Curs Teoria Jocurilor

7/21/2019 Curs Teoria Jocurilor

http://slidepdf.com/reader/full/curs-teoria-jocurilor 1/207

TEORIA ALEGERII RATIONALE

Curs anul II I.D.D.

ADRIAN MIROIU

1



Cuprins

1. Dilema prizonierului

1.1. Jocuri: bazele conceptuale

1.2. Conflict şi coordonare

1.3. Structura şi semnificaţia dilemei prizonierului

1.4. Extinderi ale dilemei

1.. !uterea de "ot

2. Acţiunea coleci!"2.1. #le$erea raţional% şi bunurile publice

2.2. &o$ica acţiunii colecti"e

2.3. Soluţii la problemele de acţiune colecti"%

#. Aplicaţii $i %ez!ol"ri ale lo&icii acţiunii coleci!e

3.1. 'emocraţie şi dictatur%

3.2. #cţiuni colecti"e de ni"el superior

'. Insiuţii $i acţiune coleci!"

4.1. ()nstituţiile conteaz%*

4.2. )nstituţionalism şi ale$ere raţional%

(i)lio&ra*ie

2



Capiolul 1+

DILEMA ,RI-ONIERULUI

+n prima parte a cursului de teoria ale$erii raţionale ,pe care l-aţi studiat n anii

anteriori/ am f%cut opţiunea de a lua ca unitate a analizei actorul raţional. !ro"izoriu0

menţionam atunci trei propriet%ţi pe care i le atribuiam ca definitorii şi su$eram c% acestea

"or fi apoi detaliate şi precizate. #ceste propriet%ţi erau urm%toarele:

Ineres propriu. #ctorul acţioneaz% urm%rindu-şi propriul interes. El nu este interesat

de ceilalţi oameni cu care e"entual interacţioneaz%0 şi anume n dou% sensuri: 1/ nu şi propune ca acţiunea sa s% duc% la realizarea ca atare a interesului propriu al acestora

dar 2/ nici nu are un interes ca celorlalţi s% le fie mai r%u ,nu este in"idios/.

Raţionaliae per*ec". #ctorul este nzestrat cu raţionalitate. #dic%0 date fiind

scopurile sale0 e capabil s% e"alueze alternati"ele care i stau la dispoziţie: e capabil s%

le compare0 s% le ierarizeze şi s% selecteze alternati"a cea mai bun% ,sau alternati"ele

cele mai bune/.

In*ormaţie per*ec". #ctorul are la dispoziţie toat% informaţia de care are ne"oie. +n

primul rnd0 actorul are la dispoziţie toate informaţiile despre structura situaţiei de

ale$ere: cunoaşte toate alternati"ele care sunt rele"ante0 cunoaşte toate informaţiile

despre alternati"e ,precum şi despre consecinţele acestora/0 cunoaşte care sunt

re$ulile prin care $rupul ale$e. +n al doilea rnd0 actorul cunoaşte c% ceilalaţi actori

sunt de asemenea raţionali0 c% şi urm%resc propriul interes0 precum şi c% aceştia au

aceleaşi informaţii ca şi el despre structura situaţiei de ale$ere ca şi despre ceilalţi

actori implicaţi.

Exist% dou% mari tipuri de modele prin care se poate conceptualiza acţiunea actorului

raţional ,Sen: 156/. !rimele se bazeaz% pe definirea raţionalit%ţii ca ale$ere consistent%

intern. #cestea au fost studiate n cursul de teoria ale$erii raţionale. Cea de-a doua familie de

modele teoretice definesc raţionalitatea ca maimizare a ineresului propriu. )deea acestor

modele este simpl% S% presupunem c% membrii unui $rup de oameni trebuie fiecare s% alea$%

ntre un num%r de alternati"e disponibile. 7iecare persoan% 8 ca actor raţional 8 le "a e"alua

n ceea ce pri"eşte beneficiile pe care le poate obţine. 'ar fiecare persoan% "a ţine seam% şi

de faptul c% fiecare din ceilalţi membri ai $rupului are0 la rndul s%u0 la dispoziţie un num%r3



de alternati"e şi c%0 de asemenea0 le e"alueaz% n ceea ce pri"eşte beneficiile pe care le poate

obţine. Cu alte cu"inte0 felul n care acţioneaz% persoana indi"idual% depinde şi de felul n

care "or acţiona ceilalţi membri ai $rupului.

'ar cum poate proceda o persoan% pentru a-şi maximiza interesul propriu9 Exist% mai

multe posibilit%ţi de a construi ca raţional comportamentul acesteia. #m ar%tat n ce contexte

n care cercet%m cooperarea dintre oameni e moti"at apelul la unele dintre acestea0 precum

abordarea ale$erii de tip maximin sau de tipul re$retului. Cititorul şi "a putea aminti

exemplul de la care am pornit pentru a construi cele dou% abord%ri. S% presupunem c% eu

"reau s% dau examenul pentru conduc%tor auto. #m f%cut şcoala de şoferi0 iar examenul e

pro$ramat s%pt%mna "iitoare. !entru a m% pre$%ti mai bine0 pot s% mai iau o lecţie0 care m%

cost% 4 lei. ;ata mi promite c%0 dac% iau examenul mi d% ca premiu 4 lei. &a rndul lui0

instructorul mi spune c%0 dac% iau lecţia dar nu reuşesc la examen0 mi d% el 4 lei. E"ident0

ciar dac% eu cred c% lund nc% o lecţie şansele mele de a lua examenul cresc0 sunt nc%

posibile dou% situaţii: s% iau sau s% nu iau examenul ,iar cele dou% rezultate depind de mulţi

alţi factori0 n afar% de opţiunile pe care le am acum0 anume de a mai lua sau de a nu mai lua o

lecţie/. S% formul%m cu a<utorul urm%torului tabel sau marici situaţia mea de ale$ere:

)au examenul =u iau examenul>ai iau o lecţie 3? 3?

=u mai iau o lecţie 4 !entru fiecare din cele dou% opţiuni care mi stau la dispoziţie ,s% mai iau o lecţie sau

s% nu mai iau o lecţie/ sunt posibile dou% rezultate ,s% iau examenul şi s% nu iau examenul/.

Ca urmare0 sunt patru situaţii posibile n care aş putea s% a<un$. Cum "oi raţiona pentru a face

o ale$ere9 Eu "reau s% obţin rezultatul cel mai bun pentru mine0 deci s% maximizez rezultatul

obţinut. Strate$ia maimin ,maimum minimorum/ const% n urm%torul mod de a raţiona:

m% uit la fiecare strate$ie şi determin care este cel mai prost rezultat posibil. #poi compar

aceste rezultate şi ale$ cel mai puţin prost rezultat. 'ac% iau lecţie0 cel mai prost lucru care mi

se poate ntmpla este s% iau 3? lei dac% nu iau lecţia0 cel mai prost rezultat este s% nu iau

nici un leu. #şadar0 "oi ale$e s% iau lecţia. #ltfel zis0 determin minimul pe care l pot obţine

dac% adopt una dintre alternati"ele aflate la dispoziţia mea0 iar apoi determin maimul dintre

aceste rezultate.

@i n cele ce urmeaz% "oi considera by default c% abordarea maximin exprim% ideea de

comportament raţional maximizator cnd "om face apel la abordarea de tipul re$retului a

ale$erii "oi menţiona explicit acest lucru.

4



#ş dori s% fac aici o obser"aţie al c%rei rost este de a mpiedica o anumit% eroare. S-ar

p%rea c% elaborarea abord%rii maximin a ale$erii presupune numai una dintre cele trei

propriet%ţi pe care i le atribuiam actorului raţional0 anume cea a raţionalit%ţii perfecte. C%ci

ceea ce admitem este c% actorul nostru e capabil s% compare şi s% ierarizeze alternati"ele

care sunt disponibile0 iar apoi s% selecteze dintre ele alternati"a cea mai bun% ,sau

alternati"ele cele mai bune/. 'ar este incorect0 iar discuţiile din capitolul de faţ% şi din cel

urm%tor sper s% <ustifice aceast% susţinere. C%ci0 mai nti0 construcţia efecti"% a abord%rii0 aşa

cum "edea pe lar$ mai <os0 presupune şi prima proprietate0 c% actorul raţional şi urmeaz%

propriul interes0 n ambele sensuri menţionate. >ai important este ns% c% aici cea de-a reia

proprietate0 a informaţiei perfecte0 <oac% un rol esenţial0 ciar dac% ea nu a fost explicit

menţionat%. C% pentru a ale$e actorul admitem c% are o informaţie deplin% asupra situaţiei n

care se $%seşte ,asupra alternati"elor şi consecinţelor lor0 asupra re$ulilor acceptate0 asupra

beneficiilor pe care le obţine fiecare actor implicat n fiecare dintre situaţiile la care se poate

a<un$e prin ale$erea indi"idual%/ pare s% fie uşor de admis. E interesant ns% c% ale$erea0 aşa

cum e conceptualizat% prin abordarea maximin0 se bazeaz% şi pe cea de-a doua parte a

propriet%ţii informaţiei complete0 anume c% exist% o cunoaştere comun% a raţionalit%ţii

fiec%ruia dintre actori. +n acest moment nu putem dect s% asert%m c% aşa stau lucrurile. 'ar

un ntre$ capitol din acest "olum 8 capitolul 12 8 "a fi dedicat ar$ument%rii n acest sens.

1.1. /ocuri+ )azele concepuale

>odelele ale$erii raţionale definesc raţionalitatea a$entului prin consistenţa intern% a

ale$erii0 asumau n $eneral c% ale$erea indi"idual% se realizeaz% independent de felul n care0

la rndul lor0 fac ale$eri ceilalţi participanţi la interacţiunea social%. ,'ar s% ne amintim

situaţiile de "ot strate$ic: n acele situaţii sunt modelate ale$erile pe care le fac a$enţii n

funcţie de felul n care "oteaz% ceilalţi membri ai $rupului./ +n cele ce urmeaz% "oi presupune

dintru nceput c%0 dimpotri"%0 ale$erile pe care le face un actor depind de felul n care ceilalţi

ale$. #stfel de ale$eri interdependente se numesc srae&ice: felul n care fiecare dintre actori

ale$e una dintre alternati"ele aflate pe a$enda sa depinde de felul n care ceilalţi membri ai

$rupului face propriile sale ale$eri.

Cum putem formula mai precis şi analiza mai ri$uros astfel de situaţii9 !entru

ma<oritatea cercet%torilor soluţia cea mai bun% ,şi0 n acelaşi timp0 cea mai la ndemn%/ este



aceea de a face apel la teoria <ocurilor 1. #ceast% opţiune nu nseamn% c% se accept% o anumit%

teorie a interacţiunii sociale0 cu alte cu"inte nu nseamn% c% ne an$a<%m n pri"inţa unor

ipoteze teoretice cu pri"ire la felul n care se comport% oamenii atunci cnd interacţioneaz%.

>ai de$rab% teoria <ocurilor este un cadru foarte $eneral de analiz%0 o modalitate de a descrie

situaţiile de interacţiune social%. Cum susţine explicit A. #rroB0 teoria <ocurilor (nu este o

teorie anumit% a interacţiunii sociale0 ci mai de$rab% un limba< al unei astfel de teorii*

,#rroB: 140 p. 4/. #ltfel zis0 conceptele teoriei <ocurilor pot fi utilizate pentru a construi

modele şi teorii diferite ale interacţiunii sociale teoria <ocurilor prin sine nu ofer% dect un

cadru conceptual0 un set de instrumente de analiz% 8 care0 n mod fericit0 sunt foarte intuiti"e

şi sunt folosite de multe mulţi cercet%tori ai fenomenelor sociale. #şa cum "om "edea0 pentru

teoria politic% odat% cu reformularea unei probleme n termenii teoriei <ocurilor pot fi puse

ntreb%rile efecti" rele"ante şi pot fi a"ansate tipuri de soluţii.

+n aceast% secţiune "oi introduce0 pe scurt0 conceptele pe care le "oi utiliza mai <os.

=u "a fi "orba de o introducere n teoria <ocurilor0 c%ci nu acesta este scopul meu. >ai mult0

conceptele la care "oi face apel n acest "olum sunt elementare. ,n exemplu semnificati"

este acela c% nu "oi face apel la probabilit%ţi 8 fapt care spune foarte multe despre ni"elul

nc% redus de sofisticare pe care m% "oi baza./

Ce ese un 0oc

Cnd am construit matricea de mai sus0 era implicat un sin$ur actor. +n $eneral ns%0

n teoria <ocurilor0 ntruct este esenţial% interacţiunea ntre actori sau 8 cum sunt numiţi n

acest cadru: 0uc"ori 80 trebuie s% presupunem n $eneral un num%r finit n de <uc%tori. 'e

multe ori e suficient s% pornim doar de la doi <uc%tori ,ciar dac%0 aşa cum "om discuta foarte

pe lar$0 cele mai interesante situaţii n teoria politc% sunt cele care presupun un num%r mai

mare de <uc%tori/. 'e exemplu0 a"em doi <uc%tori de tenis care se ntlnesc n cadrul unui

turneu sau doi candidaţi n turul secund al ale$erilor prezidenţiale sau pur şi simplu tu şi cu

mine0 care am stabilit s% ne ntlnim mine n oraş.

Doi face supoziţia c% fiecare <oc0 deci fiecare situaţie în care se pune problema ca

actorii (= jucătorii) se facă o alegere0 are urm%toarele patru in$rediente:

1 Doi face apel n prezentarea de mai <os la cte"a introduceri foarte bune pentru cei care studiaz%

ştiinţele sociale0 precum >ueller ,15/0 >oulin ,151/0 rdersooF ,15?/. E de asemenea folositor

s% se consulte Gollis ,21/ şi Ain$ ,20 cap. ?/.?



1. &ista <uc%torilor. Cu alte cu"inte0 definiţia <ocului cere s% select%m un $rup bine

definit G de <uc%tori. !utem nota <uc%torii cu j10 i20 ... jn sau cu a0 b0 c ....0 sau pur şi

simplu cu 10 20 ...n. 'e pild%0 $rupul G poate fi alc%tuit din <uc%torii e ,eu/ şi t ,tu/0

care pl%nuim o acţiune mpreun% ,s% ne ntlnim mine n oraş/.

2. >ulţimile X i ale a$endelor disponibile pentru fiecare <uc%tor ji elementele mulţimilor

X i sunt acţiuni sau srae&ii %e acţiune. 'e exemplu0 eu aş dori ca mine0 aflndu-m%

n Hucureşti0 s% m% ntlnesc cu tine fie la ni"ersitate0 fie la Iara de =ord pentru

tine e mai la ndemn% s% ne ntlnim fie la Iara de =ord0 fie la #rcul de ;riumf. 'e

multe ori e posibil ns% ca <uc%torii s% aib% aceeaşi a$end% disponibil%0 deci e posibil

s% a"em X i X 0 pentru orice i şi orice : strate$iile de acţiune disponibile sunt

aceleaşi.

3. Kezultatul <ocului const% ntr-un pro*il profilul este obţinut prin luarea n considerare

a strate$iilor alese de fiecare <uc%tor. 'ac% <uc%torul i ale$e strate$ia !i de acţiune0

atunci un profil al <ocului este "ectorul , !10 !20 ... !n/. +n exemplul n care a"em cei doi

<uc%tori e şi t 0 sunt posibile patru profile: ,ni"ersitate0 Iara de =ord/ ,ni"ersitate0

#rcul de ;riumf/ ,Iara de =ord0 Iara de =ord/ ,Iara de =ord0 #rcul de ;riumf/. +n

primul caz eu ale$ s% ne ntlnim la ni"ersitate0 iar tu ale$i s% ne ntlnim la Iara de

=ord. >atematic0 un profil p este un element al mulţimii X 1 Η X 2 Η ... Η X n.

4. Juc%torii au preferinţe ntre rezulaele <ocului e foarte important aici s% reţinem c% ei

nu au preferinţe ntre strate$iile de acţiune: ntr-ade"%r0 rezultatul pe care l obţine un

<uc%tor nu depinde doar de felul n care el ale$e s% acţioneze0 ci şi de felul n care şi

ceilalţi <uc%tori ale$ s% acţioneze. +n exemplul nostru0 dac% şi eu şi tu dorim s% ne

ntlnim0 atunci prefer%m s% ale$em şi tu şi eu s% mer$em la Iara de =ord or

rezultatul 8 faptul c% ne ntlnim sau nu 8 nu depinde doar de felul n ale$ eu0 ci şi de

cel n care ale$i tu. C%ci s% presupunem c% ambii am a"ea acelaşi set de strate$ii:

Lni"ersitate0 Iara de =ordM. S% zicem c% ambii dorim s% ne ntlnim atunci "om fi

la fel de bucuroşi dac% ne "edem la ni"ersitate sau la Iara de =ord0 şi "om fi

nefericiţi dac% unul din noi mer$e la ni"ersitate iar cel%lalt la Iara de =ord. Ca

urmare0 ceea ce conteaz% sunt rezultatele0 iar nu strate$iile de acţiune. 7ormal0 aceasta

nseamn% c% fiec%rui profil i corespunde0 pentru fiecare <uc%tor n parte0 un anumit

cşti$ ,sau utilitate/. 'eci utilitatea <uc%torului ji este o funcţie ui: X 1 Η X 2 Η ... Η X n

N 0 unde este mulţimea numerelor reale.

