Curs Cercetari Aplicative Pe Piata Serviciilor

7/25/2019 Curs Cercetari Aplicative Pe Piata Serviciilor

1/9


2/9

2

Literatura de specialitate reda in principal ideea conform careia distinctia dintre bunuri si

servicii nu numai ca este pe deplin demonstrata, ci este chiar atenuata de reducerea barierelor

din cele 2 categorii:

bunurile nu mai sunt in totalitate materiale, iar serviciile rareori sunt exclusiv intangibile, prin

urmare diferenta dintre bunuri si servicii este discutabila, ceea ce face ca definirea serviciilor

sa evolueze permanent.

Caracteristicile bunurilor materiale:

au existenta independenta

au efecte dupa ce au fost realizate

sunt omogene

sunt tangibile

exista o separare intre producere si consum

pot fi stocate; stocarea poate presupune sau nu inventarierea

contin tehnologie

Caracteristicile serviciilor:

serv. reprezinta solutii la problemele si necesitatile clientilor

sunt experiente ale acestora

unii autori considera ca serv. depind de componenta financiara si de timp

sunt eterogene

sunt intangibile

in genereal serv. sunt produse in prezenta consumatorilor

sunt inseparabile

sunt perisabile, nu pot fi inventariate

serviciile utilizeaza tehnologie

Caracteristica serv. numita intangibilitate determina caracteristici particulare pt. comertul cu

servicii numit si comertul invizibil.

Comertul invizibil reprezinta acel ansamblu de tranzactii economice internationale care nu au

ca obiect un bun material.


3/9

3

Variabilitatea serviciul este unic, nu poate fi repretat in mod absolut identic, aceasta

caracteristica prezinta avantajul de a face posibila adaptarea serv. la fiecare consumator in

parte; variabilitatea determina un mod specific de asigurarea calitatii in momentul prestatiei

si personalizarea serv., adica adaptarea in momentul prestarii la asteptarile consumatorului.

Caracterul strategic procesual reprezinta o alta trasatura a serviciilor; se poate aprecia

prestarea ca strategie in care serv. este obiectivul vizat iar prestarea presupune urmatorii pasi

strategici:

Analiza mediului

Stabilirea actiunilor si resurselor

Anticiparea unor rezultate

Implementarea procesului de productie a serviciului

Intre conturarea si realizarea serv. trece o anumita perioada. Aceasta imprima

serviciului o trasatura strategica particularizata prin realizarea serv. ulterioara unei perioade

de pregatire a conditiilor necesare.

Timpul de pregatire a prestarii serv. este oarecum echivalent timpului de productie necesar

realizarii unui bun material.

Adaugand caracteristicile ce vizeaza intangibilitatea, perisabilitatea, inseparabilitatea si

variabilitatea, trasatura strategica putem defini productia serv. drept strategie sau proces ca

urmare a tuturor trasaturilor mentionate.

Intangibilitatea presupune pregatire; perisabilitatea presupune coordonarea actihnilor;

inseparabilitatea determina coordonarea resurselor umane, de timp; variabilitatea stabilirea

unor obiective. Toate acestea printr-o corelatie si interconditionare creioneaza un demers

strategic.

Ansamblul activitatilor economice este structurat in 3 sectoare:

Primar

Secundar

Tertiar


4/9

4

In timp, agricultura a ramas o activitate importanta dar traditionala in viata oamenilor.

Prelucrarea industriala a devenit o activitate primordiala concomitent cu reconsiderarea

serviciilor ca modalitati de sustinere a celor de productie.

Serviciile au determinat schimbari radicale in procesele de productie. Aceasta situatie se

caracterizeaza prin dependenta prelucrarii industriale in proportie de 70-80 procente in

termeni de costuri de activitatile de servicii.

Sectorul tertiar delimitat prin nivelul si dinamica activitatii muncii si prin nivelul

progresului tehnic si receptivitatea fata de acesta reprezinta ansamblul activitatilor

economice destinate productiei nemateriale.

Un nivel superior de dezvoltare al serv. devine nu numai un rezultat ci si o conditie in

dezvoltarea celorlate sectoare economice.

Pe plan international, in termeni statistici, sectorul tertiar include urmatoarele categorii:

-comert, hoteluri si restaurante; transport; depozitare, comunicatii; intermedieri financiare;

tranzactii imobiliare; inchirieri si activitati de servicii prestate de intreprinderi; administratia

publica si aparare; invatamant ;sanatate si asistenta sociala; servicii prestate in gospodarii de

persoane angajate de catre acestea.

La nivelul national avem o impartire conform CAEN care conchide ca activitatile de

servicii sa includa: comertul cu ridicata si amanuntul; repararea autovehiculelor si

motocicletelor, a bunurilor personale si de uz gospodaresc; hoteluri si restaurante; transport

; depozitare; comunicatii; intermedieri financiare, tranzactii imobiliare; inchirieri si serv.

prestate in pincipal de intreprinderi; administratia publica si aparare; asigurari sociale din

sistemul public, invatamant sanatate si alte activitati ale personalului angajat in gospodarii

personale.


