e!eriente, surse (i(lio%ra'ice, site&uri des!ecialitate, statistici, mi+loace audio 4video, etc.

C. #roiectarea !re)entarii

Este o eta!a in care am strans su'icient material si suntem %ata sa a(ordam

o activitate de or%ani)are a ideilor re)ultate.Vom intocmi un !lan in trei ae3

& s!unem audientei des!re ce vom vor(i in !re)entarea noastra-

& 'acem e'ectiv !re)entarea-

& re)umam ceea ce am s!us in !re)entarea noastra 0 retentia1-

Aceste trei ae descriu ceea ce numim un model clasic de !re)entare 3

introducerea, continutul si concluzia.Se recomanda ince!erea cu de)voltarea

continutului, urmat de introducere, si conclu)ii.

Ed. #olirom, 5:

20


29/75

e&voltarea continutului $!resu!une o actiune de identi'icare a ideii centrale si a

ideilor su(ordonate 0 acestea din urma au rol de 'undament !entru constructia ideii

!rinci!ale, 'unctia lor 'iind aceea de am!li'icator si sustinator al ideilor mai

im!ortante.5

Ideile identi'icate tre(uie ordonate cu sco!ul de a avea e'ect asu!ra !u(licului

auditor. Ordonarea se !oate reali)a in ci(cimodalitati 3

# cronologica sau temporala 0 utila cand dorim sa !re)entam un 'enomen 'olosind oa(ordare istorica 0 e 3 ?In 7F6 s&a intam!lat, a!oi in 7F:9F)

# spatiala0 descrie un o(iect, o !ersoana, un 'enomen care eista in s!atiu1. E 3 ? Din $olimediat intram in su'ra%erie, a!oi in doua dormitoare@

# de tip cauza#efect0 recomanda cate%ori)area materialului !e care il 'olosim in !ro(leme sie'ectele !e care le au acestea. E 3 ? Li!sa de comunicare intr&o institutie determina o'luctuatie de !ersonal@

# de tip prolema#solutie 0 recomanda doi !asi 3 determinarea prolemelor care apar insituatia discutata si oferirea unor solutii posiile pentru remedierea acestora)

# dupa suiect topica)4 reclama %asirea unor elemente interne ale temei discutate.57

*ntroducerea

Sco!ul introducerii este de)voltarea unor motivatii !entru !u(lic in vederea ascultarii si

o'eririi unei ima%ini %enerale des!re ceea ce se va discuta. In vederea e!rimarii cat

mai ra!ide a continutului, vor(itorul se %ra(este 'olosind 'ra)e 'oarte scurte !entru

introducere , ceea ce devine ne%ativ !entru ima%inea de ansam(lu a temei a(ordate.

Se !ot remarca mai multe ti!uri de introducere, desi !ractic ea are o etidere in'inita..

utilizarea umorului in introducere0 care are le%atura cu tema a(ordata,alt'el directionam !u(licul in alt sens1

2#anisoara, Ion&Ovidiu, Comunicare eficienta, $ditia a IIIa revazuta si adaugita,Bucuresti,

Ed. #olirom, 5:


Ed. #olirom, 5:

2


30/75

referirea la ocazie daca este o oca)ie s!eciala, introducerea !oateince!e cu ?Sunt onorat ca mi s&a cerut sa vor(esc des!re@1

demonstrarea importantei suiectului0 ? Voi vor(i asta)i des!re ceva ce

ne a'ectea)a deo!otriva.@1

ilustrarea0 cu rol in dramati)area !re)entarii1

utilizarea eperientei personale

utilizarea unor fapte care sa anietezeaudienta 0 ? In tim!ul !re)entariimele , atatea co!ii mor din cau)a consumului de dro%uriMa %andesccum i&am !utea a+uta !e acest co!ii@1.

e evitat +++++

-,u va cereti scu&e publicului ! x: ,u sunt un expert in aceastaproblema)

- ,u faceti promisiuni fara acoperire ! x: /ema de asta&i o sa va

suscite interesul)

'onclu&ia

Re!re)inta o 'unctie im!ortanta in cadrul !re)entarii, ea avand dre!t sco! sumari)area

ideilor mentionate. Ne !utem intoarce la cateva remarci din introducere o'erind ast'el

ima%inea unui ansam(lu, o !ro'un)ime a temei !re)entate.

Nu se recomanda ca in conclu)ie sa introducem un nou material in'ormativ.

#re)entarea tre(uie sa se (a)e)e !e cateva caracteristiciale mesa+ului 3

K claritatea4 !resu!une sa 'olosim termeni si 'ra)e reduse

ca intindere, 'amiliare audientei-

K insufletirea4 !resu!une utili)area 'i%urilor de stil, eem!li'icarea

0 convingerea4 se reali)ea)a !rin eliminarea !unctelor sla(e,

Nu ince!em 'ra)a cu ? Nu sunt si%ur de asta ,

dar cred@

D. #re)entarea

Vor(itorii 'olosesc metode si te$nici di'erite de !re)entare. Acestea varia)a in'unctie de !ro!ria !ersoana, de su(iectul tratat, de audienta, de oca)ie, etc. In %eneral,

!re)entarea !ro!riu&)isa se !oate des'asura cu a+utorul mai multor 'et&+e 0

etoda improvi&atiei4 im!lica vor(irea directa 'ara sa eiste, de o(icei, vreo !re%atire3


31/75

!reala(ila a discursului. Cateodata, un discurs im!rovi)at nu !oate

'i evitat. E 3 un vor(itor a tinut o !re)entare si sunteti invitat sa va

s!uneti !arerea si sa 'aceti comentarii de su(stanta re'eritoare la

!re)entarea anterioara si, evident, la su(iectul tratat de aceasta.In ma+oritatea ca)urilor insa nu se astea!ta de la dumneavoastra un

discurs lun% si de aceea nu tre(uie sa intrati in !anica !entru ca nu

veti avea ce sa s!uneti du!a !rimele doua&trei minute.

