Procesul de Ingrijire, Fise, Planuri

8/12/2019 Procesul de Ingrijire, Fise, Planuri

http://slidepdf.com/reader/full/procesul-de-ingrijire-fise-planuri 1/53

PROCESUL DE INGRIJIRE

Prezentare generala

Ce este procesul (sau demersul) de ngr!re"

Este o metoda organizata si sistematica, care permite acordarea de ingrijiri individualizate.

Demersul de ingrijire este centrat pe reactiile particulare ale fiecarui individ (sau grup de indivizi) la

o modificare reala sau potentiala de sanatate.

Procesul de ingrijire reprezinta aplicarea modului stiintific de rezolvare a problemelor, a

analizei situatiei, a ingrijirilor, pentru a raspunde nevoilor fizice, psihosociale ale persoanei, pentru

a renunta la administrarea ingrijirilor stereotipe si de rutina, bazate pe necesitati presupuse, in

favoarea unor ingrijiri individualizate, adaptate fiecarei persoane asistate. Este un mod de a gandi

logic, care permite interventia constienta, planificata a ingrijirilor, in scopul protejarii si promovarii

sanatatii individului.

Aplicarea unui cadru conceptual in procesul de ingrijire usureaza identificarea nevoilor

persoanei asistate pe plan bio-psiho-social, cultural si spiritual si gasirea surselor de dificultate care

impiedica satisfacerea nevoilor. De asemenea, permite stabilirea interventiilor capabile sa reducainfluenta acestor surse de dificultate, in scopul de a ajuta persoana sa-si recapete autonomia (pe cat

posibil).

Etapele procesulu de ngr!re

Procesul de ingrijire comporta cinci etape

1. !ulegerea de date

2. Analiza si interpretarea lor (probleme, diagnostic de ingrijire)3. Planificarea ingrijiriior (obiective)

4. "ealizarea interventiilor (aplicarea lor)

5. Evaluarea



#$ Culegerea de date

!ulegerea datelor ne permite sa facem o inventariere a tuturor aspectelor privind persoana asiatata

in globalitatea sa. #e poate spune ca ele ne informeaza asupra a ceea ce este persoana asistata,

asupra suferintei, asupra obiceiurilor sale de viata si asupra starii de satisfacere a nevoilorfundamentale.

%$ &nalza s nterpretarea datelor

$e permit sa punem in lumina problemele specifice de dependenta si sursa de dificultate care

le-a generat, adica elaborarea %diagnosticului de ingrijire%.

'$ Plancarea ngr!rlor ne permte

a) determinarea scopurilor (obiectivelor) care trebuie urmarite - mai precis determinarea

obiectivelor de atins (rezultatul asteptat)&

b) stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor (pentru atingerea rezultatelor).

$ E*ecutarea+ aplcarea nter,entlor

'tilizarea planului de interventii elaborat (precizarea concreta a interventiilor).

-$ E,aluarea consta in analiza rezultatului obtinut (daca interventiile au fost adecvate, daca s-

a obtinut rezultatul dorit sau nu) si daca au aparut noi date in evolutia starii persoanei asistate(care trebuie notate) si, eventual, daca este necesara reajustarea interventiilor si obiectivelor

(proces ciclic).

Care sunt a,anta!ele utlzar procesulu stntc dn punct de ,edere al caltat ngr!rlor"

Avantajul cel mai mare este legat de faptul ca demersul se sprijina pe datele furnizate de persoana

asistata sau luate din alte surse sigure. Aceste date permit sa se vada situatia in ansamblul ei si sa se

aprecieze nevoile reale ale fiecarei persoane asistate considerata ca o persoana diferita si unica in sine.

Demersul constituie deci un instrument

- de individualizare

- de personalizare a ingrijirilor.



alta calitate a demersului consta in faptul ca informatiile constituie o resursa foarte utila

pentru controlul calitatii de ingrijire& pune la dispozitia intregii echipe de ingrijire detaliile

planificarii ingrijirilor, facand posibila rationalizarea ingrijirilor, coordonarea si stabilirea

prioritatii.

#$ CULEGERE& DE D&.E S&U &PRECIERE& / prma etapa a demersulu (procesulu) de

ngr!re

!ulegerea datelor este faza initiala, debutul procesului de ingrijire de la care incepe derularea

acestui demers. !ulegerea informatiilor este un proces continuu, in sensul ca pe tot parcursul muncii

sale, ingrijitorul nu inceteaza de a observa, de a intreba si de a nota datele privind persoana asistata.

nformatiile culese sunt

- date obiective - observate de ingrijitor despre persoana asistata

- date subiective - e*puse de persoana asistata

- date continand informatii trecute

- date continand informatii actuale

- date legate de viata persoanei asistate, de obiceiurile sale, de anturajul sau sau de mediul

inconjurator.

ngrijirea persoanei asistate porneste de la informatiile primite. #copul investigatiilor este de a

rezolva problemele persoanei asistate, pe care acesta nu si le poate rezolva singur - identificarea problemelor. dentificarea problemelor de ingrijire a persoanei asistate se bazeaza pe cunoasterea

acesteia

- cunoasterea deficientelor persoanei asistate

- cunoasterea asteptarilor acesteia in ce priveste ingrijirea si sanatatea sa

- cunoasterea propriilor resurse pentru a face fata nevoilor de sanatate.



+oate informatiile culese pot fi grupate in doua mari categorii

- date relativ stabile

- date variabileDate relat,

sta0le

- nformatii generale nume, varsta, se*, stare civila, etc.

- !aracteristici individuale rasa, limba, religie, cultura, ocupatie, etc.- usturi personale si obiceiuri alimentatia, ritm de viata, etc.

- Evenimente biografice legate de sanatate boli anterioare, sarcini,

interventii chirurgicale, accidente, etc.

- Elemente fizice si reactionale grup sanguin, deficite senzoriale, proteze,

alergii, etc.

- "eteaua de sustinere a persoanei asistate familie, prieteni, etc.Date ,ara0le #unt date in continua evolutie, schimbare si care cer o constanta

reevaluare din partea ingrijitorului. Date variabile legate de starea fizica

temperatura, tensiunea arteriala, functia respiratorie, apetitul sau anore*ia,

eliminarea, somnul, miscarea, reactii alergice, inflamatii, infectii, oboseala,

intensitatea durerii, reactii la tratament, la medicamente, etc. Date variabile

legate de conditiile psihosociale an*ietate, stres, confort, inconfort, stare

depresiva, stare de constienta, grad de autonomie, capacitatea de

comunicare, acceptarea sau neacceptarea rolului, etc.

!olectarea datelor este un proces continuu care trebuie urmarit decatre ingrijitor in munca sa zilnica pentru a descoperi cum sa se ajunga la

satisfacerea nevoilor. Aceste date constituie un instrument de lucru in

procesul de ingrijire, care trebuie sa fie adus la zi cu regularitate, in functie

de evolutia starii persoanei asistate.



Implcarea smturlor

n cursul muncii sale pentru persoana asistata, ingrijitorul se foloseste de organele ce simt,

vedere, auz, atingere si miros.

1ederea ne aduce o multitudine de informatii privind caracteristicile fizice ale unei persoane (fizionomia, privirea, comportamentul, etc.). Ea ne informeaza, de asemenea, asupra

anumitor semne si simptome care traduc o nevoie insatisfacuta, o problema de sanatate

- fata trista sau denotand suferinta

- agitatie sau descurajare

- eruptii ale pielii, ictere, etc.

&uzul prin simtul auzului ne parvin cuvintele- intonatia vocii

- gemete, vaicareli, plangeri

- zgomote emise de persoana asistata, batai cardiace, gaze

&tngerea joaca rol important la e*amenul fizic sau la palparea anumitor parti ale

corpului, permitand cunoasterea detaliilor (induratie, grosimea unei mase, caldura membrelor, etc.)

2rosul permite

- decelarea unui miros relevant pentru gradul de curatenie al persoanei asistate

- procese patologice - infectia unei plagi care degaja miros urat

- halena - de e*emplu la un diabetic (in acidoza)

Utlzarea o0ser,ate

Pentru a fi eficace, observatia trebuie sa fie facuta cu multa atentie, ingrijitorul trebuie sa-si

dezvolte spiritul de observatie, trebuie sa faca abstractie de propriile preocupari si sa se

concentreze asupra persoanei asistate si asupra a tot ceea ce-l inconjoara.

!adrul conceptual al nevoilor fundamentale constituie o grila de observatie sistemica si

practica. Aceasta grila cu nevoi ale persoanei asistate din punct de vedere bio-psiho-social,

cultural, spiritual permite observarea persoanei asistate - crearea unei viziuni holistice asupra

persoanei. Presupune, de asemenea, depistarea surselor de dificultate care sunt cauza dependentei

persoanei asistate.



Elemente de evitat

3 su0ect,sm

3 !udecat preconcepute

3 rutna s supercaltate

3 lpsa de concentrate s contnutate

Preczare in observarea persoanei asistate de catre ingrijitor, pentru culegerea datelor, se

recurge si la instrumentele de masura termometrice, aparate de monitorizare, etc. Acestea ar fi

informatiile culese dupa modelul medical, dar este foarte important ca datele sa fie dupa modelul

procesului de ingrijire care permite o viziune globala a persoanei asistate din punct de vedere

bio-psiho-social in acordarea de ingrijiri individualizate. Daca folosim modelul medical vom

avea numai informatii medicale.



Inter,ul

Generaltat4

nterviul intrevederea, dialogul, discutia cu persoana asistata.nterviul este o forma speciala de interactiune verbala care se desfasoara in intimitate intre

ingrijitor si persoana care recurge la ingrijiri individualizate.

Permite depistarea nevoilor nesatisfacute ale persoanei si diverse manifestari de dependenta pe

care le determina.

nterviul este un instrument prin e*celenta de personalizare a ingrijirilor (instrument de

cunoastere a personalitatii).

Condtle

pentru

nter,u

+rebuie sa se tina cont de anumiti factori importanti

- alegerea momentului oportun pentru persoana asistata

- respectarea

- orei de masa

- momentelor de oboseala si de repaus

- a perioadelor cand persoana asistata se simte foarte suferinda.

