Toderica Doina

download Toderica Doina

of 27

Transcript of Toderica Doina

  • 7/30/2019 Toderica Doina

    1/27

    Profilaxia anomaliilor

    dento-maxilare

  • 7/30/2019 Toderica Doina

    2/27

    1. Profilaxia prenatala2. Profilaxia postnatalaAlimentatia naturala a sugaruluiTerapia medicala generalaDesfasurarea functiilorAsigurarea integritatii arcadelor alveolareDispensarizarea

  • 7/30/2019 Toderica Doina

    3/27

    Anomaliile dento-maxilare sunt considerate tulburariin cresterea si dezvoltarea aparatului dento-maxilar,sub actiunea diversilor factori etiologici (regionali,locali si functionali). Acestea determina tulburari

    functionale, care produc modificari anatomice siaparitia manifestarilor clinice ale anomaliei.

    Profilaxia anomaliilor dento-maxilare implica un ansamblu de masuride depistare si inlaturare a factorilor cauzali si conditionali, ce ar puteadetermina aparitia acestor modificari.

    Este necesara aplicarea masurilor de profilaxie cit mai timpuriu, incadin perioada de gravitate, atunci cind se formeaza, se diferentiaza si sedezvolta aparatul dento-maxilar la fat.

  • 7/30/2019 Toderica Doina

    4/27

    Profilaxiaprenatalase adreseaza femeii gravide, pentru a se crea conditii optime dedezvoltare normala fatului.In acest scop se recomanda:Investigarea mostenirii genetice pe care viitoarea mama o cedeazacopilului, a bolilor ereditare prezente la membrii familiei.O alimentatie complexa, rationala in care sa predomine alimentelelacto-vegetariene bogate in vitamine si saruri minerale.Un echilibru neuro-endocrin cu inlaturarea tuturor cauzelor care ar

    putea afecta dezvoltarea normala a fatului (boli distrofiante, boliinfecto-contagioase, cornice, intoxicatii).O nastere normala cu evitarea cit posibil a traumatismului facialdeterminat de aplicarea forcepsuluiAsigurarea unor conditii optime de viata si de munca,evitarea stresului fizic si psihic, se iau in vedere:

    evitarea mediilor de munca cu risc de toxicitate, cuizotopi radioactive, raze X, evitarea traumelor fizice,evitarea consumului de medicamente (cind aceasta seimpune,se va efectua numai sub supraveghereamedicului),la fel si evitarea fumatului, consumului dealcool, care se constituie factori de risc majori pentru

    embrion si fat.

  • 7/30/2019 Toderica Doina

    5/27

    Profilaxiapostnatala

    se adreseaza sugarului, prescolarului si copilului scolar, se facediferentiat in functie de virsta si de factorii care, in diverse

    perioade, pot actiona asupra aparatului dento-maxilar. Seurmareste realizarea unei stari de normalitate, in care sa existe oconcordanta deplina morfo-functionala intre elementelecomponent ale aparatului dento-maxilar, aceasta fiind rezultatulunui process de modelare continua in legatura directa cu

    dezvoltarea generala somatica.Se are in vedere combaterea factorilor generali, locali sau

    functionali, care prin prezenta lor pot crea conditii favorabilepentru manifestarea clinica a anomaliei.

  • 7/30/2019 Toderica Doina

    6/27

    Alimentatia naturala a sugaruluisuptul la sinul mamei are un rol deosebit inevolutia normala a aparatului dento-maxilar,asigura stabilitatea unui echilibru almusculaturii faciale, o tonifiere a acesteia,

    propulsia mandibulei necesara dezvoltariisale.

    Laptele matern asigura in conditii optimeprincipii alimentare usor de asimilat si inproportii corespunzatoare, saruri minerale sivitamine in cantitati suficiente.

    In timpul suptului se realizeaza un raportcap la cap al crestelor alviolare in regiuneafrontala, premiza pentru stabilirea unuiraport de acoperire normal al incisivelor.

    Daca alimentatia se face artificial cu ajutorulbiberonului se produce un dezechilibru muscular labio-genio-lingual cu repercusiuni asupra dezvoltarii

    directionale ale arcadiilor alviolare.De aceea hranirea cu biberonul trebuie sa se

    adapteze in asa fel incit sa se apropie sub aspectfunctional de alimentatia naturala. In aceste conditii suptulnatural este suficient pina la 8 saptamini.

