Asistenta juridica acordate persoanei vatamate si celorlalti in procesul penal

Asistenta juridica acordata partii responsabile civilmente nu este niciodata obligatorie , in schimb , asistenta juridica a persoanei vatamate si a partii civile , devine obligatorie atunci cand acestea sunt fie lipsite de capacitate de exercitiu , fie cu capacitate de ex restransa – 93

Potrivit legii , in situatia in care org judiciar apreciaza ca una dintre cele 3 parti – pers vatamata , parte civila , parte respons civilmente , din diverse motive ( medicale , sociale ) , o astfel de persoana nu si-ar putea face singura apararea , ia masuri pt desemnarea unui avocat din oficiu .

In aceasta ipoteza , nu putem vorbi de un caz distinct de asistenta juridica obligatorie pt ca nu putem concepe ca acest beneficiu sa depinda de o apreciere subiectiva a org judiciar , ea in toate cazurile trebuind fundamentata pe o imprejurare de necontestat ( cand e minor , retinut ) , prin urmare , intr-o astfel de ipoteza ( o pers ce nu si ar putea face sigura apararea ) e incidenta nulitatea relativa . Art 94 – dr la consultarea dosarului aln 2 – se manifesta printr o cerere , in sensul ca in absenta cererii nu exista obligatia org judiciar de a prezenta materialul strans in cursul activitatii judiciare – in VCPP , nu se putea trimite cineva in judecata inainte de a prezenta dosarul – nulitate absoluta daca se intampla altfel . Consultarea dosarului a fost conceputa asstazi ca o garantie a dr de aparare dar ca un drept subiectiv . Dreptul subiectiv este o posibilitate – vrei sa beneficiezi de el , il exerciti , nu vrei – nu mai poti invoca o nereprezentare .

Dr de a consulta dosarul este un dr ce se cumuleaza in privinta titularului , putand fi exercitat de avocatul unei parti , cat si de parte efectiv . Procedura , potrivit art 94 aln 8 , fiind reglementata in comun pt ambii .

Dr de a consulta dosarul implica 3 consecinte :

-dr de a studia actele dosarului – a le citi , desi procedura penala , folosind termenul a studia si proced civila – a lua la cunostinta , intelege altceva din evaluarea scriptica a inscrisurilor la dosar – cand se cere un termen de a lua la cunostinta sau de a studia , nu cerem un termen -dr de a lua notite de pe dosar sau insemnari -dr de a fotocopia actele dosarului pe cheltuiala oricarui subiect decat statul ( pe cheltuiala clientului – art 94 aln 2)

Prin reglementarea generala a dr de a fotocopia actele dosarului este reglementata indiferent de suport –material ( hartie ) sau pe un suport magnetic ( sa permita in cazul dosarelor cu mii de file , stocarea informatiilor intr-un mod mai concentrat ) .

Actiunile in procesul penal

Protectia oricarui dr subiectiv, oricarei valori sociale implica si dr la actiune dr la actiune e reglementat virtual intr-o norma substantiala , care protejeaza respectiva valoare . Dr la actiune devine activ . Pt a fi exercitat efectiv , este nevoie de un act procesual prin care actiunea sa fie pusa in miscare , declansata – act ce se numeste cerere in justitie – la nivel general .

Intre mom in care dr la act devine activ prin incalcarea normei si momentul pana la care devine efectiv prin punerea in miscare actiunii nu trebuie sa treaca prea mult timp pt ca

intervine prescriptia . Cererea in justitie deci , intotdeauna urmeaza incalcarii normei substantiale si reprezinta actul procesual principal prin care dreptul la actiune devenind exercitabil se exercita efectiv .

Prin raportare la aceste sublinieri teoretice , putem defini act in justitie / actiunea judiciara - mijlocul procesual prin care dreptul la actiune nascut din incalcarea unei norme substantiale , este dedus spre solutionare unor organe jurisdictionale si prin care se realizeaza tragerea la raspundere a persoanei care a incalcat norma – raspunderea e in functie de norma incalcata ( penala , civila).

