PROCESUL DE ÎNGRIJIRE Prezentare generală

• Ce este procesul (sau demersul) de îngrijire?– metodă organizata si sistematică – permite acordarea de îngrijiri individualizat– este centrat pe reacţiile particulare ale fiecărui individ (sau grup de

indivizi) la o modificare reală sau potenţială de sănătate.

• Aplicarea cadrului conceptual al Virginiei Henderson– uşurează

• identificarea nevoilor pacientului pe plan bio-psiho-social, cultural si spiritual • găsirea surselor de dificultate care împiedică satisfacerea nevoilor.

– permite • stabilirea intervenţiilor capabile să reducă influenţa acestor surse de dificultate• scopul - de a ajuta persoana să-şi recapete autonomia (pe cât posibil).

1

Etapele procesului de îngrijire

• Procesul de îngrijire comportă cinci etape:

1. Culegerea de date2. Analiza si interpretarea lor (probleme, diagnostic de

îngrijire)3. Planificarea îngrijirilor (obiective)4. Realizarea intervenţiilor (aplicarea lor)5. Evaluarea

2

1. Culegerea de date

• Culegerea datelor

– ne permite o inventariere a tuturor aspectelor privind pacientul în globalitatea sa.

– ne informează asupra:• a ceea ce este pacientul • suferinţei, • obiceiurilor sale de viata • stării de satisfacere a nevoilor fundamentale.

3

2. Analiza şl interpretarea datelor

• Ne permite sa pune în lumină problemele specifice de dependentă şi sursa de dificultate care Ie-a generat, mai exact,

• Elaborarea “diagnosticului de îngrijire".

4

3. Planificarea îngrijirilor

Permite:

a) determinarea scopurilor (obiectivelor) urmărite - mai precis: determinarea obiectivelor de atins -

rezultatul asteptat

b) stabilirea mijloacelor pentru atingerearezultatelor/rezolvarea obiectivelor.

5

4. Executarea, aplicarea intervenţiilor

• Utilizarea planului de intervenţii elaborat (precizarea concretă a intervenţiilor).

6

5. Evaluarea

Consta in analiza rezultatului obţinut, dacă: – intervenţiile au fost adecvate, – s-a obţinui rezultatul dorit sau nu

Si daca au apărui noi date în evoluţia stării pacientului (care trebuie notate!) si

Eventual, dacă este necesară reajustarea intervenţiilor şi obiectivelor (proces ciclic).

7

Care sunt avantajele utilizării procesului ştiinţific din punct de vedere al calităţii îngrijirilor?

• Avantajul cel mai mare este legat de faptul ca demersul se sprijină pe datele furnizate de pacient sau luate din alte surse sigure.

• Aceste date permit:– să se vadă situaţia în ansamblul ei – sa aprecieze nevoile reale ale fiecărui pacient

considerat ca o persoană diferita si unică în sine.

8

• Demersul constituie un instrument:– de individualizare– de personalizare a îngrijirilor – umanizare a ingrijirilor.

• O alta calitate a demersului:– informaţiile constituie o resursă utilă pentru controlul

calităţii de îngrijire;

– pune la dispoziţia întregii echipe de ingrijire detaliile planificării îngrijirilor,

– face posibilă raţionalizarea îngrijirilor, coordonarea si stabilirea prioritatilor

1. CULEGEREA DE DATE SAU APRECIEREA prima etapă a demersului (procesului) de îngrijire

Este faza iniţială

• Debutul procesului de îngrijire de la care incepe derularea acestui demers

10

• Culegerea informaţiilor este un proces continuu → pe tot parcursul muncii sale, asistenta – observă – întrebă – notează datele privind pe fiecare pacient.– se informează despre pacient încă înainte de a-l vedea

• citeşte dosarul • întreabă date mai semnificative

• Începând de la sosirea pacientului în spital sau în momentul contactului iniţial culegerea de date permite asistentei sa-si stabileasca acţiunile se îngrijire.