6



n <oc care e definit prin indicarea acstor in$rediente spunem c% este n *orm"

normal". 'e obicei0 facem acest lucru construind o matrice. S% lu%m exemplul nostru0 n care

eu şi tu a"em mulţimi diferite de strate$ii de acţiune. 'ac% fiecare dintre noi are un cost de o

unitate pentru a a<un$e la locul ntlnirii0 pl%cerea ntlnirii este de unit%ţi0 iar nepl%cerea de

a nu ne ntlni de 4 unit%ţi0 atunci <ocul nostru poate fi exprimat astfel ,n matricea de mai <os0

n fiecare c%suţ% sunt indicate cşti$urile fiec%rui <uc%tor: n fiecare c%suţ% cifra din stn$a <os

reprezint% cşti$ul meu0 iar cea din dreapta sus cşti$ul t%u/:

;u:

Iara de =ord

;u:

#rcul de;riumf Eu:

ni"ersitate

-

-

-

-

Eu:Iara de =ord

44

--

'ac% ns% amndoi a"em aceeaşi mulţime a strate$iilor de acţiune0 anume mulţimea

Lni"ersitate0 Iara de =ordM0 atunci matricea <ocului "a fi urm%toarea:

;u:

ni"ersitate

;u:

Iara de =ordEu:

ni"ersitate

4

4

-

-Eu:

Iara de =ord

-

-

4

4

S% ne uit%m la aceast% ultim% matrice. Dedem uşor c% pentru mine ,adic% pentru

<uc%torul e/ funcţia de utilitate se defineşte astfel:

ue,ni"ersitate0 ni"ersitate/ 4

ue,ni"ersitate0 Iara de =ord/ -

ue,Iara de =ord0 ni"ersitate/ -

ue,Iara de =ord0 Iara de =ord/ 4

5



n <oc poate fi ns% formulat şi n alte modalit%ţi2. 'e multe ori se face apel la *orma

eensi!". #cum sunt reprezentaţi paşii pe care i fac <uc%torii0 iar <ocul apare ca un pom0 cu

ramuri care se desprind din trunci. )at% un exemplu n acest sens. S% presupunem c% doi

<uc%tori0 iar%şi eu şi tu0 urmeaz% s% ale$em ntre dou% alternati"e: a ap%sa ,)/ sau a nu ap%sa

,))/ pe buton. Eu fac prima mutare0 tu o faci pe a doua0 apoi eu mai fac o mutare 8 şi cu asta

<ocul se nceie3.

Eu: primamutare

#lternati"a tu: primamutare

#lternati"a eu: a douamutare

#lternati"a Kezultate

?0 6

) ?0 6) ?0 6 ) #: ?0 6

)) H: 20 1)) 60 3 ) C: 60 3

)) ': 30 4

)) 40 3) 40 3 ) E: 40 3

)) 7: 10 5)) 0 1 ) I: 20 2

)) G: 0 1

Clasi*icarea 0ocurilor

Jocurile pot fi clasificate potri"it mai multor criterii. !rimul este acela al num"rului

%e 0uc"ori. +n exemplul cu examenul la şcoala de şoferi a"eam un sin$ur <uc%tor <ocurile

prin care modelam ncercarea mea şi a ta de a ne ntlni unde"a n Hucureşti au doi <uc%tori

2 alt% modalitate0 utilizat% de obicei cnd exist% mai mulţi <uc%tori0 e cea a *uncţiei caracerisice.

Se indic% "aloarea minim% pe care o poate obţine fiecare coaliţie de <uc%tori ,e"ident0 şi un sin$ur

<uc%tor poate fi o coaliţieO/ atunci cnd aceasta <oac% mpotri"a coaliţiei formate din toţi ceilalţi

<uc%tori. Dom presupune acest concept cnd mai <os "om discuta indicele SapleP-SubiF al puterii

de "ot.3 Ce mutare "oi face9 'ac% m% uit la rezultatele finale ,aşa cum sunt ele indicate n fi$ura inserat%/0 de

bun% seam% c% pentru mine cel mai bine ar fi s% obţin lei0 deci mi-ar place s% se a<un$% la rezultatul

G. +n acest scop0 la a doua mea mutare eu ar trebui s% ale$ alternati"a )). 'ar0 rezultatul depinde de

cum ai ales tu n a doua rund% a <ocului. ;u ştii cum "oi <udeca eu0 deci ştii cum "oi ale$e eu. 'ar n

acest caz tu "ei obţine doar 1 leu or0 dac% tu ale$i alternati"a alternati"a ta )0 oricum "oi ale$e eu0 tu

"ei obţine cel puţin 3 lei0 n cazul rezultatului E ,şi poate ciar 50 n cazul rezultatului 7/. Eu ştiu c%

eşti raţional şi cum "ei <udeca. 'e aceea0 mi dau seama c% a ale$e alternati"a )) m% "a sili ca la a

doua mutare s% ale$ alternati"a )0 ceea ce "a face s% se a<un$% la rezultatul E0 cnd "oi obţine doar 3

lei. 'e aceea0 m% "oi $ndi ce se "a ntmpla dac% "oi ale$e alternati"a ): atunci pentru tine cel mai

bine "a fi s% ale$i alternati"a )0 iar eu "oi ale$e la a doua mutare tot pe )0 ca urmare rezultatul final "a

fi c% eu "oi obţine ? lei0 iar tu 6 lei.



n $eneral0 un <oc poate a"ea n <uc%tori ,n Q 1/. 'e obicei0 asum%m c% num%rul de <uc%tori

este de cel puţin doi şi este finit. +n studiul cooper%rii sociale0 ciar dac% pentru a face mai

intuiti"% analiza pornim de la exemple de <ocuri cu doi <uc%tori0 cele mai interesante cazuri

sunt cele n care interacţioneaz% un num%r mai mare de <uc%tori. ,'eşi sunt importante şi

situaţiile n care doar doi <uc%tori sunt studiaţi: exemplele sunt numeroase0 de la b%t%lii ntre

dou% armate0 la conflictul dintre marile puteri n perioada r%zboiului rece0 la competiţiile

electorale n sistemele cu dou% partide etc./

#nalo$0 putem distin$e ntre <ocuri n funcţie de num"rul %e srae&ii de acţiune

disponibile pentru <uc%tori0 sau de decizii pe care aceştia trebuie s% le ia. n <oc de poFer0 de

Bist şi0 practic0 unul de şa sunt finite: <uc%torii au un num%r finit de strate$ii de acţiune n

ficare moment al lor0 iar <ocurile au un num%r finit de paşi. neori ns% strate$iile de acţiune

pot fi infinite0 şi accept%m acest lucru mai cu seam% atunci cnd ele pot fi descrise matematic.

n al treilea criteriu de clasificare a <ocurilor "izeaz% in*ormaţia disponibil% pentru

<uc%tori. nele <ocuri sunt cu informaţie perfectă: ficare <uc%tor ştie n fiecare moment tot

despre <oc. #nume0 ştie care sunt re$ulile0 ştie care sunt cşti$urile fiec%rui <uc%tor la orice

profil0 şi ştie tot ceea ce este rele"ant despre ceilalţi <uc%tori ,n particular0 ştie c% ei sunt

raţionali şi c% deci "or ale$e potri"it unui anumit tip de ar$umentare/. #cest ultim aspect "a fi

discutat pe lar$ n capitolul urm%tor. 'eşi pare o supoziţie prea tare0 nerealist% atunci cnd

"rem s% descriem comporamentul <uc%torilor reali n situaţii reale0 supoziţia informaţiei

perfecte este extrem de atr%$%toare şi permite s% facem inferenţe semnificati"e n multe

cazuri0 cum de altfel "om "edea mai <os. 'impotri"%0 cnd <uc%torii nu ştiu n orice moment

totul despre <oc0 spunem c% a"em un <oc cu informaţie imperfect%. Jocul de poFer este

exemplar: <uc%torii nu cunosc ce c%rţi au ceilalţi. Sau0 s% ne $ndim la perioada r%zboiului

rece: cele dou% mari puteri4 nu a"eau toat% informaţia despre capacit%ţile militare sau

economice ale ad"ersarului. Dom discuta despre astfel de <ocuri mai trziu0 abia dup% ce

principalele cadre conceptuale "or fi trasate.

Jocurile pot fi de asemenea clasificate n funcţie de m%sura n care scopurile

0uc"orilor sun opuse sau coinci% ,a se "edea Scellin$: 2 &eBis: 1?// +n unele

cazuri scopurile coincid : eu şi cu tine dorim ambii s% ne ntlnim0 iar faptul c% nu ne ntlnim

ne produce pierderi. +n alte cazuri scopurile sunt total opuse. &a un meci de fotbal de

calificare0 o sin$ur% ecip% se poate califica la fel0 din doi candidaţi la postul de primar sau

4 Cum se obser"%0 accept%m c% un actor sau un <uc%tor poate fi şi altce"a dect o persoan% indi"idual%0

de pild% poate fi un stat sau un partid sau un alt actor colecti".1



de preşedinte0 numai unul poate cşti$a la un <oc de poFer un <uc%tor cşti$% numai dac%

altul pierde. #ceste <ocuri se numesc cu sumă nulă: cnd de exemplu a"em doar doi <uc%tori0

ceea ce cşti$% un <uc%tor este exact ceea ce pierde cel%lalt. 'e obicei ns% scopurile

<uc%torilor nu sunt nici total opuse0 nici total coincidente. #"em <ocuri aşa-numite cu moti"e

mi!te. #ici suma cşti$urilor nu mai este zero: e posibil ca toţi <uc%torii s% cşti$e sau toţi s%

piard% ,iar pentru analiz%0 cum "om "edea0 sunt foarte interesante <ocurile n care toţi <uc%torii

pierd0 deşi ar putea cu toţii s% cşti$eO/. Ciar dac% partidele la putere şi cele din opoziţie au

conflicte opuse0 de obicei ele totuşi consider% c% lipsa conflictelor sociale este benefic% pentru

toate ciar dac% un partid cşti$% ma<oritatea n !arlament şi poate forma $u"ernul0 cel%lalt

nu este total n"ins0 fiindc% el formeaz% opoziţia0 care n re$imurile democratice are un rol

important n "iaţa politic%.

Cum ale& 0uc"orii

S% lu%m un exemplu. S% presupunem c% n cadrul campaniei electorale o problem%

social% de"ine prioritar% ,educaţia0 s%n%tatea0 susţinerea a$riculturii sau susţinerea protecţiei

sociale0 de exemplu/. Simplificnd de dra$ul exemplului0 presupunem c% de felul n care cele

dou% partide aflate n compeţie se "or raporta la aceasta "a depinde şi procentul "oturilor pe

care fiecare le "a obţine n ale$eri. ,E"ident0 cum am admis c% doar dou% partide sunt n

compeţie0 suma procentelor "a fi ntotdeauna 8 adic% pentru orice c%suţ% a matricii de mai <os

8 e$al% cu 1./ 7iecare partid are la dispoziţie trei strate$ii de acţiune: s% propun% m%rirea

bu$etului pentru susţinerea politicilor n domeniul respecti" s% propun% reducerea bu$etului

respecti"0 sau s% propun% menţinerea status Ruo-ului. >atricea de mai <os descrie <ocul nostru

n form% normal%:

!artidul H:Creşterea bu$etului

!artidul H:Sc%derea bu$etului

!artidul H:>enţinerea status

Ruo-ului

!artidul #:Creşterea bu$etului

4

?

2

5

4!artidul #:

Sc%derea bu$etului?

3

4

?

3!artidul #:

>enţinerea statusRuo-ului

4

?

4

4

11



!rocedura de tip maximin de ale$ere const% n urm%toarele: mai nti0 pentru fiecare

partid determin%m care este cel mai prost cşti$ pe care l poate obţine la urm%toarele ale$eri

dac% <oac% o anumit% strate$ie. !entru partidul # obţinem trei minime: 40 3 şi 40 dup% cum

"a susţine creşterea0 sc%derea bu$etului0 respecti" menţinerea lui la ni"elul existent. !entru

partidul H cele trei minime sunt0 respecti"0 40 2 şi . +n al doilea rnd0 fiecare <uc%tor

,partid/ determin% maximul ntre aceste cşti$uri. !entru # maximul este 40 pentru partidul

H maximul este . #şadar0 partidul # ale$e s% propun% creşterea bu$etului0 iar partidul H "a

ale$e menţinerea status Ruo-ului. Kezultatul <ocului "a fi deci perecea de strate$ii ,creşterea

bu$etului0 menţinerea status Ruo-ului/0 iar partidul # "a obţine 4 din "oturi0 n timp ce H

"a obţine doar .

Concepe %e )az"

!entru a simplifica0 s% admitem c% <ocul se desf%şoar% ntre doar doi <uc%tori 1 şi 2. S%

not%m cu !i ,i 10 T m/ strate$iile disponibile pentru 1 şi cu y j , j 10 T / strate$iile

disponibile pentru 2. #tunci un rezultat este o perece , !i0 y j/0 iar funcţiile de utilitate u1 şi u2

iau ca ar$umente astfel de pereci. !entru a face lucrurile mai intuiti"e0 s% admitem iar%şi c%

a"em doar doi <uc%tori0 1 şi 2 strate$iile disponibile pentru 1 "or fi notate cu !0 !# etc.0 iar

strate$iile disponibile pentru <uc%torul 2 "or fi notate cu y0 y# etc. rm%toarele concepte "or fi

folosite adesea mai <os:

! este cea mai )un" srae&ie pentru y dac% şi numai dac% oricare ar fi !# a"em u1, !0

y/ Q u1, !# 0 y/.

! este o srae&ie %ominan" dac% şi numai dac% ! este cea mai bun% strate$ie pentru

orice y.

#nalo$0 "om a"ea ,pentru <uc%torul 2/ şi:

y este cea mai bun% strate$ie pentru ! dac% şi numai dac% oricare ar fi y# a"em u2, !0 y/

Q u2, !0 y# /.

y este o strate$ie dominant% dac% şi numai dac% y este cea mai bun% strate$ie pentru

orice !.

#cum s% definim conceptele de ecilibru =as şi de superioritate !areto:

perece , !0 y/ de strate$ii este un ecili)ru Nas dac% şi numai dac% ! este cea mai

bun% strate$ie pentru y şi y este cea mai bun% strate$ie pentru !. E"ident0 ntr$un

12



ec%ilibru &as% nimeni nu are "reun stimulent să sc%imbe unilateral strategia pe care

o joacă.

perece , !0 y/ de strate$ii este superioar" ,areo perecii de strate$ii , !# 0 y# / dac%

şi numai dac% ! Q !# şi y Q y# .

perece , !0 y/ de strate$ii este opim" ,areo dac% şi numai dac% nu exist% o

perece , !# 0 y# / care s% fie superioar% !areto perecii , !0 y/.

+n unele <ocuri e posibil ca <uc%torii s% nu aib% la dispoziţie o strate$ie dominant%. S% ne

amintim <ocul care const% n punerea la cale a ntlnirii dintre mine şi tine n Hucureşti:

;u:

ni"ersitate

;u:

Iara de =ord

Eu:

ni"ersitate

4

4

-

-Eu:

Iara de =ord

-

-

4

4 =ici eu nici tu nu a"em o strate$ie dominant% dar exist% dou% ecilibre =as0 cele n care

amndoi ale$em s% ne ntlnim n acelaşi loc. neori exist% ns% un sin$ur ecilibru =as0

cum se "ede din urm%torul exemplu:

Juc%torul 2:

strate$ia )

Juc%torul 2:

strate$ia ))Juc%torul 1:strate$ia )

46

32

Juc%torul 1:strate$ia ))

23

11

!entru ambii <uc%tori0 alternati"a ) este dominant%0 iar perecea de strate$ii ,)0 )/ este sin$urul

ecilibru =as al <ocului. +n $eneral0 dac% ntr-un <oc fiecare <uc%tor are o strate$ie

dominant%0 atunci combinarea acestora reprezint% ecilibrul <ocului ,sin$urul ecilibru al

<ocului/.

5 S% not%m c% relaţia (a fi superior !areto* nu este complet%: exist% pereci de strate$ii , !0 y/ şi , !# 0 y# /

cu proprietatea c% nici una dintre ele nu e superioar% celeilalte de pild%0 cnd a"em ! ' !# dar y# ' y.

'e aici se poate deduce cu uşurinţ% c% pot exista mai multe pereci de strate$ii care sunt optime

!areto.13



'e multe ori <ocul se repet% atunci un <uc%tor poate s% şi construiasc% urm%torul tip

de strate$ie de <oc: el "a <uca fiecare alternati"% cu o anumit% probabilitate p. +n acest caz

"om spune c% <uc%torul face apel la srae&ii mie.

3oluţia Nas

problem% important% este urmn%toarea: dat% fiind o a$end% pentru membrii

$rupului ,iar situaţia iniţial% este una dintre opţiunile aflate pe a$end%O/0 care "or fi strate$iile

,mixte/ pe care este raţional s% le adopte fiecare membru al $rupului9 Soluţia cea mai

cunoscut% este cea formulat% de J. =as ,1/: potri"it acesteia0 strate$iile pe care este

raţional s% le <oace membrii $rupului sunt cele cu proprietatea c% este maximizat produsul

matematic al cşti$urilor nete pe care le obţine fiecare <uc%tor n raport cu situaţia iniţial%.

S% presupunem c% cei doi <uc%tori 1 şi 2 urmeaz% s% alea$% ntre strate$iile aflate pe o

a$end% X . =as a formulat urm%toarele patru condiţii rezonabile:

1. Soluţia este independentă de alegerea funcţiei de utilitate a celor doi <uc%tori ,de

exemplu0 dac% un <uc%tor prefer% un rezultat ! lui y0 iar o funcţie de utilitate ataşeaz%

lui ! utilitatea 0 iar lui y utilitatea 10 n timp ce o a doua funcţie ataşeaz% lui !

utilitatea 10 iar lui y utilitatea 20 soluţia nu se "a scimba/.