- ingrijitorul sa-si organizeze astfel munca, incat sa prevada un timp suficient delung pentru a permite persoanei asistate sa se e*prime in ritmul sau

- ingrijitorul trebuie, de asemenea, sa creeze toate conditiile tinand cont de

- intimitatea la care persoana asistata are dreptul

- confortul persoanei asistate

- interviul se bazeaza pe abilitatea ingrijitoului de a stabili o comunicare eficace si

clara

- de asemenea, interviul presupune capacitatea ingrijitorului de a manifesta un

comportament care sa reflecte

3 attudne de acceptare

3 capactate de ascultare

3 attudne de respect

3 capactate de empate

ngrijitorul demonstreaza acest comportament prin

- mentinerea unui contact vizual - e*presie (mimica) senina a fetei/ surazatoare

(dupa caz)

- printr-o pozitie comoda si limbaj care dovedesc persoanei asistate dorinta sa de a-l



asculta si de a-i usura urmarirea interviului.&0ltat ale

ngr!torul

u de a

aclta

nter,ul

a) &0ltatea de a pune ntre0ar adec,ate$

ntrebarile pot fi inchise sau deschise.

ntrebarile inchise - aduc un raspuns limitat prin %da% sau %nu%.

E*emplu de intrebare inchisa %Ati dormit bine0% (raspuns monosilabic)

ntrebarile deschise - permit persoanei asistate sa se e*prime.

E*emplu de intrebari deschise %1orbiti-mi despre problemele care v-au determinat

sa apelati la ingrijirile la domiciliu%, sau %Puteti sa-mi descrieti obisnuinta

dumneavoastra in legatura cu somnul0%

ntrebarile deschise pot fi de diverse tipuri

- de tip narativ (e*. %Povestiti-mi ce probleme va mai creeaza mobilitatea redusa%),

%Povestiti-mi ceea ce s-a petrecut% (desfasurarea unui eveniment).

- de tip descriptiv (e*. %Descrieti-mi felul dumneavoastra de a proceda%)

- de tip de calificare (e*. %De ce nu mancati niciodata carne0%)

0) &0ltatea de a conrma (valida) perceptiile sale in legatura cu persoana

asistata, in asa fel incat sa elimine subiectivismul observatiei sale (e*. %i-ati spus

ca sunt doua saptamani de cand nu mai vedeti bine%). !ereti-i sa va repete ceea ce

credeti ca nu ati inteles.

c) &0ltatea de a readuce persoana asstata la raspunsurle necesare atunci

cand face digresiuni (e*. %1ad ca va preocupa mult digestia dv., dar n-ati putea sa-

mi dati amanunte si despre somnul dv.0%)

d) &0ltatea de a ace o snteza (e*. pe scurt, %!eea ce mi-ati povestit

demonstreaza ca nu puteti niciodata sa stati mai mult de 23-24 minute in picioare.%)

e) &0ltatea (capactatea) de a aplca o ascultare act,a

- prin repetarea ultimei parti din fraza persoanei asistate

- prin e*tragerea si reformularea continutului emotiv din enuntul persoanei asistate

si raspunzandu-i in asa fel incat sa-i demonstrati ca intelegeti ceea ce ea simte

(traieste).

Aceste accesibilitati sunt necesare pentru a nu determina persoana asistata sa se

inchida in ea, sa nu mai raspunda. ngrijitorul sa stie cum sa puna intrebarisuplimentare sau sa treaca sub tacere unele chestiuni care pun persoana asistata in



situatii neplacute.Scop - inceperea relatiei ingrijitor-persoana asistata, relatie favorizata de schimbul de

informatii, idei si emotii

- obtinerea de informatii asupra celor cinci %dimensiuni% ale persoanei asistate

fizica, afectiva, intelectuala, spirituala, sociala

- observarea persoanei asistate interactiunile dintre persoana asistata si familia sa

- furnizarea de date persoanei asistate, care o vor determina sa puna intrebari si sa

participe la stabilirea obiectivelor si efectuarea ingrijirilor..pur

de nter,u

- structurat

- pentru obtinerea datelor de baza ale persoanei asistate

E*. %!um va numiti0%, %!u ce va ocupati0%

- semistructurat

- condus cu obiective si puncte de reper dinainte precizate

E*. %"elatati-mi despre suferintele dv, legate de constipatie%.Etapele

nter,ulu

a$ Inceperea nter,ulu

- ingrijitorul se prezinta declinandu-si numele, functia si e*plicand scopul

interviului

56una ziua dle ... a numesc ... si sunt aici in calitate de ingrijitor la domiciliu. As

dori sa discutam 23 minute in legatura cu starea dumneavoastra de sanatate si de

confort si sa-mi raspundeti la cate intrebari care imi vor permite sa planific

ingrijirile. #unteti de acord07

- persoana asistata va fi asigurata de confidentialitatea interviului

0$ Desasurarea nter,ulu

- ingrijitourl pune intrebari deschise sau inchise, ale caror raspunsuri vor forma

profilul persoanei asistate

- pe parcursul interviului, ingrijitorul si persoana asistata devin, rand pe rand,

emitator si receptor

- este de preferat sa se semnaaleze apropierea sfarsitului interviului

E*. %Am sa va mai pun doua intrebari% sau %1om termina in doua minute%.

c$ Concluza nter,ulu

- la sfarsit, ingrijitorul va trage concluziile asupra interviului

E*. 51a multumesc ca mi-ati raspuns la aceste intrebari%, %Am inteles care va sunt

problemele%, %"aspunsurile date de dv. ma vor ajuta sa va planific ingrijirile%.



Prolul persoane asstate

Este constituit din informatiile culese prin interviu si cuprinde ca elemente de baza urmatoarele

Inormatgenerale

- nume, prenume- se*

- stare civila- ocupatie- religie- surse de sustinere

&ntecedente medcale

- bolile copilariei- traumatisme- spitalizari- interventii chirurgicale- alergii medicamentoase- utilizarea tratamentelor empirice

&ntecedente amlale

- boli cronice, afectiuni mentale ale membrilor de familie

2od de,ata+o0snunte

- utilizarea de alcool, tututn, droguri- obiceiuri de somn, alimentatie- practicarea e*ercitiilor fizice

Pro0lemede sanatate

actuala

- aparitia simptomelor- natura lor

- caracteristici (localizare, durata, intensitate, etc.)- factori declansatori (frig, umezeala, efort, etc.)- masuri luate pentru a le usura si efectul acestora- cunostinte despre sanatate

2edulam0ental

- factori de risc (poluanti, zgomote, trepidatii)- securitatea fizica (respectarea masurilor de protectia muncii)

Prolulps5o3socals cultural

- limba vorbita, etnie- capacitati cognitive- emotii, sentimente, stari sufletesti care pot influenta satisfacerea nevoilor

- probleme generate in raport cu familia, anturajul



:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: :::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: :::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: :::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: :::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: ::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::

:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: :::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: &N&LI;& SI IN.ERPRE.&RE& D&.ELOR 3 a doua etapa a procesulu de ngr!re

Pentru ca datele culese sa poata orienta ingrijitorul spre interventii individualizate este important

ca ele sa fie analizate si interpretate. Aceasta presupune identificarea nevoilor specifice ale

persoanei asistate, nu numai a celor care caracterizeaza orice fiinta umana. De e*emplu, nevoia de a

fi curat este comuna tuturor, in timp ce nevoia de a face zilnic dus este personala, particulara pentru

o anumita persoana. alta persoana, pentru a fi independenta, are nevoie sa-si poata spala zilnic

parul. E*ista, de asemenea, nevoi personale in ceea ce priveste dintii, barbieritul, unghiile, etc.

dentificarea nevoilor particulare se face, pe cat posibil, cu participarea persoanei asistate. Datele

culese pentru nevoi vor indica una sau mai multe nevoi particulare. Acestea pot sa conduca

actiunile ingrijitorului la interventii individualizate.

&N&LI;& SI IN.ERPRE.&RE& D&.ELOR 3 PRESUPUN UN E<&2EN &L

D&.ELOR SI CL&SI6IC&RE& LOR

&nalza Analiza datelor se face prin- e*aminarea datelor - clasificarea datelor date de independenta > acelea care permit satisfacereaautonoma a nevoilor - date de dependenta- stabilirea problemelor de ingrijire- recunoasterea legaturilor si prioritatilor (problemelor).

Analiza presupune, de asemenea, regruparea datelor la fiecare dintre nevoi."egruparea permite identificarea resurselor individuale.

Interpretarea

nterpretarea datelor inseamna a da un sens, a e*plica originea sau cauza problemei de dependenta, adica a defini sursele de dificultate.

De retnut4 Analiza si interpretarea datelor vor conduce ingrijitorul la stabilirea diagnosticului

de ingrijire.

Comple*ta3tea analze s

Analiza si interpretarea datelor in domeniul ingrijirilor la domiciliu este o sarcinacomple*a. Dificultatea provine din



nu p&ate săşi mentină scaunul prea mult !inc&ntinentă de fecale şi pierderi de urină, scaune

m&i%. (&şeală la nivelul sacrului (%@ cm diametru%. De câteva zile p&ate să se int&arcă in pat

ajutânduse de mar/inea patului. -e ridică in f&t&liu # &ră zilnic, se simte in /eneral anxi&s, in

m&mentul ridicării fiindui frică să nu cadă. $u t&ate aceste limite,



c&munică ine, ii place să' atin/i, să' mân/âi. -e plictiseşte, nare decât un televiz&r. -e simte

f&arte sin/ur. 0aceti partaj intre datele carei fav&rizează satisfacerea nev&il&r şi intre cele care

nui fav&rizează, deci partaj intre manifestările de independentă şi manifestările de dependentă.

Pentru a uşura exercitiul vă enumerăm manifestările de dependentă.

anifest?rile de independen? anifest?ri de dependen?

- respiraie superficial? ritm- artea drea t? imobilizat?- are nevoie de a utor entru a- ialimentele i entru sus inereasale- nu poate s?-@i re in? scaunultim - incontinen ? de fecale i- ro ea ? la nivelul sacrului

- an*ios Fn momentul cBnd seeste fric? s? nu cad?- dificultate Fn a articula cuvintele,

plictise@te, se simte singur.

Diagnosticul de in/rijire !de nursin/%

Pornind de la informaiile culese @i de la departajarea manifest?rilor de dependen?, asistenta

poate s? defineasc? problemele pacientului @i s? pun? un diagnostic deingrijire.

