Academia de Studii Economice din Bucureti

Facultatea de Economie Agroalimentar i a Mediului

Master - Managementul Proiectelor de Dezvoltare Rural i Regional Cercetri de Marketing n Economia Rural Studenti:

Cuprins

1 Exemple de scale

1.1 Diferentierea semantic (Scala lui Osgood)

1.2 Scala lui Stapel

1.3 Scala lui Liqert

1.4 Metoda comparatiilor perechi

1.5 Scala cu suma constanta

2 Exemple de model Fishbein-Rosenberg

3 Exemple de metodologie a unei cercetari selective sondaj

Scopul/obiective/ipoteze/variabile/chestionar

4 Exemple de Test x21. Tipuri de scaleMsurarea reprezint procesul de exprimare simbolic, numeric sau nenumeric a gradului n care un obiect sau fenomen posed o anumit caracteristic sau proprietate. Atunci cnd ntre simbolurile obinute exist relaii asemntoare cu relaiile dintre caracteristicile i (sau) proprietile obiectului supus investigaiei, scopul procesului de msurare a fost realizat.Instrumentul cu ajutorul cruia se realizeaz msurarea poart denumirea de scal. Aceasta poate fi constituit dintr-un instrumentar fizic, cum sunt cele pentru msurarea greutii ori a lungimii, sau dintr-o construcie prezent n instrumentarul de culegere a datelor de natur calitativ: msurarea atitudinilor, preferinelor, imaginii i a altor componente ale comportamentului consumatorilor. Activitatea de construire a scalelor se numete scalare. Exist, astfel: scalarea unidimensional - cnd se msoar doar o caracteristic sau proprietate a obiectului ori fenomenului de cercetat; scalarea multidimensional, cnd se msoar simultan mai multe caracteristici sau proprieti. Clasificarea scalelor folosite n cercetrile de marketing dup S.S. STEVENS se prezint, astfel: nominale sunt neparametrice, care permit clasificarea subiecilor cercetai n dou sau mai multe grupe, ai cror membri difer dup proprietatea ce a fost scalat, fr s duc i la realizarea unei ordonri a acestora n funcie de intensitatea proprietilor fenomenului studiat sau la msurarea distanelor care i separ. ordinale reprezint al doilea tip de scale neparametrice, care permit ordonarea variantelor cercetate (de exemplu, patru produse) n funcie de un anumit criteriu (preferin), folosindu-se valori ordinale: primul, al doilea, al treilea etc. Scala nu permite, ns, evaluarea distanelor dintre variante. interval sunt primele dintre cele dou tipuri de scale metrice. Ele se bazeaz pe utilizarea unor uniti de msur egale, care fac posibil stabilirea nu numai a ordinii variantelor analizate, ci i a distanelor dintre

ele. Att semnificaia punctului zero (originea), ct i mrimea unitii de msur sunt stabilite de ctre cercettor. proporionale sunt cele mai sofisticate dintre toate tipurile de scale. Ca i scalele interval, ele sunt mprite n intervale egale, fiecruia corespunzndu-i un anumit numr. Are un zero unic cu semnificaie absolut. Situaia comparativ a celor patru tipuri de scale este prezentat n continuare.

1.1 Diferentierea semantic (Scala lui OSGOOD) Difereniatorul semantic (difereniala semantic) reprezint o scal destinat msurrii atitudinilor, opiniilor. Acestea vor fi exprimate pe o scal cuprinznd 3,5 sau chiar 7 trepte, plasate ntre perechi de adjective bipolare, de genul: important - neimportant, scump - ieftin, frumos - urt, favorabil - nefavorabil etc. De pild, ntr-un sondaj de pia, se solicit vizitatorilor la o expoziie s-i spun prerea n legtur cu un produs nou, expus cu aceast ocazie de firma productoare; referitor la estetica produsului, subiecii sunt solicitai s-i precizeze aprecierea, indicnd una din cele cinci trepte:

1 2 3 4 5

foarte frumos frumos nici - nici urt foarte urt

n procesul ulterior, al prelucrrii informaiilor, variantele indicate de respondeni se vor nlocui cu cifre ( n ordinea de mai jos, de la 5 la 1), obinndu-se astfel posibilitatea nsumrii rspunsurilor oferite de colectivitatea subiecilor anchetai i a calculrii unor mrimi medii pentru a se putea formula concluzii corespunztoare. Exemplu: Un hotel din Gura Humorului dorete s afle care sunt motivele care i-au determinat s vin i ct de mulumii sunt clienii si de activitile ce se pot desfura n zona respectiv. Drept urmare a fost realizat o cercetare n perioada 5 12 iulie 2003 cnd au fost intervievai 250 de clieni ai hotelului. Chestionarul a cuprins i urmtoarea ntrebare. Pe o scalde la 1 (extrem de neatractiv) la 7 (extrem de atractiv) va rugm svexprimai opinia n legturcu activitile de agrement care se pot desfura n zon