2. Soluţia are proprietatea c% este areto$optimă: nu e posibil ca ambii <uc%tori s%

cşti$e mai mult ntr-un alt rezultat al <ocului.

3. Soluţia nu se scimb% dac% sunt eliminate strategiile irele"ante ,dac% o strate$ie ! este

aleas% dintre cele aflate pe a$end% şi dac% elimin%m din aceasta unele strate$ii0 atunci

strate$ia ! "a fi n continuare aleas%/.

4. Soluţia este simetrică ,dac% <uc%torii şi in"erseaz% rolurile0 atunci soluţia r%mne

aceeaşi0 cu excepţia faptului c% ei au cşti$urile in"ersate/ se mai spune c% soluţia are

proprietatea anonimit%ţii.

=as a demonstrat c% sin$ura soluţie care ndeplineşte cele patru condiţii este aceea

care maximizeaz% produsul:

,u1 ! 8 u1

/ . ,u2 ! 8 u2

/

unde u1 şi u2

sunt utilit%ţile iniţiale ale celor doi actori0 iar u1 ! şi u2

! sunt utilit%ţile lor pentru

o anumit% strate$ie !.

3oluţia Nas+ eemplu 456

7ie urm%torul <oc:14



Juc%torul 2:strate$ia )

Juc%torul 2:Strate$ia ))

Jucatorul 1:Strate$ia )

31

45

Jucatorul 1:

strate$ia ))

1

3

#plicnd procedura de ale$ere maximin0 se obser"% c% soluţia raţional% "a fi cea ncare <uc%torul 1 ale$e strate$ia ))0 iar <uc%torul 2 ale$e strate$ia ) deci fiecare din cei doi

<uc%tori "a obţine unit%ţi de utilitate ,c%suţa din stn$a <os/.!utem da <ocului şi urm%toarea descriere $rafic%:

0

2

4

6

8

10

0 2 4 6

Ce "a obţine fiecare <uc%tor0 dac% adopt% o strate$ie mixt%9 S% ncepem cu <uc%torul 1:not%m cu p probabilitatea de a <uca strate$ia ) şi cu 1 8 p probabilitatea de a <uca strate$ia )).#tunci "om pune ca e$ale utilit%ţile pe care le poate obţine0 indiferent ce ar <uca 2:

1 . p U . ,1 8 p/ 5 . p U 3 . ,1 8 p/

de unde se obţine prin calcul c% p 2V. Ca urmare0 el obţine utilitatea: 1 . 2V U . 6V 36VW 401.

#nalo$ pentru <uc%torul 20 obţinem:3 . p U 4 . ,1 8 p/ . p U 1 . ,1 8 p/

de unde se obţine c% p 3V. Ca urmare0 utilitatea obţinut% de <uc%torul 2 "a fi: 3 .3V U 4 . 2V 16V 304

*adar+ dacă cei doi jucători folosesc strategii mi!te+ re,ultatul pe care îl pot obţineeste ,401 304/. Irafic0 "om a"ea:

0

2

4

6

8

10

0 2 4 6

!roblema este c% cei doi pot obţine ambii un rezultat mai bun dect acest rezultatiniţial. Care "a fi acela9 Se obser"% c% el "a fi situat pe linia care uneşte punctul ,0 / cu

punctul ,50 4/. #cea linie are ecuaţia:

y a . ! U b1



şi cum trece prin cele dou% puncte a"em: a . U b4 a . 5 U b

de unde a -1V30 b 2V3. Ca urmare0 ecuaţia liniei este: y - !V3 U 2V3

Kezultatul cel mai bun este dat de soluţia lui =as: cnd se maximizeaz% produsul:, ! 8 36V/ . , y 8 16V/Xinnd cont de cele de mai sus0 a"em de maximizat produsul:, ! 8 36V/ . ,- !V3 U 2V3 8 16V/

sau0 eci"alent0- !2V3 U 2? !V13 U 1513V13

>aximul acestei funcţii e dat de cazul n care deri"ata ei este zero. #"em:,- !2V3 U 2? !V13 U 1513V13/Y -2xV3 U 2?V13

de unde ! 2?3V4 W 05 şi ca urmare y ?36V13 W 406. 'eci soluţia =as este: ,05 406/.

0

2

4

6

8

10

0 2 4 6

Un eemplu+ re*orma a%minisraţiei pu)lice

S% ilustr%m folosirea teoriei <ocurilor n ştiinţa politic% cu un exemplu doar puţin mai

complicat0 dar care e instructi" pentru felul n care teoria <ocurilor permite s% structur%m mai

bine intuiţiile noastre despre fenomenele politice. Exemplul const% n analiza realizat% de

Harbara Ieddes ,11/0 cu a<utorul unui model de teoria <ocurilor0 a comportamentului

politicienilor pri"ind reformarea sistemului de administraţei public%: trecerea de la sistemul

clientelar la recrutarea şi promo"area funcţionarilor publici pe baz% de merit. ,#utoarea se

concentreaz% asupra #mericii &atine0 dar abordarea e suficient de $eneral% pentru a fi

aplicabil% şi n alte ţ%ri./ S% presupunem c% a"em doi politicieni0 din dou% partide diferite.

7iecare poate susţine sau respin$e reforma. >odelul e urm%torul: fie "1 şi "2 probabilit%ţile ca

cei doi politicieni0 respecti"0 s% fie aleşi dac% se face reforma ,deci dac% slu<bele n

administraţie se "or distribui conform meritului/. >ai departe0 fie !10 respecti" !2 m%sura n

care politicianul şi poate m%ri şansele s% fie ales ,desi$ur0 pe seama oponentului/ dac% el

p%streaz% capacitatea de a-şi satisface clientela politic% cu slu<be.

1?



>odelul formulat de Ieddes presupune c% utilit%ţile fiec%rui politician sunt liniare n

raport cu probabilitatea de ale$ere ,deci ui a,"i U !i/ U b0 unde a şi b sunt constante0 iar a e

poziti"/.

!oliticianul 2: promo"eaz% meritul

!oliticianul 2:menţine sistemul clientelar

!oliticianul 1: promo"eaz% meritul

"2

"1

"2 - !2

"1 !2

!oliticianul 1:menţine sistemul clientelar

"2 !1

"1 - !1

"2 - !2 !1

"1 - !1 !2

#naliznd acest tabel0 se obser"% c% dac% doar aşa stau lucrurile0 atunci ambii

politicieni "or ale$e s% se menţin% sistemul clientelar. 'e exemplu0 pentru politicianul 10 dac%

susţine reforma0 cel mai prost rezultat pe care l obţine este "1 8 !2 dar dac% nu o susţine0

atunci cel mai prost rezultat pe care l poate obţine este ,"1 8 !2/ U !10 care e mai bun dect

primul. Conform acestui model simplu0 aplicnd principiul maximin0 politicianul 1 "a ale$e

menţinerea sistemului clientelarO

16



n al doilea model pe care l construieşte Iesses este mai complex. #utoarea ia n

considerare un alt factor: ct de mult "alorizeaz% politicienii reforma ns%şi. S% not%m cu e

cantitatea de credit pe care politicianul crede c% o poate obţine dac% susţine reforma. #tunci

"om a"ea:

!arlamentar din partidulminoritar: /eformă

!arlamentar din partidulminoritar:

menţine sistemul clientelar !arlamentar din partidul

ma<oritar: /eformă

"2

"1

"2 $ e

"1 - e

!arlamentar din partidulma<oritar:

0enţine sistemul clientelar

"2 - !2 !1 - e

"1 - !1 !2 e

"2 - !2 !1

"1 - !1 !2

Calculnd0 "om obser"a c% dac% !1 8 !2 Z e0 atunci partidul ma<oritar nu "a "ota pentru

reform%. 'ar partidul minoritar "a "ota pentru reform% dac% e este ct de ct poziti". +ns%0

cnd diferenţele dintre !1 şi !2 sunt foarte mici0 ambele partide "or fi tentate s% "oteze pentru

reform%. #cest al doilea model ne permite o predicţie: reforma este mult mai probabil% ntr-o

ţar% atunci cnd n aceasta exist% dou% partide mari0 cu ponderi aproximati" e$ale n

!arlament.

1.2. Con*lic $i coor%onare

#m "%zut c% <ocurile pot fi clasificate n funcţie de m%sura n care scopurile

<uc%torilor sunt opuse sau coincid. Conflictul n form% pur%0 n care interesele <uc%torilor sunt

opuse total0 este modelat de <ocurile cu sum% nul%. &a cel%lalt cap%t al scalei se afl% <ocurile

de coordonare pur%0 (n care <uc%torii cşti$% şi pierd mpreun%0 a"nd preferinţe identice n

ce pri"eşte rezultatul. )ndiferent dac% ei cşti$% n proporţii fixe0 n proporţii "ariabile din

totalul comun0 ei trebuie s% e"alueze identic toate rezultatele posibile0 pe scalele lor separate

de preferinţe* ,Scellin$: 20 p. 1/. Jocul de fotbal0 ntre dou% ecipe care se ntlnesc

ntr-un meci de calificare0 este unul cu sum% nul% cel de mim% <ucat ntr-un $rup de prieteni

este0 dimpotri"%0 unul n care scopurile tuturor <uc%torilor coincid. Cele mai multe <ocuri se

$%sesc ns% ntre cele dou% extreme: sunt <ocurile cu moti"e mixte. +n aceast% secţiune "oi

discuta numai <ocurile aflate la extreme ncepnd cu secţiunea urm%toare le "oi aborda pe

cele cu moti"e mixte. 'ar unele dintre <ocurile aflate la extreme pun ele nsele probleme

deosebit de complexe ,pe care le "oi cerceta pe lar$ abia n capitolul urm%tor/.15



/ocurile cu sum" nul"

Ele reprezint% cazul extrem0 acela n care opoziţia dintre scopurile <uc%torilor este

total%. Exemplul pe care l-am dat mai de"reme n secţiunea 1.10 al partidelor aflate n

competiţie electoral%0 este de acest $en: un partid cşti$% un procent din "oturi dac% cel%lalt

pierde acelaşi procent. n exemplu poate paradi$matic de <ocuri cu sum% nul% este adesea

considerat cel al b%t%liilor0 n care dou% forţe militare sunt opuse una alteia ?. Cei doi

comandanţi au obiecti"e opuse0 iar cşti$ul obţinut de o forţ% militar% este exact pierderea

celeilalte. analiz% celebr%0 care a f%cut apel la teoria <ocurilor ,şi a su$erat n ce fel acest tip

de analiz% difer% de cea prescris% n timpul celui de-al doilea r%zboi mondial de doctrina

militar% american%/0 a fost realizat% de GaPBood ,14/ ,exemplul este discutat de asemenea

n Hrams: 24 Ka"id: 1 analizeaz% acurateţea analizei din punct de "edere factual/.

!unctul de plecare este situaţia con"oiului Kabaul-&ae. +n februarie 143 n sud-"estul

!acificului situaţia r%zboiului a<unsese la un punct critic. Sudul insulei =oua Iuinee era

controlat de aliaţi0 n timp ce nordul ei se afla sub control <aponez. &a est de =oua Iuinee0

insula =oua Hritanie era de asemenea sub control <aponez. Ser"iciile de informaţii aliate au

transmis c% n nordul =oii Hritanii0 la Kabaul0 <aponezii formeaz% un con"oi ,trupe şi

apro"izionare/0 care urma s% se deplaseze la &ae0 n =oua Iuinee6. Con"oiul se putea deplasa

fie pe la nordul insului =oua Hritanie prin >area HismarcF/0 fie pe la sudul acesteia ,prin

>area Solomon/ n ambele cazuri durata deplas%rii era de trei zile. +n acel moment $eneralul

6 Cum exemplele din domeniul relaţiilor internaţionale "or fi foarte puţine n aceast% lucrare0 s% not%m

c% utilizarea teoriei <ocurilor n acest domeniu nu este limitat% la cazurile n care a"em un conflict pur

ntre cei doi <uc%tori. #ccentuez acest lucru0 fiindc% exemplul b%t%liilor ar putea s% creeze o astfel de

impresie. 'ar teoria <ocurilor a fost aplicat% paradi$matic şi la situaţii ce pot fi modelate cu a<utorul

<ocurilor cu moti"e mixte0 cum sunt dilema prizonierului ,n cazuri precum cursa narm%rilor/ sau

<ocul laşii ,n cazuri precum criza racetelor din Cuba din 1?2/. 'up% Snidal ,150 p. 2/0

promisiunea cea mai important% a teoriei <ocurilor (const% n aceea c% extinde domeniul modelelor

actorului raţional dincolo de $raniţele restricti"e ale perspecti"ei realiste tradiţionale c%tre o lume mai

complex% n care preocuparea este mai puţin exclusi"% asupra problemelor conflictului şi la fel de

mult asupra problemelor cooper%rii*. ;eoria <ocurilor0 accentueaz% Snidal0 propune modele de analiz%

a situaţiilor iar aceste modele pot fi testate empiric0 şi astfel a<ut% la testarea teoriilor propuse.7 Japonezii doreau s% transporte la &ae 'i"izia 1 con"oiul era alc%tuit din opt distru$%toare şi opt

transportoare de trupe0 cu o escort% de aproximati" 1 de a"ioane. Comandantul 'i"iziei 1era

$eneralul Gidemitsu =aFano. Comandantul operaţiunii era amiralul Aimura >asatomi.1



AenneP0 comandantul şef al forţelor aliate aeriene din zona !acifilului de sud-"est0 a primit

ordin de la $eneralul >ac#rtur s% intercepteze şi s% produc% cele mai mari pierderi posibile

con"oiului. informaţie adiţional% foarte important% era urm%toarea: n nordul insulei =oua

Hritanie "remea era foarte rea0 cu ploaie şi cu "izibilitate redus%0 n timp ce n sudul insulei

"remea era bun%.

AenneP putea s% concentreze a"ioanele sale de recunoaştere fie la nordul0 fie la sudul

insulei =oua Hritanie cum unul din marile a"anta<e ale a"iaţiei este mobilitatea acesteia0 el

putea s% atace con"oiul <aponez0 odat% detectat0 fie c% acesta circula pe la nord0 fie pe la sud.

'ar desi$ur c% din cauza "remii detectarea la nordul =oii Hritanii a con"oiului era maidificil%. Kezultatul confrunt%rii depindea de felul n care comandantul a"iaţiei aliate şi0

respecti"0 comandanul <aponez al con"oiului ale$eau o strate$ie de acţiune. Kepet0 fiecare

a"ea la dispoziţie dou% strate$ii: pentru comandantul <aponez0 s% orienzeze con"oiul pe la

nordul sau pe la sudul insulei =oua Hritanie pentru $eneralul aliat0 s% se concentreze asupra

nordului sau asupra sudului insulei. +n funcţie de ale$eri0 rezultatele erau urm%toarele.

,Cifrele n c%suţe indic% num%rul de zile de bombardament ale con"oiului pentru armata

aliat%0 zile sunt trecute ca numere poziti"e0 n timp ce pentru <aponezi ele sunt trecute ca

2



numere ne$ati"e. Jocul este cu sum% nul%: n fiecare c%suţ% a matricii de mai <os suma cifrelor

este e$al% cu zero./

>asatomi: =a"i$eaz% pe la

nord

>asatomi: =a"i$eaz% pe la sud

AenneP:Concentreaz% spre

nord

-22

-22

AenneP:Concentreaz% spre

sud

-11

-33

7iecare din cele patru c%suţe ale matricii <ocului descrie o posibil% b%t%lie. Care dintre

aceste posibilit%ţi de"ine realitate depinde de ale$erile celor doi comandanţi. E important de

subliniat c% rezultatul nu e dat de felul n care ale$e doar unul din cei doi comandanţi: de

aceea0 n raţionamentul pe care l face fiecare0 fiecare comandant trebuie s% ţin% seam% de

felul n care <udec% şi ad"ersarul. !entru AenneP0 obiecti"ul era acela de a maximiza num%rul

de zile de bombardare a con"oiului ,şi0 ca urmare0 de a maximiza pierderile pentru acesta/

pentru comandantul <aponez0 dimpotri"%0 obiecti"ul era acela de a minimiza num%rul de zile

n care con"oiul e bombardat ,şi0 ca urmare0 de a minimiza pierderile suferite/. AenneP putea

s% selecteze una din cele dou% linii. 'ac% o ale$ea pe prima ,concentrnd a"ioanele de

recunoaştere spre nord/0 atunci cel mai prost rezultat pe care l obţinea 8 ţinnd seam% de

libertatea de ale$ere a ad"ersarului 8 era s% bombardeze con"oiul timp de dou% zile dac%

ale$ea s% se concentreze spre sud0 atunci cel mai prost rezultat era s% poat% bombarda o zi

con"oiul. Ca urmare0 pentru el soluţia cea mai bun% era s% alea$% s% concentreze c%utarea la

nord de =oua Hritanie. Comandantul <aponez a acţionat similar: el a"ea de ales ntre cele

dou% coloane ale matricii. 'ac% na"i$a pe la nord0 cel mai prost rezultat era s% expun%

con"oiul bombard%rii timp de dou% zile dac% na"i$a pe la sud0 era posibil ns% ca timp de trei

zile con"oiul s% fie expus bombardamentelor. Ca urmare0 pentru el cea mai bun% ale$ere era

s% na"i$eze pe la nordul insulei =oua Hritanie. Kepet0 fiecare comandant pleca de la premisa

c% ad"ersarul s%u este un <uc%tor raţional0 c% ncearc% s% şi maximizeze obiecti"ele de

asemenea0 c% fiecare ştie c% ad"ersarul s%u ştie c% el este raţional şi c% "a proceda astfel.

+n realitate0 cei doi comandanţi au ales exact astfel0 iar istoria a consemnat b%t%lia de

la >area HismarcF.