<ormularea sintetic? a informaiilor ntr-un diagnostic de ngrijire u@ureaz? munca asistentei,

pentru c? se clarific? sensul interveniei sale.

Definirea diagnosticelor de ngrijire nu este un element nou. Fnceputul l-a f?cut <lorence

$ightingale in anii 2G4-2G44. Au urmat din ce in ce mai multe descrieri despre problemele de

ingrijire @i despre necesitatea unui cadru conceptual pentru profesia de asistent?.

Fn ultimele dou? decenii (pe plan mondial), ingrijirile acordate de asistente au evoluat

considerabil in materie de responsabilitate.

Fnv??mBntul tinde s? formeze nu numai asistente e*ecutante, ci - de preferin? - asistente cares? r?spund? in mod autonom de problemele unui individ.

Pe scurt, cBnd rolul asistentelor a inceput s? evolueze, ele s-au reunit pentru a forma grupul de

studiu pentru clasificarea diagnosticelor de ingrijire - #.'.A. 2HIJ.

rupul de studiu Asociaia $urselor Americane (A.$.A.) - a fost format din asistente

practiciene, asistente din nv??mBnt, teoreticiene, conduc?toare. Acest grup elaboreaz? o list? de

diagnostice care au fost studiate @i testate n practic?. Apoi, acest grup se transform? Fn "North

American Nursing Diagnosis Associations"



Diferite definitii

ale dia/n&sticului

de in/rijire

"eproducem diferite definitii ale diagnosticului de ingrijire

1. Diagnosticul de ingrijire este o forma simpla si precisa care

descrie raspunsul (reactia)persoanei (sau a grupului)la o problema

de sanatate .El constitue o judecata practica bazata pe colectareasi analiza datelor si serveste de pivot la planificarea ingrijirilor .

Diagnosticul de ingrijire releva rolul autonom al asitentei .

(5Planification de soins infirmiersK,autori9ouis rondin,"ita

9ussier,argot Phaneuf,9ise "iopelle).

C. Diagnosticul de ngrijire este un enun concis actual sau potenial, al

manifest?rilor de dependen? al persoanei, regrupate sau nu @i legate de o

surs? de dificultate. (%"epertoire des Diagnostics nfirmiers%, autori"iopelle, rondin, Phaneuf).

J. Diagnosticul de ngrijire - o problem? de s?n?tate real? sau potenial?

pe care nursele, prin baza preg?tirii @i e*perienei lor sunt capabile

(calificate) s? acorde ngrijire. (ordon - %9e diagnostic infirmier -

+emoin du role propre de Linfirmiere%, Amiec !ahier nr. 2C, pg. 2).

. 'n diagnostic de ngrijire este enunul care descrie r?spunsul uman

(stare de s?n?tate sau alterare actual?/potenial? a unui mod de

interaciune) al unui individ sau al unui grup, pe care asistentele pot s? le

identifice legal @i pentru care ele pot prescrie intervenii definitive n

vederea meninerii s?n?t?ii sau reducerii, elimin?rii, prevenirii

deterior?rilor (nr?ut?irii). (9.M. !arpenito - %9e diagnostic infirmier -

+emoin du role propre de Linfirmiere%, Amiec !ahier nr. 2C, pg. C).

4. Fn 2HH3 este adoptat? oficial definiia diagnosticului de ngrijire (de

nursing) de c?tre Adunarea eneral? (A$AD)

%Enunul unei judec?i clinice asupra reaciilor la problemele de s?n?tate

prezente sau poteniale, la evenimentele de via? ale unei persoane, ale

unei familii sau ale unei colectivit?i%. (.,9e diagnostic infirmier - +emoin

du role propre de Linfirmiere%, Amiec !ahier nr. 2C, pg. 2).

Diagnosticele de ngrijire servesc ca baz? pentru a alege interveniile de ngrijire vizBnd

atingerea rezultatelor pentru care asistenta este responsabil?.

= N.AN.D.A . Asociatia Nord-Americană de Diagnostic de Îngnjire (in

franceza A.N.A.D.I.=Asociatia Nord – Americana de Diagnostic

Infirmier.

In cadrul acestui gru! care se reuneste !eriodic se com!leteaza lista de diagnostice se dez#at

!ro#leme de educatie continuade folosirea unui $oca#ular(in formularea diagnosticuluimaiuniform si mai comod.In Ane%a & se !rezinta lista de diagnostice acce!tate de a 'II-a onferinta

a )ru!ului National !entru lasificarea Diagnosticului de Nursing (NANDA.



$1MP12E23E4E D'"521-3'$646' DE '25('7'(E!DE

26(-'25%

Diagnosticul de ingrijire este format din dou? sau trei p?ri principale

9.Problema de dependen? a persoanei

10. !auza problemei de dependen?

11. #emne @i simptome

#$ Prma parte a dagnostculu Prima parte a diagnosticului const? Fn enuntul !ro#lemei

problem? care e*prim? o dificultate tr?it? de persoan?, un

comportament sau o atitudine nefavorabil? s?n?t?ii sau

satisfacerii nevoilor sale. "eamintim c? problema de

dependen? o putem defini ca o schimbare defavorabil? de

ordin bio-psiho-social, cultural sau spiritual Fn satisfacerea

unei nevoi fundamentale care se manifest? prin semne

observabile. Precizare Problemele de dependen? se definesc

Fn urma analizei @i interpret?rii datelor (a manifest?rilor de

dependen?).

+ermenii care arat? o schimbare Fn starea de s?n?tate @i

frecvent folosii Fn formularea problemei sunt alterare,

deteriorare, deficit, incapacitate, diminuare, dificultate,

perturbare.

Dup? culegerea datelor, asistenta poate s? trag? o

concluzie, e*plicBnd clar situaia @i definind problemele.

De e*emplu

- alterarea stării de con*tienjă ...

- atingerea integrităjii !ielii .

- alterarea integrităjii fizice .

- alterarea mo#ilităjii fizice

- alterarea eliminării intestinale+ consti!atie



2. A doua parte a diagnosticului

A doua parte a diagnosticului este constituit? din enunul

cauzei (etiologia problemei, adic? a sursei de dificultate.

"eamintim c? sursa de dificultate poate fi definit? ca o

piedic? (obstacol major) Fn satisfacerea uneia sau mai multor

nevoi fundamentale.

Cauza poate fi legată de factorii de ordin fizic, psiologic, social !i spiritual sau o insuficientă cunoa!tere " #ezipag. JN-JI !i $ne%a 4.

&iagnosticul de 'ngri(ire for)at din 3 păr*i utilizează for)ula P.E.S.12. +role)e de sănătate13. -tiologia14. e)ne !i si)pto)e

P E SProbleme de dependenta Etiologia sau cauza Semnele prin care se

manifesta

E*. P alterarea elimin?rii intestinale constipaia E din cauza imobilit?ii

# . manifestat? prin scaune rare, dure, senzaii de presiune la nivelul rectului , dureri

abdominale.

E*ist? trei tipuri de diagnostice de ngrijire

- diagnostic actual - cBnd manifest?rile de dependen? sunt prezente. observabile&

- diagnostic potenial - cBnd o problem? poate surveni, dac? nu se previne&

- diagnostic posibil - este acela care descrie o problem? a c?rei prezen? nu este sigur?. Fn loc s?

se ri@te descrierea unui diagnostic eronat, este preferabil s? se prezinte ca ceva posibil, atr?gBnd n

felul acesta atenia personalului de ngrijire care urmeaz? apoi s? infirme sau s? confirme

diagnosticul.



SIN.E;& CELOR ' .IPURI DE DI&GNOS.IC DE INGRIJIRE

&C.U&L Problema este prezent?, semnele @i simptomele sunt validate @i cauzaidentificabil?.

E*. "Alimentafie inadec$ată !rin deficit din cauza stării de!resi$e

PO.EN.I&L

Problema are mari @anse s? survin?. #unt prezeni factorii de risc.

E*. "Atingerea !oten,ială a integrităjii !ielii din cauza imo#ilităjii".

POSI7IL

Problema poate s? fie prezent? (prezena problemei nu e cert?) , dar sunt

indicii care las? s? se ntrevad?. !olectarea de date va trebui s? infirme

sau s? confirme. E* .. "ertur#area !osi#ilă a stimei de sine din cauzaunei dificultăfi in asumarea rolului de tată sau disfunctii se%uale".



Deoarece diagnosticul de ingrijire tre#uie să se orienteze s!re ac,iunile autonome este esential

a se identifica o cauză sau etiologia asu!ra căreia asistenta !oate sa actioneze.

1rientarea dia/n&sticel&r spre intervenţii aut&n&me şi+sau intervenţii

de c&la&rare

<ormularea diagnosticului de ngrijire se face deci pornind de la informaiile culese, analiza @i

interpretarea lor de c?tre asistent? @i e*prim? problema persoanei, cauza acestei probleme @i

semnele prin care se manifest? @i care reies din datele culese (dup? cum reiese din e*emplele

anterioare).

Fn acest sens red?m mai jos @i alte e*emple

E8EMP464 9:

Date culese:

" a)puta*ie de ga)ă st/ngă" refuză să"!i pri#ească ontul" '!i ascunde ontul su cu#ertură" e%pri)ă senti)ente negati#e fa*ă deaceastă opera*ie "#ore!te pu*in.

Diagnostic de Îngrijire:Alterarea imaginii corporale din cauza amputaiei gambei,manifestat? prin ...

E8EMP464 ):



Date culese:" stă toată ziua la tele#izor, nu" interesează altelucruri" se apropie pu*in de alte persoane, spune că se

si)te singur !i se plictise!te, pri)e!te pu*ini#izitatori. Diagnostic de Îngrijire:" sedentaris) din cauza lipsei de )oti#a*ie de a facealte acti#ită*i sau e%erci*ii" senti)ent de inutilitate din cauza lipsei de acti#itatesau" senti)ent de singurătate din cauza izolării sociale



E<E2PLUL '4

Dup? culegerea datelor @i separarea manifest?rilor de dependen? ale pacientului .P.,

prezentat Fn pag. H, putem formula urm?

Diagnostice

15.Problem? respiratorie potenial? din cauza imobilit?ii manifestat? prin ...