drumeii1234567

vizitarea obiectivelor turistice1234567

vizitarea mnstirilor bucovinene1234567

participarea la srbtorile tradiionale1234567

practicarea echitaiei12345671.2 Scala lui Stapel Scala lui Stapel reprezint o variant similar n multe privine cu difereniala semantic i care, cu timpul, s-a impus n cercetarea de marketing. Ea posed zece nivele, cinci cu semnul plus i cinci cu semnul minus, iar ntre aceste dou zone se insereaz atributul care urmeaz s fie evaluat, fr prezentarea celor doi poli ai si. Exemplu: S se dezvolte un set de ntrebri, folosind scala lui Stapel, care s analizeze opinia clienilor unui restaurant cu privire la personalul localului.

Rspuns:

Personalul unui restaurant poate fi evaluat de ctre clieni din diferite perspective: amabilitate, nivel de pregtire profesional, eficien, nfiare, exitena unei uniforme sau cod de mbrcminte etc. Dintre acestea propunem s se aleag acele criterii a cror evaluare poate determina luarea unor msuri care s duc n mod direct la mbuntirea activitii angajailor. Un exemplu de ntrebare care utilizeaz scala lui Stapel pentru a afla opinia clienilor este:Pe o scal de la 3 (nivel minim) la + 3 (nivel maxim) s se evalueze urmtoarele caracteristici ale personalului restaurantului:

-3-2-1amabilitate+1+2+3

-3-2-1profesionalism+1+2+3Prelucrarea datelor culese, folosind aceast scal, este asemntoare cu cea specific diferenialei semantice, ambele conducnd la informaii specifice scalelor de tip interval.

1.3 Scala lui Likert Scala Likert face parte din categoria scalelor de tip ordinal,conducnd la informaii de natur neparametric. n cazul acestei metode de scalare, principalele etape de lucru sunt urmtoarele:

se alctuiete un set de propoziii care reprezint afirmaii cu caracter favorabil sau nefavorabil la adresa stimulului care face obiectul investigaiei;

propoziiile sunt prezentate fiecruia dintre subiecii ale cror opinii urmeaz s fie scalate; n legtur cu afirmaia cuprins n propoziie, subiectul este solicitat s-i exprime acordul sau dezacordul, ncercuind una dintre cele cinci gradaii ale scalei:

acord total : acord : indiferent : dezacord : dezacord total

dup administrarea chestionarului, fiecrei gradaii i se ataeaz urmtoarele valori numerice:

+ 2 +1 0 - 1 - 2

scorul realizat de un subiect se calculeaz fcnd suma algebric a valorilor numerice care caracterizeaz opinia sa referitoare la fiecare propoziie component a setului.

De pild, cu ocazia cercetrii preferinelor privind un produs alimentar "y", un anumit subiect al eantionului rspunde la cele trei ntrebri, dup cum urmeaz:

1) Produsul "y" are un gust plcut: acord total :ACORD : indiferent : dezacord : dezacord total2) Produsul "y" este un produs de calitate:ACORD TOTAL: acord : indiferent : dezacord : dezacord total3) Ambalajul produsului "y" este corespunztor: acord total: acord: INDIFERENT: dezacord : dezacord totalScorul total realizat de acest subiect este: +1 + 2 + 0 = 3. Acesta poate fi comparat cu scorurile altor subieci referitoare la acelai produs sau cu scorurile aceluiai subiect privitoare la alte produse, fiind astfel posibil o ordonare a preferinelor. Interpretarea rezultatelor se poate face cu ajutorul metodelor statistice caracteristice scalei ordinale. Interpretarea rezultatelor se poate face cu ajutorul metodelor statistice caracteristice scalei ordinale.Se aplic chestionarul unei populaii stabilite conform scopului de msurare. Atunci cnd sunt nvitai s rspund la un chestionar calibrat ca instrument de msur pe o scal Lickert subiecii trebuie s specifice nivelul de acord respectiv dezacord fa de afirmaiile din chestionar redate in exemplele de mai jos:. Dei cel mai adesea este folosit scala cu 5 valori de rspuns muli specialiti susin c utilizarea a 7 sau 9 valori conduce la msurtori cu un grad de acuratee mai ridicat. Dup ce se completeaz chestionarul fiecare fiecare element (ntrebare) se analizeaz separat. Observm c dei exist o relaie de ordine pe mulimea categoriilor nu exist nici o indicaie privitor la diferenele reale ntre categorii. De aceea, atunci cnd se utilizeaz scale ordinale de msur, distanele ntre categorii sunt presupuse egale iar operaiile acceptate sunt modul, gama, mediana i procentul. Media nu are sens. Este de observat c scala Likert este o scal bipolar n sensul c msoar atitudinea sau aprecierea fa de un subiect att prin rspuns pozitiv ct i negativ. Dei scalele Likert sunt scale ordinale pure, unii cercettori le trateaz ca scale interval acordnd fiecrei categorii un scor/not. Scorul realizat de un subiect se calculeaz fcnd suma algebric a valorilor numerice care caracterizeaz opinia sa referitoare la fiecare propoziie component a chestionarului. Aceast deviere de la msurarea standard este fcut atunci cnd valorile asociate categoriilor sunt tratate ca msuri ale atitudinii. Folosirea unui sistem de notare permite calcularea de medii i deviaii standard pentru a putea face comparaii pe grupuri de subieci, e.g. nivelul de satisfacie a fost de 3,5 la aduli i de 4,1 la copii.