La nivel material , actiunea e un ansamblu de mijloace procesuale . La procedura civila , legiuitorul civil procesual a ales sa reglementeze legal notiunea de actiune – art 29 NCPC – prin actiune se intelege un ansamblu de mijloace prin care se protejeaza juridic dreptul pretins in justitie .

Orice actiune in justitie cunoaste aceiasi factori (4) :

-temeiul sau cauza – 2 modalitati de manifestare – de fapt si de drept

Temeiul de fapt sau cauza materiala a unei actiuni judiciare – incalcarea unei norme substantiale , ce poate fi un fapt ilicit , o infractiune etc. Temeiul de drept al actiunii sau cauza juridica a acestei actiuni ar trebui privita ca fiind locul unde trebuie reglementat acest drept la actiune .

-subiectii actiunii – prin subiecti intelegem fie persoanele care exercita actiunea – subiectul activ – fie persoanele fizice sau juridice impotriva carora se exercita actiunea – subiectul pasiv –

Subiectii actiunii judiciare sunt intotdeauna subiectii raportului de conflict , dar care in process primesc calitati inversate .

- obiectul actiunii judiciare – tragerea la raspundere a celui care a incalcat norma substantiala , tipul raspunderii diferind in functie de natura normei substantiale protectoare .

-aptitudine functionala , adica acest factor este cel care ii permite unei actiuni sa fie exercitata si sa isi realizeze obiectul – factorul ce ii permite unei actiuni sa existe judiciar, prin urmare , in mom in care intervine vreo cauza sau impediment ce afecteaza acest factor , raspunderea nu se mai poate realiza : prescriptia – decesul faptuitorului , cand intervine o astfel de cauza , afecteaza acest factor al act penale , nemaipermitand act sa existe judiciar sau sa si realizeze obiectul nu orice act penala civila sau alta declansata , duce in mod obligatoriu si implacabil la realizarea obiectului sau . Exista si actiuni ce nu isi realizeaza pe diverse considerente obiectul , desi au fost puse in miscare . Obiectul actiunii penale nu consta in aplicarea unei sanct celui ce a incalcat norma , pt ca tragerea la rasp penala implica o modal diversa de modalitati in care se realiz tragerea la raspundere , iar uneori tragerea la raspundere e impiedicata de factorii ce atrag inlaturarea .

Actiunea penala

Ansamblul de mijloace procesuale prin care conflictul de drept penal nascut din savarsirea infractiunii e dedus spre solutionare org judiciare si prin care se realizeaza tragerea la rasp penala a celui ce a savarsit infractiunea .

Persoana ce a savarsit infractiunea :

-cel care a savarsit o fapta consumata sau in forma tentativei -cel ce a participat la savarsirea faptei de catre autor

Obiectul actiunii penale – art 14 CPP – tragerea la rasp penala a celui ce a savarsit o infractiune .

Obiectul act penale se realizeaza , cand doar in urma constatarii definitive de instanta de judecata a celor 3 elemente ce compun vinovatia penala . Aceasta constatare trebuie sa fie dincolo de orice indoiala rezonabila :

-sa existe fapta-sa fie infractiune-sa fie savarsita de cel impotriva caruia s-a pornit actiunea

In urma constatarii definitive a acestor elemente se realizeaza si obiectul actiunii penale – pers e trasa la rasp penala prin aplicarea unora dintre cele 3 solutii prin care o persoana este trasa la raspundere penala :-condamnarea-renuntarea la aplicarea pedepsei-amanarea aplicarii pedepsei

In fiecare modalitate se realizeaza tragerea la rasp penala

Realizandu si obiectul , act penala se epuizeaza in mod natural , dar exista si alte modalitati care duc la epuizarea act penale .

Temeiul – savarsirea infractiunii . Temeiul de drept al actiunii penale il constituie norma substantiala care incrimineaza fapta si care poate fi regasita in NCP , dar si alte legi penale ce incrimineaza anumite activitati .