Tipuri de informaţii culese• Informaţiile culese sunt

– date obiective • observate de asistentă despre pacient

– date subiective • expuse de pacient

– date conţinând informaţii trecute– date conţinând informaţii actuale– dale legate de viata pacientului

• obiceiurile sale • anturajul • mediul înconjurător

12

• Ingrijirea pacientului porneste de la informatiile culese

• Scopul investigatiilor este de a rezolva problemele pacientului, pe care acesta le are si nu le poate rezolva singur – deci → identificarea problemelor → care se bazeaza pe cunoasterea pacientului:

- Cunoasterea deficientelor pacientului- Cunoasterea asteptarilor acestuia in ce priveste

- ingrijirea- sanatatea- spitalizarea sa.

- Cunoasterea propriilor resurse pentru a face fata nevoilor de sanatate

Prin cunostintele noastre trebuie/putem sa aprofundam problemele reale si potentiale

13

Toate informaţiile culese pot fi grupate în două mari categorii:

• a. Date relativ stabile

• b. Date variabile

14

a. Date relativ stabile

– Informaţii generale:• nume, vârstă, sex, stare civilă etc.

– Caracteristici individuale:• rasă, limbă, religie, cultură, ocupaţie etc.

– Gusturi personale şi obiceiuri: • alimentaţia, ritm de viată etc.

– Evenimente biografice legate de sănătate: • boli anterioare,

sarcini, intervenţii chirurgicale, accidente etc.– Elemente fizice şi reacţionale:

• grup sanguin, deficitesenzoriale, proteze, alergii etc.

– Reţeaua de susţinere a pacientului: • familie, prieteni etc.

15

b. Datele variabile– Sunt date în continuă evoluţie, schimbare şi care cer o constantă

reevaluare din partea asistentei.

– Date variabile legate de • starea fizica: temperatura, TA, functia respiratorie, apetitul/anorexia,

eliminarea, somnul, miscarea, reactii alergice, inflamatii, infectii, oboseala, intensitatea durerii, reactii la tratament, la medicamente, etc

• conditiile psihosociale: anxietatea, stress, confort, inconfort, stare depresiva, stare de constienta, grad de autonomie, capacitatea de comunicaere, acceptare sau neacceptarea rolului

La final, datele sunt la dispozitia intregii echipe de ingrijire si constituie un instrument de lucru in procesul de ingrijire, care trebuie sa fie adus la zi cu regularitate, in functie de evolutia starii pacientului.

16

Surse de informaţie

Pentru culegerea datelor, asistenta trebuie sa recurga la diferite surse de informatii:

• sursa directă, primară – pacientul

• surse secundare sau indirecte:– familia si anturajul pacientului– membrii echipei de sănătate– dosarul medical - actual- anterior– scheme de referinţă (consultarea unor date; cazuri

specifice: hemodializa)

17

• Mijloacele principale (cele mai eficace) de obţinere a informaţiilor:

– observarea pacientului

– interviul pacientului

– consultarea surselor secundare (mai sus enumerate)

18

Observarea• Elementul primordial de baza, pe care îl foloseşte

asistenta pe parcursul activităţii.

• Presupune: capacitate intelectuală deosebită de a sesiza, prin

intermediul simţurilor, detaliile lumii exterioare.

• Este un proces mental activ.

• Se bazează pe subiectivitatea celui ce observă, ceea ce determina o anumita “fragilitate”

19

• Observatia este filtrată prin mecanismele noastre senzoriale, de percepţie şi emotivitate.

• Percepţia este un proces selectiv care ne conduce la a vedea ceea ce

• am învăţat să vedem • ceea ce este de văzut

• In atentia noastra este diminuarea subiectivităţii (prin effort intelectual)

Implicarea simţurilor

Vederea – ne aduce o multitudine de informaţii privind caracteristicile

fizice ale unei persoane (fizionomia, privirea, comportamentul etc).

– ne informează asupra anumitor semne si simptome care traduc o nevoie nesatisfăcută, o problemă de sănătate:• faţă tristă sau denotând suferinţa• agitaţie sau descurajare• erupţii ale pielii, ictere etc.