Msurtorile operate pe aceast scal pot suferi distorsiuni datorit reinerii manifestate de repondeni de a utiliza valorile extreme sau dimpotriv de a le folosi n mod exagerat n funcie de natura rspunsului pe care trebuie s-l dea. Cu toate acestea scala Lickert rmne cea mai utilizat scal de msurare a atitudinii. 1.4 Metoda comparativa ( comparatia perechilor)Metodele comparative de scalare au avantajul ca permit sesizarea chiar a unor diferente mici intre stimulii considerati sa fie comparati intre ei. Totodata, ele nu se bazeaza pe atatea presupuneri teoretice si u-i solicita prea mult pe subiectii care fac evaluarile.

Dintre metodele comparative de scalare cele mai cunoscute sunt:

metoda comparatiilor de perechi;

metoda ordonarii rangurilor;

scala cu suma constanta;

Metoda comparatiilor perechi reprezinta o metoda frecvent intalnita in cercetarile de marketing ce presupune o solicitare minima a subiectului investigat, acesta trebuind sa indice care din cei doi stimuli ai unei perechi supuse evaluarii are o pozitie mai buna in ceea ce priveste unul din atributele sau criteriile care stau la baza comparatiei.Totodata, datele obtinute cu ajutorul acestei metode de scalare pot fi analizate si interpretate relativ fara prea mari dificultati.

De exemplu sa presupunem ca se urmareste testarea a patru variante A, B, C, D ale unei bauturi racoritoare, din punct de vedere al gustului. Stiind ca daca n reprezinta numarul stimulior considerati, este posibila realizarea a n(n-1)/2 comparatii. In cazul celor patru variante ale bauturii racoritoare luate in studiu se pot forma si compara 6 perechi.Daca toti subiectii unui esantion format din 400 de persoane sunt solicitati sa mentioneze care varianta o prefera, in situatia fiecarei perechi considerate, rezultatele se pot prezenta intr-un tabel ce cuprinde distributia de frecvente

In vederea stabilirii ordinii preferintelor pentru cele patru variante testate plecand de la datele din tabel, se construieste un alt tabel in care in toate celulele cu proportii mai mari de 0,5se trece cifra 1, iar in toate celulele cu proportii mai mici de 0,5 se trece 0.

Metoda comparatiilor perechi in varianta metricareprezinta o extensie a metodei comparatiilor perechi de tip clasic. In acest caz subiectului i se cere nu numai sa indice care dintre cei doi stimuli supusi investigatiei are o pozitie mai buna in ceea ce priveste atributul sau criteriul ce sta la baza comparatiei, ci sa mentioneze si cat este dispus sa plateasca in plus pentru a cumpara varianta preferata. Aceasta metoda de scalare permite masurarea preferintelor cu ajutorul unei scale metrice de tip interval.Avantajele metodei comparatiilor perechi:

In cazul unui numar relativ mic de stimuli administrarea metodei nu conduce la obosirea excesiva a subiectilor;

Presupune realizarea unor comparatii directe;

Ofera si posibilitatea conversiunii pe o scala de tip interval.