Subiectii actiunii penale sunt subiectii raportului de conflict cu aceste calitati inversate . Subiectul activ al act penale este MP , care exercita act penala intr o cauza concreta prin procuror . Subiectul activ al act penale ramane procurorul chiar si in sit in care punerea in miscare sau exercitarea act penale sunt conditionate de anumite manifestari de vointa : plangere prealabila etc.

Subiectul activ ramane in toate cazurile statul , reprezentat de ministerul public. Procurorul are un dr exclusiv cu privire la punerea in miscare si stingerea act penale . Cine exercita act penala in cazul in care urmarirea se realizeaza de org de cercetare penala ?- e vb de o delegare a exercitiului actiunii penale de la procuror la org de cercetare ale politiei judiciare . Procurorul , pastrandu-si dr de a pune in miscare , stingerea , trimiterea in judecata . Aceasta delegare se poate realiza prin 2 modalitati , fiecare dintre ele avand consecinte viitoare :

-se poate realiza pe cale judiciara , printr-o ordonanta emisa de procurorin conditiile art 324 NCPP-se poate exercita pe cale legala , prin recunoasterea organelor politiei judiciare a dreptului de a efectua urmarirea penala , potrivit art 57 NCPP

Subiectul pasiv al act penale – pers fizica sau juridica – se numeste inculpat- subiectul impotr caruia se exercita actiunea si care in final poate fi tras la raspundere penala . In ceea ce priveste institutia actiunii , ea se particularizeaza prin 2 aspecte :-posibilitatea desfasurarii activitatii judiciare inainte de a se porni actiunea penala . Proc penal e singurul care poate incepe inainte de a se pune in miscare act penala .

-acest proces reprezinta contextul judiciar in care pot fi exercitate simultan 2 actiuni judiciare – penala si civila , in ipoteza in care cauza este aceeasi

Trasaturile actiunii penale

Particularitatea factorilor care caract aceasta actiune determina un anumit specific al actiunii penale , iar acest specific e dat de anumite trasaturi :

-actiunea penala e o actiune publica sau de ordine publica – apartine intotdeauna statului si se exercita prin organele sale judiciare – existenta anumitor conditii de procedibilitate – plangere prealabila , impacare , sesizarea org competent – nu sunt in masura sa afecteze monopolul public pe care l are statul asupra actiunii penale

-este o actiune obligatorie si in noua legislatie procesuala , aceasta actiune a fost reglementata la rang de principiu – art 7 – aceasta trasatura instituie o oblig in sarcina org judiciare de a pune in miscare si a sustine act penala , obligatie care deriva in mod necesar de existenta probelor , cu alte cuvinte , cand exista probe ca o persoana a savarsit o fapta prevazuta de legea penala , org penale sunt oblig sa puna in miscare act penala

-indisponibilitatea actiunii penale si irevocabila – Indisponibilitatea – odata pusa in miscare , act penala nu poate fi nici retrasa, nici limitata de subiectul sau activ aceasta actiune penala , odata pusa in miscare va fi in mod obligatoriu sustinuta pana la epuizarea sau stingerea ei . In succes actelor ce compun procesul penal , punerea in misc a urmaririi nu mai coincidea cu inceperea procesului penal . Se realizeaza prin tragerea la rasp penale dupa ce a trecut procesul prin cele 2 etape si s-a constat vinovatia , fie prin nerealizarea obiectului . Exista si exceptii insa , comune atat pt trasatura indisponibilitatii , cat si irevocabilitatii , pt ca ele se bazeaza pe acelasi principiu in functionare .

Prima exceptie de la aceste reguli : cauze sau conditii de procedibilitate , in care act penala nu poate fi pusa in miscare sau daca a fost pusa in mscare nu mai poate fi continuata ca urmare a unor manifestari de vointe – lipsa plangerii , retragerea plangerii , impacarea etc. Daca act penala nu a fost pusa in miscare, aceasta exceptie e o exceptie de la principiul irevocabilitatii . Daca act penala deja a fost pusa in miscare, aceste exceptii sunt exceptii de la princ indisponibilitatii .