  • 7/30/2019 Toderica Doina

    7/27

    Majoritatea autorilor recomandatetinele Nuk, care imita, din punct devedere anatomic si functional la

    suprafata lor superioara palatul si la ceainferioara partea linguala a mandibulei.Grasser aplica la biberonul sau o parte

    sub forma de mamelon din cauciuc plin,moale, pentru a-i da o mare rezistentacontra comprimarii.

    Se poate utilize dispozitivul Davis siDunn care se foloseste o pelota

    metalica, ce se sprijina pe buzasuperioara in timpul alimentatiei.

    Pelota poate fi indepartata sau apropiata de buza printr-o tija

    fixate de un inel pe sticla, astfel incit copilul trebuie sa deplasezemandibula pentru a fixa biberonul.

  • 7/30/2019 Toderica Doina

    8/27

    Terapia medicala generalase adreseaza sugarului in plina dezvoltare, urmarind

    pastrarea sau marirea rezistentei organismului. Se vorcombate acele boli care isi pot lasa amprenta asupra

    dezvoltarii ulterioare a aparatului dento-maxilar.In colaborare cu medical pediatru vor combate bolilecarentiale: rahitismul (prin administrarea vit. D3),boliledigestive (dispepsiile), infecto-contagioase, virotice,bolile cornice.

    Stomatologul are datoria sa colaboreze cu medical endocrinolog intratamentul unor disendocrinii ce se pot insoti de tulburari generale alecresterii (hiper- sau hipopituitarism, hipotiroidie, pubertate precoce).

    Medicatia diversa suplineste deficientele de alimentatie si sinteza aleorganismului in dezechilibru. Se pot administra vitamine, saruri

    minerale, tonice generale.Se introduce in alimentatia copilului preparate de calciu si fosfor, carestimuleaza calcificarea si cresterea oaselor. Vor fi administrate de 3 oripe saptamina, o perioada de 3 saptami urmata de o pauza de 6saptamini.

  • 7/30/2019 Toderica Doina

    9/27

    Desfasurarea functiilorIn timpul activitatilor cit si in stare de repaos, realizarea unuiechilibru intre musculature exo- si endoorala este un lucruesential. Prezenta unor dezechilibre, a unor presiuni anormale

    poate sa determine compresiuni la nivelul arcadelor cu tulburaride crestere directional a acestora, insotite de modificari depozitie a dintilor.

    Respiratia, masticatia, deglutitia, fonatia si mimica aucontribuit si contribuie continuu la modelarea aparatului dento-maxilar prin miscarile ritmoce ale mandibulei sub actiuneamuschelor.

    Toate aceste functii stimuleaza dezvoltarea muschilor, a maxilarelor, modeleazaforma lor pentru adaptarea la mediul extern.

    Pot sa apara insa o serie de tulburari functionale caracterizate prin:Modificarea tonusului muscular in stare de repaos (hipotonie a musculaturiiorbicularului).Modificari ale contractiilor ritmice ale diverselor chingi muscular care duc la

    dezechilibru pe arcade si dinti.Aceste tulburari functionale pot aparea in cadrul disfunctiilor sau datorita

    obiceiurilor vicioase. In asemenea situatii vom aplica o terapie functional a careiactiuni se bazeaza pe stimularea fortelor musculare si pe suprimarea cauzelor careimpiedica vindecarea.

  • 7/30/2019 Toderica Doina

    10/27

    In terapia functionala sunt 3 posibilitati importante de actiune:Antrenamentul muscular sau mioterapie urmareste cresterea functiei muscular

    statice si dinamice prin hipertrofia miofibrilelor si prin automatizarea miscarilor.Pentru ca mioterapia sa aiba success, trebuie satisfacute 2 conditii: o bunacontractie muscular, colaborarea efectiva cu pacientul.Dupa Herbert Izard, calitatiile unei contractii muscular sunt:Sa se faca cu amplitudine maxima.Intensitatea contractiilor sa fie in raport cu rolul fiziologic al muschiului sau algrupului de muschi.Contractia sa se faca lent la inceput si apoi din ce in ce mai accentuate, sa fieurmata de un repaos de aceeasi durata.

    Exercitiul se executa pina la aparitia senzatiilor de usoara oboseala.Pozitiile limita ale miscarilor trebuie mentinuteaproximativ 10 sec.urmate de o pauza de 10 sec., se repeat de 10 ori pe reprizasi se exercita de 3 ori pe zi, urmate de o mioterapie generala sub formaexercitiilor fizice.