Dezavantajele metodei comparatiilor perechi:

Numarul stimulilor nu trebuie sa fie mai mare de 10;

Ordinea prezentarii perechilor de stimuli poate distorsiona rezultatele;

Compararea o data doar a doi stimuli prezinta o mica asemanare cu situatia reala din cadrul pietei, cand numarul stimulilor comparati este mult mai mare;1.5 Scala cu suma constant

subiectul trebuie s mpart o sum constant (10 sau 100) ntre doi sau mai muli stimuli. Informaia este de calitate mai ridicat, deoarece este msurat cu ajutorul unei scale interval.Subiectului i se solicita sa imparta o suma constanta (10 sau 100) intre doi sau mai multi stimuli.1). Formulare intrebare acordati in totalitate 10 pct urmatoarelor caracteristici ale unui produs?;2). Scor final:

3. Modelul Fishbein-Rosenberg de evaluare a atitudinii, model liniar aditiv.Atitudinea unui individ fa de un stimul se poate determina cu ajutorul relaiei:

unde: Pjk atitudinea individului k pentru marca j;

Wik evaluarea fcut de individul k importanei relative a atributului i (se consider h atribute, suma importanei ce le este acordat fiind egal cu 1);

Oij msura (pe o scal de la 0 la 1) n care marca j l satisface n privina atrib. i.

Cnd se calculeaz atitudinea individului k pentru marca j se poate realiza i o normalizare pe baza relaiei:

.Exemplu de model FISHBEIN-ROSENBERGO agenie de turism cu sediul n Bucureti dorete s afle preferinele clienilor si fa de 3 destinaii pe litoralul romnesc al Mrii Negre: Mamaia, Olimp, Neptun. Pentru aceasta, n cadrul unui sondaj selectiv, cu ajutorul modelului Fishbein-Rosenberg, s-a solicitat opinia clienilor cu privire la urmtoarele atribute ale staiunilor de pe litoral (n parantez este trecut importana respectivului atribut n evaluarea de ansamblu a staiunii - Pi): prestigiul staiunii (10%), calitatea serviciilor de cazare (20%), diversitatea ofertei de agrement (30%), calitatea serviciilor de alimentaie (10%), preurile practicate n staiune (5%), atmosfera (25%).

Se solicit clienilor s acorde o not (E) ntre 0 (minim, complet necorespunztor) i 1 (maxim, atributul este conform dorinelor clientului), care s evalueze gradul n care atributul respectiv corespunde exigenelor sale pentru fiecare staiune n parte. S se evalueze atitudinea clienilor fa de fiecare staiune, cunoscndu-se rezultatele obinute prin cercetarea direct (notele acordate sunt trecute ca medie a aprecierilor membrilor eantionului reprezentativ chestionat):Rspuns:

Ponderea diferitelor atribute este determinat n funcie de motivaiile clienilor. Astfel cel mai important atribut (care este i motivaia principal a turitilor) este oferta de agrement urmat de atmosfera din staiune. Prestigiul staiunii i preurile practicate au o pondere sczut n evaluarea final a staiunii. Turitii care aleg ca destinaie una dintre cele 3 staiuni dorete n primul rnd s beneficieze de posibiliti multiple de petrecere a timpului liber i sunt interesai n mic msur de nivelul preurilor practicate.

Se constat c staiunea Mamaia a obinut cele mai mari scoruri la prestigiu, diversitatea ofertei de agrement (care are i ponderea cea mai mare n evaluarea de ansamblu a staiunii) i atmosfer. Staiunea Olimp este apreciat mai mult dect celelalte dou staiuni la prestigiu, calitatea serviciilor de cazare i a celor de alimentaie. Conform datelor obinute atuul staiunii Neptun este dat de preurile practicate (dar preurile au ponderea cea mai mic n evaluarea de ansamblu), dar i atmosfera este apreciat la un nivel ridicat. In general cele mai sczute evaluri sunt legate de oferta de agrement a staiunilor de pe litoral. Tinnd cont de faptul c acest atribut are ponderea cea mai mare n evaluarea staiunilor (i deci i n solicitarea lor de ctre clieni), toate cele trei staiuni ar trebui s fac investiii n direcia diversificrii i mbuntirii calitii agrementului.

Se calculeaz scorurile (S) obinute de fiecare staiune n parte prin nsumarea notei acordate fiecrui atribut, ponderat cu importana atributului respectiv, conform formulei:

S = Pi.Ei

SMamaia= 0,755

SOlimp= 0,7

SNeptun= 0,595

Preferinele clienilor ageniei de turism se ndreapt ctre staiunea Mamaia, urmat ndeaproape de Olimp. Staiunea Neptun este destul de prost evaluat, ea obinnd o apreciere de ansamblu de aproape 0,6 din maximum de 1 (care reprezint idealul clienilor). In aceast staiune ar trebui s se fac investiii n special pentru mbuntirea condiiilor de cazare i a posibilitilor de divertisment.3. Definirea problemei decizionale.Problema de cercetare ce sta la baza acestui studiu de piata este culegerea de informatii despre trendurile si nevoile actuale existente pe piata produselor agroalimentare din Romania si in special despre atitudinea fata de aceste produse, informatii care sa stea la baza viitoarelor initiative de actiune din cadrul proiectului. Obiectivele de cercetare ale studiului vizeaza:

Evaluarea masurii in care populatia stie ce inseamna produs alimentar ecologic.