5/9

5

Curs 2

22.10.2015

Servicii pentru populatie

Evolutia serviciilor pentru populatie are loc in stransa legatura cu dinamica trebuintelor, a

veniturilor si a comportamentului de consum, analiza acestora sugerand amploarea si

tendintele inregistrate de aceasta a doua componenta majora a sferei serviciilor.

Invatarea poate avea loc in mai multe feluri, dar specifica Romaniei, a fost invatarea prin

copiere.

Amplificarea nevoilor in ansamblul lor, poate antrena o crestere semnificativa in sfera

serviciilor pentru populatie. La aceeasi evolutie, subscrie si sporirea veniturilor populatiei,

intrucat serviciile se numara printre componentele consumului cu o elasticitate superioara

intregului.

Corelat cu structura diversificata a cerintelor, si cursul ascendent al evolutiei lor, serviciile

pentru populatie se etaleaza intr-o gama variata de activitati. Diversitatea lor se manifesta si

ca urmare a conditiilor in care sunt oferite, a functiilor pe care le indeplinesc, a caracteristicilor

beneficiarilor, a modului de organizare si finantare, etc.

Serviciile pentru populatie depasesc sfera stricta a consumului si se regasesc in circulatie sau

schimb; transporturile, telecomunicatiile, comertul, sunt considerate servicii, respectiv

activitati, care prin continutul lor, participa la finalizarea pentru consum, a muncii cheltuite in

sfera productiei.

Serviciile pentru populatie, indiferent de localizarea lor, se deosebesc dupa natura relatiilor

economice si financiare, ce intervin intre prestator producator si beneficiar in serviciile

comerciale platite de populatie, pentru care acestea se adreseaza pietei. In aceasta categorie

intra servicii precum reparatiile, transporturile, posta si telecomunicatiile, spalatorie,

curatatorie, frizerie, coafor, etc.

Servicii din categoria cu titlu gratuit: invatamantul, cultura, sanatatea, activitati sportive,

ordinea publica, apararea, religia.

Clasificarea serviciilor in functie de caracteristicile beneficiarului:


6/9

6

1. Serviciile personalesunt cele vandute pe piata, particularilor sau gospodariilor, contra

unui pret, indiferent de sursa fundamentala de finantare, care poate fi privata sau

publica. Serviciile personale cuprind o gama larga de activitati, cum ar fi: reparatiile,

intretinere, transport, ingrijirea sanatatii, invatamant, servicii juridice, de consultanta,

care influenteaza direct starea fizica, psihica sau mobilitatea geografica a utilizatorului.

2. Servicii colective (utilitati de ordin public) inglobeaza toate prestatiile in furnizarea

carora participa statul, fie printr-un aport financiar, fie definind conditiile in care sunt

oferite. Din aceasta categorie fac parte: invatamantul, sanatatea, asistenta sociala,

alaturi de serviciile furnizate de administratiile publice (gratuite sau contracost).

In functie de continutul activitatii, serviciile pentru populatie pot avea un caracter industrial

(amintim: reparatiile, curatatorie, spalatorie, restaurante) sau neindustriale (posta, coafura,

servicii cultural recreative)

Tendinte in evolutia serviciilor pentru populatie:

O privire de ansamblu asupra serviciilor destinate populatiei, evidentiaza o dezvoltare

importanta a acestora. Pentru tarile industrializate cu economie de piata, nivelul serviciilor

este estimat printr-o pondere de 3035% din consumul final privat, restul revenind bunurilor.

Comparativ cu tarile slab dezvoltate, in special tarile est europene, proportia de 20 25%,

rezultat al unui nivel redus de dezvoltare economica, al dificultatilor inerente perioadei de

tranzitie, dar si a unei conceptii diferite privind acoperirea nevoii de servicii.

In cazul Romaniei, serviciile destinate consumului populatiei, detin o pondere scazuta, cele

platite reprezinta o pondere de 1314 procente in structura bugetelor de familie sau 32 de

procente din totalul cumparatorilor de bunuri si servicii. Daca se opereaza cu un indicator

numit consum largit de servicii, se poate ajunge la 3540% din total.


7/9

7

12.11.2015

Teoria si practica sondajului

Sondajul este un termen folosit ca echivalent al selectiei. Deseori este facut pentru estimarea

valorilor medii.

Esantion o subcolectivitate a unei colectivitati generale, prin studierea careia se poate

caracteriza colectivitatea generala sub aspectul diferitelor caracteristici.

Reprezentativitateaeste caracteristica unui esantion care se apreciaza cu ajutorul erorilor de

reprezentativitate, calculate ca diferenta dintre valoarea unui indicator sintetic calculat pe

baza esantionului si valauarea aceluiasi indicator calculat pe baza colectivitatii generale.

Sondajul dirijattip de sondaj care se constituie prin alegerea intentionata in cadrul unei

colectivitati generale a carei structura si parametrii sunt de regula cunoscuti.