/ocuri %e coor%onare pur"21



Jocurile de coordonare pur% au p%rut puţin interesante pentru teoreticieni. 7iindc% ele

nu par s% pun% de fapt problema ale$erii de c%tre fiecare <uc%tor a unei strate$ii0 ci mai

de$rab% a coordon%rii ntre <uc%tori. Cartea lui Scellin$ ,2/ ,publicat% prima dat% n

1?/0 precum şi cea a lui &eBis ,1?/ au probat ns% c% astfel de <ocuri nu sunt tri"iale. >ai

mult0 analize ulterioare ,de exemplu0 #umann: 16? 1/ au condus la rezultate deosebit de

importante pentru nţele$erea n $eneral a <ocurilor.

S% ne $ndim din nou la <ocul ce descria ncercarea mea şi a ta de a ne ntlni n oraş.

!entru fiecare din noi conteaz% prea puţin dac% ne ntlnim la ni"ersitate sau la Iara

de =ord 8 important e s% ne ntlnim or0 trebuie s% ne coordon%m acţiunile astfel

nct amndoi s% ale$em s% mer$em n acelaşi loc.

)ar%şi0 noi doi "orbim la telefon la un moment dat0 cnd tocmai discutam ce"a foarte

important0 con"orbirea se ntrerupe. 'ac% numai unul dintre noi l sun% pe cel%lalt0

con"orbirea se restabileşte imediat dar dac% nici unul nu sun% sau dac% amndoi

sun%m0 intr%m mult mai trziu n contact.

>er$ mpreun% cu soţia la un supermarFet la un moment dat ne pierdem unul de

altul0 iar unul dintre noi şi-a uitat telefonul mobil acas%0 nct nu putem s% comunic%m

direct. Ca s% ne ntlnim0 consider c% cel mai indicat e s% m% duc ntr-un loc special

din supermarFet0 fie la intrarea pe care am "enit0 fie ca una dintre case. &a rndul ei0

soţia poate proceda la fel nu conteaz% unde mer$em fiecare0 conteaz% s% mer$em

amndoi n acelaşi loc.

Sunt0 mpreun% cu tine0 pentru prima dat% ntr-un oraş. &a un moment dat ne

desp%rţim0 dar fiindc% unul dintre noi nu are telefon mobil nu putem comunica direct.

!iaţa !rim%riei şi Iara sunt locurile cele mai cunoscute: cel mai bine "a fi dac%

amndoi ale$em s% mer$em n acelaşi loc.

#m stabilit s% m% ntlnesc cu tine ast%zi ntr-un anumit loc n oraş ,la ni"ersitate/0

dar nu mi mai amintesc ora. 'ac% "om "eni amndoi la aceeaşi or% "a fi bine0 şi nu

"a fi astfel dac% "om "eni la ntlnire la ore diferite.

>er$ la o petrecere50 dar $azda nu mi-a spus0 sau am uitat eu0 care e ţinuta de dorit.

'ac% m% mbrac cam la fel cum s-a mbr%cat toat% lumea0 e bine dar dac% m% mbrac

altfel dect ceilalţi0 desi$ur c% "oi fi stn<enit ,cnd toţi ceilalţi sunt ntr-o ţinut%

8 +n acest caz <ocul are mai mulţi <uc%tori.22



le<er%0 iar eu am "enit cu un costum ne$ru sau cnd toţi ceilalţi sunt n aine de $al%0

iar eu am "enit ntr-o c%maş% şi n blu$i/.

Ce au n comun aceste <ocuri9 Ele modelelaz% situaţii n care: 1/ rezultatul depinde de

deciziile interdependente ale <uc%torilor n care 2/ predomin% coincidenţa scopurilor

acestora şi 3/ exist% cel puţin dou% ecilibre de coordonare. 7iecare astfel de ecilibru este

un ecilibru =as: nici un <uc%tor nu poate obţine un rezultat mai bun pentru el dac% şi ceilalţi

<uc%tori nu scimb% strate$ia lor de acţiune ,&eBis: 1?0 pp. 5 24 Cubitt0 Su$den: 23

Danderscraaf: 15/.

Cum reuşesc <uc%torii s% se coordoneze nu este un proces simplu. S% not%m c% situaţii

precum cele descrise aici nu sunt sin$ulare dimpotri"%0 ele sut foarte comune 8 fie ciar noi

le ntlnim repetndu-se de foarte multe ori0 fie ştim c% alţii s-au confruntat cu situaţii

similare. @i mai ştim un lucru: c% oamenii reuşesc de obicei s% rezol"e astfel de probleme de

coordonare.

neori e simplu cum procedeaz%. +n cazul a dou% persoane care "orbesc la telefon

poate funcţiona o re$ul% simpl%: sun% din nou exact persoana care a sunat prima dat%. 'ac%

ştim o astfel de re$ul%0 şi ştim c% şi cel%lalt o cunoaşte0 atunci coordonarea este mai uşor de

realizat.1 'ar de multe ori nu a"em la dispoziţie astfel de instrumente care s% ne permit% s%

$%sim o soluţie problemei.

Cunoa$erea %isponi)il" 456

Cnd m% $ndesc0 ntr-una din situaţiile de mai sus0 s% acţionez ntr-un anumit mod0

eu trebuie s% fac o presupunere cu pri"ire la felul n care tu ai raţiona şi ai decide n acea

situaţie: (atunci cnd "orbim de coordonare0 nu nseamn% c% ea este o problem% de a $ici ce

"a face (omul mediu*. +n coordonarea tacit% nu nseamn% c% ncerci s% $iceşti ce "a face

cel%lalt ntr-o situaţie obiecti"% ncerci s% $iceşti ce "a $ici cel%lalt c% tu "ei $ici şi tot

aşa0 la infinit* ,Scellin$: 20 pp. 15 8 1/. 'e pild%0 unui num%r de dou% persoane li se

cere s% alea$% un num%r ntre 10 30 6 13 şi 1 dac% amndou% ale$ acelaşi num%r0 cşti$% 1

leu dac% ale$ numere diferite0 nu cşti$% niciuna nimic. Experimentele au do"edit c%0

preponderent0 oamenii ale$ num%rul 1 dar nu ntotodeauna 8 exist% de ficare dat% un num%r

considerabil de ale$eri ale altui num%r. Ceea ce nseamn% c% nu exist% o nţele$ere a

caracterului special al unui anumit num%r.

9 Exemplele sunt date n Scellin$ ,2/0 &eBis ,1?/.10 #şa cum "om "edea n ultimul capitol al "olumului de faţ%0 aceast% re$ul% este o (instituţie*.

23



+ncercnd s% fim ce"a mai ri$uroşi0 s% obser"%m c% fiecare <uc%tor atunci cnd

raţioneaz% are o anumit% ima$ine asupra situaţiei. 'ar <uc%torii au de asemenea anumite

aştept%ri cu pri"ire la felul n care "a raţiona cel%lalt <uc%tor. #stfel de aştept%ri sunt de ordin

superior: cele de ordinul nti sunt aştept%ri cu pri"ire la felul n care cel%lalt percepe situaţia

de ale$ere cele de ordinul doi sunt aştept%ri cu pri"ire la aştept%rile de ordinul nti ale

celorlalţi <uc%tori şi aşa mai departe. 'ac% am de decis s% mer$ pentru a m% ntlni cu tine la

ni"ersitate şi nu la Iara de =ord0 atunci raţionamentul meu poate fi formulat ca mai <os

,s%$eţile obişnuite reprezint% implicaţii cele cu puncte reprezint% conexiuni cauzale ntre

st%rile mentale sau acţiunile <uc%torilor/:

24

'oresc s% mer$ lani"ersitate0 cucondiţia ca şi tu s%mer$i acolo

>% aştept catu s% mer$i lani"ersitate

#m moti"e s%doresc s% mer$la ni"ersitate

>er$ lani"ersitate



'ac% lu%m n considerare aştept%rile ,de ordinul al doilea/ ale a$enţilor 8 deci faptul

c% n raţionamentul care i conduce la o anumit% ale$ere ei ţin seam% de aştept%rile celorlalţi

pri"ind felul n care ei nşişi "or reacţiona 8 atunci scema raţionamentului arat% astfel:

2

>% aştept ca tu s%doreşti ca tu s% mer$ila ni"ersitate0 cucondiţia ca şi eu s%mer$ acolo

>% aştept ca tu s%te aştepţi ca eu s%mer$ lani"ersitate

#m moti"e s% m% aşteptc% tu ai moti"e s% doreştis% mer$i la ni"ersitate

#m moti"e s% m%aştept c% "ei mer$e lani"ersitate

>% aşteptca tu s% fiiraţional

>% aştept c% "eimer$e lani"ersitate



#cest tip de raţionament0 ar$umenteaz% &eBis ,1?: pp. 2 8 31/ poate fi ref%cut0

lund n considerare aştept%ri de ordin tot mai nalt ale fiec%tui <uc%tor. Coordonarea ntre

<uc%torii care se afl% n situaţii n care obiecti"ele sunt comune nu este ca urmare un proces

simplu0 ci presupune structuri conceptuale foarte complexe. 'ar nu e "orba de o interacţiune

reciproc% ntre <uc%tori: dimpotri"%0 accentueaz% &eBis0 procesul este acela n care fiecare

<uc%tor elaboreaz% consecinţele a ceea ce crede el despre lume. r0 ceea ce este important e c%

<uc%torul trebuie s% ţin% cont de faptul c% n aceast% lume exist% şi alţi <uc%tori0 care la rndul

lor raţioneaz% şi cred di"erse lucruri despre ceea ce se ntmpl% n lume şi cu ceilalţi <uc%tori.

'esi$ur0 s-ar fi putut spune direct: <uc%tori a<un$ s% rezol"e astfel de probleme de

coordonare prin stabilirea unui acord ntre ei. ,S% ne $ndim0 de exemplu0 la raţionamentele

care n di"ersele teorii politice conduc la poziţiile de tip contractualist: potri"it lor0 dac%

oamenii au un interes comun0 atunci ei a<un$ la un acord pri"ind tipul de acţiuni pe care

trebuie s% le fac% pentru a urm%ri realizarea acelui obiecti" comun./

'ac% a$enţii pot comunica ,f%r% un cost excesi" de mare/0 atunci discutnd ei pot s%

asi$ure o nţele$ere comun% a problemei. Ei pot s% alea$% un ecilibru de coordonare

8 unul arbitrar0 sau unul care este pentru unii dintre ei deosebit de bun0 sau unul la

care pot a<un$e f%r% s% fie ne"oie de prea mult% ncredere reciproc%. )ar fiecare <uc%tor

i poate asi$ura pe toţi ceilalţi c% el "a face acţiunile care i re"in pentru a a<un$e laecilibrul de coordonare. Coordonarea printr-un acord nu este0 desi$ur0 o alternati"%

la coordonarea prin aştept%ri reciproce care concord% ntre ele. >ai de$rab% acordul e

un mi<loc de a produce acele aştept%ri. El este un mi<loc extrem de eficient0 fiindc%

produce aştept%ri concordante puternice0 de ordine diferite. ,&eBis: 1?0 pp. 33 - 34/

!roducerea unor astfel de aştept%ri 8 de ordine tot mai nalte şi0 la limit%0 de un ordin

infinit de mareO 8 este aşadar mecanismul fundamental care a<ut% ca oamenii s% poat% coopera

ntre ei. !entru producerea lor se poate face apel la di"erse instrumente. #m "%zut c% unuldintre acestea este apelul la di"erse norme altul este acela de a in"oca acorduri ,explicite sau

tacite/ ntre oameni. 'e aici decur$ dou% mari teme de cercetare. !rima este aceea a

modalit%ţilor prin care oamenii reuşesc s% mnuiasc% şi s% st%pneasc% aceste aştept%ri de

ordine diferite. #ceast% tem% a fost conceptualizat%0 ncepnd ciar cu &eBis0 prin ideea

producerii şi mnuirii cunoa$erii comune. Cea de-a doua tem% e aceea a acţiunii care se

ntemeiaz% pe recunoaşterea existenţei cunoaşterii comune şi a capacit%ţii oamenilor de a o

produce şi a o folosi. Exemplul cel mai important n acest sens este cel al con!enţiilor.

2?



Con!enţia 456 Aenţie+ 7n aces curs para&ra*ele noae cu 456 sun opţionale

Situaţiile de coordonare a acţiunilor a$enţilor raţionali au de multe ori un caracter

recurent: ne ntlnim cu ele de multe ori 8 şi ieri şi azi şi mine. 'e exemplu0 fiecare dintre

noi d% şi primeşte zilnic o mulţime de telefoane particip% adesea la petreceri sau alte ntlniri

etc. Juc%torii implicaţi fac parte dintr-un $rup mai mare0 ciar dac% de fiecare dat% nu toţi

particip% la fiecare <oc ,n cazul n care "orbim la telefon0 de fiecare dat% doar dou% persoane

sunt implicate/.

)nteracţiunile sociale se desf%şoar% de cele mai multe ori cu succes. Cum se explic%

acest lucru9 @i0 pe de alt% parte0 cum se explic% faptul c% uneori ele eşueaz% n producerea

unui rezultat acceptabil pentru participanţii la ele9 !entru a r%spunde0 &eBis introduce

conceptul de con!enţie. S% pornim de la urm%torul exemplu. Suntem ntr-o situaţie de

coordonare a acţiunilor cu alţi <uc%tori. #m "%zut c% aceast% situaţie are cel puţin dou%

ecilibre dac% <uc%torii "or acţiona ntr-un anumit fel0 atunci cşti$% cu toţii0 dar dac%

acţioneaz% altfel pierd cu toţii. 'ac% mer$em şi tu şi eu la ni"ersitate ,sau şi tu şi eu la Iara

de =ord/0 atunci ne ntlnim dac% dimpotri"% la ntreruperea con"orbiri telefonice amndoi l

sun%m pe cel%lalt0 tot ceea ce obţinem este s% auzim sunetul de ocupat. 'ar s% presupunem c%

la un moment dat am reuşit 8 norocul ne-a a<utat0 sau am f%cut un acord cu ceilalţi etc. 8 s%

a"em o interacţiune cu succes. #tunci "om fi tentaţi s% repetăm acelaşi tip de interacţiune.

Dom fi tentaţi s% accept%m o anumite regularitate n comportamentul nostru n situaţiile de

coordonare. C%ci credem c% şi cel%lalt "a proceda la fel0 şi astfel şansele de a ne coordona

realmente cresc. 7orţa precedentului const% doar n aceea c% ne indic% o modalitate de a ne

coordona el ns% nu ne cere s% proced%m şi n continuare la fel ,ne-am ntlnit la Iara de

=ord dar "a fi desi$ur posibil ca data "iitoare amndoi s% mer$em la ni"ersitate/. 'ar dac%

ne-am coordonat o dat%0 ntr-un anumit fel0 noi a"em apoi anumite aştept%ri cu pri"ire la felul

n care cel%lalt <uc%tor "a acţiona0 iar acesta0 la rndul lui0 "a a"ea aştept%ri cu pri"ire la felul

n care eu "oi acţiona şi0 de asemenea0 cu pri"ire la felul n care eu m% aştept ca el s% se

raporteze la aştept%rile mele asupra lui etc.

'ecur$e din cele zise aici c% pentru ca o coordonare s% aib% succes urm%toarele

condiţii sunt suficiente: mai nti0 fiecare <uc%tor are un set de preferinţe. +n al doilea rnd0

exis% o anumit% re$ularitate n comportamentul <uc%torilor n sfrşit0 este produs un sistem de

aştept%ri mtuale cu pri"ire al felul n care "or acţiona ceilalţi şi la felul n care ei construiesc o

ima$ine a situaţiei ,a felului n care se comport% şi raţioneaz% ceilalţi/. 'ac% toate aceste26



condiţii sunt cunoscute de toţi membrii unui $rup ,sunt0 mai mult0 cunoaştere comun% a

membrilor $rupului/0 atunci ar$umenteaz% '. &eBis0 se poate spune c% $rupul ader% la o

con"enţie de comportament.

re$ularitate / n comportamentul membrilor unei populaţii care sunt a$enţi ntr-o

situaţie recurent% este o con!enţie dac% şi numai dac% este ade"%rat c% 8 şi este

cunoaştere comun% n 8 c% n orice instanţ% a lui pentru membrii lui :

,1/ fiecare se conformeaz% lui /

,2/ fiecare se aşteapt% ca toţi ceilalţi s% se coformeze lui /

,3/ fiecare are aproximati" aceleaşi preferinţe cu pri"ire la combinaţiile posibile de

acţiuni

,4/ fiecare prefer% ca toţi s% se conformeze lui /0 cu condiţia ca cel puţin unul s% se

conformeze lui /

,/ fiecare ar prefera ca toţi s% se conformeze lui /# 0 cu condiţia ca cel puţin unul s% se

conformeze lui /# 0

unde /# este o re$ularitate posibil%11 n comportamentul membrilor lui n astfel

nct nimeni n nici o instanţ% a lui pentru membrii lui nu ar putea s% se

conformeze att lui / ct şi lui /# . ,&eBis: 1?0 p. 6?/

>ecanismul urm%rii unor con"enţii pentru a asi$ura coordonarea acţiunilor umane

este esenţial pentru a nţele$e felul n care oamenii interacţioneaz% n societate 12. Con"enţiile

exist%0 dar nu e obli$atoriu s% exist% anumite con"enţii. 'ac% "om con"eni s% ne ntlnim la

ni"ersitate0 nu nseamn% c% nu ar fi putut fi la fel de eficient% şi con"enţia de a ne nlni de

aici ncolo la Iara de =ord. 'ac% a ap%rut con"enţia ca şoferii s% circule pe şosea pe partea

dreapt%0 nu nseamn% c% nu ar fi la fel de bun% con"enţia de a se circula pe stn$a ,aşa cum

ştim de altfel c% se ntmpl% n multe ţ%ri/. !e de alt% parte0 s% obser"%m c% apariţia unei

con"enţii poate s% se fac% n urma unui acord explicit ntre <uc%tori. 'ar nu este obli$atoriu s%

se ntmple aşa: con"enţiile pe care le accept%m 8 de comportament sau de limba< 8 nu sunt

neap%rat rezultatul unui acord explicit. 'impotri"%0 cele mai multe apar prin interacţiunile

repetate0 n care oamenii şi formeaz% un sistem reciproc de aştept%ri0 care de"in cunoaştere

11 &eBis include n definiţia con"enţiei cerinţa s% existe o re$ularitate alternati"% /# al%turi de / pentru

a da seam% de intuiţia c% felul n care a$enţii urmeaz% o con"enţie depinde de felul n care ei se

aşteapt% ca ceilalţi s% se comporte.