16.Dificultate Fn a se alimenta din cauza imobilit?ii p?rii drepte manifestat? prin ...

J. ofidicarea elimin?rii intestinale @i urinare (incontinen?) din cauza pierderii controlului

sfincterian manifestat? prin ...

. 9ezarea integrit?ii pielii din cauza presiunii asupra sacrului, manifestat? prin ...

#. An*ietate - legat? de limitele sale (frica de a c?dea)

N. Alterarea comunic?rii din cauza A1!, manifestat? prin dificultate in articularea cuvintelor

Diagnosticele astfel formulate orienteaz? munca asistentei spre intervenii cu

precizat.

Pro0lema

cone*= (de

cola0orare)

+rebuie s? inem cont Fn acela@i

timp de funciile de colaborare ale

asistentei cu medicul. +rebuie

precizat c? nu toate problemele

identificate de asistent? pot s?

constituie diagnosticul de Fngrijire

cu rol propriu (independent).

Astfel, dupa 9.M.!arpetino ,toate

problemele identificate de catre

asistenta se pot defini in doua tipuri

de probleme utilizand doi termeni si

anume

-diagnosticul de

ingrijire(probleme cu rol propriu de

ingrijire)si

-probleme cone*e(cu rol de

colaborare sau cu rol independent

de ingrijire).

Problemele cone*e pe care le

identifica asitenta sau probleme

reale sau potentiale de sanatate

(complicatii)care rezulta sau pot

rezulta din situatii patologice sauiatrogene.

Problema

cone*?

Problema cone*? este definit? astfel

problem? real? sau potenial? de s?n?tate(complicatie

r?spuns fiziopatologic al organismului unui traumatism,

asistentele au intreaga responsabilitate s? le recunoasc?,

trateze in colaborare cu medicul. #e impune deci ca asis

problemele de ingrijire care in cont de funciile ce cola

ingrijire colaborativ).

A@a, de e*emplu, Fn cazul unui %diabetic% (cBnd p

stare de le@in, tremur?turi, ro@ea? a feei. iritabilitate sa

in cazul %iminenei de infarct miocardic% (cu dure

tahicardie etc.), cazuri in care interveniile asistentei

permit in acela@i timp @i intervenii autonome, vizBdiminuarea an%ietăjii etc.

Exemple de dia/n&stic de in/rijire c&la&rativ (reun

- ntoleran? (imposibilitatea, nu suport?) la activit?i fiz



sale cardiace.

- odificarea st?rii de confort din cauza durerii retrosternale.

- An*ietatea legat? de frica de moarte.

Precizare În formularea diagnosticuui de ingrijire cauze

doua com!onentă a diagnosticului se leagă de !rima com!onenta - de !ro#lemă

următoarele cu$inte+ legat de din cauză

În cazul im!osi#ilitătii de a cunoa*te clar sursa de dificultate asistenta $a descrie doar

!ro#lema !acientului (sau s!ecifică+ sursa !osi#ilă//.

0e !oate int1m!la ca uneori !ro#lema de de!endentă să fie !ri$ită ca + sursă de dificultate

sau in$ers.

2%em!lu+ "durerea" !oate fi o !ro#lemă de de!endentă dar *i sursa de

mi*care. 3ot a*a *i frica stresul doliul etc. care !ot" de

de!endentă *i ca surse de dificultate.



E8E($'3''

$azul nr. 9

.#., NJ ani, este v?duv de o lun?& n prezent refuz? s? se alimenteze,

plange frecvent, se izoleaz?. <iica sa declar? c? el se treze@te foartedevreme @i umbla fara rost, n lungul @i latul camerei. <aa sa este trist? @i

mpietrit?. <iind de putin timp pensionar, el este lipsit de ocupaie.

Diagnosticele de ngrijire pot fi formulate reunind problema @i cauza sa.

P(14EM" DE

DEPE2DE2;<#tare depresiv?

#entiment de izolare

-6(-" DE D'0'$64 3" 3E

Doliul neacceptat nc?Pensionar, f?r? ocupaie

SE2NE

anifetate prin ......(vezi te*tul)



$azul nr. )

.. - pacient? de 3 ani, se plBnge c? nu are scaun decBt la 4 sau N zile.

<ecalele sunt de consisten? dur? @i dificil de eliminat. Este o femeie puin

activ?, c?reia i place s? m?nBnce bine. eniul s?u se compune ntotdeaunadin carne, cartofi, paste f?inoase @i produse de patiserie.

P(14EM" DE

DEPE2DE2;<Constipa*ie

-6(-" DE D'0'$64 3" 3E

Diet? s?rac? n fibre lips? demi@care

lips? de cuno@tine

SE2NE




$azul nr. =

.D. - JG ani, operat de puin timp, este purt?torul unei colostomii

(anus artificial). E este adesea trist @i pierdut n gBnduri. "efuz? ca

soia s?-l asiste la ngrijirile sale speciale @i nu se ntoarce spre ea imediatdup? ce @i-a efectuat ngrijirile.

P(14EM" DE

DEPE2DE2;<

+role)a de cupluenti)ent de ru!ine fa*ă de ...+erturarea i)aginii de sine

-6(-" DE D'0'$64 3" 3E

odificarea sce)ei corporaleoua i)agine corporala&in cauza sce)ei corporale

SE2NE


"tentie:

2. +rebuie s? @tim s? facem diferena ntre manifest?rile de dependen? @i problemele de



dependen? - vezi pag. JJ @i J

C. $u este obligatoriu s? utiliz?m toate (sau numai) diagnosticele din lista $A$DA sau alte

clasific?ri adoptate.

Putem s? formul?m propriul nostru diagnostic de ngrijire - mai bine-zis putem ) s? formul?m problema identificat? de noi la o persoan? prin proprii no@tri termeni. mportant? este

identificarea corect? a problemei pe care o prezint? persoana @i formularea care s? ne conduc?

(orienteze) spre interveniile ce le putem face (spre aplicarea practic? a ngrijirilor).

E<ERCI.II DE .ES.&RE & CUNOS.IN.ELOR

Alegei o singur? pro0lem= - pe care o considerai cea mai potrivit? pentru

formularea diagnosticului - avBnd urm?toarele date

1. Date culese" lipsa fa)iliei sau a prietenilor" co)unică pu*in, este retras" se si)te singur !i nlăturat" arată ostilitate

2. Date culese

+acientul se e%pri)ă 'n felul ur)ător "eu nu )ai #alorez ni)ic acu)" eu nu #oi )ai a(unge să ... " altădată eu putea) să fac fa*ăsitua*iilor celor )ai dificile pe

c/nd acu) ...

Probleme

17. $lterarea co)unicării

#erale

18. zolarea socială

19. $n%ietate

20. $lterarea procesului de

g/ndire

Probleme

21. odificarea i)aginii corporale

22. +erturarea interrela*iilor sociale

23. +erturarea cronică a sti)ei de

sine

24. +erturarea situa*ională, a sti)ei

de sine



PRE;EN.&RE DE C&;URI

Doamna +. (NG ani) a fost alt?dat? pianist? concertist?, locuie@te cu fiica sa @i ginerele s?u.

Ea a trebuit s? se pensioneze devreme din cauza unei artrite reumatoide severe.

Fi place s? asculte muzic? @i s? citeasc? ns?, in prezent, nu poate s? asiste ia concertul orchestrei

simfonice cu toate c? are abonament pentru sezon. Este obligat? s? stea acas? cBnd are durerile

articulare @i resimte oboseala cBnd isi spore@te activit?ile. i@c?rile mBinii sunt limitate mai alesFn fle*ie. Degetele sunt deformate @i edemaiate& merge ncet @i cu rigiditate. <iica sa spune c?

trebuie sa-si ajute mama pentru cea mai mare parte a activit?ilor sale.

Alegeji cea mai #ună formulare de diagnostic (!ro#lemă O etiologie !entru

sintetizarea datelor culese de la dna 3.+

25. Deficit de ingrijire personal? din cauza intoleranei la activit?i fizice&

26. ntoleran? la activit?i fizice legat? de diminuarea tonusului muscular&

27. Diminuarea mobilit?ii fizice din cauza durerilor articulare, limitelor funcionale&

28. Perturbarea de rol legat? de pensionarea forat?, de incapacitatea de a-@i asuma rolul

(pianist?)&

29. Diminuarea mobilit?ii fizice din cauza artritei.

"J

Doamna . (GJ ani) are o fractur? de @old de acum 4 ani @i, Fn prezent, se mi@c? puin Fn timpulzilei. Prezint? uneori incontinen? urinar? @i se plBnge de mici pierderi de urin?. #e plBnge c? nu

poate s? readoarm? dup? ce a fost la toalet? noaptea.

Este somnolent? dimineaa @i spune frecvent c? este foarte obosit? pentru a se scula la micul

dejun. Fn cursul zi ei este iritabil? @i se plBnge c? asistenta n-o as? s?-@i fac? siesta.

um !oate fi formulat diagnosticul de Îngrijire4 (!ro#lema O etiologia

" . Perturbarea obi@nuinelor de somn din cauza necesit?ii de a se scula pentru a urina @i a

diminu?rii mobilit?ii.



Crter care permt sta0lrea unor prort=A

ntre pro0lemele de dependenA=

entru a sta#ili o ordine a !riorităjilor Între diagnosticele de Îngrijire tre#uie a$ută În $edere

mai Înt1i

În ce măsură ne$oia nesatisfăcută ameninjă ($atămă homeostazia !acientului sau

securitatea sa *i gradul de de!endenjă.

Asistenta tre#uie să se ocu!e mai Înt1i+

30. de o nevoie a c?rei nesatisfacere pune Fn pericol starea de homeostazie a

pacientului&

31. de o nevoie a c?rei nesatisfacere antreneaz? o foarte mare cheltuial? de energie&

32. de o insatisfacie care poate s? compromit? serios securitatea pacientului&

33. de o nevoie a c?rei nesatisfacere determin? un grad important de dependen?&

34. de o nesatisfacere la nivelul unei nevoi care repercuteaz? asupra mai multor nevoi&

35. de o nevoie a c?rei ne satisface re vat?m? (deranjeaz?) confortul pacientului&

36. de o nevoie a c?rei nesatisfacere se repercuteaz? asupra demnit?ii pacientului (lipsa de

respect, comunicare sau informaie insuficient?)&

37. de o nevoie care este important? Fn ochii pacientului (e*emplu pacient paralizat, afazie, s?

comunice cu copiii).