etoda manuscrisului4 !resu!une ca intrea%a !re)entare scrisa este citita audientei. Aceasta

metoda este 'olositoare atunci cand sunt cerute un tim! strict sta(ilit

si anumite cuvinte re!roduse eact. In acest din urma ca) , orice

intar)iere ar duca la ne'urni)area intre%ului mesa+ si orice omitere a

unor in'ormatii ar !utea dauna sco!ului !re)entarii. Marea !ro(lema

a acestei metode este reducerea !ana la eliminare a contactului vi)ual

si a 'eed(ac


32/75

'olosirea notelor,eista doua re%uli !e care ar tre(ui sa le urmam3

- notele tre(uie sa contina un minim de in'ormatii

- notele nu tre(uie sa 'ie !re evidente0 nu tre(uie scris !e 'oi mari sau !e$artie colorata, dar nici nu tre(uie ascunse audientei1.

P*e8e(t)*e) i(#&*')ti)

Elementele care tre(uie urmarite in de)voltarea unei !re)entari in'ormative e'iciente 3

c)"t)*e) )te(tiei este 'oarte im!ortanta- uneori, !re)entatorii considera

utile di'erite ti!uri de strate%ii, de la cele mai ino'ensive !ana la adevaratestrate%ii de socare. Un eem!lu nimerit !entru acestea din urma ar !utea 'icel relatat intr&un volum de instruire a adultiolor3 un !reot a constat caaudienta sa nu era !rea atenta la slu+(a de duminica. De aceea, a ridicat

mana drea!ta si a )is3 ?Sunt un !acatosH@, iar audienta a ramas socata.Cand a o(serat ca toti oc$ii sunt in directia lui, !reotul a continuat3 ?Asami&a s!us un enorias acum trei )ile@, si si&a continuat !redica-

c*e)*e) #&)'ei +e i(#&*')tii !i ) c$*i&8it)tii (a)andu&ne !e anali)a

audientei 0!e care am e'ectuat&o in 'a)a de !re%atire1, !utem de)volta laaceasta dorinta de a cunoaste mai multe des!re 'enomenul !e care dorimsa&l !re)entam-

eit)*e) !$"*)i(c)*c)*ii i(#&*')ti%&()%e su!raincarcarea in'ormationala

!oate a!area in doua situatii3 atunci cand vor(itorul o'era mai multain'ormatie decat are nevoie !u(licul sau, sau atunci cand se 'olosesccuvinte %reu de inteles !entru !u(lic 0acesta 'ace un e'ort mult mai maresa intelea%a mesa+ul transmis1- vor(itorii ince!atori tind sa in%$esuie intr&o

!re)entare in'ormativa cat mai multe in'ormatii, +udecand con'orm!rinci!iului ?nu are ce sa strice@ 4 in 'a!t, asa cum am va)ut, este o eroarein !re)entare-

eit)*e) !$b7i(c)*c)*ii i(#&*')ti&()%e la !olul o!us su!raincarcarii, su(&

incarcarea in'ormationala inseamna ca vor(itorul su(estimea)a inteli%enta

si !uterea de intele%ere a !u(licului, re)ultatul 'iind ca audienta se!lictiseste si isi !ierde interesul !entru mesa+-

i'"%ic)*e) )$+ie(tei 0aceasta nu tre(uie !rivita ca un !u(lic !asiv, ci

tre(uie identi'icate cai de %asire a unui rol activ al audientei in !re)entare1si 'olosirea e!erientei acesteia 0daca doriti sa vor(iti des!re ceva !e careaceasta nu&l cunoaste, com!arati&l cu ceva ce ii este cunoscut1-

)$te(ticit)te) de multe ori un mesa+ este mai credi(il daca contine da)te,

nume si alte resurse in'ormationale care sa&i con'ere aceasta caracteristica-tre(uie remarcat ca aceste in'ormatii nu au intotdeauna im!ortanta !entruauditor sau in economia %enerala a mesa+ului, dar o'era credi(ilitate-

32


33/75

*e"et)*e) c$i(te%&*7ceie, elementele care caracteri)ea)a cel mai (inecontinutul !re)entat si care, in acest mod, au mai multe sanse sainti!areasca in mintea auditorului-

#&%&!i*e) $(&* "e*!"ectie i(&)t&)*e +e )b&*+)*e ) !$biect$%$i si

construirea unei antici!ari la audienta- de asemenea, este utila construireasus!ansului etc.

P*e8e(t)*e) "e*!$)!i)

i+e(ti#ic)*e) "*&"*ii%&* !c&"$*i este im!ortant sa ne situam de la

ince!ut in !ers!ectiva cunoasterii !ro!riilor elemente, care ne determinasa avem actiunea !ersuasiva ras!un)and la un set de intero%atiiinterioare, !rintre care3 ?Ce ras!uns doresc sa o(tin de la audienta>@,?Doresc sa sc$im( modul in care %andeste, cum actionea)a sau

am(ele>@ etc. La 'el de im!ortanta in aceasta !rima eta!a este crearea!ro!riei credi(ilitati in 'ata audientei !rin cateva elemente&c$eie3com!etenta 0oamenii tind sa creada mai de%ra(a o !ersoana care este

!erce!uta dre!t com!etenta intr&un domeniu1, caracterul si carisma 0uncom!o)it intre !ersonalitate si dinamism va)ut ast'el de catre audienta1-un vor(itor va !oseda o !utere de !ersuasiune mai mare daca va 'i