12 [oun$ rezum% exemplar ideile care definesc o con"enţie n felul urm%tor: ( con"enţie este un

pattern de comportament care este obişnuit0 aşteptat şi care se auto-impune* ,[oun$: 130 p. 6/.25



comun%. 7aptul c% ne coordon%m cu ceilalţi se datoreaz% att interacţiunilor repetate cu

aceştia0 ct şi faptului c% fiecare dintre noi ncerc%m s% i nţele$em pe ceilalţi0 s% a"em o

ima$ine a felului n care ei procedeaz% pentru a acţiona13. >orala abord%rii lui &eBis este

simpl%0 dar bate foarte departe: coordonarea 8 altfel zis0 acţiunea social% cu succes 8

presupune pe de o parte interacţiuni repetate n situaţii asem%n%toare şi0 pe de alt% parte0

capacitatea de a ne forma reciproc aştept%ri comune. Cum sunt toate aceste posibile 8 iat%

unul dintre subiectele pe care le "om cerceta pe lar$ n aceast% lucrare.

+n $eneral0 o con"enţie este un ecilibru stabil ntr-un <oc necooperati"0 repetat n modindefinit. +ntr-ade"%r0 atunci e n interesul fiec%rui <uc%tor s% urmeze o anumit% strate$ie dac%toţi ceilalţi ,sau aproape toţi ceilalţi/ urmeaz% acea strate$ie. #tenţie ns%: ntr-o astfel desituaţie spunem c% a"em de-a face cu o con"enţie doar dac% credem c% un comportament detipul adoptat de <uc%tori nu se impune ca fiind constrn$%tor ,deci cnd acest ecilibru nu e

considerat de aceştia ca sin$urul posibil/. &a stopuri ne putem ima$ina c% se adopta con"enţias% tra"ers%m cnd apare culoarea roşie 8 ciar dac% n realitate exist% o alt% con"enţie.Con"enţiile se ntlnesc peste tot n societate. &imba<ul e probabil una dintre cele maiimportante con"enţii umane: e o con"enţie ce nseamn% diferitele cu"inte. 'ar con"enţiile se$%sesc şi n alte sfere ale acţiunii noastre: utilizarea banilor se bazeaz% pe multe con"enţii0 lafel şi re$lement%rile le$ale ori drepturile de proprietate etc.

1.#. 3rucura $i semni*icaţia %ilemei prizonierului

!e continuumul dintre conflictul pur şi identitatea scopurilor <uc%torilor0 cele mai

multe <ocuri se bazeaz% pe (un conflict ca şi pe o identitate a intereselor* ,Iautier: 15?0 p.

12?/. #"em ceea ce Scellin$ ,2: p. 1/ numea 0ocuri cu moi!e mie.

+n ştiinţa politic% s-au discutat ,ciar obsedant de mult/ patru <ocuri de acest tip.

!rimele trei au ce"a foarte important n comun cu unele dintre <ocurile conflictuale şi de

coordonare menţionate mai sus: ele au mai mult de un ecilibru =as. Cel de-al patrulea 8

dilema prizonierului 8 e diferit de ele0 fiindc% are un sin$ur ecilibru =as.

Trei 0ocuri cu moi!e mie

Ele poart% nume simple0 care trimit la situaţii mai mult sau mai puţin obişnuite din

"iaţa fiec%ruia dintre noi: li%erul0 la$ii0 )""lia seelor.

Li%erul. S% presupume c% n faţa unui pod n$ust a<un$ cu automobilul n acelaşi timp

cu un alt automobilist0 care "ine din partea opus%. !odul nu are "reun semn de cirrculaţie care

13 +ntr-un sens0 s% interacţion%m empatic cu ceilalţi.2



s% indice cine are prioritate. Ce fac9 +ncerc s% intru primul sau l las s% intre pe pod pe

cel%lalt9

;u:

intri primul pe pod

;u:

cedezi intrarea pe pod

Eu:intru primul pe pod

11

34

Eu:cedez intrarea pe pod

43

22

Cea mai proast% strate$ie este ca amndoi s% forţ%m intrarea pe pod0 fiindc% atunci unul dintre

noi "a trebui s% de napoi0 iar timpul pierdut e cel mai mare. 'ac% ns% amndoi ne oprim0

aşteptnd ca cel%lalt s% intre pe pod0 amndoi pierdem iar%şi timp. Cel mai bine ar fi ca unul

dintre noi 8 şi anume unul sin$urO 8 s% l aştepte pe cel%lalt. E"ident0 <ocul are ce"a n comun

cu cele de coordonare discutate mai de"reme: c%ci ciar dac% sunt dou% posibilit%ţi simetrice0

trebuie s% ale$em amndoi la fel.

S% obser"%m c% dac% cei doi <uc%tori fac apel la procedura maximin0 atunci amndoi

"or ale$e s% cedeze intrarea pe pod: alternati"a aceasta maximizeaz% pentru amndoi cel mai

prost rezultat la dispoziţie. Ca urmare0 se intr% n situaţia descris% n c%suţa din dreapta <os a

matricii <ocului0 cnd fiecare obţine dou% unit%ţi de utilitate. 'ar este o problem%: fiindc%

situaţiile descrise de c%suţa din stn$a <os şi din dreapta sus sunt superioare !areto celei la

care se a<un$e prin aplicarea procedurii maximin. +n fapt0 cele dou% c%suţe exprim% cele dou%

ecilibre =as ale <ocului. #şadar0 problema este c% dacă jucătorii sunt raţionali *i fac apel

la procedura ma!imin+ re,ultatul jocului nu este areto optim e!istă întotdeauna un re,ultat

care e preferat acestuia de toţi jucătorii.

La$ii. =umele <ocului14 trimite la comportamentul teribilist al adolescenţilor texani

din anii \0 cnd pe o şosea lipsit% de trafic ei se aşezau la o anumit% distanţ% faţ% n faţ% la

"olanul unui automobil. 7iecare pornea n "itez% spre cel%lalt0 iar dac% mer$eau drept se

ciocneau frontal. Cel care ncerca primul s% e"ite ciocnirea0 de"iind ntr-o parte0 pierdea.

'esi$ur0 comportamentul (laşului* era penalizat n cadrul $rupului 8 dar ciocnirea ntre

automobile era un rezultat şi mai prost dect acesta. >atricea unui astfel de <oc e redat% mai

<os:

;u: ;u:

14 +n en$lez%: c%icen.3



nu de"iezi E"iţiEu:

nu de"iez1

12

4Eu:E"it

42

33

'ac% ne uit%m la matricea de mai sus0 obser"%m c% aplicnd procedurta maximin <uc%torii "or

ale$e ambii strate$ia de a e"ita0 iar rezultatul <ocului este descris de c%suţa din dreapta <os.

'ar <ocul are dou% ecilibre =as10 cele n care unul dintre <uc%tori e"it% iar cel%lalt nu

de"iaz% de la direcţia de mers c%ci dac% unul sin$ur dintre <uc%tori scimb% strate$ia0 nu

cşti$% astfel.

E interesant c% n teoria relaţilor internaţionale acest <os a fost in"ocat pentru a descrie

unele situaţii foarte cunoscute. n exemplu n acest sens este criza racetelor din Cuba din

anul 1?2. +n criza cubanez%0 S# a"eau dou% opţiuni ,s% menţin% presiunea pentru

retra$erea racetelor sau s% sl%beasc% aceast% presiune1?/0 iar KSS a"ea la rndul ei dou%

opţiuni ,s% retra$% sau s% menţin% racetele/.

KSS:menţine racetele

KSS:retra$e racetele

S#:menţine presiunea

11

24

S#:

sl%beşte presiunea

4

2

3

3

Ciar dac% n acest <oc cele dou% puteri au interese diferite0 <ocul nu este unul cu sum%

nul%: c% e aşa se "ede imediat ce ne uit%m la rezultatul foarte prost obţinut de ambele puteri

dac% ele ale$ strate$ia ferm% 8 S# s% menţin% presiunea0 iar KSS s% nu retra$% racetele.

E important s% not%m aici nc% un lucru: raţionamentul nu este unul cardinal0 ci ordinal. El nu

presupune c% putem cuantifica cşti$urile şi pierderile celor dou% puteri trebuie doar s%

15 'ac% admitem strate$ii mixte0 atunci exist% trei ecilibre =as0 al treilea fiind cel n care fiecare

<uc%tor <oac% fiecare strate$ie cu o anumit% probabilitate ,cunoscut%/0 care l face pe cel%lalt s% alea$%

la rndul s%u cu o anumit% probabilitate ntre cele dou% strate$ii. Strate$iile mixte capteaz% ideea lui

Scellin$ ,20 partea a )))-a/ c% probabilitatea acceptat% de a <uca fiecare alternati"% face credibil%

strate$ia ameninţ%rii nucleare.16 +n unele prezent%ri ale aplicaţiei acestui <oc la criza cubanez% cele dou% alternati"e sunt construite

altfel: menţinerea presiunii este redat% prin alternati"a unui atac aerian pentru a distru$e racetele

so"ietice de<a instalate strate$ia de sl%bire a presiunii e redat% de alternati"a blocadei na"ale asupra

Cubei0 pentru a pre"eni aducerea de noi racete ,de exemplu0 n Hrams: 240 pp. 3 8 /.31



putem detecta care este ordinea lor de preferinţ%0 iar numerele din fiecare c%suţ% au acest rol0

de a indica cel mai bun rezultat ,cel notat cu 4/ pe care l-ar obţine un <uc%tor0 pn% la cel mai

prost ,cel notat cu 1/ pe care l-ar obţine fiecare. Jocul ne arat% c%0 adoptnd o procedur% de

<oc maximin se a<un$e la rezultatul c% S# sl%besc presiunea iar KSS accept% retra$erea

racetelor0 care pentru fiecare reprezint% nu cea mai bun% situaţie posibil%0 ci a doua ca

preferinţ%16. 'ar0 atenţie0 acest rezultat nu este un ecilibru =as: dac% una sin$ur% dintre

puteri scimb% strate$ia0 atunci ea obţine un rezultat mai bun pentru ea ,Hennett: 1

Hrams: 14 Stone: 21/.15

(""lia seelor. =umele acestui <oc0 remarc% Gollis ,210 p. 124/0 are conotaţii

psianalitice sau umoristice1. Jocul este oarecum similar cu &iderul. S% presupunem c% doi

soţi "or s% petreac% seara n oraş. Ei ar prefera s% fie mpreun%0 mai de$rab% dect sin$uri.

'ar soţul "rea s% mear$% la un meci de fotbal0 n timp ce soţia "rea la concert. )ar%şi sunt

17 #utorii care scriu n en$lez% menţioneaz% second$best solutions care sunt rezultatele unor astfel de

<ocuri.

15 n alt <oc interesant şi la care se face de multe ori apel e cel al &aranţiei ,assurance $ame/. =umele

"ine din faptul c% o persoan% "a "rea s% coopereze dac% are $atanţa c% şi cealalt% "a face la fel.

>atricea <ocului e redat% mai <os ,cifrele desemneaz% unit%ţi de utilitate/:

Juc%torul 2:coopereaz%Juc%torul 2:

nu coopereaz%Juc%torul 1:

Coopereaz%3

32

Juc%torul 1:

nu coopereaz%

21

1

'ac% ne uit%m la structura <ocului0 "edem c% situaţia n care ambii <uc%tori coopereaz% este una

!areto-optim% dar aceasta nu e şi dominant%: fiindc% dac% unul dintre <uc%tori defecteaz%0 atunci cel

mai bine pentru cel%lalt e de asemenea s% defecteze. 'ac% acţioneaz% raţional0 <uc%torii "or ale$e s% nu

coopereze0 iar rezultatul la care se a<un$e nu este unul !areto-optim: ,10 1/. 'ecur$e c% <ocul prezint%

o problem% foarte important%0 el nu prescrie <uc%torilor s% coopereze. Jocul $aranţiei nu este foarte

mult studiat0 deşi pesemne c% el descrie uneori mai bine dect dilema prizonierului anumite situaţii de

cooperare social%.

1 Gollis se refer% la James Iro"er ;urber ,154 8 1?1/0 cunoscut ca umorist şi caricaturist.32



dou% ecilibre =as0 dar dac% cele dou% persoane ale$ prin aplicarea procedurii maximin0 ele

"or petrece seara sin$ure n oraş 8 una la meci iar cealalt% la concert.

;u:mer$i la meci

;u:mer$i la concert

Eu:mer$ la meci

34

22

Eu:mer$ la concert

11

43

Dilema prizonierului

Cu aceasta0 a<un$em la cel de-al patrulea <oc0 %ilema prizonierului. S% o formul%m

mai nti analo$ celorlalte trei <ocuri. Cifrele din fiecare c%suţ% a matricii de mai <os iar%şi "or

a"ea un sens ordinal: ele "or indica ordinea preferinţelor fiec%rui <uc%tor ntre rezultatele

posibile ale <ocului. #"em:

Juc%torul 2:#lternati"a )

Juc%torul 2:#lternati"a ))

Juc%torul 1:#lternati"a )

33

41

Juc%torul 1:#lternati"a ))

14

22

Jocul are un sin$ur ecilibru =as: acela n care ambii <uc%tori aplic% alternati"a ))0 iar

rezultatul <ocului este ,20 2/. 7iecare obţine aşadar un rezultat prost ,al treilea n ordinea

preferinţelor fiec%ruiaO/. 'ar ceea ce e important e c% acest rezultat nu este !areto optim: c%ci

dac% fiecare <uc%tor ar <uca alternati"a sa )0 iar rezultatul <ocului ar fi ,30 3/0 acesta ar fi

superior !areto celui la care se a<un$e dac% se aplic% procedura maximin.

ilustrare simpl% ,poate ciar simplist%/ a <ocului pri"eşte din nou comportamentul

marilor puteri n timpul r%zboiului rece ,a se "edea iar%şi Scellin$: 2 pentru o tratare mai

sofisticat% a problemei/. 7iecare dintre ele 8 S# şi KSS 8 a"ea la dispoziţie dou%

alternati"e: s% se narmeze sau s% nu se narmeze. ;eoria <ocurilor face predicţia c%0 dac% se

procedeaz% raţional ,adic% aplicnd procedura maximin/0 cursa narm%rilor continu%.

KSS:nu narmare

KSS:narmare

S#:nu narmare

33

41

33



S#:+narmare

14

22

3rucura %ilemei prizonierului

Situaţii care ne intri$%0 de tipul dilemei prizonierului0 au fost in"entate la nceputulanilor Y >errill 7lood şi >el"in 'reser0 consideraţi p%rinţii acestei dileme0 lucrau la Kand

Corporation n domeniul teoriei <ocurilor ,pri"it% ca promiţ%toare pentru aplicaţiile ei n

domeniul strate$iei narm%rii nucleare/. =umele <ocului este datorat lui #lbert ;ucFer0 care a

ncercat s% l fac% mai accesibil n cadrul unor prele$eri n faţa unui $rup de psiolo$i de la

ni"erstatea Stanford. 7lood şi 'reser nu şi-au publicat ei nşişi rezultatele0 dar <ocul

in"entat de ei a de"enit celebru.

+n "arianta sa popular%0 <ocul e urm%torul: dou% persoane 8 <uc%torii 1 şi 2 8 au fostarestate sub n"inuirea unui delict ma<or. Ele au fost puse n celule separate 2 ,pentru a nu

comunica şi0 deci0 pentru a nu formula o strate$ie comun% de acţiune/. !resupunem c% fiecare

din cei doi <uc%tori este raţional: doreşte s% obţin% cel mai bun rezultat pentru el şi este

indiferent n ceea ce l pri"eşte pe cel%lalt <uc%tor. 'e asemenea0 presupunem c% fiecare din

cei doi <uc%tori prefer% s% fie liber alternati"ei de sta n ncisoare. #cum0 un procuror

inteli$ent expune fiec%rui <uc%tor situaţia: nu exist% destule probe pentru a-i condamna pentru

un delict ma<or ,c%0 de exemplu0 ei "oiau s% <efuiasc% o banc%/ dar exist% ndea<uns de multe

probe pentru a-i condamna pentru mai multe delicte m%runte ,port ile$al de arm%0 accident de

circulaţie etc./. !rocurorul face fiec%ruia o ofert%: <uc%torii au dou% opţiuni 8 s% tac% sau s%

m%rturiseasc% delictul ma<or. 'ac% unul dintre <uc%tori m%rturiseşte0 dar cel%lalt tace0 atunci

cel care a m%rturisit e liber0 iar cel%lalt primeşte o pedeaps% foarte mare dac% ambii

m%rturisesc0 fiecare primeşte o pedeaps% moderat%0 iar dac% amndoi tac0 "or primi cte o

pedeaps% mic%0 pentru delicte minore. @i nc% ce"a: procurorul l informeaz% pe fiecare

<uc%tor c% şi cel%lalt <uc%tor a primit aceeaşi ofert% ,altfel zis0 fiecare <uc%tor cunoaşte <ocul şi

de asemenea <ocul este o cunoaştere comun% a celor doi <uc%tori/.