Evaluarea masurii in care se face distinctie intre titulatura de produs alimentar ecologic (ECO), BIO si naturale.

Evaluarea diferentei percepute de populatie intre produsele alimentare ecologice si cele obisnuite din punct de vedere al principalelor criterii de apreciere: gust, aroma, aspect, durata de depozitare, efectul asupra sanatatii si pretul.

Evaluarea integrarii in consum a produselor alimentare ecologice.Obiectivul general al proiectului este in concordanta cu obiectivul general al programului, si cu obiectivele specifice ale solicitarii de propuneri : incurajarea contactului si comunicarii transfrontaliere si facilitarea schimbului de informatii si experienta in domeniul productiei si marketingului de produse organice, cu scopul de a imbunatati situatia economica si sociala a zonei de granita. Pentru a contribui la realizarea obiectivului general, proiectul vizeaza indeplinirea urmatoarelor obiective specifice:

- Crearea unei infrastructuri permanente de comunicare pentru specialisti, producatori si alti purtatori e interes, in domeniul productiei si vanzarii de produse organice sub forma unei retele de cooperare transfrontaliera pentru agricultura organica;

- Dezvoltarea de initiative comune pentru dezvoltarea armonioasa a capacitatii tehnice si manageriale de productie si vanzare a produselor organice in zona transfrontaliera;

- Cresterea fluxului de producatori si produse din domeniul agriculturi organice, printr-o interactiune mai ridicata intre producatori si consumatori in zona transfrontaliera.

In Romania exista in momentul de fata aproximativ 4.000 de producatori agricoli atestati si aproximativ. 30 de firme care produc si comercializeaza produse agroalimentare ecologice. Functioneaza 8 organisme de inspectie si certificare a produselor ecologice, acreditate de MAPDR din care unul este romnesc ("EcoInspect" cu sediul la Cluj), iar restul sunt din Germania, Franta ; volumul produselor ecologice pe piata este cifrat la cca. 400.000 euro. Exista un singur magazin destinat exclusiv comercializarii produselor agroalimentare ecologice, dar comercializarea acestora se realizeaza si in lanturile marilor magazine unde se regasesc produse ecologice, precum: legume, fructe (mere), lapte, cascaval, schweizer, unt, plante medicinale.

Oferta in cadrul pietei produselor alimentare biologice face referinta la doua categorii de produse:

produse alimentare biologico-ecologice rezultate prin respectarea cu strictete a unor tehnologii impuse de obtinerea acestor produse;

produsele cu "imagine biologica" considerate intermediare care se interpun intre produsele alimentare biologico-ecologice si produsele alimentare curente (in cadrul acestor produse se pot incadra si produsele de ferma sau produsele fermierului).

Produsul ecologic alimentar este un mix de ingrediente provenite din agricultura ecologica ce

respecta urmatoarele principii si reguli: eliminarea oricarei tehnologii poluante intr-o zona nepoluata ; utilizarea de soiuri si specii cu rezistenta sporita la conditiile de mediu ; ameliorarea si mentinerea fertilitatii naturala a solului ; utilizarea de fertilizatori si amelioratori ai solului, pesticide, materii prime pentru prepararea furajelor, ingrediente pentru prepararea alimentelor in conformitate cu lista produselor permise in agricultura ecologica ; absenta organismelor modificate genetic si a iradierii plantelor ; absenta aditivilor chimici de sinteza: conservanti, coloranti, arome, emulgatori, acidifianti, intaritori de gust, agenti de ingrosare.Produsul bio (cosmetice bio, de ingrijire bio, de curatenie bio sau suplimente nutritive) este obtinut din plante, din ingrediente organice, fara a fi modificate genetic si fara sa li se fi adaugat alte produse chimice.Produsul natural provine din agricultura conventionala, dar la obtinerea lui nu se utilizeaza aditivi alimentari de sinteza. Produsele organice nu contin niciun fel de compusi chimici, sintetici, modificati genetic sau de origine animala. Includ doar ingrediente naturale ce provin din plante crescute in zone nepoluate, fara fertilizatori sau modificari genetice

Problema de cercetare ce sta la baza acestui studiu de piata este culegerea de informatii despre trendurile si nevoile actuale existente pe piata produselor agroalimentare din Romania si in special despre atitudinea fata de aceste produse, care sa stea la baza viitoarelor initiative de actiune din cadrul proiectului.