!erce!ut ca atractiv 0'i)ic si ca !ersonalitate1 de catre audienta-

i(te%e/e*e) #)ct&*i%&* c)*e )#ecte)8) )tit$+i(i%e )$+ie(tei

+$'(e)&)!t*) 0'amilia, reli%ia, educatia, statusul socioeconomic,

cultura etc1 si a modului in care reactionea)a la sc$im(are 0unii oameniacce!ta mai usor sc$im(area decat altii1- este util de luat in considerareaici si !rinci!iul e!unerii selective 4 audienta cauta in'ormatii care vinsa ii con'irme atitudinile, valorile si com!ortamentele si evitain'ormatiile care le contra)ic !e acestea, care !entru vor(itorul

!ersuasiv are o mare im!ortanta 0daca reti sa s!uneti audientei ceva cecontra)ice ta(ela sa valorica, s!re eem!lu, nu veti ince!e direct cuaceasta, ci le veti o'eri mai intai o serie de evidente si ar%umentedis!arate care a(ia du!a ce au 'ost acce!tate de audienta vor 'i stranse in

a'irmatia care le contra)ice ta(ela de valori1-

i(te%e/e*e) c*e+i(te%&* )$+ie(tei +$'(e)&)!t*)0anumite credinte

centrale vor 'i mai %reu de sc$im(at decat unele !eri'erice si de aceeaeste (ine sa ince!em actiunea de !ersuasiune cu aceasta din urma1-

#&%&!i*e) $(&* "*i(ci"ii )%e i(#%$e(tei c$' )* #i c&(!i!te(t) i(te*()

0daca am 'acut anumite lucruri intr&un mod, vom dori sa ramanem inconcordanta cu aceasta directie1 si marturia sociala 0cu totii ras!undemla ceea ce este indeo(ste acce!tat de toata lumea- Cavett Ro(ert

su(linia)a ca, in conditiile in care F9 din !o!ulatie este 'ormata din?imitatori@ si doar 9 !rocente sunt ?initiatori@, !utem 'olosi cu succes

!arturia sociala in actiunea de !ersuasiune1-33


34/75

)%e/e*e) !ce()*i$%$i !$b c)*e ) #i e*it) i(#&*')ti) c)t*e )$+ie(t).

Ast'el scenariul cel mai des 'olosit in !re)entarile !ersuasive este cel deti! tensiune&relaare su( cele doua 'orme ale sale3 !ro(lema&solutie sidorinta&satis'acere. Scenariul ti! !ro(lema&solutie !roneste de la ideeade a induce !u(licului o stare ne%ativa, o !ro(lema, !entru ca in

momentul in care tensiunea o!tima se va 'i !rodus sa se o'ere si solutia0s!re eem!lu, studentii se !ot %andi la !ericolul ca niciunul dintre ei nuva !romova eamenul de la disci!lina . Cand !u(licul a atins o )onade stres su'icient de mare i se !re)inta solutia3 'iecare dintre ei va tre(uisa citeasca !entru nota 9, cartea 1. Scenariul ti! dorinta&satis'acere nunecesita an%oasarea !u(licului cu stresul unei !ro(leme, ci i se !re)intaacestuia lucruri !lacute care urmea)a sa i se intam!le. Daca !rimulmecanism !ornea de la de)voltarea unei !ers!ective a incertitudinii, anelinistii si stresului, acum !rovocam o stare de aste!tare, de s!eranta.

De 'iecare data insa !rocedeul este acelasi3 tensiunea creata conduce laun 'inal 'ericit care va !roduce o destindere la nivelul audientei-

"*i(ci"i$% )cci()*ii!orneste de la o analo%ie cu (iolo%ia3 ast'el, daca

am trait intr&un mediu 'ara virusi si suntem e!usi unui mediu in careeista virusi, este !osi(il sa ne im(olnavim- !entru a nu se intam!laacest lucru, eista vaccinuri care !resu!un inocularea unor virusi sla(itiin or%anism cu care acesta lu!ta si isi de)volta imunitatea. In

!ersuasiune, lucrurile stau similar. Ast'el, la unele valori ale audienteitre(uie sa actionam cu atentie daca au stat in atentia o!iniei !u(lice si

au 'ost de)(atute 0!entru acestea, oamenii au contraar%umente, adica si&au de)voltat imunitatea de care vor(eam mai devreme1- !entru altevalori, care sunt similare eistentei intr&un mediu 'ara virusi2steril,actiunea de !ersuasiune este mai sim!la, deoarece nu va intalni !reamulte contraar%umente-

'&ti)ti) %&/ic) are o alta 'unctie im!ortanta in !re)entarea !ersuasiva-

oamenii sunt mai inclinati s!re sc$im(are daca !rimesc o motivatie caresa ai(a o lo%ica !e care sa o intelea%a si sa o acce!te-

c&'bi()*e) i( c)+*$% 'e!);$%$i ) e%e'e(te%&* e'&ti&()%e c$ ce%e*)ti&()%e

)cce"t)*e) &biectii%&* !e care auditoriul le va ridica 0o !re)entare

!ersuasiva care intentionea)a modi'icari com!ortamentale, s!reeem!lu, nu are cum sa nu ridice si o(iectii1- mai mult, o(iectiiletre(uie e!loatate si incor!orate in mesa+ul nostru de ras!uns-

e&c)*e) (e&i%&* *e%e)(te !i ) &biectie%&* )$+ie(tei ca ras!uns la

!re)entarea dumneavoastra 0se !ot urmari taonomii ale nevoilor, cum

ar 'i cele ale lui MasloP, Alder'er, Qer)(er%, McClelland1-

34


35/75

+e'&(!t*)*e) *ec&'"e(!ei in !re)entarea !ersuasiva, tre(uie sa araticum ideile dumneavoastra ar !utea 'olosi oamenilor !e care incercati sa&i convin%eti de ceva. Nu tre(uie uitat ca oamenii sunt de o(icei

!reocu!ati de modul in care orice lucru 4 deci si discursuldumneavoastra 4 le&ar !utea 'olosi in vreun 'el. Mai mult decat atat,

Commarmond si Ei%a 0561 s!un ca !e lan%a !re)entarea acestor(ene'icii !ro(a(ile, !u(licului tre(uie sa i se induca si increderea caaceste (ene'icii sunt reale si !ot deveni !al!a(ile, si si%uranta ca el0auditorul1 va o(tine aceste (ene'icii in situatia in care urmea)a ideile

!re)entarii. 0#anisoara, Ion&Ovidiu, Comunicare eficienta)

$%&% Ascultarea interactiva

A comunica inseamna nu doar sa vor(esti, ci mai ales inseamna sa asculti. Acomunica inseamna sa vor(esti, sa rece!te)i si sa asculti.