!e scurt0 <ocul poate fi indicat n form% normal% astfel:

Juc%torul 2:m%rturiseşte

Juc%torul 2:nu m%rturiseşte


--

-5

20 'e fapt0 cerinţa aceasta nu este esenţial% pentru structura <ocului0 fiindc% nimic nu $aranteaz% c%0

odat% a<unse la un acord comun0 cele dou% persoane l "or şi respecta atunci cnd sunt confruntate cu

procurorii. 'ar cerinţa simplific% ar$umentarea.34




-5

-1-1

Cifrele din fiecare c%suţ% descriu m%rimea pedepsei ,n ani de ncisoare cum am

admis c% ambii <uc%tori prefer% libertatea "ieţii n ncisoare0 anii sunt desemnaţi cu numere

ne$ati"e/. Juc%torul 1 "a raţiona astfel: dac% m%rturisec0 atunci n funcţie de ceea ce "a face <uc%torul 2 cel mai prost rezultat pe care l "oi putea obţine este s% primesc ani de

ncisoare dac% nu m%rturisesc0 atunci n funcţie de ce "a face <uc%torul 2 cel mai prost

rezultat la care m% pot aştepta este s% primesc 5 ani de ncisoare. Cel mai puţin prost rezultat

este acela de a primi ani de ncisoare 8 şi de aceea "oi m%rturisi. Juc%torul 2 "a raţiona

analo$ şi "a concide de asemenea c% pentru el strate$ia cea mai bun% este aceea de a

m%rturisi. Ca urmare0 rezultatul <ocului "a fi descris de c%suţ% din stn$a sus: fiecare din ei

doi <uc%tori "a primi cte cinci ani de ncisoare.#şadar0 pentru fiecare <uc%tor e mai bine s% m%rturiseasc% dect s% tac%. 'ar e uşor s%

obser"%m c% aceast% concluzie contrariaz%: fiindc% ambii <uc%tori ar fi putut s% obţin% un

rezultat mai bun ,rezultatul nu e aşadar !areto optimO/. +ntr-ade"%r0 dac% ar fi t%cut0 fiecare ar

fi primit nu ani0 ci doar un an de ncisoare. )nterpretarea standard a problemei puse de

dilema prizonierului este aceea c% aceasta ilusreaz" un con*lic 7nre raţionaliaea

in%i!i%ual" $i cea %e &rup. C%ci dacă membrii unui grup acţionea,ă raţional ei "or ajunge

la un re,ultat care e mai prost dec3t cel la care s$ar ajunge dacă nu s$ar comporta raţional .

+n $eneral0 dac% membrii unui $rup şi urm%resc anumite scopuri0 atunci ne putem aştepta ca

ei "or reuşi s% le atin$% mai de$rab% dac% nu şi le-ar urm%ri indi"idual n mod raţional.

!arfit ,154: pp. 12 8 13/ d% urm%torul exemplu n acest sens. S% presupunem c% un

bandit "ine la mine n cas% şi mi cere s% i dau toţi banii pe care l am. Ciar dac% am sunat la

poliţie0 aceasta nu "a putea a<un$e n mai puţin de un sfert de or%. Handitul m% ameninţ% c%

dac% nu i dau banii0 dup% cinci minute mi "a mpuşca copiii0 unul dup% altul. Ce s% fac9

Cum poliţia nu "a "eni la timp0 trebuie s% decid. !are iraţional s% nu i dau banii0 fiindc%

atunci mi "a mpuşca copiii dar pare de asemenea iraţional s% i dau banii0 fiindc% banditul

"a b%nui c% fie eu0 fie copiii mei "om da poliţiei semnalmentele sale0 "om spune ce automobil

a"ea 8 şi atunci raţional m% pot aştepta s% ne omoare ciar dac% i dau banii. +n ambele

situaţii0 este extrem de probabil ca şi eu şi copiii mei s% fim ucişi. 'ar am n cas% un dro$

care0 odat% luat0 m% face iraţional un inter"al de timp. @i cum paarul n care e dro$ul e ciar

ln$% mine0 n$it substanţa. #cum0 odat% de"enit iraţional0 m% comport altfel. &a rndul s%u0

banditul m% "ede bnd dro$ul şi ,acest lucru e foarte importantO/ ştie c% de aici ncolo eu m%

3



"oi comporta iraţional. +i spun banditului: "rei s% m% omori9 Cu pl%cere0 ciar te ro$O Drei s%

mi omori copiii9 +i iubesc0 aşa c% te ro$ ucide-iO Drei s% m% torturezi s% spun unde sunt

banii9 +mi place s% fiu torturat0 te ro$ continu%O +n acest caz0 banditul e lipsit de orice putere

pentru a m% face s% i dau banii0 fiindc% nici ameninţ%rile nici tortura nu l a<ut%. Ha ciar e

probabil ca0 "%zndu-m% iraţional0 s% considere c% nu "oi fi n stare s% i dau poliţiei

semnalmentele ori num%rul automobilului lui 8 şi s% nu ne ucid%. ,'esi$ur0 dup% ce banditul

pleac% exist% riscul ca eu0 fiind iraţional0 s% mi "at%m copiii pn% cnd "ine poliţia dar s%

presupunem c% nu sunt narmat şi c% riscul acesta este mic./ #şadar0 dac% de"in iraţional am

ales cea mai bun% soluţie la situaţia n care m% aflu. 4ste raţional să mă comport iraţional .

#ceast% concluzie deconcertant% e cu att mai important% cu ct situaţii precum cele

descrise de <ocul nostru nu sunt deloc rare dimpotri"%0 "om "edea c% acestea se $%sesc

pretutindeni atunci cnd oamenii interacţioneaz% cu alţi oameni. 'e aceea0 dilema este

central% pentru ştiinţa politic%.

S% mai obser"%m cte"a lucruri pri"ind structura dilemei. >ai nti0 cele dou%

alternati"e de acţiune ale <uc%torilor de obicei sunt construite ca exprimnd colaborarea sau

lipsa de colaborare cu cel%lalt. 'ac% <uc%torul 1 tace0 el cola)oreaz" cu <uc%torul 2. 'ac%

dimpotri"% m%rturiseşte0 el nu colaboreaz% cu 2 n limba romn% a nceput s% se

ncet%ţeneasc% drept termen tenic calcierea termenului en$lezesc (defect *: spunem c%

<uc%torul nostru %e*eceaz" n acest caz. @i la fel pentru 2.

+n al doilea rnd0 cifrele pe care le-am folosit pentru a o descrie nu sunt b%tute n cuie

,ntr-o interpretare0 am "%zut c% ele pot a"ea o semnificaţie ordinal%0 iar nu cardinal%/. +n

$eneral ns%0 cifrele acestea trebuie conexate ntr-un anumit fel. #nume0 dac% ambii <uc%tori

coopereaz% ,adopt% alternati"a C/0 atunci fiecare primeşte un cşti$ pe care s% l not%m cu K

,de la (recompens%*/. 'ac% amndoi defecteaz%0 fiecare primeşte un cşti$ pe care l not%m

cu ! ,(pedeaps%*/. Cşti$ul pe care un <uc%tor n primeşte dac% numai el defecteaz% ,dac%

adopt% alternati"a D/ "a fi notat cu ; ,de la (tentaţie*/ iar cşti$ul pe care un <uc%tor l

primeşte dac% numai el coopereaz% "a fi notat cu 7 ,de la (fraier*/. +n forma sa normal%0

dilema prizonierului "a fi acum descris% de matricea:

Juc%torul 2: D Juc%torul 2: CJuc%torul 1: D !

!7

;Juc%torul 1: C ;

7K

K

3?



!entru ca s% a"em o dilem% a prizonierului0 ntre cele patru numere trebuie s% existe

urm%toarea relaţie:

; Z K Z ! Z 7

Se obser"% c% pentru fiecare din cei doi <uc%tori strate$ia D este dominant%: orice ar

face openentul s%u0 pentru fiecare <uc%tor este mai bine s% alea$% D dect s% alea$% strate$ia

de a coopera C. #cesta este moti"ul pentru care doi <uc%tori raţionali "or defecta n timp ce

doi <uc%tori iraţionali 8 deci doi <uc%tori care nu adopt% procedura maximin de ale$ere/ 8 "or

coopera. !entru <uc%torul 10 cele patru rezultate ale <ocului sunt preferate n ordinea

urm%toare: ,D0 C/ Z ,C0 C/ Z ,D0 D/ Z ,C0 D/ pentru <uc%torul 20 ordinea celor patru rezultate

posibie ale <ocului este: ,C0 D/ Z ,C0 C/ Z ,D0 D/ Z ,D0 C/. Kezultatul la care se a<un$e dac%

amndoi <uc%torii sunt raţionali este ,D0 D/0 adic% cel care e plasat doar al treilea n ordinea

preferinţelor fiec%ruia.

'ilema pe care am prezentat-o aici este simetrică: cşti$urile celor doi <uc%tori sunt

aceleaşi. 'ar nu este deloc obli$atoriu ca lucrurile s% se petreac% aşa de fiecare dat%: uneori

cşti$urile pe care le obţin cei doi <uc%tori dac% defecteaz% sau coopereaz% sunt diferite. 'e

pild%0 am putea a"ea:

Juc%torul 2: D Juc%torul 2: CJuc%torul 1: D 2

3

1Juc%torul 1: C ?

14

5

36



+n acest <oc cşti$urile celor doi <uc%tori dac% defecteaz% sau coopereaz% sunt diferite0 dar

pentru fiecare <uc%tor strate$ia dominant% "a fi din nou D. >oti"ul este c% pentru fiecare se

p%streaz% relaţiile dintre cele patru numere care exprim% cşti$urile sale. +ntr-o dilem%

nesimetric% a prizonierului trebuie doar ca pentru fiecare <uc%tor i ,i 10 2/ s% a"em21:

;i Z K i Z !i Z 7i

'e asemenea0 s% not%m c% num%rul de dou% strate$ii de acţiune disponibile pentru

fiecare <uc%tor nu este esenţial dilema se reproduce şi dac% <uc%torii au la dispoziţie mai mult

de dou% strate$ii. 'e exemplu0 s% presupunem c% al%turi de strate$ia de a coopera şi de a

defecta fiecare <uc%tor mai poate s% procedeze şi altfel ,s% nu fac% nimic 8 strate$ia N/. #m

putea acum s% construim urm%torul <oc:

Juc%torul 2: D Juc%torul 2: C Juc%torul 2: NJuc%torul 1: D !

!7

;7

;Juc%torul 1: C ;

7K

K 7

K

Juc%torul 1: N ;7

K 7

77

Ce este interesant este c% acum strate$ia D de a defecta nu mai este dominant%0 fiindc% pentrufiecare <uc%tor este mai bine s% alea$% C dac% cel%lalt ale$e alternati"a N dar şi acum

rezultatul <ocului este descris de perecea de strate$ii ,D0D/0 care din nou nu este !areto

optim% ,n particular0 perecea de strate$ii ,C0C/ i este !areto-superioar%/.

+n forma sa cea mai simpl%0 dilema implic% doi <uc%tori. 'ar cele mai interesante

cazuri sunt cele n care num%rul <uc%torilor este mai mare ,a"em o dilem% cu n <uc%tori/. +n

secţiunea urm%toare "om discuta problemele noi care apar cnd sunt mai mulţi <uc%tori. #ici

s% ne rezum%m doar la situaţiile n care un nou <uc%tor nu face dect s% repete problemele pe

care le ridic% fiecare din ceilalţi. 'e exemplu:

21 E interesant c% dilema se reproduce şi sub condiţii mai slabe. Cititorul poate "erifica acest lucru n

cazul urm%tor:

;1 Z K 1 şi !1 Z 71

;2 Z K 2 and !2 Z 72

K 1 Z !1 and K 2 Z !2

#tenţie: şi acum comparaţiile sunt doar ntre numerele ataşate unui sin$ur <uc%tor nu exist%

comparaţii interpersonale.35



&a"eti*tii. 'ac% mer$ la locul de munc% cu automobilul personal0 a<un$ mai repede.

'ar dac% toţi mer$em la locul de munc% cu automobilul personal0 atunci traficul se

a$lomereaz% şi fiecare din noi a<un$e la trziu dect dac% toţi am folosi autobuzul sau

trenul.

oldaţii. !entru fiecare soldat0 dac% unitatea militar% din care face parte este atacat%0

este mai bin% ca el s% fu$% n spatele liniilor. 'ar dac% toţi soldaţii ar proceda astfel0

atunci num%rul celor care "or fi ucişi "a fi mai mare dect dac% toţi soldaţii ar sta pe

poziţii.

escarii. 'ac% lacul pe care pescuim asi$ur% un num%r limitat de peşte0 iar numai eu

pescuiesc mai mult0 atunci eu cşti$ mai mult din "nzarea acestuia. 'ar dac% toţi

pescarii "or pescui foarte mult0 atunci lacul nu "a mai a"ea ndea<uns de mult peşte

pentru re$enerare şi pentru toţi pescarii "a fi mai r%u.

oluatorii. 'ac% eu nu pun catalizator la automobil0 dar toţi ceilalţi pun0 atunci

poluarea scade0 ns% eu nu pl%tesc şi costurile faptului c% beneficiez de aer curat. 'ar

dac% toţi posesorii de auto"eicule procedeaz% la fel0 poluarea nu scade.

alt% ilustrare a unei situaţii de tipul dilemei prizonierului e oferit% de Kasmusen0

KamsePer ,14/. Cei doi autori au analizat modul n care se colecteaz% mita. S% presupunem

c% n comisia parlamentar% care se ocup% cu o anumit% problem% sunt parlamentari. 'ac% se

ia decizia X 0 atunci firma 5 "a beneficia de 1 milion ]. !entru a influenţa decizia0 firma 5 are

ne"oie de "otul a parlamentari. 7iecare parlamentar care este mituit0 fiind raţional0 "a dori

s% obţin% o mit% ct mai mare. 'esi$ur0 firma i poate pl%ti pe cei parlamentari cu cel mult

2 ] pe fiecare ,fiindc% doar astfel ea r%mne cu un anumit profit de pe urma deciziei

X /. Cum "a raţiona un parlamentar care nu dintre cei 9 El poate "ota fie fie n fa"oarea

deciziei0 fie mpotri"a ei0 dar cum este exclus din coaliţia celor cinci parlamentari0 "otul s%u

nu modific% decizia pe de alt% parte0 el nu cşti$% nimic dac% "oteaz% n fa"oarea deciziei. Ca

urmare0 el e dispus s% cear% mai puţin de 2 ] de la firma 5 pentru a "ota n fa"oarea

deciziei X . !e de alt% parte0 şi firma 5 acţioneaz% ca un actor raţional: ea "a ncerca s% ofere o

mit% ct mai mic%. Cum fiecare din cei patru parlamentari iniţial neincluşi n coaliţia care s%

"oteze pentru X doreşte mai puţini bani0 firma "a puta s% scad% mita0 de pild% la doar 1

] pentru fiecare parlamentar. 'ar raţionamentul parlamentarilor poate fi iterat. 7iecare dintre

cei patru parlamentari care ar r%mne pe dinafar% ştie c% "otul s%u ar putea fi decisi" dac% e

cooptat n coaliţie: şi ar putea reuşi n acest sens dac% cere mai puţin de 1 ]0 s% zicem

1 ]. 'esi$ur0 nu presupunem c% ntre parlamentari şi firma 5 au loc efecti" ne$ocieri.3



#r$umentul expus aici are cu totul alt% structur%: anume0 fiecare parlamentar face o supoziţie

cu pri"ire la felul n care ar raţiona fiecare dintre ceilalţi parlamentari 8 şi0 plecnd de aici0

concide cum s% acţioneze.

Concluzia unui raţionament de acest tip e interesant%: dac% fiecare parlamentar

itereaz% de un num%r suficient de mare ar$umentul expus aici0 rezultatul la care se a<un$e este

c% mita cerut% e tot mai mic% la limit%0 ea a<un$e ridicol de mic%0 apropiat% de zeroO

Concluzia e cunoscut% sub numele de (paradoxul lui ;ullocF*: c%iar dacă a"antajele

obţinute de cei care mituiesc sunt foarte mari+ mita e foarte mică. n exemplu celebru n

acest sens este cel al senatorului >ario Hia$$i de =eB [orF0 care a sal"at de la faliment un

urias port din HrooFlPn şi a primit ca mit% cte"a concedii n 7lorida0 "alornd cam 3 ^

sau: n anii 16 mai mulţi demnitari din statul Ieor$ia au "ndut peste 3 milioane de acri

din p%mntul proprietatea statului la un preţ de ^0 fiecare lun o mit% de 1 ^.

+n 2 n Komnia mulţi au fost şocaţi cnd a de"enit public% o con"orbire telefonic% dintreun cunoscut om de afaceri şi un <urnalist. mul de afaceri ncerca s% mituiasc% <urnalistul0oferindu-i diferite a"anta<e. n aspect interesant a fost ns% trecut uşor cu "ederea: a"anta<elecu care omul de afaceri ncerca s% mitueasc% ziaristul erau extrem de mici. Exemplul de aiciindic% una dintre explicaţiile acestei mpre<ur%ri: anume c% n contextul mass media romneştide azi posibilitatea coordon%rii dintre ziarişti este foarte redus%.+n spaţiul public romnesc se "orbeşte ns% de faptul c% nalţi oficiali ai statului au luat mitede milioane de dolari sau euro problema0 n contextul de faţ%0 nu este dac% aceste şoapte suntade"%rate sau nu. >ai important0 aşa cum se "a ar$umenta imediat mai <os0 este c%0 %ac" ar *ia%e!"rae8 ele ar semnala un %e*ici puernic %e %emocraţie 7n socieaea noasr".