A 2a exceptie – renuntarea la urmarirea penala – pe considerente de oportunitate , organul judiciar – subiectul activ al actiunii – renunta fie la urmarire , fie chiar la actiune apreciind ca nu mai exista interes public in exercitarea acesteia . Modul in care e reglementat acest lucru , transpunerea unui principiu denumit oportunitate temperata – la nivelul doctrinei .

-actiunea penala este o actiune indivizibila , in sensul ca unitatea infractiunii determina indivizibilitatea actiunii . Savarsirea unei actiuni va genera o singura actiune judiciara care va fi exercitata impotriva tuturor participantilor

-actiunea penala e si o actiune individuala , in sensul ca poate fi exercitata doar impotriva celor care au participat la savarsirea unor infractiuni ca o consecinta a raspunderii personale , act penala nu poate fi exercitata nici impotr succesorilor si nici impotr reprezentantilor legali ai faptuitorilor

-este o actiune principala , fiind suportul juridic al intregului proces penal , astfel ca exercitarea actiunii civile in procesul penal este conditionata de punerea in miscare a actiunii penale , solutiile ce vor fi date pe latura civila vor fi conditionate de solutionarea data pe latura penala

Momentele actiunii penale

Orice act in justitie implica o desfasurare materiala in timp , care cunoaste mai multe momente ce sunt bifate judiciar in mod expres . Aceste momente , presupun efectuarea unor acte procesuale adecvate , precum si efectuarea unor acte procedurale expres prevazute de lege .

Momentele actiunii penale sunt punctate la nivel legislativ in art 15-17 din CPP :

-punerea in miscare a act penale -exercitarea actiunii penale-stingerea actiunii penale

Punerea in miscare a actiunii penale

Acest moment coincide cu declansarea acestei actiuni in procesul penal . Actiunea penala se pune in miscare printr-unul din actele de inculpare prevazute expres in lege – art 14 aln 2 , act care trebuie sa imbrace forma prescrisa de lege prin consecintele procesuale pe care le implica . In prezent singurul organ care paote pune in miscare act penala este procurorul , chiar si atunci cand judecatorul de camera preliminara admite o plangere impotr unei solutii de netrimitere , el nu pune in miscare a act penale . Practic , inculparea in proc penal este atributul exclusiv al procurorului .

Actele de inculpare rec de lege in prezent sunt :

-ordonanta procurorului emisa in baza art 309 – regula-declaratia orala a procurorului in cazul infract de audienta – exceptie art 309

Conditiile pt emiterea unui act de inculpare :

-interpretand sistematic art 15 si 309 pt punerea in miscare a act penale in proc penal , trebuie indeplinite cumulativ urmatoare conditii , care se raporteaza inca odata la probe :

1. sa existe probe din care sa rezulte suspiciunea rezonabila ca s-a savarsit o fapta

2. probe cu privire la persoana impotr careia exista suspiciunea ca a savarsit fapta3. sa nu existe vreunul din cazurile de impiedicare prevazute in art 16

Act penala poate fi pusa in miscare oricand in cursul urmaririi penale dupa inceperea urmaririi penale in acceptiunea prevazuta in art 305 si pana la terminarea urmaririi penale , in acceptiunea art 321 . Prin terminarea urmaririi penale nu se intelege epuizarea urmaririi penale si finalizarea etapei investigative . Pt a se intra in ultima etapa a urmaririi penale trebuie sa fie pusa in miscare act penala . Nu se pot identifica decat momentele limite intre care trebuie pusa act penala – dupa inceperea urmaririi si pana la terminarea urmaririi penale in acceptiunea art 321 . Dupa aceste momente nu exista o ora in care trebuie pusa actiunea penala , ea se va pune in miscare in considerarea existentei acestui material probator si a obligativitatii pe care o implica exercitiul act penale . Procurorul nu mai are posib sa ignore materialul probator si sa amane punerea in miscare a act penale – se raporteaza la un termen rezonabil – nu poate amana prea mult punerea in miscare a act penale .