Cei din +urul nostru adora sa 'ie ascultati, sa 'ie acce!tati, intelesi, iar daca suntintelesi inseamna ca s&a creat !rimul !as s!re incredere.

%amenii care se simt ascultati ne dau votul lor de incredere, hotarasc sa ne spuna

mai multe. (unt 4alesi5 pentru a avea un acces mai inalt la lumea lor launtrica, la

sentimente si nevoi pe care, in alte circumstante, nu le#ar dezvalui.**

A asculta nu inseamna a au)i HHH

A asculta inseamna a intele%e, a anali)a si a retine continutul a ceea ce au)i.

Studiile de !si$olo%ie sociala au aratat ca oamenii cred ca retin G , in realitate eiretin 59 .

Ascultarea reala, autentica , solicita un e'ort sustinut de a intele%elumea celuilalt,inseamna sa lasi la o !arte 'iltrele !ersonale, inseamna sa 'ii em!atic, evitand sa 'iiun !seudoascultator.

Ar 'i !otrivit sa amintim si cateva b%&c);e intalnite in ascultare 3

7. Com!aratia

In tim! ce asculti te com!ari cu celalat, ince!i sa 'aci evaluari de com!etenta, uitisa te detase)i de ceea ce este in +urul tau.

5. Reca!itularea

Are loc atunci cand te 'aci ca asculti, cand nu esti atent, cand ince!i sa&ti re!eti inminte ceea ce au)i de la interlocutor, la tine a+un%and doar remarcile ce activi)ea)ao anumita stare, si !entru care te !re%atesti sa dai nea!arat o re!lica.

6. "iltrarea

22 Nuta, Adrian,"ilitati de comunicare, Bucuresti, Ed.S#ER, 5835


36/75

Rolul 'iltrelor este sa o!reasca anumite in'ormatii sau emotii si sa !ermita accesulaltora. #rocesele emotionale sunt o!rite la %ranita 'iintei tale.

8. Etic$etarea

Cele mai distructive te$nici de ascultare sunt etic$etele, in mod s!ecial cele

ne%ative. A etic$eta inseamna ca de+a stii des!re !ersoana res!ectiva, deci rostulascultarii nu&si mai are rostul.

9. #lacarea

O te$nica antiascultare !rin care incerci sa 'ii !e !lac, 'iind de acord cu a(solutorice.

:. Contestarea

Se re'era la ve$ementa cu care ii intreru!i sau res!in%i ceea ce a'irma

interlocutorul, ca in 'inal sa nu mai 'ii interesat de ceea ce urmea)a sa&ti s!una.

Reactiile caustice, inveninate, duc la (locarea comunicarii, la interactiuni ostile.

Sinta%ma de )!c$%t)*e i(te*)cti) este utili)ata datorita 'a!tului ca ea are locintre cel !utin doi !arteneri, emitator res!ectiv rece!tor, si !resu!une interactiune.Ascutarea im!lica de asemenea !artici!are, im!licare.

Anali)a ascultarii interactive este !recedata de urmatorii !asi 3

1. Se(8)ti)4 este un re)ultat a mai multor anali)atori 0 vi)ual, auditiv, etc.1.


37/75

3. C&'"*ee(!i$(e) 2 i(te%e/e*e) >7!resu!une o evaluare critica a ceea ce s&a ascultat.

Gactoricare in'luentea)a intele%erea 3

- inteli%enta

- marimea voca(ularului ascultatorului- a(ilitatea de a 'ace in'erente

- a(ilitatea de a structura un discurs

- ca!acitatea de a sur!ride ideile !rinci!ale

- cunosterea te$nicilor care im(unatatesc concentrarea

- interes real !entru su(iectul discutat

- o(oseala 'i)ica sau !si$ica a ascultatorilor

- e'icienta vor(itorului

- tem!eratura camerei si ventilatia

- e!erienta in a asculta materiale di'icile

- interesul 'ata de su(iectele discutate

- admiratia !entru vor(itor

4. R)!"$(!$% & este im!ortant in 'unctie de activitatea de ascultare 3

&ipuri de ascultare+

- ascultam ca sa intele%em

- ascultam ca sa retinem

- ascultam ca sa anali)am si sa evaluam continutul

- ascultam ca sa de)voltam relatii 0 ascultare em!atica1.56

E9e*citi$ !i te') +e *e#%ectie 0

7. #entru o !re)entare e'icienta cerem cursantilor sa se %andeasca 'iecare tim! de 7& 79minute la o !re)entare !e care ar dori sa o 'aca in 'ata cole%ilor 0 des!re orice tema !e caredoreste sa o a(orde)e1. De 'iecare cand cineva !re)inta, toti ceilalti cursanti vor urmari

!re)entarea !unctand&o con'orm unor indicatori cum ar 'i 3 daca tema este (ine aleasa inra!ort cu !re)entatorul sau cu audienta , daca !re)entarea este corecta , se incadrea)a in tim!


Ed. #olirom, 5:

3/


38/75

si este distri(uita !ro!ortionat !e cele trei !arti 3 introducere, continut, inc$eiere, daca!re)entatorul 'oloseste adecvat 'ormele de comunicare ver(ala si nonver(ala, etc.

