Lectura 2 Teoria identitatii si eliminativismul materialist

Lectura 2 Teoria identitatii si eliminativismul materialistTeoria identitatii

2 tendinte:

(a) Place si Feigl: senzatiile = fenomene fizice. Place restrange teoria identitatii la senzatii si imagini mentale. Intentionalitatea- nu poate fi construita ca proprietate a creierului. (Place 1988, p. 209) Place: problema minte-creier nu e filosofica ci empirica neurostiinta. (Place 1988, p. 211) Place distinctia este de definitie (Un dreptunghi este un patrulater echilateral.) Si este de compositie (Un nor este o masa de picaturi in suspensie.) (Place 1956, p. 34) Trecerea de la independenta logica a expresiei la independenta ontologicala a entitatilor nu e valabila cand comparam creierul cu constiinta.

Place vorbeste de constitutie nu de identitate. (Smart 2004, p. 2) Place 2 exemple: Aceasta masa este o cutie veche si Lumina este o descarcare electrica. Smart - senzatiile = process neuronal. Daca Place prefera constitutia in locul identitatii, Smart considera notiunea de identitate similara cu cea care apare in axiomele de identitate din logica. (Smart 2004, p. 2) (b) Armstrong (1968): starile mentale (inclusive atitudinele propozitionale) = procese si structuri neuronale. (Place 1988; Smart 2004) Smart da, Place nu. (Smart 2004, p. 5) Impotriva ideii de imagina interna a mintii noastre, eroarea fenomenologica (phenomenological fallacy): cand un subiect crede ca trasaturile pe care le descriu ce apar in campul fenomenal ar fi un ecran de televiziune intern. Calitatea experientei este subiectiva si de aceea doar indirect descriem lucrurile externe. Place: Aceasta e gresit. Noi descriem experienta constienta prin referire la proprietatile obiectelor ce dau experienta constienta. (Place 1956, 38) Nu - ecran de televiziune in mintea sau creier. Constiinta- fapt descris de calitati.

30 ani mai tarziu, Place: teoria identitatii mai puternica ca niciodata. Evidenta empirica Teza identitatii. (Place 1977 in Place 1988) Definind este in sens de identitate stricta, Smart sustine ca senzatiile sunt procese neuronale. Senzatiile nu sunt nimic deasupra si dincolo de procesele neuronale. (Smart 1962/1959, p. 56) Heil: Aceasta identitate stricta se aplica la procese, evenimente si proprietati. (Heil 2004, p.79) Philosofii non-reductionisti: ce sunt starile mentale interne si patternurile de neuroni? Care din ele exista? (Descartes- cuoastere completa)

Urmand Place, Smart: enunturile despre senzatii nu pot fi traduse in enunturi despre procesele neuronale. Place, Feigl and Smart: desi senzatiile si procesele neuronale au inteles diferit- se refera la acelasi referent. (Smart 2004) Acelasi lucru? Teoria identitatii diferite conditii de observatii se refera la acelasi lucru- Kant elementele constitutive Ce inseamana acelasi lucru? Spinoza sau Wittgenstein Este problema minte corp una de atribut (Descartes, Spinoza) sau conceptuala/lingvistica Wittgenstein si Carnap? Teoria identitatii: o diferenta conceptuala nu o solutie ontologicala. Kant- o notiune goala. Rorty elimina sensatia, the Churchlands notiunile psiholigiei commune. (Atunci Carnap are dreptate?) Descartes: ce inseamna perceptii interne si externe? Kant: ce ar fi conditiile transcendentale pentru senzatii si patterni neuronali? Care dintre aceste lucruri fenomenale realmente exista? Intr-o singura lume nu pot amandoua exista. Altfel: contradictie. Reductionismul relatia 2 teorii: teoria veche redusa (teoriile se refera la acelasi lucru- temperature vs. energia moleculara) sau inlocuita (anumite notiuni respinse spatial si timpul la Newton vs Einstein) de cea noua. 2. Materialismul eliminativist

Psihologia comuna = total gresita. Notiuni - credinta, senzatie, durere, dorinta sau atitudini propozitionale si cauzare mentala nu au referenti. Kant- notiuni sunt goale. Primii eliminativisti Feyerabend si Rorty: senazatiile nu exista.

Cei de mai tarziu (anii 80)- Stich, Paul and Patricia Churchland: resping notiunile psihologiei commune + ireductibilitatea lor la fizic.

The Churchlands: in relatia psihologie comuna neurostiinta nu reductionsti ci eliminativisti sunt inconsistenti: Patricia- eliminativist moderat.