    Exercitiile au carcter divers si se adreseaza grupelor de muschi ridicatori,coboritori, propulsori, orbicularul buzelor.

    Prin miogimnastica se influenteaza in primul rind pozitiile mandibulei, iarcorectarea acestora poate atrage dupa sine si modificari ale pozitiei dintilor. Celemai bune rezultate se obtin in prima perioada de crestere, dupa ce s-a atins unoarecare grad de dezvoltare psihica (dupa 4 ani).

  • 7/30/2019 Toderica Doina

    11/27

    Miogimnastica cuprinde:Antrenamentul propulsorilor mandibulei in retrognatie cu ocluzia distalizata.Antrenamentul ridicatorilor mandibulei in hipotonie musculara generalizata.Antrenamentul pterigoidienilor externi unilateral.Antrenamentul orbicularului buzelor in inocluzie labial prin hipotonie.Antrenamentul orbicularului buzelor in buza scurtata.Antrenamentul asociat al muschilor, obrazului si orbicularului in hipotonie labio-jugala.Antrenamentul muschilor limbii in deglutitia infantile.

    Muschii orbiculari ai buzelor, buccinatorul si muschii limbii influenteazadezvoltarea arcadei alveolare superioare si inferioare. Braschia aratat ca

    dezvoltarea maxilarului superior se face sub influenta respiratiei, iardezvoltarea mandibulei sub influenta muschilor masticatori.Pot sa apara dezechilibre musculare determinate de tulburari ale functiilor

    normale ale aparatului dento-maxilar, si anume:Respiratia orala.Deglutitia infantile.Tulburari de fonatie.Masticatie lenesa.

    Se creaza un dezechilibru de tonus intre musculature endo- si exoorala curepercusiuni asupra dezvoltarii ulterioare directionale a arcadelor alviolo-dentare.

  • 7/30/2019 Toderica Doina

    12/27

    1. Reeducarea functionala o metoda preconizata de Chauhepe si Netter si se

    bazeaza pe stingerea vechelor reflexe ce produceau dezechilibre functionale siformarea de noi reflexe, care sa asigure un echilibru de presiune pe arcade sidinti in timpul contractiei muschilor.

    Reeducarea respiratiei.respiratia nazala asigura respiratia in sens transversal al maxilarului superior, odezvoltare corespunzatoare a sinusurilor maxilare si aportul de oxygen necesarorganismului.Reeducarea functional in respiratia orala urmareste realizarea unui echilibru labio-lingual care sa asigure dezvoltarea armonioasa a arcadelor alviolare cu asezareaordonata a dintilor. Se realizeaza prin exercitii de respiratie, urmarindu-se

    succesiunea miscarilor de dilatare a narinelor, inchiderea fantei labiale si propulsiamandibulei.Descrierea exercitiului de respiratie nazala-copilul se ridica pe virful picioarelor,indeparteaza bratele oblic pe linga corp si face extensia capului, inspirind profundpen as. Pentru expir copilul isi flecteaza coapsele pe gamba, ghemuindu-se sievacuiaza complet aerul din pulmon, deschizindu-si gura in acest moment.Exercitiile se vor executa in reprize de 5 10 min. de 2 ori pe zi. Pentru reusita

    deplina se poate asocia scutul (placa) vestibular.Inainte de inceperea reeducarii functionale este necesara descoperirea siinlaturarea cauzelor care impiedica trecerea aerului prin caile respiratoriisuperioare. Se indica colaborarea cu medical ORL-ist pentru aplicarea unuitratament corespunzator.

  • 7/30/2019 Toderica Doina

    13/27

    Reeducarea deglutitiei infantile.Deglutitia infantile este caracteristica perioadei de sugar. Pastrarea ei

    peste limita de virsta de 3 ani poate sa aiba repercusiuni defavorabileasupra cresterii directionale a arcadelor alviolare si a pozitiei dintilor.