Exercitiul nr. 9

Punei cifrele 2, C sau J Fn parantez? - dup? prioritatea apreciat? de

dumneavoastr?

perat? Fn ajun pentru vezica biiiar?

38. ( ) modificarea respiraiei din cauza durerii

39. ( ) durere toracic? dreapt? - datorit? interveniei

40. ( ) risc potenial de hemoragie din cauza unor probleme sanguine

Exerciţiul nr. )

Doamna este urm?rit? la domiciliu. Ea a avut o intervenie asupra

colonulu #i

este purt?toarea unei colostomii& iat? diagnosticele elaborate

41. ( ) insuficient? cunoa@tere Fn leg?tur? cu Fngrijirea colostomiei

42. ( ) o lejer? alterare a funciei digestive - posibil? an*ietate

43. ( ) modificarea schemei corporale - r?u (greu

acceptabil?) #tabilii priorit?ile.



Exerciţiul nr. =

Doamnei 2.2. Fi place s? cBnte la pian. Ea sufer? de artrit? @i are

probleme - vezi

diagnostic.

44. ( ) constipaie din cauza alimentaiei s?race Fn fibre

45. ( ) depresie u@oar?, probabil cauzat? de o pensionare anticipat?

46. ( ) alterarea mobilit?ii degetelor din

cauza artritei ,

47. #tabilii priorit?ile.

Snteza derenAelor Bntre dagnostcul de ngr!re Ddagnostcul medcal

Diagnosticul de îngrijire

48.ine cont de stareapacientului care trăie!te o prole)ăde dependen*ă !i de reacţia sa fa*ăde această stare.

2. dentifică un răspuns u)an spe"cific la un procent de oală particular,

condi*ie sau situa*ie.J. e sci)ă 'n func*ie de )odifi"cările răspunsurilor pacientului.

4. u e%istă o ter)inologie anu)edese)nată !i acceptată de co)uni"tatea profesională de nursing pentru adescrie reac*ia u)ană.

5. ine cont de sursele dedificultate sau de factorii carecontriuie care cauzează prole)ade sănătate.

-%. $port caloric e%cedent 'ntre"c/nd ne#oile organis)ului, legat de

inacti#itate sau lipsa de cuno!tin*e.6. er#e!te ca gid n deter)inarea

1tipurilor de inter#en*ii nursing care #orasigura ca ngri(irea acordată, furnizatăde orice nursă, să pro)o#eze reac*iisănătoase !i un trai de calitate.

7. :rientează asistenta spre inter"#en*ii autono)e.

Diagnosticul medical

1. 7ine cont de prole)a de sanatate 'n sine, descrie procesul, e%e)plu artrităreu)atoidă, $;C

2. dentifică un proces anu)e deoală 'n legătură cu patologia unororgane !i siste)e specifice.

J. &e oicei ră)/ne constant indecursul olii 8de!i )ai poate fiadaugat !i un alt diagnostic9.

4. : ter)inologie anu)ită a a fostdes)nata !i acceptată de co)unitateaprofesională )edicală pentru a descrieprocesele specifice de oală.

5. <or)ularea sa nu i)plica,in general, factorii etiologici. -%. oezitatea .

6. er#e!te ca gid in deter)inareacursului oi!nuit al trata)entului )edicalpentru pro)o#area insanatosirii.

7. :rientează practicianulspre trata)ent )edical.



'$ PL&NI6IC&RE& BNGRIJIRILOR

a trea etap= a procesulu de ngr!re

Dup? formularea diagnosticului de ngrijire, asistenta elaboreaz? un plan de aciune, care s?

influeneze pozitiv starea fizic? @i mental? a persoanei @i s? reduca problemele de dependen?.

Definitie: Planificarea ngrijirilor Înseamnă sta#ilirea unui !lan de inter$entie !re$ederea

eta!elor a mijloacelor de desfă*urare ca *i a !recautiilor care tre#uie luate.

De retinut: Planul de intervenie ine cont @i de prescripiile medicale. Planui ce intervenie

cuprinde dou? componente

49. obiectivele de ngrijire

50. interveniile

lanul de inter$entie !ermite asistentei să judece urgentele *i im!ortanta !ro#lemelor de

de!endentă !ut1nd astfel să decidă !rioritătile !e care tre#uie să le res!ecte in cursul unei zile de

muncă.

Acest plan se ntocme@te inBnd cont de toate sursele de informaie @i de participarea tuturor

colaboratorilor din echipa de ngrijire, n vederea clarific?rii problemelor pe care le are persoana

(pacientul) @i pentru o orientare comun? a aciunilor ce urmeaz? a fi ntreprinse.

'n astfel de plan, care u@ureaz? urm?rirea ngrijirilor ce trebuie acordate de c?tre toi membrii de

echip?, din toate turele de lucru, constituie un instrument de comunicare de unificare *i de

continuitate a ingrijirilor.

'mp&rtant: Deoarece planul de ngrijire este stabilit pornind de la nevoile si capacit?ile

pacientului, acesta are dreptul s? participe la deciziile privind interveniile, are dreptul s?-@i spun?

opinia asupra ngrijirilor pe care le dore@te. biectivul principal al ngrijirilor este de a aduce

persoana la un grad optim de independent?. n satisfacerea nevoilor proprii.

Este deci esenial - in m?sura in care este posibil, s? se colaboreze cu persoana ngrijit? n

preg?tirea planului de intervenii @i n elaborarea priorit?iiAsistenta trebuie s? informeze persoana

despre aciunile pe care le intreprinde @i s?-i solicite acordul.

De exemplu: Asistenta poate s?-i spun? unui pacient sl?bit care st? de mult timp in pat %Planul

de ngrijire pe care l-am f?cut pentru dv. impune s? v? ridicati din pat. Ast?zi v? voi a@eza n fotoliu,

n trei reprize. Pentru a evita problemele respiratorii @i ca s? nu v? ncerce o stare de sl?biciune, ar

fi bine ca dv, sa nu r?mBnei n fotoliu mai mult de J3 de minute. #untei de acord s? incerc?m% 0

#au unui pacient cu incontinen? n urma indep?rt?rii unei sonde, care poate fi reeducat i se poate

spune %i-ar pl?cea s? v? ajut n rezolvarea problemei dv. vezicale. Dac? vrei, eu v? duc la toalet?la fiecare dou? ore in cursul zilei, ca s?. puteti dumneavoastra puin cBte puin, s? reluai mai bine

controlul vezical. Dv. ce credei n acest sens0'nui pacient afazic, n recuperare, i se poate spune

%Eu cred c?. dumneavoatra v-ar placea



s? incercai s? v? e*primai, nu-i a@a0 Dac? m? ajutai, putem incepe s?

lucr?m impreun? la pronunia a dou? consoane. Fn timp ce v? fac toaleta

(baia parial?) @i de fiecare dat? cBnd voi veni s? v? v?d vom c?uta cuvinte

care incep - cu %p% @i %f% @i dv. vei incerca s? le pronunai cu mine. ?sii

c? aceasta este o idee bun?0%Fn unele cazuri, planurile de intervenie se pot face in intregime cu

colaborarea pacientului, dar nu intotdeauna este posibil acest lucru. 'neori

nu este de dorit s? se comunice pacientului toate obiectivele propuse.

Aceasta Fn cazul Fn care e*ist? riscul de a-i produce acestuia nelini@te sau

reacii negative.

2&tă: lanificarea !resu!une sta#ilirea !riorităfllor de ingrijire in

urma cărora se sta#ilesc o#iecti$ele. Ierarhizarea ne$oilor du!ă 5aslo6

furnizează de e%em!lu o metodă de a sta#ili !riorităft7e+

rioritatea 2 ne$oi fiziologice (respiraie, circulaie, nutriie, hidratare,

eliminare, temperatur?, confort fizic)

rioritatea C nevoi de securitate (pericole din mediul inconjur?tor, frica)

riorităfile J--4 nevoia de a simi dragostea, de a nu fi izolat (pierderea

unei fiine dragi, stima de sine, realizarea etc.)

recizare+ ro#lemele care tre#uie trecute in !lanul de ingnjire

se aleg cu discernăm1nt deoarece teoretic fiecare !acient ar !utea

a$ea &8-98 de diagnostice de Îngrijire *i atunci folosirea !lanului ar

fi a!roa!e im!osi#ilă.

a$ O0ect,ele de ngr!re 3

prma component= a planc=r Bngr!rlor

'n obiectiv de ingrijire poate fi definit astfel Q descrierea unuicom!ortament !e care-I a*te!tăm de la !acient. un rezultat !e care dorim

să-I o#linem in urma interveniilor. Acest rezultat define@te

comportamentul scontat al pacientului, un comportament care se dore@te

s? se $adă in manifest?rile pacientului (reacii specifice prev?zute) (Ane*a

J). Pacientul @i familia trebuie inclu@i in acest proces de formulare a

obiectivului.

biectivul de ingrijire vizeaz? deci atitudinea, comportamentul sau

aciunea. pacientului insu@i (sau a familiei, a grupului @i colectivit?ii).

at? un e*emplu de obiectiv care ar fi acceptabil in cazul unui pacient

partial paralizat



a !acientul să se im#race fără ajutor in decurs de ...

(să!tăm1m sau

a !acientul să-*i mentină tot tim!ul gam#a (!iciorul *i #ratul

dre!t(daca ele

sunt afectate Într-o #ună !ozitie anatomică se !recizează *i o#iecti$ulde ingrijire

"asistenta $a $erifica la fiecare J ore".

Caracterstcle unu o0ect, de ngr!re

biectivul de ingrijire trebuie astfel formulat incBt s? reiasa clar si

precis care sunt rezultatele pe care pacientul (familia, grupul, colectivul siasitenta)sper sa le obin?, precum @i care sunt aciunile, interveniile pe

care asistenta si pacientul (familia, grupul, colectivul) le pot intreprinde

pentru a atinge scopul fi*at.