'ilema prizonierului ofer% o explicaţie a acestui fapt: fiecare parlamentar e raţional0

deci "rea s% obţin% ct mai mult. 'ar parlamentarii <oac% independent unul de altul0 fiecare

urm%rindu-şi propriul interes0 şi de aceea rezultatul final nu "a fi un optim !areto pentru ei0 ci

dimpotri"% fiecare "a primi mai puţin dect ar fi primit dac% s-ar fi nţeles toţi de la nceput

,pentru fiecare din cei parlamentari0 mp%rţind e$al0 ar fi re"enit peste 11 ]/.

!osibilitatea ca fiecare parlamentar s% acţioneze urmndu-şi propriul interes exprim% ns% ocondiţie important%: ntr-un re$im democratic num%rul actorilor care acţioneaz% independent

este mai mare.

'ar ntr-un re$im autocratic posibilitatea realiz%rii unor condiţii de acest tip este

redus% fiindc% ntr-un astfel de re$im actorii sunt constrnşi s% coordoneze acti"it%ţile lor ,iar

autocratul i mpin$e pe actori s% ias% din situaţiile de tipul dilemei prizonierului/. 'e aceea0

ar$umenteaz% Kasmusen şi KamsePer0 mita extras% de funcţionarii corupţi din re$imurile

nedemocratice este mult mai mare. S% ne $ndim numai la un >obutu ,n _air/ sau un 7.

4



>arcos ,n 7ilipine/0 care abuznd de poziţiile lor publice au extras ca foloase pri"ate

miliarde de dolari.

3emni*icaţia %ilemei prizonierului

#şa cum am "%zut0 dilema prizonierului ridic% problema raportului 8 şi a

compatibilit%ţii 8 dintre raţionalitatea indi"idual% şi cea de $rup c%ci dilema probeaz% c%

raţionalitatea membrilor $rupului nu $aranteaz% c% $rupul ca ntre$ "a face o ale$ere

raţional% e posibil s% a"em oameni raţionali0 dar o societate iraţional% ,HarrP0 Gardin: 152/.

#şa cum susţine Kapoport ,152/0 a"em o situaţie n care0 pe de o parte0 raţionalitatea

indi"iduală prescrie pentru fiecare <uc%tor acel curs al acţiunii care este cel mai a"anta<os

pentru el n circumstanţele date pe de alt% parte0 raţionalitatea colecti"ă prescrie pentru

amndoi <uc%torii n mod simultan un curs al acţiunii. )ar n aceste situaţii0 ntr-un mod poate

neaşteptat0 dac% amndoi <uc%torii acţioneaz% n conformitate cu raţionalitatea colecti"%0

atunci fiecare <uc%tor iese mai bine dect dac% fiecare ar fi acţionat conform cu raţionalitatea

indi"idual%.

#ceast% descriere a situaţiei pare s% implice nu numai c% urm%rirea de c%tre fiecare

persoan% indi"idual% a propriului interes este doar unul dintre nţelesurile ideii de raţionalitate

ci şi c% n interacţiunile lor sociale oamenii reuşesc s% se comporte astfel nct s% asi$ure

succesul acestora. 'ar se ntmpl% aşa penru c" se face apel la un alt $en de raţionalitate0

una (colecti"%*9 n indi"idualist metodolo$ic cu $reu poate admite o asemenea cale de

ar$umentare. >ai curnd ideea ar fi aceea de a construi ntr-un context mai lar$ ideea de

raţionalitate indi"idual%. )ar Kapoport ciar aşa face: el ia n considerare di"erse $eneraliz%ri

ale dilemei ,cu mai mulţi <uc%tori0 cu repetarea <ocului etc./ şi ncearc% s% e"idenţieze

semnificaţia teoremei n aceste cadre mai complexe de interacţiune social%. #şadar0 n acest

moment 8 n care nu am discutat dilema dect n forma ei cea mai simpl% 8 nu putem dect s%

indic%m pe scurt diferitele ncerc%ri de a indica semnificaţia teoretic% a acesteia.

41



)at% un exemplu de conflict ntre raţionalitate indi"idual% şi cea colecti"%0 referitor laor$anizarea acti"it%ţilor a$ricole n perioada socialist% n Komnia:

Colecti"ele `Cooperati"ele #$ricole de !roducţie nu sunt nici mici ntreprinderi pri"ate nici mari an$a<atori industriali sau birocratici. >ai de$rab% T ele sunt ce"a cutotul unic şi "irtual necunoscut n afara ţ%rilor comuniste. Ele sunt mtreprinderi destat mari f%r% o forţ% de munc% re$ulat%. Ele depind de forţa de munc% recrutat% dinmicrounit%ţi orientate spre pri"at ,familiile/ care au şi alte opţiuni. Cine"a nu seal%tur%* unei colecti"e precum unei fabrici sau unei instituţii0 ci tr%ieşte* ntr-ocolecti"%. 'ar faptul de a tr%i n ea nu d% naştere unor obli$aţii0 nici m%car necesit%ţiide a munci acolo. ,Casele şi curţile acestora sunt n proprietate pri"at%./ Colecti"atrebuie ca urmare s% atra$% forţ% de munc% din sat. !entru aceasta ea ofer% o plat%0care e ns% adesea <oas%. Ea ofer% şi un lot pri"at ,care nu poate fi ns% moştenit sau"ndut/. 7%r% loturile pri"ate0 produsul a$ricol ar c%dea dramatic0 iar munca ncolecti"% ar de"eni mult mai puţin atracti"%0 astfel nct forţa de munc% "oluntar%

disponibil% ar sc%dea. !e de alt% parte0 loturile pri"ate atra$ mult% forţ% de munc%disponibil% n a$ricultur%.!roblema e complicat% şi de faptul c%0 pentru a-şi p%stra forţa de munc%0 colecti"eletrebuie s% pl%teasc% şi salarii n natur%. #ceasta nseamn% c% cele mai multe colecti"encearc% s% culti"e din toate culturile pentru a furniza bunuri pe care s% le distribuiemembrilor lor. 'in punctul de "edere al ne"oilor locale şi al intereselor comunit%ţii ostrate$ie raţional% ar fi s% furnizeze ct se poate de mult% ran%. 'ar0 din punctul de"edere al economiei $enerale0 aceasta nu e o strate$ie raţional%. 'i"ersitatea$eo$rafic% solicit% o specializare local% considerabil%0 dar colecti"ele indi"idualerezist% acestei cerinţe pentru a-şi satisface lucr%torii. &ucrul acesta este ndeosebilimpede n cazul cerealelor0 a c%ror cultur% ar trebui concentrat% la cmpie0 acolo unde

marea mecanizare este posibil%. 'ar cerealele continu% s% fie culti"ate şi n zone undecresc prost0 n particular la deal0 pur şi simplu pentru a-i r%ni pe ţ%rani. T Sin$urulremediu pentru acest caz de iraţionalitate sistematic% 8 n care micro-raţionalitatea,interesele de familie/ intr% n conflict cu raţionalitatea local% colecti"%0 care la rndulei intr% n conflict cu raţionalitatea economic% naţional% 8 este crearea unei pieţeefecti"e de comerţ cu am%nuntul la ni"elul ntre$ii ţ%ri. 'ar realizarea unei reţeleefecti"e de comerţ cu am%nuntul e considerat% o prioritate sc%zut% de c%tre $u"ern0 iariraţionalit%ţile care decur$ sunt pur şi simplu adapt%ri lo$ice la o situaţie de pe o piaţ%artificial distorsionat%. ,Cirot: 1650 pp. 451-2/

!entru >. Gollis ,16/ dilema ne duce la re$ndirea ideii de raţionalitate. El noteaz%c% ale$erile pe care le fac <uc%torii se ntemeiaz% pe preferinţele acestora ,şi nu pe o e"aluare

a tipului de acţiuni care ar putea produce cel mai bun rezultat/. r0 atunci faptul c% <ocul

produce un rezultat care nu este optim !areto se datoreaz% supoziţiei c% raţionalitatea este

le$at% de ceea ce o persoan% crede c% este cea mai bun% cale de a atin$e un obiecti". 'e

aceea0 pentru a e"ita concluzia nedorit%0 consider% Gollis0 ar trebui s% respin$em aceast%

supoziţie şi s% ncerc%m s% ntemeiem ale$erea raţional% pe luarea n considerare a ceea ce n

mod obiecti" este cel mai bine pentru acea persoan%. #stfel0 scopul pe care "rea s% l obţin% o

42



persoan% ar urma s% fie definit nu prin preferinţele acesteia0 ci prin interesul ei obiecti"

apelnd la crierii externe de raţionalitate0 acţiunea pe care ar ale$e-o fiecare ar fi cea care ar

duce la rezultatul cooperati".

!ropunerea lui Gollis e prima pe care am adus-o n discuţie fiindc% ea ilustreaz% bine

ideea c% dilema prizonierului atin$e ciar fundamentele teoriei ale$erii raţionale. Golis

propune o soluţionare care se bazeaz% pe respin$erea uneia dintre asumpţiile fundamentale

ale acestei teorii: aceea c% pornim de la ceea ce prefer% oamenii oricare ar fi preferinţele lor0

acestea sunt luate ca date. !e de o parte0 o astfel de abordare e foarte $reu de acceptat0 c%ci

asumpţia aceasta este central% n paradi$ma ale$erii raţionale un cercet%tor ar fi mult mai

dispus s% testeze soluţii care se ndep%rteaz% mai puţin de practic% şi0 de preferinţ%0 ar p%stra

nealterat ct mai mult din paradi$m%. !e de alt% parte0 n teoria politic% apelul la interesele

obiecti"e0 care s% nlocuiasc% preferinţele indi"iduale0 e adesea "%zut% ca periculoas%. C%ci

cum pot fi determinate ca obiecti"e anumite tipuri de ale$eri9 @i cine ar fi ndrept%ţit s%

statueze astfel o anumit% ale$ere9 >er$nd pe tipul de ar$umentare formulat de Gollis am

putea s% par"enim la

acceptarea posibilit%ţii0 şi cteodat% a le$itimit%ţii0 de a-i constrn$e pe oameni n

numele unui scop ,s% zicem dreptatea sau s%n%tate public%/ pe care l-ar fi urm%rit ei

nşişi dac% ar fi fost mai luminaţi0 dar pe care nu-l urm%resc pentru c% sunt orbi0

in$noranţi sau corupţi. >i-e uşor n acest caz s% m% concep pe mine nsumi n postura

de a-i constrn$e pe ceilalţi pentru binele lor0 n interesul lor şi nu al meu. !ot

pretinde atunci c% le cunosc ade"%ratele ne"oi ciar mai bine dect le cunosc ei nşişi.

+n cel mai bun caz0 dac% ar fi la fel de raţionali şi de nţelepţi ca şi mine şi şi-ar

nţele$e propriul interes aşa cum l nţele$ eu0 atunci ei nu ar trebui s%-mi opun% nici o

rezistenţ%. ... 'e ndat% ce m% plasez n aceast% perspecti"%0 pot i$nora ,cu conştiinţa

mp%cat%/ dorinţele efecti"e ale oamenilor sau ale societ%ţilor0 i pot intimida0 oprima0

tortura n numele eului lor (ade"%rat* cu con"in$erea liniştitoare c%0 oricare ar fi

ade"%ratul ţel al omului ,fericirea0 datoria0 nţelepciunea0 o societate mai dreapt%0

realizarea de sine/0 el trebuie s% fie identic cu libertatea lui 8 cu libera ale$ere a

(ade"%ratului* s%u eu0 ciar dac% acesta r%mne adesea n$ropat şi neexprimat.

,Herlin: 1?0 pp. 21? 8 216/

=. Kescer ,16/ la rndul s%u consider% c% responsabil% pentru apariţia situaţiilor

descrise de dilema prizonierului este ideea presupus% de raţionalitate aceasta0 dup% el0 este

prea strmt%: ea presupune c% oamenii nu iau n considerare dect propriile preferinţe0 nu şi43



pe cele ale celorlalţi. r0 aceast% supoziţie nu este raţional%0 ci inuman%O 'ac% ideea de

raţionalitate "a fi construit% astfel nct s% presupun% luarea n considerare şi a preferinţelor

celorlalţi0 atunci calculul interesului propriu "a fi mai apropiat de cel al interesului $rupului.

'up% Kescer0 problema nu e aceea c% trebuie s% renunţ%m la considerarea preferinţelor

indi"iduale0 ci c% acestea trebuie reconstruite altfel. #nume0 ceea ce e cestionat acum este

supoziţia c% fiecare persoan% şi urm%reşte propriul interes. Cum am "%zut n secţiunea 1.10 ea

const% n ideea c% actorul nu este interesat de ceilalţi oameni cu care e"entual interacţioneaz%0

şi anume n dou% sensuri: 1/ nu şi propune ca acţiunea sa s% duc% la realizarea ca atare a

interesului propriu al acestora dar 2/ nici nu are un interes ca celorlalţi s% le fie mai r%u ,nu

este in"idios/. Su$estia lui Kescer e deci c% supoziţia propriului interes trebuie modificat%0

astfel nct s% putem da seam% de situaţii precum cele descrise de dilema prizonierului.

!utem s% dez"olt%m aceast% idee n mai multe feluri. 'e pild%0 putem proceda n

maniera discutat% n cursul de teoria ale$erii raţionale cnd am abordat ipoteza "otantului

raţional şi diferitele modalit%ţi de a r%spunde problemei pe care o ridic% acasta 8 c% un "otant

raţional "a ale$e s% nu "oteze n ale$erile de mas%. na dintre aceasta0 su$erat% de GarsanPi

,1/ era ca n determinarea felului n care ale$e un "otant s% fie luate n considerare nu

doar preferinţele sale indi"iduale0 ci şi unele consideraţii sociale impersonale. !lecnd de

aici0 >ueller ,15?0 p. ?/ ar$umenteaz% c% o funcţia a c%rei "aloare o maximizeaz% un actor

raţional este suma ponderat% a utilit%ţii sale şi a utilit%ţilor celorlalţi membri ai $rupului.

#stfel0 pentru un "otant j0 funcţia pe care o "a maximiza acesta are forma:

6 j 7 j U i i j 7 i

unde 7 i reprezint% utilitatea persoanei i att 7 j ct şi fiecare 7 i depind de comportamentul

tuturor membrilor $rupului0 iar este un parametru. 'ac% 0 atunci indi"idul j i$nor%

impactul acţiunilor sale asupra celorlalţi şi se comport% ţinnd seam% numai de interesele sale

,iar teoria "a conduce la predicţia c% j se "a abţine de la "ot/. 7ormulat altfel0 indi"idul j se

comport% pur e$oist. 'ac% ns% persoana j "a lua pe deplin n considerare interesele celorlalţi0

atunci "a trebui s% punem 1: acţiunea de a "ota a lui j are o determinare etic%. Dotul meu

poate contribui mai mult sau mai puţin la rezultatul ale$erilor. 'e aceea de obicei nu a"em

ce"a de $enul totul sau nimic , 1 sau / "aloarea lui "a putea fi una intermediar%.

r0 dac% aşa stau lucrurile0 consideraţiile cu caracter impersonal au o rele"anţ% şi pot

influenţa comportamentul indi"idual.

+n cele ce urmeaz% "om discuta ns% alte ncerc%ri de a ncorpora aceast% intuiţie

formulat% de Kescer. Cea mai important% "a fi cea care "a accentua asupra contextului nou44



pe care l creeaz% dilema repetat% a prizonierului ,şi care0 n final0 "a conduce la introducerea

ideii de instituţie sau de norm% ca o constrn$ere asupra comportamentului indi"idual/.

'. !arfit ,154/ produce o alt% interpretare a semnificaţiei dilemei. >ai nti0 el

defineşte mai ri$uros acele supoziţii teoretice pe care dilema le cestioneaz% apoi el indic% n

ce fel dilema cestioneaz% acele supoziţii n sfrşit0 !arfit indic% şi posibile r%spunsuri ori

soluţii la aceste probleme. 'ou% colecţii de supoziţii0 consider% !arfit0 sunt puse n discuţie de

dilema prizonierului. !rima este ceea ce !arfit numeşte teoria S0 a ineresului propriu a

doua este teoria C0 eoria consecinţionalismului ,154: pp. 4- 5 24 8 2/.

;eoria S ;eoria C!entru fiecare persoan%0 exist% un sin$ur scopfundamental care este n cel mai nalt $radraţional: acela ca "iaţa sa s% fie0 pentru el0 ct

se poate de bun%.

Exist% un sin$ur scop moral fundamental:acela ca rezultatele s% fie ct se poate de

bune.

Kaţiunea cea mai mare pe care fiecare dintrenoi o are pentru a face ce"a este ceea ce "a ficel mai bine pentru el.

7iecare dintre noi ar trebui s% fac% ceea ce "a produce ele mai bune rezultate.

!entru oricine e iraţional s% fac% ceea cecrede c% "a fi mai r%u pentru el.

'ac% cine"a face ceea ce el crede c% "a produce rezultate proaste0 atunci elacţioneaz% $reşit.

!entru oricine este raţional s% fac% ceea ce i"a aduce cele mai mari beneficii aşteptate.

Subiecti" trebuie s% facem acea acţiune alec%rei rezultate constau n binele aşteptat celmai mare.