Metoda de cercetareS-a utilizat studiul cantitativ prin intermediul chestionarului aplicat fata in fata de catre operatori de interviu.

Intrebarile chestionarului:1. Sex:

Masculin Feminin

2. Varsta:

20 29 ani 30 39 ani 40 49 ani

3. In opinia dumneavoastra, prin ce anume se deosebesc in principal produsele alimentare ecologice de cele obisnuite?

................................................................................................................................................

4. In opinia dumneavoastra, fata de produsele alimentare obisnuite, produsele alimentare ecologice:

Sunt mai putin gustoase Sunt la fel de gustoase Sunt mai gustoase

Sunt mai putin aromate Sunt la fel de aromate Sunt mai aromate

Se strica mai repede Se strica la fel de repede Se strica mai greu

Sunt mai putin sanatoase Sunt la fel de sanatoase Sunt mai sanatoase

5. Va rog sa-mi raspundeti prin Da sau Nu cu care dintre afirmatiile de mai jos sunteti de acord:

DaNuNu stiu

Produsele alimentare ecologice (ECO) sunt acelasi lucru cu produsele alimentare BIO?

Pentru ca un aliment sa fie considerat ecologic (ECO) este necesar ca pe parcursul obtinerii sale sa nu se foloseasca substante chimice artificiale (de ex. ingrasaminte, conservanti)?

A spune ca un produs alimentar este ecologic (ECO) e acelasi lucru cu a spune ca este natural?

Produsele alimentare ecologice (ECO) au continut mai scazut de conservanti artificiali decat produsele alimentare obisnuite dar contin totusi conservanti artificiali?

Produsele alimentare organice se obtin in alt mod decat cele ecologice (ECO)?

6. Ct de des consumati produse alimentare ecologice (ECO)?

Zilnic

De 3-4 ori pe saptamana

O data pe saptamana O data la doua saptamani

Ocazional

Niciodata

Nu stiu

7. Cum recunoasteti de obicei produsele alimentare ecologice (ECO)? (maxim 3 raspunsuri)?

Dupa gust

Dupa miros

Dupa aspect (culoare, forma, dimensiune etc.)

Dupa eticheta

In alt mod, care anume .

8. Cat de des verificati daca un aliment este ecologic atunci cand faceti cumparaturi?

Intotdeauna Foarte des Des Uneori Rar Foarte rar Niciodata

9. Ce categorii de produse alimentare ecologice (ECO) ati consumat in ultimele 3 luni?

Produse de baza (ulei, otet, faina, zahar)

Paste, sosuri

Fructe si legume

Biscuiti, cereale

Dulciuri

Bauturi, lapte

Alte produse si anume .

10. Bifati cele mai importante 3 criterii pe care le luati in considerare atunci cand cumparati produse alimentare:

Aspectul

Mirosul

Gustul

Pretul

Continutul de conservanti

Producatorul

Tara de origine

Altele si anume ..............................................................................................................

11. Din cate stiti, produsele alimentare ecologice pot fi cumparate din:

Farmacii

Plafar

Magazine naturiste

Magazinele alimentare de cartier

Supermarket

Piata

Alte locuri si anume ......................................................................................................

12. Starea civila:

Necasatorit (a) Casatorit (a) Divortat (a) Vaduv (a)

13. Nivelul de instruire:

fara instruire

1 - 8 clase

9 - 10 clase/scoala profesionala

liceu/ scoala postliceala

colegiu/ facultate/ studii postuniversitare

14. In ce grupa se incadreaza venitul Dumneavoastra net lunar?

sub 600 lei

601 1200 lei

1201 1800 lei

1801 2400 lei

peste 2400 lei

Instrumentul de cercetare:Instrumentul utilizat a fost un chestionar format din 14 intrebari si date de contact. Chestionarul include mai multe sectiuni: Intrebarile filtru Avand in vedere faptul ca s-a propus utilizarea unui esantion cu o structura definita, in prima parte a chestionarului au fost pozitionate intrebarile de identificare a caracteristicilor de filtrare: sex si varsta. (vezi intrebarile 1, 2)Diferente Al doilea grup de intrebari au avut ca scop identificarea diferentelor percepute de respondenti intre produsele alimentare ecologice si cele obisnuite (vezi intrebarile 3, 4, 7)Denumiri si acceptiuni Intrebarea numarul 5 vizeaza evaluarea diferentelor percepute intre produs ecologic, bio, organic si natural. (vezi intrebarea 5)Comportament Grupul de intrebari care evalueaza comportamentul de cumparare al produselor alimentare in general si eco in particular. (vezi intrebarile 6,8,9, 10, 11 ,12, 13, 14)