Pentru aceasta, asistenta trebuie s? formuleze obiectivele pornind de la

sistemul S$P$I$R$O$ mijloc mnemotehnic pentru elaborarea obiectivelor

de ngrijire. biectivele astfel formulate trebuie s? r?spund? la urm?toarelecinci ntreb?ri

# specificitate cne face aciunea0

P . performan? ce face pacientul0 ce se poate face pentru

pacient0

. implicare cum se face aciunea0

" realism Bn ce m=sur= se poate face

aciunea0

observabil cFnd"

Deci obiectivul trebuie sa aiba urmatoarele (componente)caracteristici



Specctate

" să apar*ină unui singur suiect fa)ilie, grup etc. e%. "Cadna %. .. RS

PerormanA=" ac*iuni, atitudini, co)porta)ente a!teptate de la persoană,

pornind de la un #er activ (vezi ane%a 3e%. "Ca dna X să Înteleagă i săe!ectueze ... ==

Notă:

În situatii grave de deendentămarcată# imlicarea asistentei in vedereasatis!acerii nevoilor este aroae totală $av%nd in vedere că acientul nu oatetotdeauna să se imlice. În acest cazobiectivul va avea un caracter mai asiv#dar el are intotdeauna ca subiect acientul. &'rimarea in aceste cazuri se

va !ace cu verbe la diateza asivă. &'."Dna X va : suraveg(eată la !iecare oră rivind. ......

Implcare" ni#elul de anga(are a persoanei treuiesă ac*ioneze singur sau cu a(utor.-%. Ca dna > să n*eleagă !i săefectueze ea nsă!i. .. sau Cadna > să )eargă cu ajutorulasistentei, c/r(ei

Realsm " oiecti#ul treuie să *ină cont totdeaunade capacită*ile fizice intelectuale, afecti#eale persoanei pentru a fi aplicail ?treuie să fie realist !i aceasta at/t dinpunct de vedere al capacită*ii persoanei,c/t !i din punct de vedere al aiilitatii sidisponiilită*ii asistentei pentru a" a(utasă atingă oiecti#ulCa dna > să efectueze ea nsă!i ngri(irilesto)iei res!ectand rinciiile invătate

Notă:

)e subintelegee că asistenta este

caabilă să*+ invete e acient rinciiilede ingrijire a unei stomii.

O0ser,a0l" co)porta)entele, ac*iunile !iatitudinile să poata fi 5obiectiv7

oser#aile, )ăsuraile,e#aluaile cu precizie.

-%. Ca dna > să procedeze ea nsă!i la aplicareadispoziti#ului de sto)ie de !iecare dată".sau"Ca dna X să meargă cu ajutorul c%rjelor de J

ori e zi " c%te , minute".



Ca dna X...............

Specificitate... Performanţă....Implicare...ealism ....!"ser#a"il

RE&LIS2$ !E A#'"A#e poate face actiunea0



2&tă: #e intBmpl? uneori ca obiectivul s? nu poat? fi formulat respectand orbe@te regulile

redactate, dar este important ca descrierea obiectivului s? fie clara @i precis? orientBnd intervenia.biectivul este uneori formulat @i in termeni de intervenii e*ecutate de asistent?

Exemplu: - Asigurarea confortului (pat comod etc.)

- Prevenirea complicaiilor infecioase (mobilizarea pacientului etc.)

- Ameliorarea microclimatului ...

Preciz?m c? este preferabil ca obiectivele s? fie formulate in termeni de comportament a@teptat

de la pacient, mai curBnd decBt in termeni de intervenii e*ecutate de asistent? (sau alt? persoan?).De asemenea, s? aib? o formulare in termeni care s? stabileasc? obiectivul ce poate fi realizat.

(ai ales studenii au tendina s? e*prime obiectivele ca posibil de realizat 233T).

:#iecti$ele !ot fi+

2 - pe termen scurt (.+.#.) ore, zile

C - pe termen mediu (.+..) o s?pt?mBn? J - pe termen lung

(.+.9.) s?pt?mBni, luni

Exemple:

.+.#. - Dna va f a@ezat? in fotoliu in fiecare zi, timp de o or?, de J ori pe zi (acesta este un

obiectiv de intervenie a asistentei)

.+.. > !a intr-o s?pt?mBn? dna s? mearg? f?r? ajutor pBn? la baie

.+.9. - !a dna s?-@i m?reasc? progresiv mobilitatea degetelor ca s? fie capabil? s? tricoteze in

termen de o lun?.

Pentru fiecare problem? pot fi formulate unul sau mai multe obiective.Pentru a atinge un obiectiv indep?rtat se fi*eaz? mai multe obiective scurte sau pe termen

mediu.

Exemplu: Dna va trebui s? fac? in fiecare zi, in trei reprize, e*erciii de fle*ie a degetelor @i

pumnului (termen scurt). Fntr-o s?pt?mBn? ea s? fie capabila , sa preseze o minge rBnd pe rBnd, Fn

fiecare mBn? (termen mediu).

Aceste obiective cumulate vor duce puin cBte puin la obiectivul pe termen lung peste o lun?

s? tricoteze.

Fn cazul unui pacient internat in spital .+.9. - global - este corsiderat ca obiectiv de atins

pBn? la e*ternarea pacientului @i trebuie scos in evidenta in planul de ingrijire, pentru ca toat?

echipa de ingrijire s? @tie sprece rezultat tind eforturile comune.



Exemplu: Fngrijim dou? femei in jur de I3 de ani. 'na activa si una care nu-si p?r?se@te patul

(zace la pat). Ambele operate de fractur? de col femural. biectivul, in !rimul caz va fi ca la

intoarcerea la domiciliu ,la sotul ei ,sa fie capabil? s? mearg? cu ajutorul unui baston, s? fie

capabila sa efectueze sarcini zilnice obi@nuite.

biectivul, Fn al doilea caz va fi ca pacientul s? se napoieze la casa de b?trBni cu fractura

vindecat? @i f?r? complicaii.

'n alt tip de obiective pe care ingrijitorul trebuie uneori s? le elaboreze sunt

o#iecti$ele !ermanente.

Exemplu: Dna se va ridica intotdeauna cu ajutor. De reţinut:

2ste util in anumite cazuri să se menjioneze in formularea o#iecti$ului momentul in care se

$a face e$aluarea sa. De e%.+ "a se e$alua la fiecare oră" sau "a se e$alua la trei zile" etc.

E<ERCI.IUL DE EL&7OR&RE & O7IEC.I1ELOR

ornind de la următoarele diagnostice de Îngrijire ela#oraji o#iecti$ele necesare+

51.Deshidratare u@oar?, legat de o hidratare insuficient?&

52.Diminuarea amplitudinii respiratorii, din cauza imobiliz?rii Fndelungate (vBrsta I ani)&

53.Predispoziie la escare de decubit, din cauz? c? pacientul este imobilizat de mai multe zile @i

se mi@c? foarte puin Fn pat.

0ugerăm următoarele răs!unsuri+

R# !a pacientul s? bea C333 mi lichide timp de CE ore (a intervenAii se va preciza

cum se va face repartizarea cantit?Aii de lichide).

"C !a pacientul s?-@i amelioreze amplitudinea respiraiei s? fac? e*erciii respiratorii timp de

cinci minute de dou? ori pe zi.

"J !a pacientul s? se Fntoarc? @i s?-@i schimbe poziia Fn pat, ajutBndu-se de marginea patului

sau au*iliar, la fiecare C ore.



0$ Inter,enAa a doua component= a planc=r Bngr!rlor

Alegerea interveniei permite ingrijitorului s? determine modul de a aciona pentru a corecta

problema de dependen? a persoanei asistate.

Aciunile ingrijitoului (de e*. de suplinire sau de completare a ceea ce pacientul nu face singur)au ca scop conservarea sau atingerea unui grad optim de independen? a persoanei asistate

ngrijitorul care ntocme@te planul de ngrijire trebuie s? se gBndeasc? la intervenii care r?spund

cu adev?rat nevoilor specifice ale persoanei asistate .

nterveniile trebuie s? fie deci novatoare, personalizate, observabile, m?surabile (evaluabile).

Pentru ca interveniile s? fie evaluabile trebuie

- s? se indice la ce or? (C, N sau 23 h), in care moment al zilei (dimineaa, dup? baie etc.)&

- la ce interval (de trei ori pe zi, de patru ori pe zi etc.)&

- sau ce continuitate, pe ce durat? trebuie s? se desf?@oare aciunea ingrijitorului

sau s? se supravegheze continuu semnele (de e*. dispneea).

$ E<ECU.&RE& (&PLIC&RE&) INGRIJIRILOR

a patra etap= a procesulu de ngr!re

Aplicarea ngrijirilor constituie momentul realiz?rii con@tiente @i voluntare a interveniilor

planificate pentru a obine rezultatul a@teptat. Aplicarea in practic? a aciunilor are ca scop s? ajute

pacientul s?-@i menin? sau s?-@i recapete independena sau un oarecare nivel de independen?. Fn

aplicarea in practic? a interveniilor sunt antrenai persoana asistata, ingrijitorul , echipa de

ingrijire, familia (aparin?torii). mplicarea acestora are ca scop de a reduce sau a elimina cauza

problemei.

ersoana asistata+ e*ecut? aciunile planificate pentru el, in funcie de resursele proprii (e*.

e*erciii, r?spunde la diver@i stimuli ... )

Ingrijitorul+ supervizeaz? aceste aciuni, incurajeaz?, informeaz?, i@i manifest?

empatia, ajut? @i efectueaz? toate ingrijirile necesare pacientului.

2chi!a de ingrijire+ asigur? completarea @i eficacitatea activit?ii profesionale.

;amilia+ Fn anumite circumstane este al?turi in aciuni de ingrijire.

:#ser$atie+ !ele dou? etape ale demersului de ingrijire planificarea ingrijirilor (a -a etap?) @i

e*ecutarea ingrijirilor (a 1-a etap?) sunt strBns legate, astfel- Fn rubrica planificare, decidem interveniile care trebuie s? se e*ecute in etapa urm?toare

%ridicarea persoanei asitate de J ori in cursul zilei%, in rubrica e*ecutarea interveniilor %ridic

pacientul de trei ori in cursul zilei%. Aceast? relaie strBns? poate s? fie surs? de confuzie intre cele



dou? etape pentru studenii de la @coala postliceal? sanitar? - care ar trebui atunci cBnd concep planul

de ingrijire s? repete acelea@i elemente @i in etapa a -a @i in etapa a 1-a.