Auzul– ne parvin cuvintele– intonaţia vocii– gemete, plângeri– zgomote emise de pacient, bătăi cardiace

21

Simţul tactil – rol important la examenul fizic – permite cunoaşterea detaliilor (indurare, mase

palpabile, căldura corpului etc.)

Mirosul– decelarea unui miros relevant pentru gradul de

curăţenie al pacientului– procese patologice - infecţia unei plăgi - degajă miros

fetid– halena - de exemplu - la un diabetic – halena

acetonemică, abcesul pulmonar, ….

22

Utilizarea observaţiei• Pentru a fi eficace, observaţia se realizeaza

– cu multă atenţie – asistenta trebuie sa faca abstracţie de propriile

preocupări – să se concentreze asupra pacientului şl– asupra a tot ceea ce-l înconjoară

• Cadrul conceptual al nevoilor fundamentale - grilă de observaţie sistemică şi practică– Conţine cele 14 nevoi fundamentale– permite observarea pacientului ca un tot – depistarea surselor de dificultate care sunt cauza

dependenţei pacientului. 23

• Elemente de evitat - asistenta trebuie să se ferească de:

– Subiectivism

– judecăţi preconcepute

– rutină şi superficialitate

– lipsa de concentraţie şl continuitate

24

Precizare • Pentru observarea pacientului, asistenta recurge şi la

instrumentele de măsură, termometre, aparate de monitorizare etc → acestea sunt informaţiile culese după modelul medical

• Important este ca datele să fie culese după modelul nou al procesului de ingrijire care permite o viziune globala a pacientului dpv bio-psiho-social in acordarea ingrijirilor individualizate – a nevoilor fundamentale!

• Dacă folosim modelul medical vom avea numai informaţii medicale.

Interviul

• Generalităţi

– întrevederea, dialogul, discuţia cu pacientul– formă specială de interacţiune verbală care se

desfăşoară intre asistentă şi pacient.– permite depistarea nevoilor nesatisfâcute si diverse

manifestări de dependentă pe care le determină.– instrument de personalizare a îngrijirilor– instrument de cunoaştere a personalităţii.

26

Conditiile pentru interviuTrebuie să se ţină cont de anumiţi factori importanţi:

– alegerea momentului oportun pentru pacient– cu respectarea

• orelor de masă• momentelor de oboseală şi de repaus• a perioadelor când pacientul se simte foarte suferind

Asistenta – organizează astfel munca încât să prevadă un timp suficient de lung

pentru a permite pacientului să se exprime în ritmul său– să creeze toate condiţiile ţinând cont de

• intimitatea la care pacientul are dreptul • de confortul pacientului

– Interviul se bazeaza pe abilitatea de a stabili o comunicare eficace si clară

27

• Asistenta va manifesta un comportament care să reflecte:– atitudine de acceptare– capacitate de ascultare– atitudine de respect– capacitate de empatie ..de rezonanta cu pacientul

• Demonstrează acest comportament prin:– menţinerea unui contact vizual - expresie (mimică) senină

a feţei - surâzătoare (după caz)– printr-o poziţie comodă şi limbaj care sa-i dovedească

pacientului dorinţa de a-l asculta si de a-I usura urmarirea interviului

28

Abilitatea asistentei de a facilita (favoriza) interviul

Sunt necesare numeroase abilităţi: a) Abilitatea de a pune întrebări adecvate– întrebările pot fi:

• închise • deschise

– întrebările închise - aduc un răspuns limitat prin “da” sau “nu“ (ati dormit bine?)

– întrebările deschise - permit pacientului să se exprime. Exemplu de întrebări deschise: .”Vorbiţi-mi despre

problema care v-a adus la spital". Sau: “Puteţi să-mi descrieţi obişnuinţa dumneavoastră în legătură cu somnul?"

29

Intrebările deschise pot fi de diverse tipuri:–de tip narativ

• ex. “Povestiti-mi ce probleme vă mai creează boala”

“Povestiti-mi ceea ce s-a petrecut"(desfăşurarea unui eveniment).