In romania , se opta ca tactica princ pt declansarea rapida a proc penal , punerea in miscare rapida a act penale , dupa care urmarirea statea in stare de latenta , caz in care erai sub spectrul acestei calitati – erai inculpat etc.

Cea mai buna tactica a apararii este sa scoata dosarul din calea mecanismului procesual prin orice metoda legala . Sansele unui dosar – vorbim de solutie finala – se joaca ina cele ore in care se discuta o propunere de arestare preventiva .

Momentul inculparii unei persoane echivaleaza cu declansarea judiciarra a acestei actiuni calitatea de inculpat – are dr si obligatii specifice – si ca moment procesual , punerea in miscare a actiunii penale , pe langa actul procesual implicit – inculparea , presupune niste acte procedurale , obligatorii – audierea inculpatului – si altele au caracter eventual – comunicarea unei copii de pe ordonanta de inculpare .

In doctrina exista o opinie potrivit careia – punerea sub acuzare a presed romaniei de camerele reunite ale parlam echivaleaza cu un act de inculpare . Zarafiu crede ca hot de punerea sub acuzare a parlamentului reprezinta doar conditia prealabila absolut necesare inculparii presedintelui ce nu poate apartine altui organ decat unul judiciar .

Pt opinia contrara – Prof Teodoru – curs de proced penala , iasi , Mihail Udroiu – partea generala sub NCPP .

Al 2lea moment al actiunii penale – exercitarea actiunii penale

Prin exercitarea actiunii penale intelegem sustinerea acestei actiuni prin efectuarea de acte adecvate – acte procedurale si acte si masuri procesuale . Prin efectuarea acestor acte adecvate este permisa tragerea la rasp penala a unei persoane . Art 14 aln 3 prevede ca act penala se poate exercita in tot cursul procesului penal – sensul acestei notiuni este de cauza penala – adica proces penal in sens restrans ,pt ca procesul penal in sens larg se va desfasura si mai departe .

Actiunea penala in procesul penal este exercitata de procuror : in timpul urmaririi penale, procurorul eercita actiunea penala prin efectuarea unor acte procesuale : incuviintarea de probatorii , luarea unor masuri procesuale ; pt ca in final , procurorul sa dispuna cel mai

important act procesual cu privire la actiune , si anume trimiterea in judecata .Procurorul poate sustine actiunea penala si prin efectuarea prin acte procedurale – activitati : identificarea si administrarea probelor , aducerea la indepl sarcinilor cuprinse in actele procesuale etc.

Act penala se exec in concret de procuror , fie el deleaga aceasta posibilitate organelor de cercetare penala . Regula in NCPP – urmarirea sa se exercite de org de cercetare ale politiei judiciare, doar exceptional fiind permisa urmarirea exercitata de proc .

Cand org de cercetare sustin act penala ca urmare a unei delegari exprese data de proc 324 , aceste organe nu pot efectua decat acte procedurale – activitati – art 324 .

In cazul delegarii legale , el poate sustine actiunea fie prin efectuarea actelor procedurale , fie prin cele procesuale .

In faza de judecata , actiunea penala se exercita tot de catre procuror , care o va sustine in fata instantei prin efectuarea unor acte ce corespund unuia din cele 3 dr procesuale recunoscute de catre lege :

-dr de a formula cereri – proc poate formula cerere de incuviintare de probatoriu , de incadrare juridica , de respingere a probelor cerute de inculpat-dr de a invoca exceptii-dr de a pune concluzii – cel mai importante concl fiind cele ce privesc fondul cauzei si prin care proc solicita tragerea la raspundere penala