Sondajul mixtcombina avantajele sondajului aleator cu cele ale sondajului dirijat. Forma

principala de sondaj mixt este cea a sondajului tipic sau stratificat care se efectueaza prin

impartirea colectivitatii generale in grupe omogene si apoi se extrage din fiecare grupa, dupa

anumite principii, cate un esantion aleator.

Indicatorii calculati pe baza datelor dintr-o colectivitate totala se numesc parametri, iar cei

calculati pe baza unui esantion, estimatori.

Selectia statistica are ca scop estimarea parametrilor colectivitatii totale pe baza informatiilor

culese si prelucrate statistic, folosind principiile teoriei probabilitatii.

Procesul de analiza a unei colectivitati, include doua etape: etapa descriptiva si inferenta

statistica.

Rezultatele obtinute dintr-o cercetare selectiva (sondaj, ancheta, monografie), pot fi extinse

la intreaga colectivitate daca esantionul este reprezentativ. Un esantion este considerat

reprezentativ atunci cand structura colectivitatii de selectie este identica cu structura

colectivitatii generale sau foarte putin diferita de acesta. Se considera ca reprezentativitatea

este buna daca greutatea specifica fiecarei grupe din colectivitatea de selecttie difera cu cel

mult 5 procente fata de greutatea specifica pe care o are grupa corespunzatoare din


8/9

8

colectivitatea generala. Asigurarea reprezentativitatii esantionului presupune respectarea

urmatoarelor conditii:

1. Selectia unitatilor sa se faca in mod obiectiv, fara preferinte, dupa principiul hazardului,

cu o probabilitate calculata anticipat si diferita de 0.

2. Esantionul trebuie sa fie suficient de mare pentru a putea reda trasaturile esentiale ale

colectivitatii generale.

3. Includerea unitatilor in esantion trebuie sa se faca independent de alte unitati.

In practica, la formarea esantioanelor se utilizeaza mai multe modalitati de selectie:

1. Selectii aleatoare (intamplatoare) constituie un model de baza utilizat pentru

asigurarea reprezentativitatii. Se bazeaza pe principiul tragerii la sorti si exclud orice

element subiectiv in formarea esantionului.

2. Selectii subiectiv organizate sau dirijatealegerea unitatilor se realizeaza de catre

persoanele care culeg datele, dar se folosesc mai rar in practica.

3. Selectii mixtecombina principiile selectiei intamplatoare cu cele ale selectiei dirijate.

Astfel se imparte colectivitatea in grupe tipice dupa o anumita caracteristica si apoi se

extrag la intamplare uintati din fiecare grupa.

Procesul tragerii la sortipresupune extragerea dintr-o urna a unei bile sau bilete, acestea

reprezentand cate o unitate a colectivitatii generale. Se cunoaste procedeul selectiei repetate,

a bilei revenite sau a selectiei nerepetate, a bilei nerevenite.

Procedeul cu numere intamplatoare se bazeaza pe tabele cu numere intamplatoare. Cu

ajutorul unei masini de amestecat numere, dupa extragere acestea se inscriu la intamplare in

tabel.

Procedeul selectiei mecanicese foloseste dupa ce unitatile se ordoneaza dupa o caracteristica

oarecare, neesentiala (ordinea alfabetica, denumirea strazii, etc.) si sunt inscrise intr-o lista.

Formarea esantionului este precedata de stabilirea unui pas de numarare notat cu k, care se

calculeaza impartind colectivitatea totala la dimensiunea esantionului. Prin tragere la sorti se

selecteaza la intamplare o unitate din prima grupa la care se adauga succesiv pasul de

numarare pana la obtinerea volumului esantionului.


9/9

9

Erorile cercetarii selective

Eroarea reprezinta diferenta dintre valoarea indicatorilor obtinuti in urma prelucrarii datelor

din esanttion si valoarea acelorasi indicatori obtinuti in urma observarii totale.

Erorile pot fi:

1. De observare (de inregistrare)sunt mai putine ca numar si usor de inlaturat, datorita

numarului redus de unitati care se inregistreaza si a folosirii pentru culegerea datelor

a personalului de specialitate. Daca sunt accidentale, acestea nu afecteaza calitatea

informatiilor culese.

2. De reprezentativitatesunt de doua feluri:

Sistematicese datoreaza nerespectarii principiilor teoriei selectiei ca fiecare unitate

a colectivitatii generale sa aiba sanse egale si diferite de zero de a patrunde in esantion.

Intamplatoaresunt legate strict de specificul sondajului si apar chiar daca se respecta

principiile teoriei selectiei pentru a forma esantionul. Sunt legate de insusi esenta

sondajului, adica prin numarul mic de unitati din esantion si nu se poate reproduce

identic decat intamplator. Aceste erori nu se pot inlatura, dar se pot calcula anticipat

si chiar limita.

Curs Cercetari Aplicative Pe Piata Serviciilor

Documents

Transcript of Curs Cercetari Aplicative Pe Piata Serviciilor