Pentru a se evita aceast? confuzie - este posibil ca intervenia (atBt in ce prive@te planificarea cBt

@i aplicarea) s? fie consemnat? o singur? dat? in planul de ingrijire intr-o rubric? de %intervenii%.

+rebuie s? preciz?m c? realizarea interveniei reiese din evaluarea st?rii pacientului inainte, intimpul @i dup? intervenie. Este ins? foarte important ca intervenia s? fie formulat? clar @i precis, in

consecin? va trebui indicat

- cui se adreseaz? aciunea (persoan?, familie etc.)

- orarul (Fnainte de mas?, la dou? ore, de J ori pe zi, la culcare sau data)

- natura aciunii cu un verb activ, observabil?, m?surabil?

- semn?tura ingrijitoului care planific?, e*ecut? ingrijirile.

2%em!lu+ %#e determin? persoana asistata s? practice e*erciii respiratorii (23 respiraii

abdominale profunde), cBte 4 minute la C ore%

0emnătura+ aria Pop



E<ERCI.IU

pentru ntegrare n procesul de ngr!re !fără evaluare

Domnul 1."., in vBrst? de NG de ani, este spitalizat de puin timp pentru probleme cardiace - care

acum sunt in ordine. !Bteva elemente reies din culegerea de date. El se alimenteaz? destul de bine,

se hidrateaz? foarte puin (o b?utur? la masa de prBnz). !u toate c? i s-a recomandat s? umble, el are

dificultate in a se deplasa din cauza unei fracturi a gambei drepte, unde mai simte puin? durere. Are

nevoie de ajutor pentru a umbla. #e jeneaz? s?-i cear? ajutor asistentei. $u sun? decBt foarte rar.

Defecare regulat?, la dou? zile, Fns? scaune dure, miciuni puin mai frecvente. El spune c? se reine

adesea de a urina. ncontinen? u@oar? ocazional?. #e plBnge uneori de durere in partea inferioar? a

abdomenului.

Notă+ 0e acordă !rioritate ne$oii de a se mi*ca !entru că aceastai ii !roduce cea mai !ronuntată

de!endentă cu re!ercusiuni asu!ra altor ne$oi. entru a u*ura demersul !ro#lema cardiacă se Iasă

deo!arte.

Ne,oa Date care

demonstreaza

dependenta

Dagnostc de

ngr!re

O0ect,e Inter,ent

A se) mi@ca

-Dificultate in a se

deplasa

-durere la nivelul

gambei&

-Are nevoie de ajutor

pnetru a umbla

Alterarea

mobilitatii din

cauza sechelei

unei fracturi

manifestate

prin...(vezi nota

de la sfarsitul planului

!a intr-o

saptamana el sa

fie capabil sa se

deplaseze pentru

a merge la toaleta

#e fac e*erciii pasive @i activeale membrelor in-ferioare de dou?ori pe zi. #edetermin?

persoana asistatas? mearg? cuajutor de trei ori

pe zi, cinci minutela nceput @i apoi

crescBnd un minutin fiecare zi

A comunica " 'i este (enă să cearăa(utor." u sună dec/t foarte rar

&ificultate 'n aco)unica, legată de (enă

!a el sa-si

e*prime nevoile

cu mai multa

indrazneala( a se

evalua la trei zile

)

#e raspunde cu

rapiditate cand

suna &ii subliniez

dispoibilitatea

ingrijitorului

pentru a-l ajuta.

A elimina ictiuni putin mai

frecvente

-ncontinenta

odificarea

schemei

urinare(usoara

!a el sa-si

restabileasca o

schema urinara

#e e*lica

persoanei asistate

$ecesitatea de a



3 Nu suntei roboi. <ii ateni la reaciile persoanei asistate @i modificai orice

intervenie ineficace&

- mplicai persoana asistata @i familia sa. E*plicai-le ntotdeauna raiunea

interveniilor d-$oastră<

- Preg?tii mediul nconjur?tor terapeutic @i f?r? pericole.

E*ecutarea ngr!rlor D relaAa ngr!to3persoana

asstata

Fn optica 1irginiei Uenderson, ngrijirile trebuie s? fie de su!linire n

satisfacerea nevoilor fundamentale.

De asemenea, ngrijirile trebuie s? fa$orizeze drumul spre independen?,

spre cB@tigarea autonomiei persoanei asistate. Pentru aceasta, ingrijitorultrebuie s? fie capabil de disponibilitate, de voina de a ajuta @i de o deschidere

fa? de alii, care constituie un climat esenial n desf?@urarea activit?ii.

Aceast? relaie trebuie s? urm?reasc? stabilirea unei comunicaii

funcional?, pedagogic? @i terapeutic?.

57. funcional? - u@urarea schimburilor (dialogurilor) cotidiene

58. pedagogic? - nv?area transmiterea informaiilor necesare

prevenirii (primare, secundare @i teriare), reabilit?rii atBt

fizic, cBt @i psihic a persoanei asistate

Q terapeutic? - stabilirea ntre ingrijitor si persoana asistata a unei relaii de -

acceptare reciproc?

- atitudine de respect, c?ldur?

- nelegere empatic? fa? de pacient.

Fn cursul ngrijirilor (igien?, tratament), ingrijitorul se ntreine cu persoanaasistata, l ascult?, l atinge (cu duio@ie), r?spunde la ntreb?rile sale, mparte

cu el !o$ara bolii @i comunic? acestuia nelegerea sa empatic?.

Acest contact cu persoana asistata este un prete*t pentru a realiza relaii de

ncredere, respect reciproc, ceea ce confer? ngrijirilor un caracter uman care

este o condiie a calit?ii ngrijirilor. Adesea ns?, din cauza sarcinilor pe care

ingrijitorul trebuie s? le ndeplineasc?, se o#ser$ă c? nivelul relaiilor ntre

ngrijitor @i cel ngrijit nu este propice stabilirii acestora, deoarece preocuparea ingrijitorului este mai degrab? centrat? asupra sarcinilor de

ndeplinit, decBt asupra persoanei ns?@i. Este cazul persoanelor asistate cu

stare gra$ă @i multe tratamente, cBnd ingrijitorul este supraaglomerat.



+rebuie ns? s? se in? cont de faptul c?, cu cBt starea persoanei asistate

este mai critic?, cu atBt an*ietatea @i durerea sunt mai mari @i el are ne$oie" cu

atBt mai mult, de suport @i nelegere din partea ingrijitorului.

problem? asem?n?toare se pune @i n cazul ngrijirii unei persoane

asistate confuze sau incon@tiente, cBnd interesul pentru stabilirea unei relaiicu persoana asistata trebuie s? fie evident. Fn aceste situaii, ngrijirile

acordate cu c?ldur? @i respect pot s? creeze persoanei asistate , emoional,

re$enirea unei fl?c?ri de con@tien?.



Fn munca sa pentru persoana asistata, ingrijitorul trebuie s? comunice

cu el in multiple circumstane

- atunci cBnd aceasta ajunge la spitaV

- atunci cBnd se face interviul pentru culegerea de date

- atunci cBnd se e*ecut? ingrijirile zilnice, moment in care asistentatrebuie s?-i e*plice totul persoanei asistate astfel ca el s? fie informat

despre tratamente, despre e*amenele @i interveniile pe care va trebui s? le

suporte etc.

Aceast? comunicare verbal? @i nonverbal? trebuie s? fie o comunicare

tera!eutică o relatie de ajutor pentru persoana asistata.

Atitudinea de a asculta, arta de a pune intreb?ri @i de a r?spunde

(interesul concentrBndu-se spre persoana asistata) nu sunt decBt cBteva

din caracteristicile acestei forme de comunicare.

#ituaii sau reacii in timpul ngr!rlor+

care tre0ue s? fie in atenia

ngr!torulu

"nxietatea - este un sentiment de inconfort @i de tensiune pe care-

l resimte persoana. Poate s? apar? sub form? acut? in prezena unei

dureri, a fricii, a nelini@tii etc. Ea poate s? produc? u@oare modific?ri

ale pulsului, ale respiraiei, ale tensiunii arteriale, o cre@tere marcant?

a acestor semne vitale. ngrijitorul trebuie s? invee s? deceleze

an*ietatea persoanei asistate, putBnd fi de mare ajutor pentru acesta.

-tresul - este una dintre problemele cele mai r?spBndite in timpul

nostru. E se manifest? atBt din punct de vedere fizic, cBt @i

psihologic. #tresul psihologic provine dintr-un dezechili#ru intre

e%igentele la care indi$idul tre#uie să facă fată *i ca!acitatea sa de

a cores!unde. Pe de alt? parte, este prezent sentimentul de a nu avea

destul timp viaa este ca o curs? permanent? contra cronometru.

#tresul poate antrena numeroase probleme de s?n?tate - atBt pe plan

psihologic (an*ietate, frica de e@ec, depresia), cBt @i pe plan fizic, prin insatisfacia anumitor nevoi fiziologice ca foamea, setea, frigul,

inconfortul etc. ndiferent de proveniena stresului (fizic sau

psihologic), el poate afecta organe ca de e*emplu stomacul (ulcer de



stres). ngrijitorul poate s? ajute persoana printr-un suport psihologic

@i prin rolul s?u de suplinire in satisfacerea nevoilor fundamentale

ale persoanei la care ea acord? ngrijiri.

0rica - An*ietatea se asociaz? adesea cu frica. <rica este un sentiment

pe care-l resimte persoana fa? de un pericol fizic sau psihologic. $u

trebuie s? minimaliz?m importana acestui sentiment fa? de un

tratament, fa? de intervenii sau fa? de moarte. Atunci cBnd asistenta

@tie s? deceleze frica la persoana ngrijit?, este important ca ea s?-i

demonstreze inelegere, voina sa de a-l asculta @i de a-l asigura.

)

Durerea - este o senzaie nepl?cut? perceput? intr-unul sau mai multe

puncte ale organismului. Ea este nsoit? de reacii psihologice (an*ietate,

depresie, furie etc.), de preocup?ri sociale (nelini@te, ngrijorare pentru

viitor, pentru familie), iar intreb?rile cu caracter religios se intensific?.