Validare chestionarInstrumentul de cercetare a fost pretestat pe un esantion de 100 persoane pentru a verifica:

- Gradul de intelegere a intrebarilor si termenilor utilizati

- Gradul de cuprindere a categoriilor intrebarilor inchise

- Existenta de intrebari care induc raspunsul sau care pot fi interpretate diferit de respondenti

- Existenta de intrebari redundante care sa solicite raspunsuri evidente

Chestionarul a fost pretestat prin aplicarea fata in fata sub forma de interviu structurat adaugand la intrebarile incluse in chestionar, intrebari de lamurire si clarificare. O problema aparte a fost pusa de intrebarea deschisa la care respondentii au avut nevoie de mai mult timp pentru a raspunde. Dificultatea intrebarii a fost explicata prin faptul ca chestionarul adreseaza un domeniu mai putin cunoscut.

Avand in vedere faptul ca obiectivul chestionarului a fost tocmai de a verifica gradul de familiarizare a respondentilor cu termenii de produs ecologic, organic, bio si natural si cu caracteristicile specifice acestor produse, intrebarea deschisa a fost pastrata cu argumentul ca dificultatea poate fi depasita daca operatorul de interviu insista ca respondentul sa raspunda ceva sau sa completeze cu nu stiu acolo unde acesat este motivul lipsei raspunsului. Varianta nu stiu este in sine o categorie relevanta studiului. Rezultatele cercetarii de marketingProfilul demografic. Stare civila 48.67% dintre persoanele chestionate sunt casatorite, 43.81% necasatorite si 5.75% divortate; Nivelul educatiei 63.27% dintre persoanele chestionate au studii superioare, 25.66% studii liceala si postliceale si 9.73% au absolvit o scoala profesionala sau 9-10 clase; Venituri Structura pe venit net lunar al esantionului chestionat indica un procentaj de 30.94% pentru nivelul de venit 601 1200 ron, 26.91% sub 600 ron, 17.49% intre 1201-1800 ron, si 14.66% peste 1800 de ron.

Comportamentul de consum al produselor agroalimentareCele mai importante criterii in alegerea produselor alimentare sunt: aspectul, pretul, gustul, continutul de conservanti si producatorul.

Comportamentul de consum al produselor ECO45.13% dintre persoanele chestionate consuma produse ECO de mai multe ori pe saptamana. Cele mai consumate tipuri de alimente ECO sunt fructele si legumele, bauturi, lapte si produsele de baza (zahar, faina). Aproximativ o patrime din persoanele chestionate verifica intotdeauna daca produsele cumparate sunt ECO. Aproximativ 70% dintre persoane utilizeaza eticheta ca element de verificare. Principalele puncte de achizitie a produselor ECO sunt: piata, supermarketul si magazinele naturiste.Perceptia asupra produselor agroalimentare ECO Cele mai mentionate diferente intre alimentele ECO si cele obisnuite sunt: continutul de substante artificiale, faptul ca sunt mai sanatoase si gustul.

Peste 80% dintre persoanele chestionate considera ca produsele ECO sunt mai sanatoase decat cele obisnuite.

Peste 60% considera ca produsele ECO sunt mai gustoase si se strica mai repede decat cele obisnuite.

40.45% considera ca nu exista diferenta intre produsele alimentare BIO si ECO.

65.02% dintre persoanele chestionate considera ca produs ECO este acelasi lucru cu produs natural.

46.15% dintre persoanele chestionate nu stiu daca exista diferente intre procesul de obtinere a produselor alimentare ecologice si cel de obtinere a produselor organice.

Rezultatele obtinute ofera informatii ce pot sta la baza orientarii strategiilor de vanzare si promovare a produselor. Criterii de alegereCriteriile pe baza carora consumatorii aleg produsele alimentare reprezinta elemente ce pot fi utilizate in orientarea strategiei de promovare a produselor ECO. 42.21% dintre raspunsurile referitoare la elementele de identificare al produselor ECO indica eticheta, 33.17% aspectul produselor si 23.62% mirosul.

Eticheta

Avand in vedere ca cele mai importante diferente mentionate de persoanele chestionate sunt continutul de substante chimice artificiale si faptul ca alimentele ECO sunt mai sanatoase decat cele obisnuite, eticheta este unul dintre elementele principale care trebuie folosite ca instrument de promovare prin includerea clara a :

Calitatii de produs ECO

Standardelor principale care stabilesc cantitatea maxima de substante artificiale ce poate fi continuta de un produs ECO (cavand in vedere confuziile care se fac intre termenii de ECO, BIO, organic si natural).