Te*'e(i ceie 0 ascultare, ailitate,empatie, intelegere,interactiv, prezentare, metoda!

cenariu : Pre&entare ineficienta

-l. (tefanescu este un tanar cercetator in domeniul istoriei! el a fost invitat sa sustina o

conferinta in fata profesorilor de istorie intr#un sector al Capitalei. Giind prima conferinta pe

care o sustine, d#l (tefanescu a primit propunerea cu un sentiment de incantare, dar si cu

emotie. -esi suiectul ii este familiar, el a petrecut mult timp in ilioteca si a consultat

Internetul, strangand ceea ce i se parea lui relevant pentru tema in cauza. " strans astfel, un

volum impresionant de notite, care i#au luat trei zile sa le organizeze. &otusi el a fost multumit

de demersul sau deoarece era convins# data fiind multimea informatiilor# ca va putea sustine

o conferinta interesanta, cu multe lucruri noi pentru auditoriul sau.

In dimineata conferintei insa, emotiile au crescut foarte mult,evenimentul urmand sa inceapala ora 10.00. -esi adeptul unei vestimentatii sport, a ales in dimineata aceea cea

mai5serioasa5cominatie pe care i#o putea oferi propria garderoa si s#a dus la conferinta.

/e drum, traficul a fost aglomerat, astfel incat, cu toate ca s#a agitat foarte mult, nu a putut

a6unge dacat la 8 min. dupa ora 10.00. Rosu la fata si cu rasuflarea taiata el s#a urcat la

triuna de la care treuia sa#si tina discursul. " inceput prin a declara pulicului ca este la

primul sau curs si ca il roaga sa fie ingaduitor cu el. /rivind in sala a oservat ca unele

persoane aveau mici zamete, dar altele pareau neradatoare, asa ca s#a grait sa#si inceapa

discursul. " oservat ca intinderea materialului il oliga la o actiune de citire dupa

manuscris. " incercat sa ridice de doua# trei ori privirea spre sala, dar acest fapt i#a creat oanumita nesiguranta si atunci a preferat sa nu mai priveasca spre audienta. &recuse o ora si

6umatate din cele alocate conferintei) si a remarcat ingri6orat ca nu reusise sa parcurga

nici o treime din material. "tunci a incercat sa 4sara5 anumite pasa6e pentru a merge mai

repede, dar a oservat ca, in acest mod ceea ce prezenta tindea sa nu mai aia coerenta. "

revenit la citirea rand cu rand a celor scrise, dar a marit ritmul.

;a un moment dat, cineva din sala l#a intrerupt pentru a incerca sa formuleze o intreare!

ingrozit de faptul ca nu mai erau decat 8 minute din timpul alocat conferintei, dl (tefanescu l#

a rugat sa poarte aceasta conversatie dupa incheierea prezentarii a remarcat ca respectiva

persoana nu s#a aratat prea multumita de reactia sa). &impul afectat conferintei s#a scursinainte ca el sa termine tot ce avea de spus. " depasit chiar acest timp, dar a oservat ca sala

devenea din ce in ce mai neradatoare asa ca s#a oprit acolo unde era, a chestionat pulicul

daca are intreari nu a primit nici o intreare) dupa care a parasit triuna l#a cautat cu

privirea pe cel care pusese acea intreare in timpul conferintei, dar acesta nu s#a mai aratat

interesat pentru a cere lamuririle respective).

*ntrebari : Care au 'ost %reselile 'acute de dl Ste'anescu > Consultand ca!itolul des!re!re)entarea e'icienta, ce alte %reseli !utea sa 'aca oratorul si nu a 'acut >*3


Ed. #olirom, 5:30


39/75

C)"it&%$% IV

CONFLICTUL IN COMUNICAREA DIDACTICA

8.7. #ers!ective de anali)a a con'lictului

8.5. Ti!uri de con'lict

8.6. Reactii care !ot 'i im!licate intr&un con'lict educational

8.8. Strate%ii de evitare 2reducere a con'lictului

4.1. Pe*!"ectie +e )()%i8) ) c&(#%ict$%$i

E!erientele de comunicare sunt !re)ente )ilnic in viata noastra, con'lictulre!re)entand un in%redient !rinci!al al acestor e!eriente.

Termenul de c&(#%ict!rovine din latinescul conflictus care desemnea)a ? lovireaim!reuna cu 'orta@ si im!licand !rin aceasta ? de)acorduri si 'rictiuni intre mem(rii%ru!ului, interactiune in vor(ire, emotii si a'ectivitate.@ 59

Cele ")t*$ "e*!"ectiede anali)a a con'lictului sunt 3

71 S)*)ci) *e!$*!e%&* in vederea reali)arii unei anumite sarcini !oate !rioduce uncon'lict in cadrul unei ec$i!e. E 3 Janditi&va ca aveti maine un eamen si cautati ocarte !entru a va reaminti anumite lucruri, dar nu o %asiti la locul ei in ra'tul din

(i(lioteca. Un mem(ru a 'amiliei va s!une ca tocmai a im!rumutat&o unui cole%!entru cateva )ile. "a!tul ca a eistat doar un sin%ur eem!lar din cartea res!ectiva siacum ori dumneavoastra ori cole%ul tre(uie sa aveti acces la ea !oate conduce lacon'lict mult mai re!ede decat daca ati 'i avut 'iecare cate o carte.