    Poate sa determine proalveolie cu prodentie sau ocluzie deschisa infunctie de pozitia limbii in actul de deglutitie.De aceea trebuie sa obisnuim copilul cu o deglutitie de tip adult, in carelimba se proiecteaza in treimea anterioara a boltii palatine, asigurindstimularea centrelor ostiogenetice de la nivelul suturii intermaxilare

    pentru o dezvoltare in latime.Aceste exercitii se fac zilnic si pot fi asociate cu aparate ortodontice:scutul retroincizal- sub forma unui grilaj de sirma asezat pe o placa

    palatine ce impiedica propulsia limbii in timpul deglutitiei.Pe placa palatine se poate modela o bila din acrilat care dirijeaza virfullimbii spre bolta palatinei in timpul deglutitiei (bobita Walkoff).

  • 7/30/2019 Toderica Doina

    14/27

    Reeducarea masticatiei lenese.Masticatia prezinta o importanta deosebita pentru dezvoltareaoaselor maxilare, stabilirea rapoartelor intre arcade, armoniadentara, autocuratire si formarea stereotipului de masticatie.Copii vor fi obisnuiti sa mestece bine alimentele, acestea vor aveao consistent adecvata care sa solicite un efort masticator si vompretinde efectuarea tuturor miscarilor, in special de lateralitate.Reeducarea masticatiei se refera la succesiunea si ritmul miscariimandibulei in timpul masticatiei.

  • 7/30/2019 Toderica Doina

    15/27

    Reeducarea fonatiei defectuoase.Fonatia normala se carcaterizeaza prin miscari coordinate ale virfuluilimbii pe arcadele alveolodentare si miscarile diferentiate ale muschilorbuzelor, faringelui si laringelui.Se cunosc situatii clinice in care tulburarile de fonatie, dislalia(imposibilitatea de a pronunta anumite foneme) sau paradislalia(pronuntarea unor foneme in locul altor foneme) produc un dezechilibru algrupelor muscular antagoniste cu repercusiuni defavorabile asupracresterii directionale a arcadelor alveolare, asupra pozitiei dintilor, ducindla aparitia unor anomalii dento-maxilare incipiente.Pentru reeducarea tulburarilor de fonatie este necesara colaborarea cu unspecialist logoped, in special in dislaliile functionale, unde este evidentlipsa de coordonare a muscilor buzelor, obrajilor si limbii.Dislaliile functionale lingual trebuie corectate prin exercitii de vorbire, ceconstau in citirea unor texte in care predomina fonemele lingualL, R,vocalele I, E, A, O si consoanele C, J. Dislaliile dentale D, T

    frecvent intilnite in proalveolii, retroalveolii si ocluzii deschise se potcorecta prin citirea unor texte bogate in foneme dentale.Dislaliile labiale B, P sau N, M sunt legate de obicei de defecte

    labiale sau velopalatine si beneficiaza mult de reeducare fonetica.

  • 7/30/2019 Toderica Doina

    16/27

    2. Combaterea obiceiurilor vicioase.Obiceiurile vicioase pot sa apara imediat dupa nastere sise extend in perioada copilariei, determinind prinprezenta lor un dezechilibru muscular, cu tulburari in

    cresterea directionala a oaselor in sensul tractiunilor sipresiunilor exercitate.Tulburarile provocate de aceste obiceiuri vicioase dependde starea generala a copilului, de reactivitateaorganismului, natura, intensitatea si durata parcticariiobiceiurilor.Se impart in 2 grupe:Obiceiuri vicioase propriu zise:

    Sugerea degetelor, labio-jugala, a diferitelor obiecte.a. Interpozitia partilor moi, a diverselor obiecte.b. Roaderea unghiilor, a partilor moi.

    c. Obiceiuri posturale vicioase: extensia capului, flexia capului,barbia in pumn, hemifata in podul palmei.

    Obiceiuri vicioase prin disfunctie:a. Respiratia orala.b. Deglutitia infantile.c. Brucsismul.

  • 7/30/2019 Toderica Doina

    17/27

    Combaterea obiceiurilor de sugere a degetelor, a buzeisuperioare, inferioare sau a obiectelor urmareste deconditionareareflexului vicios prin diverse procedee in functie de virstacopilului:Deconditionarea fiziologica- la sugar folosirea tetinei 10 min.dupa alimentarea la sin.Deconditionarea psihica- metoda convingerii.Deconditionarea chimica- prin utilizarea de substante chimiceiritante, cu gust rau sau miros neplacut (chinina sau tinctura de

    iod).Deconditionarea mecanica- se folosescdiverse dispozitive care fac imposibilapracticarea obiceiurilor sau altereazaplacerea prin aplicarea lor (atela de carton

    sau mase plastic dispuse la nivelul cotului,manusi fara degete, manusi cu degitatiespeciala din cauciuc moale, aparateleSwinehart, Baianov, Finn), gutiera cu tepi siplaca vestibulara.