–de tip descriptiv • ex. “Descrieţi-mi felul dumneavoastră de a proceda“

–de tip de calificare • (ex. De ce nu mâncaţi niciodată carne?").

30

b) Abilitatea de a confirma (valida) percepţiile sale în legătură cu pacientul, in asa fel incat sa elimine subiectivismul observatiei sale (ex.” mi-ati spus ca sunt doua zile de cand vomati”….. asistenta poate sa-i ceara sa va repete ceea ce credeti ca nu ati inteles

c) Abilitatea de a readuce pacientul la răspunsurile necesare - atunci când face digresiuni, divagatii/abatere de la subiect

(ex. .Văd că vă preocupă mult digestia dvs., dar n-aţi putea să-mi daţi amănunte si despre somnul dvs.?")

d) Abilitatea de a face o sinteză(ex. Ceea ce mi-aţi povestit demonstrează că nu puteţi niciodată să vă destindeţi din cauza nervozităţii.").

31

e) Abilitatea (capacitatea) de a aplica o ascultare activă:– prin repetarea ultimei părţi din fraza pacientului– prin extragerea şi reformularea conţinutului emotiv din enunţul

pacientului si răspunzându-i în aşa fel încât să -i demonstraţi că înţelegeţi ceea ce ei simte (trăieşte).

Aceste accesibilităţi sunt necesare pentru a nu-l face pe pacient să se închidă în el, să nu mal răspundă.

Asistenta sa stie cum sa puna intrebarile suplimentare sau sa treaca sub tacere unele probleme care pun pacientul in situatii neplacute

32

SCOP- Inceperea relatiei asistenta – pacient, relatie favorizata de

schimbul de informatii, idei, emotii

- Obtinerea de informatii asupra celor “cinci” dimensiuni ale pacientului: fizica, intelectuala, afectiva, sociala, spirituala

- Observarea pacientului : intercatiunile dintre pacient si familia sa, modul in care evolueaza in mediul spitalicesc

- Furnizarea de date pacientului, care-l vor determina sa puna intrebari si sa participe la stabilirea obiectivelor si realizarea ingrijirilor

33

Tipuri de Interviu

• Structurat– pentru obţinerea datelor de bază ale fiecărui pacient

Ex.: .Cum vă numiţi?– „Cu ce vă ocupaţi?"

• Semistructurat– Cu obiective si puncte de reper dinainte precizate – Ex.: .Relataţi-mi despre suferinţele dvs. legate de

constipaţle".

34

Etapele Interviului

a. Începerea interviului

– asistenta se prezintă declinându-şi numele, funcţia şiexplicând scopul Interviului…

..”Buna ziua, ma numesc, sunt asistenta…as dori sa discuta, 10 minute in legatura cu starea dvs de sanatate…sunteti de acord?” ..etc

– pacientul va fi asigurat de confidenţialitatea interviului

35

b. Desfăşurarea interviului– asistenta pune întrebări deschise sau închise, ale

cărorrăspunsuri vor forma „profilul" pacientului

– pe parcursul interviului, asistenta şi pacientul devin, rând pe rând, emiţător si receptor

Ex – P/ pt ce este sursa de oxigen pe peretele deasupra patului meu? Asta inseamna ca sunt grav bolnav?

A/ nu inseamna asta; toate saloanele din aceasta sectie sunt prevazute cu sursa de oxigen! Acesta este motivul pentru care ati fost nelinistit?

P/ nu, eram doar curios!”A/in aceasta situatie, aveti alte probleme care va nelinistesc?P/ da…etc

– este de preferat să se semnaleze apropierea sfârşitului interviului

Ex – am sa va mai pun doua intrebari….sau vom termina in 2 minute36

c. Concluzia interviului

– la sfârşit, asistenta va trage concluziile asupra interviului

Ex..” Va multumesc ca mi ati raspuns la intrebariAm inteles care va sunt problemeleRaspunsurile date de dumneavoastra ma vor ajuta sa

va planific ingrijirile”

37

38

39