51 St)*i%e )#ectie7 !t*e!$% te(!i$(e) &!ti%it)te) )(9iet)te) ati o(servat ca, atuncicand sunteti stresati de ceva 0sa luam tot eem!lul de mai sus in care va a'lati in 'ataunui eamen1, tindeti sa reactionati con'lictual mai re!ede decat in alte situatii- oridaca aveti o stare !o)itiva 0tocmai ati a'lat ca ati casti%at la loterie1 veti 'i mult mai

!utin !ermea(ili la con'lict 0cineva care va s!une ca sunteti ?incom!etent@ nu va


Ed. #olirom, 5:

3


40/75

su!ara atat de tare in res!ectiva situatie1 decat daca aveti o stare ne%ativa 0sa )icemca tocmai ati a'lat ca ati 'ost concediat 4 este su'icient sa !ara ca cineva va s!uneceva %resit !entru ca un !osi(il con'lict sa se declanse)e1- un cursant c$iar a remarcatca daca eista o coincidenta a!aruta din 'a!tul ca !e de o !arte !ersoana il 'aceincom!etent, si !e de alta tocmai din cau)a incom!etentei a !ierdut serviciul

con'lictul ar creste e!lo)iv.

61 St)*i%e !i !ti%$*i%e c&/(itie ale indivi)ilor- s!re eem!lu, daca cineva este stilada!tativ, iar cole%ul sau de !roiect este inovativ 0ve)i cele doua stiluri in ca!itolul

!rivind strate%iile de !rovocare2stimulare a con'lictului1, la ince!ut, cel care esteinovativ si care !une aco!erisul casei inainte de a ase)a macar !rima caramida 0areidei multe, vede intre%ul, dar nu este atent la detalii1 va tra%e conclu)ii, va omite

!asii de le%atura, liantii intre activitati. Ada!tativul 0centrat !e detalii el !oate sa!iarda din vedere intre%ul1 este cel care nu !oate sa concea!a cum va arata aco!erisul!ana nu va !une ultima caramida. El va remarca ca inovativul este ?cu ca!ul in nori@

si va incerca sa il aduca cu ?!icioarele !e !amant@, !e cand inovativul va crededes!re ada!tativ ca este ?rutinier@ ca ?nu intele%e@ ca ?se !ierde in detalii@. Esteevident, asa cum vom remarca adesea in ca)ul unor con'licte, ca cei doi se a'la !e

!o)itii diametral o!use si !ot ast'el sa intre 'oarte re!de in con'runtare- in acelasitim!, ei se com!letea)a ee!tional atunci cand vor invata sa se acce!te reci!roc si sacoo!ere)e.

81 E9i!te(t) c&'"&*t)'e(t$%$i c&(#%ict$)% tre(uie insa 'acuta aici o nuantarenecesara, 4 daca este sa ne re'erim in mod strict la acest conce!t 4 este de %reu deintalnit un ast'el de ?com!ortament con'lictual@, el 'iind o suma a mai multorin'luente ale unor varia(ile ca situatia, !artenerul, ti!ul de relatie care eista intrecomunicatori etc. 0desi !utem re%asi anumite caracteristici accentuat con'lictuale laun com!ortament a%resiv, s!re eem!lu, centrat !e e%oul !ro!riu1.

4.-. Ti"$*i +e c&(#%ict

Desi !utem vor(i de eistenta mai multor cate%orii de con'lict, ne vom re'eri inmaterialul nostru doar la !atru mari ti!uri de con'lict 3

K con'lictul 4 sco!4 care a!are atunci cand o

!ersoana doreste re)ultate di'erite 'ata de alta-

K con'lictul co%nitiv& se (a)ea)a !e contra)icerea

unor idei sau o!inii ale altora !rivitoare la un

anumit 'enomen-

K con'lictul a'ectiv& a!are atunci cand o !ersoana

sau un %ru! are sentimente sau emotii incom!ati&

(ile cu ale altora-

4


41/75

K con'lictul com!ortamental& a!are cand o !ersoana

sau un %ru! 'ace ceva care este de neacce!tat

!entru ceilalti-

K Con'lictul sco! este o(serva(il de multe ori intre cadrul didactic si cursantii sai. Dacasco!urile !ro!use de cadrul didactic nu sunt in acord cu cele ale studentilor, in modnatural !oate a!area un con'lict.

K Starea con'lictuala !rodusa de un con'lict 4 sco! se !oate trans'orma intr&un con'licta'ectiv 0 elevul !oate sa se inde!arte)e a'ectiv de cadrul didactic, res!ectiv de disci!linascolara1.

K Un con'lict a'ectiv !oate induce un con'lict co%nitiv, ulterior 'orma va deveni mai

accentuata si se va trans'orma intr&un con'lict com!ortamental.

Con'lictul socioco%nitiv

Este un con'lict direct !e ac$i)itiile care ii urmea)a introducand !uncte de vedere o!usesi o'erind in acelasi tim! su(iectului !ertur(at elemente im!ortante !entru reor%ani)areademersului sau co%nitiv. Con'lictul c&(+$ce %) & *e)ctie )+)"ti), reactie coordonataatat co%nitiv, cat si social.

Incercand sa e!lice mecanismul con'lictului socioco%nitiv, Sten$ouse, introduce

notiunea de 'actor #. 0!rovine din en%le)escul !ost!onement si desemnea)a ca!acitateade a sus!enda o activitate1. Caracteristica acestui 'actor este de a in$i(a, intr&o situatiedata si cel !utin tem!orar, un ras!uns instinctiv care inainte era normal, cu sco!ul de a&isu(stitui un ras!uns nou si inteli%ent, adica ada!tativ.5:

Metode in care !utem 'olosi con'lictul socioco%nitiv

E9"$(e*e) c$ &"&(e(t

7!riveste un element de conta%iune si de demulti!licare in %ru! a diver%entei2 !ertur(arii!ro!use nu de catre lector, ci de catre c$iar unul dintre mem(rii %ru!ului.

F&c$! /*$"$%

7un mem(ru desemnat al %ru!ului intervine cu critici, controverse la adresa !ro(lematiciiin discutie atunci cand discutia a 'ost e!ui)ata !rematur de catre %ru!.

6 motive ale e'icacitatii con'lictului socio&co%nitiv32$#anisoara, Ion&Ovidiu, Comunicare eficienta, $ditia a IIIa revazuta si adaugita,Bucuresti,

Ed. #olirom, 5:

41


42/75

I(#&*')ti). Su!ortul in'ormational o'erit de celalalt este deose(it de util in ela(orarea!ro!riului model de evolutie- ast'el, latura sociala a con'lictului !re)inta su!ortmotivational si cam! lar%it.