  • 7/30/2019 Toderica Doina

    18/27

    Pentru deconditionareaobiceiului de sugere a buseiinferioare sau interpunerii eiintre cele 2 arcade, Kraus

    recomanda scutul vestibularpartial. Acest aparat umplevestibulul in zona mandibuleisi ajunge pina la margineaincizala a frontalilor inferiori,fara sa atinga suprafatapalatina a celor superiori. Scutul vestibular

    partial nu trebuie sa apese dintii, iar pentruconfectionarea sa este nevoie de rapoartenormale intre arcadele dentare.Pentru combaterea obiceiului de interpozitiesau de muscare a obrajilor, Heldrecomandafolosirea unei placi jugale interne asezataintre obraz si arcada dentara.

  • 7/30/2019 Toderica Doina

    19/27

    Combaterea interpozitiei limbii in stare de repaos sau de glutitiese poate face:Prin reeducare functionala.Cu aparat orthodontic (placa palatina cu scut lingual, placa

    vestibulara cu scut lingual).Combaterea obiceiului de muscare a buzelor, de roadere aunghiilor sau a unui obiect, mai ales in perioada de eruptive adintilor definitive, se face prin metode variate:ConvingereaUtilizarea placii vestibulareInaltarea ocluziilor cu ajutorul gutierelor dispuse pe dintii laterali.Combaterea atitudinilor vicioase in timpul somnului, dormitul cucapul in hiperflexe sau hiperextense se face prin ajustareanumarului de perne pe care doarme copilul.

  • 7/30/2019 Toderica Doina

    20/27

    Asigurarea integritatii arcadelor alveolareIn perioada 4-6 ani apar tremele si diastemele, se produceabraziunea patologica a cuspizilor dintilor temporari, pregatindterenul pentru cea de-a doua mezializare a mandibulei.Abraziunea fiziologica a dintilor temporari in timpul activitatii

    masticatorii asigura libertatea miscarilor mandibulei in toatesensurile, in mod special permite realizarea celei de a douamezializari a mandibulei.

    Persistenta cuspizilor impiedica deplasarea meziala amandibulei si franeaza dezvoltarea ei in sens sagital(retrognatie functionala).

    Masuri de profilaxie:Regim alimentar de consistenta dura.Masticatie eficienta prin utilizrea dintilor si amuschilor.

    Slefuirea esalonata in mai multe sedintea cuspizilor.Inaltarea grupului lateral prin gutiere dinacrilat, cand avem asociata osupraacoperire frontala.

  • 7/30/2019 Toderica Doina

    21/27

    Integritatea dentitiei temporare poate fi alterata prin procesecarioase si prin exfolierea precoce a dintilor sau extractia lorpremature. Daca caria e localizata pe fetele proximale ale dintilor

    din zona de sprijin se micsoreaza diametrul mezio-distal alarcadelor dentare. Prin distrugerea punctelor de contact sefavorizeaza mezializarea dintilor, cu consecinte defavorabileasupra eruptieidintilor definitivi din zona laterala, determinate deeruptia meziala a molarului unu permanent.

    Este absolut necesara restabilirea morfo-functionala cat mai devreme a dintilor cariati dinzona laterala prin obturatii corecte, coroane deinvelis sau inele circulare.

  • 7/30/2019 Toderica Doina

    22/27

    O atentie deosebita se acorda pastrarii integritatiicoronare a molarilor unu permanenti, prin masurieficiente de igiena orala.

    Masurile de profilaxie a carieidentare vor cuprinde:alimentatie rationalaigiena oralaasanarea cavitatii oralefluorizarea precoce

  • 7/30/2019 Toderica Doina

    23/27

    Pierderea prematura a dintilor temporari arerasunet asupra dezvoltarii aparatului dento-maxilar prin lipsa stimulului functional si princomplicatiile pe care le produc.Extractia prematura a dintilor temporari dinzona de sprijin laterala duce la incetinireritmului de crestere a maxilarului, deplasareadintilor vecini bresei, cu inclinarea axelor dintilor

    si blocarea miscarilor mandibulare, extruzia dintilor antagonisti

    impreuna cu rebordul alveolar pana ce vor intalni mucoasarebordului alveolar antagonist.