Continutul produsului

Mesajul publicitar care sa includa termeni precum : fara conservanti, ECO, sanatos

Rezultatele studiului arata faptul ca este necesara o mai buna clarificare si educare a populatiei in ceea ce priveste notiunile de produs ecologic, bio, organic si natural, avand in vedere ponderea ridicata cu care sunt utilizati acesti termeni cu scop de a crea o imagine care nu coincide cu realitatea (produse promovate drept ecologice cand de fapt ar trebui incadrate la categorial naturale, etc.). Avand in vedere faptul ca produsele BIO sunt considerate mai sanatoase decat cele obisnuite si apreciate datorita continutului scazut de substante chimice artificiale, o oportunitate de promovare este informarea populatiei cu privire la standardele care definesc produsele BIO. Este important ca potentialii clienti sa poata distinge produsele care sunt cu adevarat ECO de celelalte care folosesc aceasta denumire cu scop promotional fara a indeplini in totalitate conditiile necesare.4. Exemplu de aplicare a testului (hi ptrat)Testul este un test neparametric utilizat pentru analiza legturilor dintre dou variabile msurate cu scala nominal. ntruct n cazul unor astfel de variabile nu poate fi calculat media, testul se va aplica pe baza frecvenelor absolute sau relative, la fel ca n cazul tuturor testelor neparametrice. Cu ajutorul acestui test se urmrete punerea n eviden a semnificaiei diferenelor dintre frecvenele observate (obinute la nivelul eantionului) i nite frecvene stabilite pe baza unei presupuse distribuii a populaiei, numite frecvene ateptate.Exemplu:

Vom ncerca s punem n eviden legtura dintre vrst i deprinderea de a consuma produse ecologice prin intermediul testului . O analiz a legturii dintre aceste variabile cu ajutorul tabelelor de contingen este cuprins n tabelul alaturat:

Consumati produse ECO?VrstaTotal

TineriVrsta medieVrstnici

Mncai produse ECO?NU14 441 2024 1289 36

DA41 1544 1926 10111 44

Total65 1985 3950 22200 80

n interiorul tabelului putem observa care este distribuia persoanelor care mnnc produse de tip ECO i celor care nu servesc astfel de produse pe cele trei categorii de vrst. n toate cele trei cazuri, numrul celor care mnnc produse de tip ECO este mai mare dect numrul celor care nu consuma deloc produse ECO. Diferena sesizata este mai mare n cazul tinerilor, spre deosebire de celelalte dou categorii ale populaiei, ceea ce ne poate sugera existena unor diferene n ceea ce privete conceptia astfel de produse ntre grupurile populaiei formate n funcie de vrst. Astfel de diferene ar semnifica faptul c ntre cele dou variabile exist legtur. Luarea deciziei privind legtura dintre cele dou variabile doar pe baza tabelului de contingen este dificil i este ncrcat de un puternic subiectivism ntruct depinde foarte mult de persoana care face interpretarea. Pentru luarea unei decizii pe baze obiective se impune aplicarea testului , pornind de la urmtoarele ipoteze statistice:- Nu exist legtur ntre vrst i deprinderea de a mnca produse ECO (ntre frecvenele observate i cele ateptate nu exist diferene semnificative)- Exist legtur ntre vrst i deprinderea de a mnca produse ECO (ntre frecvenele observate i cele ateptate exist diferene semnificative).

Pentru a testa ipotezele va trebui s calculm frecvenele ateptate , dup formula:

Bibliografie: Prof. Univ. emerit, dr,rr,hc Iacob Catoiu, Cercetari de Marketing-TRATAT, Ed. Uranus, 2009, Bucuresti. Al. Puiu (coordonator) i colectivul, Relaii economice internaionale, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1983, p.171. C. Florescu (coordonator) i colectivul, Op.cit., p.109. Studiu privind Imaginea produselor alimentare ecologice (ECO) pe piata din Romania si Moldova realizat de SC REM BRANDT SRL

http://www.rodulpamantului.ro http://www.targulverde.ro Al. Puiu (coordonator) i colectivul, Relaii economice internaionale, Editura Didactic i

Pedagogic, Bucureti, 1983, p.171.

C. Florescu (coordonator) i colectivul, Op.cit., p.109.

Sursa de informatii: http://www.rodulpamantului.ro

Sursa de informatii: http://www.targulverde.ro/

27

_190830568.unknown

_227039852.unknown