Actii!'$%.Con'lictul socioco%nitiv instituie un ti! de com!ortament activ social sico%nitiv 0(a)at oe sesi)area si re)olvarea dilemelor1.

C*e)tiit)te). Re)olvarea con'lictului !resu!une a!aritia celei de&a treia solutii carecontine elemente din !rimele eta!e, dar le de!aseste ca nivel de ela(orare, ca mod deinte%rare si e'icacitate.

4.4. St*)te/ii +e eit)*e *e+$ce*e ) c&(#%ict$%$i

Con'lictul aduce de cele mai multe ori elemente ne%ative ce tre(uie inde!artate din

!rocesul de comunicare, cu sco!ul de a nu !ertur(a !rocesul de relationare dintre!arteneri.

In activitatea didactica ne %asim de cele mai multe ori in situatia de a critica sau laudao !ersoana. Modul in care 'acem acest lucru re!re)inta un 'actor esential in ceea ce

!riveste e!lorarea unui con'lict.

Sunt utile elemente de identi'icare a modalitatilor de utili)are a criticii intr&un mod!o)itiv, care sa nu alimente)e con'lictul 35

- locul3 critica nu tre(uie 'acuta 'ata de altii.

- timpul corect 3 !resu!une sa nu treaca !rea mult tim! de lacom!ortamentul incriminat !entru ca situatia sa !osede actualitate, darnici !rea !utin, ca) in care !ersoana se mai a'la inca su( un %rad deemotivitate intensi'icat-

- termenii personali3 ince!utul discutiei cu !ersoana care urmea)a sa 'iecriticata este im!ortant- E3 ? Am o !ro(lema si vreau sa discut cutine@, cerandu&i !ermisiunea de a !re)enta modul cum !erce!em noisituatia intr&un 'el in care cel criticat sa nu se simta in in'erioritate-

- riscul& !resu!une evaluarea consecintelor-

- utilitatea& !resu!une 'a!tul ca se va tine cont daca se re!eta sau nucom!ortamentul, !entru ca in cel din urma ca) critica nu 'ace decat saincorde)e inutil relatiile-

- relatia& atunci cand cealata !ersoana ras!unde violent ar%umentelornoastre , inseamna ca a intrat in de'ensiva. Este im!ortant ca tot ceea ce

2/#anisoara, Ion&Ovidiu, Comunicare eficienta, $ditia a IIIa revazuta si adaugita,Bucuresti,

Ed. #olirom, 5:

42


43/75

este criticat sa 'ie ar%umentat de cel care inde!lineste acesta actiune,iar ar%umentele sa 'ie intelese si acce!tate si de !ersoana criticata-

- comportamentul& tre(uie criticat com!ortamentul si nu !ersoana careare acel com!ortament- in ca) contrar inc$idem !ersoana intr&uncon'lict din care nu !oate iesi decat in ciclul escaladarii acestuia-Reactia este una in o%linda ?esti rau@& ? (a tu esti rau@.

- O critica trebuie completata cu un mesa nonverbal po&itiv& dea!ro!iere, de relaare, de destindere, dandu&se curs si s'erei dear%umentare si motivare a !ersoanei criticate, deoarece din !ers!ectivasa , cel incriminat crede ca are dre!tate 0 este motivul !entru care a siado!tat res!ectivul com!ortament1.

Caracteristicile formelor de lauda eficienta si ineficienta adaptare dupa H.


44/75

. Utili)ea)a a(ilitatiledovedite in sarcinileanterioare de catre studenti,in contetul descrierii

a(ilitatilor !re)ente.

. Utili)ea)a a(ilitatilereiesite din com!arareaelevilor !entru a descriea(ilitatile !re)ente.

G. Este o'erita !entrurecunoasterea e'orturilornota(ile sau succesul insarcini di'icile 0!entrures!ectivii elevi2studenti1.

G. Este o'erita 'ara le%aturacu e'ortul de!us de catreelevi2studenti.

F. Atri(uie succeselee'orturilor de!use sia(ilitatilor, im!licand

succese similare ce vor 'iaste!tate !e viitor.

F. Atri(uie succesul a(ilitatiide moment sau unor 'actorieterni ca norocul ori

di'icultatea sca)uta asarcinii.

7. ?Qraneste@ atri(utiiendo%ene 0elevii2studentiicred ca ei de!un e'ort inreali)area sarcinii, deoarecese (ucura de aceasta din

urma si2sau doresc sade)volte a(ilitati relevante incontetul sarcinii1

7. ?Qraneste@ atri(utiieo%ene 0elevii2studentiicred ca deoun e'ort inreali)area sarcinii !entrumotive eterne ca a&i 'ace

!lacere !ro'esorului, acasti%a com!etitia saurecunoasterea etc.1.

77. "ocali)ea)a atentiacursantilor asu!ra !ro!riilorcom!ortamente relevante

!entru reali)area sarcinii.

77. "ocali)ea)a atentiacursantilor asu!ra cadruluididactic ca 'i%ura autoritarasi mani!ulativa.

75. ?Qraneste@ a!recierea

atri(utiilor de)ira(ilere'eritoare lacom!ortamentul relevant inra!ort cu sarcina, du!a ce

!rocesul este 'inali)at.

75. Intervine in des'asurarea

!rocesului, distra%e atentiade la com!ortamentulrelevant in ra!ort cu sarcina.