    In situatiile clinice cand extractia dentara este inevitabila,pentru evitarea complicatiilor, majoritatea autorilor sunt deacordcu aplicarea unor aparate pentru mentinerea spatiului.

    Fiecare caz clinic trebuie individualizat tinand cont de feluldintelui pierdut, varsta pacientului, de stadiul de dezvoltare sitendinta de dezvoltare a dentitiei, de rezultatul examenuluiradiografic.

    Aparatele profilactice cu rol de mentinere a spatiului interdentarpot fi constructii protetice fixe sau mobile, fiecare din aceste douatipuri prezentand avantaje si dezavantaje.

  • 7/30/2019 Toderica Doina

    24/27

    Aparatele profilactice cu rol de mentinere a spatiului interdentar pot fi constructiiprotetice fixe sau mobile, fiecare din aceste doua tipuri prezentand avantaje sidezavantaje.Cerintele unui mentinator de spatiu:sa asigure spatiul necesar pentru eruptiadintilor permanenti.sa impiedice egresiunea dintilor antagonisti.sa nu impiedice cresterea arcadelor alveolare.sa restabileasca functiile perturbate.

    Mentinatoarele de spatii fixe sunt confectionate dinmetal, iar dintii care delimiteaza bresa servesc castalpi pentru ancorare. Ancorarea se poate face coajutorul coroanelor sau inelelor metalice situate pedintele distal. La acesa e sudat in extensie meziala undispozitiv de sarma cu rol sa stabilizeze in sens mezio-

    distal spatiul edentat. Tipurile sunt variate dupa autorisi au avantajul ca sunt simple, ieftine, nu impiedicaeruptia dintilor permanenti si permit mobilitateafiziologica a dintilor in raport cu cresterea maxilarelor.Dezavantajele lor sunt: nu permit indeplinirea functieimasticatorii si favorizeaza local aparitia cariei dentare.

  • 7/30/2019 Toderica Doina

    25/27

    Mentinatoarele de spatii mobile au rol profilactic fara a avea o actiune nocivaasupra tesuturilor invecinate, permit restabilirea functiilor masticatorii, transmitpresiunea masticatorie pe portiunea rebordului edentat (favorizeaza dezvoltareamaxilarelor), grabesc resorbtia osului alveolar si favorizeaza eruptia dintilorpermanenti, impiedica miscarile masticatorii anormale.

    Mentinatoarele de spatii mobile nu se extind pe suprafata vestibulara a reborduluialveolar pentru a nu impiedica cresterea in sens transversal si sagital a arcadeloralveolare si sunt lipsite de crosete pentru a se evita influenta nociva a acestoraasupra dintilor. Aceste aparate se readapteaza periodic, la 6 luni.

  • 7/30/2019 Toderica Doina

    26/27

    Dispensarizareaunele manifestari de debut a anomaliilor pot fi puse inevidenta inca din perioada primei copilarii, de undenecesitatea de a asigura copiilor o asisenta curativo-profilactica bazata pe prinipiul dispensarizarii.Dispensarizarea, ca metoda de profilaxie, reprezinta o formade asistenta activa cu caracter medical si social. Perioda ceamai favorabila dispensrizarii e varsta scolara, incepand cu 6ani.

    Tinand seama de fecventa si evolutia anomaliilor in raport cu varsta, de eficientamijloacelor de prevenire si curative, de posibilitatile de aplicare, dispensarizarea

    stomatologica se va face pe grupe de varsta:varsta prenatala- dispensarizarea gravidelor de catre reteaua de obstetrica,profilaxia nutritionala.nou-nascutii- dispensarizarea de catre neurolog, profilaxia nutritionala si asuptului.copiii din primul an de viata- dispensarizarea de catre medicul de familie,profilaxia nutritionala si functional (supt, masticatie, obiceiuri vicioase).copiii intre 3-6 ani- dispensarizarea celor din crese si gradinite de catre mediculstomatolog, profilaxia functionala, terapia leziunilor dentare si a unor forme deanomalii incipiente.copiii intre 6-19 ani- dispensarizarea elevilor de catre stomatolog-asistentacurativo-profilactica complexa (pedodontica si ortodontica ).

  • 7/30/2019 Toderica Doina

    27/27