E*ist? diverse forme de durere, dar putem s? le clas?m in dou? mari

categorii durerea acut? @i cronic?. "olul asistentei fa? de aceast?

dificultate const? in a-i administra medicamentele (rol delegat), in a-i

acorda ngrijiri care s?-i potoleasc? starea de r?u fizic, dar comunicarea

terapeutic? cu ace@ti pacieni care sufer? are o importan? unic?.

-in/urătatea - 6oala, infirmitatea @i b?trBneea nu sunt atractive.

Persoanele in vBrst?, bolnavii cronici @i persoanele din unit?ile

psihiatrice tr?iesc frecvent e*periena singur?t?ii @i a izol?rii.

#ingur?tatea este starea individului care se reg?se@te singur cu el insu@i.

'neori, aceste momente sunt benefice pentru fiina uman?. Dar trebuie s?

e*iste un echilibru ntre gradul de intimitate de care persoana are nevoie

(pentru conservarea demnit?ii sale) @i intre leg?turile sociale care sunt

necesare pentru (realizare) deschiderea @i dezvoltarea personalit?ii.

#ingur?tatea frecvent? @i prelungit? a persoanelor bolnave duce adesea la

deteriorarea mental? @i afectiv?. "olul ingrijitorului pentru a ajuta persoana

singuratic? este de a stabili o relaie de ajutor, de a stabili un climat de

incredere, de acceptare, de respect @i inelegere. "elaia de ajutor nu

nseamn? a da sfaturi persoanei, ci a-l susine n dificultatea sa aducBndu-i

suficient? c?ldur? @i inelegere empatic?. Fn afar? de situaiile amintite mai

sus, ingrijitorul ntBlne@te la persoana asistata, in timpul e*ecut?rii

ngrijirilor sale, multe alte dificult?i de care trebuie s? in? cont. Astfel,

mai amintim



'm&ilitatea sau diminuarea activit?ii normale (poate afecta

percepia imaginii @i stimei de sine).

Înstrăinarea - este $or#a de persoanele asistate aflate in serviciile de

s?n?tate care sesizeaz? (percep) c? nu e*ist? loc - c? nu se ine seama - de

opiniile lor, de nelini@tea lor, de capacitatea lor de decizie, de dreptul lor la

informaie, de preferinele lor @i chiar de personalitatea lor, cu

caracteristicile proprii.

-entimentul de neputinţă - situaie in care persoana asistata se

$ede condamnata @i constat? cu am?r?ciune inutilitatea ingrijirilor, @i

d? seama c? nimeni nu poate s? fac? nimic mai mult pentru el.

M&dificarea sc.emei c&rp&rale- o schimbare progresiv? cum ar fisl?birea, obezitatea, menopauza, mb?trBni rea, poate s? produc? la

unele persoane perturb?ri importante. Fns? @ocul cel mai puternic este

format de o boal? deformant? cum ar fi artrita, paralizia, ori de

intervenii chirurgicale mutilante (amputaia membrelor, a sBnului, a

organelor genitale etc.). Aceste situaii, care ating schema corporal? @i

la care persoana asistata se resemneaz? cu dificultate, o fac pe aceasta

s? tr?iasc? sentimente de frustrare, de devalorizare @i pierdereaincrederii in sine.

Pierderea unei fiine dragi, a unui rol, a unui statut social sau a

unui avantaj creeaz? dificult?i de ordin material, profesional sau

emoti$.

D&liul - dup? decesul unei fiine dragi este o pierdere cu

repercusiuni importante.

+oate aceste situaii pot fi reduse (atenuate) de c?tre ingrijitor , prin

ngrijiri potrivite, printr-o nelegere empatic?, printr-o prezen? uman? @i

c?ldur? sufleteasc?, gata s? ajute persoana ce tr?ie@te aceste dificult?i.

Dar, f?r? o prezen? de calitate @i o comunicare ce constituie o relatie

de ajutor toate aceste ngrijiri se pot v?di iluzorii.

De retinut: Fn vederea e*ecut?rii unor ngrijiri potrivite fiec?rei persoane asistate, ingrijitorul trebuie s? @tie s? aplice mai multe metode de

aciune care s? u@ureze suferinele persoanei bol nave @i s?-i asigure un

plus de confort @i o stare de bine.



E*ecutarea ngrijirilor constituie un moment potrivit pentru ingrijitor,

care vrea s? nvee, s? informeze persoana asistata asupra problemelor sale

de s?n?tate, asupra tratamentului s?u, ori despre obiceiurile de via? mai

puin potrivite pentru satisfacerea nevoilor fundamentale. În$ăfarea

persoanei asistate este un act de ngrijire esenial @i necesar. Aceast?nv?are poate s? fie specific? (e*. a nv?a persoana asistata s?-@i fac?

injecie - n cazul diabetului) sau poate s? conin? alte sfaturi practice.

Fnainte de a ncepe nv?area, trebuie mai ntBi s?-i evalu?m

cuno@tinelepersoanei asistate @i dorina de a nv?a. +rebuie s? ncuraj?m

persoana asistata s? pun? ntreb?ri. Fi putem spune, de e*emplu %Punei-

mi toate ntreb?rile pe care le vrei, chiar dac? ele vi se par stupide. $oi toi

ne simim cBteodat? limitai, deci s? nu credei c? suntei singurul, toatentreb?rile sunt importante, chiar @i acelea care v? par nensemnate. %



-$ E1&LU&RE& BNGRIJIRILOR 3

a cnc ea D ultma parte a demersulu de Bngr!re

Evaluarea const? n a aduce o apreciere (o judecat?) asupra progresului

persoanei asistate n raport cu interveniile ingrijitorului .

Evaluarea este o condiie a#solută a calit?ii ngrijirilor. Dac?

interveniile planificate nu @i-au atins scopul lor, atunci trebuie s? @tim de

ce nu avem rezultatul scontat @i trebuie s? @tim cum s? corect?m situaia.

$ând se face evaluarea>

Evaluarea trebuie s? se fac? cu regularitate, la diverse intervale. 'n

obiectiv indic?, n general, n ce timp trebuie s? se fac? evaluarea.

De e*emplu dac? e*ist? meniunea %se va evalua mBine% sau% ... din J n

J ore% sau %n J zile% - atunci trebuie s? fie f?cut? e*aminarea n termenul

fi*at.

$e se evaluează>

E*ist? mai multe metode de a determina ceea ce trebuie evaluat. $e

propunem s? evalu?m dou? aspecte

2. "ezultatul obinut sau schimbarea observat? - adic? reacia

pacientului la ngrijiri&

C. #atisfacia pacientului nsu@i.

!Bnd ingrijitorul formuleaz? obiectivele ngrijirilor, ea e*prim? ce rezultat

prevede s? se obin? n urma ngrijirilor acordate.

De exemplu: un obiectiv poate fi formulal n felul urm?tor

% ... ca dna s? accepte s?-@i e*prime mBine sentimentele resimite cu

ocazia primului pansament dup? mastectomie%.

Pentru a realiza acest obiectiv, ingrijitorul @i va planifica toate

interveniile n vederea obinerii acestui rezultat va merge s? vad? persoana

cBnd ea va fi mai odihnit?, o va asculta, o va stimula s? se e*prime, va

manifesta empatie, va ncepe s? abordeze cu ea probleme legate de

!erce!erea imaginii de sine.

Pentru a @ti dac? obiectivul a fost atins, ingrijitorul va trebui ea ns?@i

s?-@i pun? ni@te ntreb?ri n leg?tur? cu modul n care a reu@it s? ntrein? o

relaie cu persoana asistata.



Exemplu de evaluare

Doamna , nc? @ocat?, nu poate s? se e*prime prea mult& plBnge, este

descurajat?, dar, n urma discuiei avute cu ingrijitorul, este mai cal m?.

Dup? cum se vede, rezultatul nu a fost atins @i obiectivul va trebui reluat.

9a o nou? ncercare de evaluare putem s? demonstr?m c? obiectivul a fostatins.

Dna = acce!tă să $or#ească despre sentimentele sale, plBnge, zice c? nu

va mai fi niciodat? ea ns?@i, c? se devalorizeaz?. Fi e team? pentru relaiile

sale cu soul. #pune c? s-a mai mb?rb?tat vorbind cu asistenta.

"ezultatul este satisf?c?tor > persoana asistata vorbe@te despre

sentimentele sale, dar apar alte probleme, alte dimensiuni - care vor fi

subiectul unor noi obiective cu evalu?ri le necesare. Dup? cum se vede,evaluarea rezultatelor este, ntr-un fel, o culegere de date, atingBnd anumite

aspecte ale problemei de s?n?tate a persoanei. $oile date obinute despre

evoluia persoanei asistate sunt astfel ad?ugate, sunt rev?zute, se stabilesc

priorit?ile, obiectivele @i se decid noi intervenii dac? este cazul - proces

ciclic.

Deci evaluarea se face pe tot timpul ngrijirii. !Bnd se observ? c?

semnele nu s-au diminuat (c? obiectivul pentru persoan? nu a fost atins), c?

aciunile de ngrijire nu au avut impactul dorit, procesul de ngrijire se reia

de la prima etap? (reformularea diagnosticului, a obiectivelor, se modific?

interveniile). Evaluarea permite reajustarea obiectivelor @i deci

modificarea interveniilor. Ea prezint? o asem?nare cu spirala educaiei,

c?ci ne permite s? evalu?m n permanen?.

Este important s? se cunoasc? aprecierea persoanei asistate, ns? trebuie

n acela@i timp s? avem rezerve, pentru c? aceasta nu @tie ntotdeauna ceea

ce implic? o bun? ngrijire& este, de asemenea, posibil ca lui s?-i displac?

unele intervenii, de@i beneficiaz? de o ngrijire e*celent?.

Evaluarea nu ar fi complet? f?r? o evaluare a ntregului proces urmat.

Aceast? evaluare este necesar? atunci cBnd situaia pare s? stagneze, cBndnu se v?d rezultate. De asemenea, se impune o evaluare a procesului urmat

cBnd se produc numeroase schimb?ri n starea persoanei asistate

(intervenii, complicaii, na@tere etc.), pentru c? va fi necesar? introducerea



medicale referitoare la

- limitarea activit?ilor fizice

- restricii alimentare

- alte prescripii ale medicului cu rol delegat.

Procesul de Ingrijire, Fise, Planuri

Documents

Transcript of Procesul de Ingrijire, Fise, Planuri