E9e*citii !i te'e +e *e#%ectie3

1. Eercitiul !resu!une divi)area colectivului de cursanti in micro%ru!uri. "iecare

dintre acestea va tre(ui sa de)volte un numar de cinci strate%ii de !roducere acon'lictului. "oile notate cu cele cinci strate%ii ale 'iecarui %ru! vor circula de la un%ru! la altul, 'iecare dintre ele citind ceea ce au identi'icat celelate %ru!uri si cautand

44


45/75

sa %aseasca , !entru aceste strate%ii de !roducere, strate%ii de reducere, de !reveniresi de re)olvare a con'lictelor care ar 'i !utut 'i !rovocate !rin acestea.

5. Cursantii tre(uie sa %aseasca un ras!uns ada!tat la urmatoarea situatie !ro(lema3

Tatal unui elev este !ro'esor la scoala la care invata 'iul lui. El s&a certat cu un alt

cole% 0 care este !ro'esorul 'iului sau 1, iar a doua )i, elevul are te)a la acea materie.Elevului ii !lace 'oarte mult o 'ormatie de mu)ica si, au)ind ca ea va sustine un concertde o sin%ura noa!te in orasul lui, a dorit sa se duca 0 cu atat mai mult cu cat la concertmer%ea si o 'ata din clasa lui, de care el se indra%ostise1. Dar a doua )i era te)a cu

!ricina, iar tatal lui i&a s!us ca nu&l va 'ace de ras 'ata de cole%ul lui !ro'esor cu care secertase in acea )i. De aceea, l&a incuiata in camera lui. Elevul a !lans toata noa!tea si adoua )i a luat nota trei la te)a. Acum, cei doi sunt su!arati unul !e altul& tatal, !entru ca'iul lui l&a 'acut de ras in 'ata cole%ului sau, 'iul, !entru ca a !ierdut cocertul 'ormatiei

!re'erate , iar 'ata in cau)a s&a dus cu un alt cole% la concert. Cursantii vor discuta cum

se !utea re)olva acest con'lict.5G

Te*'e(i ceie 0 conflict, strategie de reducere, strategie de evitare, lauda, relatie,

comportament, focus#grup .

C)"it&%$% V

IMPORTANTA GRUPULUI IN COMUNICAREA DIDACTICA

9.7. De'initia si caracteristicile %ru!ului

9.5. "a)ele reunirii2 se!ararii unui %ru!

9.6. Coe)iune si devianta in cadrul %ru!ului

9.8. Cola(orare si com!etitie in cadrul %ru!ului

5.1. De#i(iti) !i c)*)cte*i!tici%e /*$"$%$i

Jru!urile sunt !re)ente !este tot in viata noastra. Ce s&ar intam!la daca de maine nu ammai a!artine nici unui %ru! >


Ed. #olirom, 5:45


46/75

Jru!ul este un sistem de relatii intre oameni care actionea)a du!a anumite norme sivalori, !entru atin%erea unor sco!uri sau sarcini comune. 5F0 Calusc$i1.

C)*)cte*i!tici )%e /*$"$%$i 0

- )$t&(&'i)7 arata nivelul la care %ru!ul 'unctionea)a inde!endent de

alte %ru!uri-

- c&(t*&%$% urmareste %radul in care %ru!ul re%ulari)ea)acom!ortamentul mem(rilor sai -

- #%e9ibi%it)te) arata modul in care activitatile %ru!ului sunt marcate de!roceduri in'ormale in mai mare masura decat accesul la !roceduri intr&o maniera ri%ida-

- t&($% e+&(ic7%radul in care !artici!area mem(rilor la activitatea de

%ru! este sustinuta !entru acestia de sentimente %enerale de a%rea(il side !lacere-

- &'&/e(it)te)7 re!re)inta masura in care mem(rii unui %ru! !osedacaracteristici similare-

- i(ti'it)te)7este %radul in care mem(rii %ru!ului sunt 'amiliari)ati cudetalii !ersonale din viata celorlalti mem(ri-

- ")*tici")*e)7arata masura in care mem(rii %ru!ului investesc tim! sie'ort !entru activitatile de %ru!-

- "e*'e)bi%it)te)7 de'ineste nivelul la care %ru!ul !ermite accesul!ersoanelor din eterior la calitatea de mem(ru al %ru!ului-

- "&%)*i8)*e)7re!re)inta masura in care un %ru! este orientat si lucrea)ain vederea atin%erii unui sco! comun mem(rilor sai, clar si s!eci'ic

!entru toti acestia-

- "$te*e)7 caracteri)ea)a %radul in care %ru!ul este im!ortant !entrumem(rii sai-

- ')*i'e)7de'ineste numarul mem(rilor unui %ru!-

- !t)bi%it)te)7arata masura in care un %ru! !ersista du!a o !erioada detim! avand, in %eneral, aceleasi caracteristici structurale-

- !t*)ti#ic)*e)7 re!re)inta nivelul la care un %ru! isi ierar$i)ea)amem(rii du!a statusuri-

- c&e8i$(e)7de'ineste masura in care mem(rii unui %ru! 'unctionea)a cao unitate-6

2 Calusc$i, Mariana,/roleme de psihologie sociala,Iasi, Ed.Cantes, 573#anisoara, Ion&Ovidiu, Comunicare eficienta, $ditia a IIIa revazuta si adaugita,Bucuresti,

4$


47/75

5.-. F)8e%e *e$(i*ii $($i /*$" !e")*)*ii $($i /*$"

5.-.1. F)8e%e *e$(i*ii $($i /*$"

1. I(itie*e)

Oamenii se initia)a unii !e altii in arii di'erite, isi veri'ica credintele siatitudinile, se 'ac !rimele a!recieri reci!roce. In aceasta 'a)a sunt recomandate eercitiilede s!ar%ere a %$etii.

-. E9"e*i'e(t)*e)

#ersoanele de)volta mai mult e'ort in a de)volta e!eriente si interese comune,totul este %eneral, relaat si necritica(il. A!are necesitatea unei activitati comune intre

!

Curs Comunicare Didactica_11

Documents

Transcript of Curs Comunicare Didactica_11