Al 3lea moment al act penale – stingerea actiunii penale

Epuizarea prin una din formele prevazute de lege . Daca luamn in consid dispoz generale ale art 17 , dar si cele speciale din 396 , putem identifica 2 modalitati de stingere a act penale in procesul penal :

-modalitatile naturale de stingere a actiunii penale , care permit si realizarea obiectului actiunii , adica tragerea la raspundere penala – implica interventia intantei de judecata . Tragerea la rasp penala nu se realiz prin condamnarea inculpatului , ci si prin una din solut ce se fundamenteaza pe vinovatia inculpatului – amanarea

-modalitatile provocate care impiedica realizarea obiectului actiunii , caz in care trebuie sa intervina un anumit impediment care sa impiedice aceasta realizare . Spre deosebire de prima categ de modalitati , cele ce impiedica realizarea obiectului nu determina trecerea actiunii prin toate fazele procesuale . Aceste cauze care sting act penala fara a realiza obiectul se caracterizeaza prin actualitate . In aceasta ipoteza , stingerea act penale poate interveni si in faza de urmarire , fara a mai fi necesara trimiterea in judecata . Aceste modalitati de stingere a actiunii penale se fundamenteaza fie pe existenta unui impediment- art 16 , fie pe renuntarea sau pe optiunea organului judiciar de a renunta la exercitiul actiunii . La nivel general , toate modalitatile de stingere a actiunii penale determina in mod necesar dispunerea sau pronuntarea unei solutii intr-una din formele exhaustiv prevazute in lege , spre deosebire de actiunea civila .

In cursul urmaririi penale , actiunea penala se poate stinge prin clasare – exista unul din cazurile prevaz de art 16 sau prin renuntarea la urmarirea penala , atunci cand procurorul constata ca nu mai e un interes public in continuarea urmaririi .

In cursul judecatii , actiunea penala se stinge prin una din cele 3 solutii fundamentate pe vinovatia inculpatului , caz in care se si realizeaza tragerea la rasp penala . Aceasta modalitate echivaleaza cu stabilirea vinovatiei ca si concept procesual a inculpatului .

Actiunea penala in cursul judecatii se poate stinge si prin achitare , cand exista unul din cazurile prevazute in art 16 lit a-d si care echivaleaza cu o constatare a nevinovatiei inculpatului .

In cursul judecatii act penala se poate stinge si prin incetarea procesului penal ca urmare a interventiei unuia din cazurile prevaz de art 16 lit e-j , care nu echivaleaza cu o nevinovatie a inculpatului , ci doar cu imposibilitatea tragerii la raspunderea penala.

Cazurile care impiedica punerea in miscare sau exercitarea actiunii penale – obstacole legale .

Aceste obstacole legale afecteaza aptitudinea functionala a actiunii penale . Ele pot avea , in functie de mom in care apar fie caracter impeditiv – impiedicand punerea in miscare a actiunii, fie extinctiv. In ciuda reglem din art 16 , cazurile care impiedica sau sting actiunea penala pot fi impartite in 2 mari categorii , determinand solutii si efecte diferite . In art 16 sunt cauze care deriva din lipsa de temei a actiunii penale , fiind fundamentate pe absenta materiala sau juridica a faptei , in schimb , cea de a doua categ de impedimente sunt fundamentate pe lipsa de obiect al actiunii – tragerea la raspundere penala – fapta exista , constituie infractiune , insa nu poate fi realizata tragerea la raspundere penala .

NCPP aduce nou faptul ca desi exista 2 categ de impedimente , se fundam pe ipoteze diferite si provoaca consecinte dif , in cursul urmaririi penale , legiuitorul a optat pt o unicitate a solut . Indif de cazul ce stinge act penala , sol ce se pronunta in cazul urmaririi penale este clasarea , doar una singura .In cursul judecatii , cauzele ce deriva din lipsa de temei a act penale det achitarea , pe cand cauzele ce deriva din lipsa de obiect determina incetarea procesului penal .

In art 16 sunt enumerate aceste cauze .