Impotriva reductiei interteoretice a psihologiei commune la neurostiinta, Paul Churchland:

As the eliminative materialists see it, the one-to-one match-ups will not be found, and our common-sense psychological framework will not enjoy an intertheoretic reduction, because our common-sense psychological framework is a false and radically misleading conception of the causes of human behavior and the nature of cognitive activity. (Churchland 1988, p. 43)

Folosing argumente puternice din neurostiinta, ei: o imagine mai buna desi inca inca nu avem evidenta deplina.

Neurostiinta va arata ca notiuni ca invatare, inteligenta ori memorie sunt gresite. (Churchland, 1988, pp. 46-7) Enunturi false.

Atat starile mentale cat si eul sunt eliminate din discursul stiintific.

Chiar daca dualismul Cartesian - respins, sustinatorii psihologiei commune: starile mentale si neuronale exista in cadre conceptual diferite sau la nivele de realitate diferite. Metodologia descrierii mintii si comportamentului fiintei umane the top-down approach.

Eliminativistii: the bottom-up approach: cognitia explicata doar prin neurostiinta. Neurostiinta cognitiei - bottom-up method telul = cognitia prin neurostiinta.

Metode din neuro si conexionism- Churchland: diferite simturi (inclusive simtul intern de qualia) prin cod vectorial sensorial.

Ex: simtul gustului prin cod vectorial. Daca creierul foloseste asemenea vectori atunci trebuie sa fie undeva anumite computari astfel incat inputurile ghideaza sau produc intr-un fel outputurile. anumite tranformari a vectorilor input in vectori output. Churchland aplica conexionismul la creier.

The Churchlands: qualia cel mai usor de rezolvat. (Paul and Patricia Churchland, 1997) Qualia culorilor inlocuita de codul celor 3 tipuri de cellule visuale oponente au spatiu vectorial ce reprezinta qualia culorii subiective. (pp. 166-72) Acesti vectori- la toate nivelurile sistemul nervos.

Din punct de vedere neuro: constiinta eliminata. Paul retelele recurente Elman care incorporeaza informatie din diferite modalitati senzoriale. Damasios convergent zone. (Damasio 1988, pp. 172-6)

The Churchlands: reductionism interteoretic. Reducerea proprietatilor experientiale a obiectelor comune la proprietati microfizice. (Paul and Patricia Churchland 1990, p. 69) Reductia teoria veche inlocuita de cea noua.

Exemple din chimie si fizica. (1) Reducerea poate fi domeniu specific (2) Reducerea psihologiei la neurostiinta este posibila. (P.M. & P.S. Churchland 1990) McGinn: Paul Churchland arata ca oponentii sai antireductionisti - confuzie epistemologie-ontologie. Ontologic- starile + proprietatile mentale = cele creier; Epistemologic- psihologia comuna si neurostiinta cognitive - 2 forme de cunoastere (cunoastere prin dobandire si cunoastere prin descriere) care folosesc 2 vocabulare distincte. (Paul Churchland 1998, p. 156).

Progresul in stiinta: renuntarea la descrierea mentalistica data de psihologia comuna.

McCauley critica the Churchlands: ei amesteca nivelul inautru (intra) de reducere (teorii la acel nivel de analiza) cu cel intre (inter) (teorii din nivele diferite de analiza). (McCauley 1996 in Rockwell 2003) Nivel inauntru (intra) comun in stiinta (o teorie gresita inlocuita de alta) reductia nivel intre (inter) (psihologia la neuro) - dificila. (McCauley 1996, p. 31 in Rockwell 2003)

Patricia Churchland: daca anumite proprietati ale retelelor neuronale sunt date de interactiunile intre neuroni si de anumit proprietati ritmice, atunci emergenta are un inteles. Comportamentul neuro este nonlinear proprietatile relationale sunt functii complicate ale proprietatilor partilor, si nu simpla suma a partilor. Proprietatile high level realmente exista si avem nevoie de descrieri high sa le explicam. Eliminativismul materialist probabil adevarat. (Churchland 1996, p. 285)

The possibility of nontrivial revision and even replacement of existing high-level descriptions by neurobiologically harmonious high-level categories is the crux of what makes eliminative materialism eliminative. (Churchland 1996, p. 286)

Obiectie: Eliminativismul = auto-contradictoriu. Nu exista credinte = o credinta. Replica lui Paul Churchland: acest argument contine judecati de observatie care deja apartin cadrului psihologiei commune. In plus, el respinge eul Cartesian. PAGE 7