'ou% diferenţe ntre cele dou% teorii sunt aici extrem de importante. !rima e c% teoria

consecinţionist% este un moral%0 n timp de teoria interesului propriu nu este moral%. 'e aici

decur$e şi a doua diferenţ%: teoria C trateaz% n mod neutru a$enţii raţionali potri"it ei0 toţi

a$enţii au acelaşi scop0 acela ca rezultatele acţiunilor fiec%ruia s% fie cele mai bune. 'ar

teoria S are o alt% supoziţie: anume0 fiecare a$ent are propriul s%u scop. #ceste dou% teorii0

consider% !arfit0 sunt afectate 8 deşi n mod diferit 8 de dilema prizonierului. S% "edem n ce

fel. >ai nti0 s% relu%m dilema n forma urm%toare:


Juc%torul 2: m%rturiseşte


7iecare <uc%tor obţinerezultatul care pentru eleste al doilea n ordinea

preferinţelor

Juc%torul 2 obţine cel mai bun rezultat pentru el0 <uc%torul 1 obţine cel mai prost rezultat pentru el

Juc%torul 1: m%rturiseşte Juc%torul 1 obţine cel mai bun rezultat pentru el0 <uc%torul 2 obţine cel mai prost rezultat pentru el

7iecare <uc%tor obţinerezultatul care pentru eleste al treilea n ordinea

preferinţelor

4



!entru a simplifica0 s% scriem (noi* pentru a indica membrii $rupului de oameni care

interacţioneaz% ,adic% <uc%torii prinşi n dilem%/. !roblema poate fi acum formulat% astfel:

orice ar face cel%lalt <uc%tor0 pentru fiecare este mai bine s% nu coopereze. 'e aceea0 (ar

trebui ca fiecare s% fac% ceea ce este mai bine pentru el9 Sau ar trebui ca noi s% facem tot ceea

ce putem pentru fiecare9 'ac% fiecare face ceea ce este bine pentru el0 pentru noi "a fi mai

prost dect ne-ar pute fi fiec%ruia. 'ar pentru noi este mai bine pentru fiecare n parte numai

dac% fiecăruia i este mai prost dect dect ar putea s% i fie* ,p. 1/.

'intre cele dou% teorii0 consider% !arfit0 cea care e pus% n dificultate de situaţii

precum dilema prizonierului este teoria interesului propriu. @i anume n urm%torul sens. S%

spunem c% o teorie se auo9anuleaz" 7n sens coleci! dacă e sigur că+ dacă noi toţi urmăm

acea teorie+ "om face ca scopurile fiecăruia să fie atinse mai prost dec3t s$ar fi înt3mplat

dacă nimeni dintre noi nu s$ar fi comportat conform cu acea teorie ,p. /. r0 dilema

prizonierului spune c% exist% situaţii n care acest lucru se ntmpl%: fiecare <uc%tor0 mai nti0

are propriile sale scopuri ,s% fac% astfel nct pentru el rezultatele acţiunii sale s% fie cele mai

bune/ apoi0 rezultatul acţiunii fiec%ruia depinde ,n parte/ de ceea ce fac ceilalţi <uc%tori. )ar

cnd sunt ndeplinite condiţiile ce definesc dilema0 rezultatul la care se a<un$e nu este un

optim !areto22. ;eoria C consecinţionist% nu este ns% afectat% de dilem%0 fiindc% ea nu admite

c% fiecare actor are propriile sale scopuri dimpotri"%0 ca teorie moral% ea cere ca scopurile pe

care le urm%resc actorii s% fie aceleaşi.

22 Exist%0 arat% !arfit ,154: pp. 8 ?/0 şi alte teorii care se auto-anuleaz% n sens colecti". +ntre

acestea se $%seşte morala simţului comun. !otri"it acesteia0 exist% persoane pentru care noi a"em

obli$aţii speciale. E "orba de oamenii cu care a"em di"erse relaţii de prietenie sau de rudenie0 precum

p%rinţii0 copii0 fraţii şi surorile0 prietenii0 binef%c%torii0 clienţi0 pacienţii0 cole$ii0 "ecinii etc. >orala

simţului comun const% n mare parte n obli$aţii faţ% de acest $en de persoane. r0 ar$umenteaz%

!arfit0 nu e $reu s% construim dileme de tipul celei a prizonierului care s% ridice probleme acestei

teorii morale. 'e exemplu0 iat% o dilem% a p%rintelui: fiecare p%rinte poate fie s% şi sal"eze propriul

copil de la un r%u mic ,alternati"a 1/0 sau s% sal"eze copilul celuilalt de la un r%u mai mare ,alternati"a

2/. >atricea de mai <os descrie <ocul rezultat0 a c%rui structur% e cea a dilemei prizonierilor:

!%rintele 2:sal"eaz% propriul copil!%rintele 2:sal"eaz% copilul celuilalt!%rintele 1:sal"eaz% propriul copil#mndoi copiii sufer% cea mai mare "%t%mareCopilul lui 1 nu sufer% nici o "%t%mare copilul lui 2sufer% ambele "%t%m%ri!%rintele 1:sal"eaz% copilul celuilaltCopilul lui 2 nu sufer% nici o "%t%mare copilul lui 1 sufer% ambele "%t%m%ri#mndoi copii sufer%

"%t%marea mai mic% 4?



Cum poate fi soluţionat% problema astfel formulat%9 !arfit construieşte urm%toarea

scem% ,p. ?3/:

46

7iecare poate acţionamai altruist

,1/ 7iindc% de"ine imposibils% acţioneze e$oist 7iindc% fiecare persoan% de"ine dispus%s% acţioneze altruist.#ceasta0

pentru c% acţiunea altruist% e mai bun% pentru fiecare.#ceasta pentru c%:

7ie c% acţiunea altruist% este mai bun%sau nu#cum se poate ca

,2/ s-ascimbatsituaţia ncare se afl%

,3/ el s-ascimbat

,4/ 'atorit% acesteiscimb%ri n el0 acţiuneamai altruist% nu e mai rea

pentru el

,/ +n ciuda acestei scimb%rin el0 acţiunea mai altruist% enc% mai rea pentru el.



Soluţia dilemei este ca fiecare s% se comporte mai altruist ,s% coopereze/. 'ar fiecare

poate a<un$e s% se comporte astfel pentru c% apar anumite constrn$eri asupra acţiunilor sale.

#cestea0 ar$umenteaz% !arfit0 sunt de dou% feluri: poliice şi morale. !rimele dou% soluţii

sunt politice: potri"it primeia0 de pild% taxele asupra pescarilor pot de"eni foarte mari0 nct

s% fie de-a dreptul inconceptibil s% mai pescuieşti sau soldaţii pe front ar putea fi le$aţi de

tranşee. Ca de-a doua soluţie e mai puţin direct%. Scimbarea situaţiei s-ar putea face printr-

un sistem de recompense: de pild%0 statul ar putea s% ofere bonuri de benzin% pentru

proprietarii de auto"eicule care monteaz% catalizatoare sau ar putea s% ofere compensaţii

pentru a$ricultorii care nu cresc num%rul de "aci sau de oi pe un anumit teritoriu etc.Celelalte

trei soluţii sunt psiolo$ice: anumite scimb%ri specifice ar putea determina rezol"area unor

situaţii specifice de tipul dilemei prizonierului. 'e pild%0 dac% ar creşte sentimentul datoriei0

ori aprecierea "irtuţii cura<ului0 dilema soldaţilor pe front ar fi soluţionat%. nele soluţii cu

caracter mai $eneral sunt cele morale. )at% cte"a dintre acestea:

8ncrederea noastr% n ceilalţi ar putea creşte: promisiunea mea c% "oi face o acţiune

mai altruist% "a a"ea mai mari şanse s% fie acompaniat% de o promisiune similar% din

partea celorlalţi.

#m putea de"eni mai reluctanţi să defectăm. 'ac% fiecare crede c% ceilalţi

coopereaz%0 atunci fiecare "a prefera s% coopereze. #m putea de"eni mai altruişti: iar atunci cu toţii ne "om comporta mai altruist.

#m putea de"eni mai antieni: atunci fiecare "a tinde s% fac% ceea ce toţi ceilalţi "or

"rea n mod raţional s% fac%. 'ar0 cum comportamentul e$oist nu e uni"ersalizabil0 cel

mai altruist "a putea fi acceptat ca le$e uni"ersal%.

S% reţinem c% aceste tipuri de soluţii nu sunt exausti"e: ele doar indic% n ce fel se

pot construi diferite soluţii specifice0 concrete. Conform definiţiei politicii formulate n

capitolul 10 soluţiile de tip moral nu au un statut special dimpotri"%0 aşa cum se "a ar$umenta pe lar$ mai <os0 soluţiile morale reprezint% nu sunt diferite ca natur% de cele politice0 ci

dimpotri"% reprezint% o specie a acestora.

45



1.4. Ein%eri ale %ilemei

#m "%zut n secţiunea anterioar% c% structura dilemei prizonierului se poate menţine şi

atunci cnd modific%m unele dintre condiţiile acesteia: cnd0 de exemplu0 num%rul strate$iilor

sau alternati"elor de acţiune e mai mare0 sau cnd num%rul de <uc%tori este n ,n Q 2/. +n

secţiunea aceasta "oi menţiona unele dintre extinderile posibile ale situaţiilor de tipul dilemei.

#nume0 "oi discuta pe scurt cazurile n care prin participarea unui num%r mai mare de

<uc%tori se produce un beneficiu social0 precum şi cele n care situaţiile de tipul dilemei se

repet%.

(ene*icii sociale

S% presupunem c% un num%r n de <uc%tori interacţioneaz%. 'ac% cel puţin m dintre

aceştia coopereaz% ,şi deci n m defecteaz%/ atunci se produce un beneficiu social. Cum "a

raţiona un <uc%tor din cadrul $rupului9 'e exemplu0 cei n <uc%tori sunt proprietarii terenurilor

de pe mar$inea unui drum de ser"itute. 'ac% m dintre ei coopereaz%0 atunci fondurle strnse

sunt suficiente pentru a pietrui drumul de ser"itute 8 fapt care este e"ident n beneficiul

fiec%ruia dintre cei n <uc%tori ,accesul cu automobilul e mult mai bun preţul cu care terenul

poate fi "ndut e mai mare etc./. S% not%m cu c costul cooper%rii ,suma de bani care trebuie

pl%tit% pentru a asfalta drumul/ şi cu b beneficiul obţinut de fiecare n urma asfalt%rii. #"em:

>ai puţin dem <uc%tori

ale$ C

Cel puţin m <uc%toriale$ C

Juc%torul:coopereaz% C

$ c b c

Juc%torul:defecteaz% D

b

;entaţia ; este aici aceea de a obţine beneficiul b f%r% a pl%ti costul acestuiarecompensa K const% n obţinerea beneficiului0 pl%tind costurile acestuia pedeapsa ! este

aceea de a nu obţine nimic <uc%torul este fraier 7 dac% el coopereaz%0 cnd ale$ C mai puţin

de m <uc%tori şi deci beneficiul social nu se produce. #"em aşadar:

b Z b c Z Z - c

Ca şi ntr-o dilem% a prizonierului cu doi <uc%tori0 pentru <uc%torul nostru alternati"a D de a

defecta este cea care e raţional s% fie aleas%: fiindc% defectnd cel mai prost rezultat la care se

poate aştepta este s% nu obţin% nimic ,!/0 n timp ce dac% ar coopera cel mai prost rezultat este4



70 adic% - c. !entru <uc%torul nostru0 cel mai bun rezultat este ca de obicei tentaţia ;0 n cazul

de faţ% b: situaţia n care ndea<uns de mulţi <uc%tori coopereaz% pentru a se obţine beneficiul

social0 dar el defecteaz%0 deci nu suport% costurile obţinerii acestui beneficiu. Doi spune n

continuare c% un comportament de acest tip este de )lais.23

)at% cum descrie '. Gume comportamentul blatistului ,al ecrocului ineli&en/:;ratnd "iciul cu cea mai mare imparţialitate şi f%cndu-i toate concesiile posibile0trebuie s% recunoaştem c% nu a"em niciodat% nici cel mai mic pretext ca0 din punctulde "edere al interesului propriu0 s%-i d%m lui preferinţ% şi nu "irtuţii cu excepţia0

poate0 a situaţiilor n care este "orba de dreptate0 cnd un om0 pri"ind lucrurile ntr-oanumit% lumin%0 poate adesea p%rea c% pierde datorit% inte$rit%ţii sale. @i deşi se ştiec% f%r% respectul pentru proprietate nici o societate nu poate subzista0 totuşi0 datorit%imperfecţiunii felului n care sunt conduse lucrurile n lumea uman%0 un escrocinteli$ent0 n anumite situaţii0 se poate $ndi c% un act de inecitate sau deinfidelitate "a aduce o creştere considerabil% a a"erii sale0 f%r% s% produc% nici o

pa$ub% prea mare comunit%ţii sociale. C% cinstea este cea mai bună politică este oidee care poate fi o bun% re$ul% $eneral%0 dar care poate a"ea multe excepţii0 şi

probabil c% se poate crede c% se comport% cu cea mai mare nţelepciune acela carerespect% re$ula $eneral% şi profit% de pe urma fiec%reia dintre excepţiile ei. ,Gume:120 232 traducere de &i"iu 'aniel Crstea/

!roblema care r%sare imediat este aceea c% un astfel de raţionament e accesibil

fiec%ruia dintre cei n <uc%tori. Ca urmare0 fiecare "a considera c% cea mai bun% strate$ie de

acţiune este aceea de a fi blatist. Cum atunci mai mult de n 8 m <uc%tori "or defecta0

beneficiul social nu "a fi produs0 iar fiecare <uc%tor "a obţine un benefiu e$al cu 0 adic%

pedeapsa !. r0 exact acest rezultat e cel specific aran<amentelor de tipul dilemei

prizonierului. S% ne amintim de un e"eniment relatat de presa romneasc% acum cţi"a ani. +n

urma unui control s-a constatat c% pe un tren personal folosit de na"etişti ma<oritatea

co"rşitoare a acestora nu a"eau24 bilet: erau0 n sensul cel mai direct al termenului0 blatişti.

23 #ceasta este traducerea pe care o prefer pentru temenul en$lez free rider . =u sunt si$ur c% traducerea este cea mai bun%

,a"nd n "edere sensul n ruseşte al lui blat /0 dar cred c% e o traducere care0 ţinnd seam% de felul n care termenul estefolosit n limba romn%0 e satisf%c%toare.

24 !entru unii cititori0 formularea de mai sus ar putea s% ridice unele semne de ntrebare: fiindc%0 s-ar ar$umenta0 ea nu este

este corect% $ramatical. Iramatical ar trebui s% se spun%: (>a<oritatea co"rşitoare a acestora nu a"ea bilet*0 iar nu0 aşa cum

am scris aici: (>a<oritatea co"rşitoare a acestora nu a"eau bilet*. 7iindc%0 se ar$umenteaz%0 subiectul propoziţiei este

ma<oritatea0 iar acest substanti" este luat la sin$ular.

!%rerea mea este c% acest ar$ument 8 care obser" c% de"ine foarte comunO 8 este total $reşit. E drept c% din punct

de "edere $ramatical cu"ntul (ma<oritatea* este subiectul propoziţiei dar el nu este aşa şi din punct de "edere lo$ic. &o$ic0

n propoziţie se "orbeşte despre oameni0 care n ma<oritatea lor nu a"eau bilet. Sensul lo$ic al propoziţiei este urm%torul:

(Cei mai mulţi oameni nu a"eau bilet* 8 iar acum e e"ident de ce predicatul trebuie s% se acorde cu (oameni*0 iar nu cu

(ma<oritatea*.



Ca urmare0 compania de c%i ferate a decis suspendarea acelui tren 8 rezultatul fiind deci c%

beneficiul social nu s-a mai produs.

n exemplu de comportament blatist0 pe care l ntlnim cu toţii atunci cnd circul%m pedrumurile publice0 este cel al conduc%torilor de "eicule ,n special de autoturisme puternice

şi noi/ care nu respect% coloana: ciar dac% pe acelaşi sens de circulaţie sunt multe "eicule0care toate aşteapt% culoarea "erde a semaforului 8 iar uneori se aşteapt%0 n intersecţiilea$lomerate0 de mai multe ori aceast% culoareO 8 unii conduc%tori de "eicule ncearc% s%a<un$% n faţ%0 s%rind coada existent%. #desea ns% ei a<un$ n fruntea coloanei deauto"eicule pe mai multe rnduri şi mpiedic% o circulaţie fluent%. Ciar dac% ei cşti$% ntimp0 rezultatul acestui comportament e c% a$lomeraţia se m%reşte 8 iar consecinţele sunt

proaste nu numai pentru cei care stau la rnd0 ci şi pentru blatiştii nşişi. ,#cest tip decomportament e a"ut direct n "edere0 şi e interzis0 de &e$ea nr. 4V 2? pri"ind circulatia pedrumurile publice: la art. al. 3 lit. a se interzice explicit (dep%şirea coloanelor de "eiculeoprite la culoarea roşie a semaforului sau la trecerile la ni"el cu calea ferat%*./

S% not%m nc% un lucru. #şa cum a ar%tat !ettit ,15?/0 situaţiile care pot fi modelate

ca dileme ale prizonierului cu n <uc%tori sunt de dou% tipuri. !rimul tip e cel discutat mai

de"reme0 cnd tentaţia ,beneficiul cel mai mare pe care l poate obţine <uc%torul/ e posibil%

fiindc% alţi <uc%tori suport% costul producerii beneficiului social. +n aceste cazuri cea mai

bun% situaţie n care se poate plasa cine"a este aceea de a fi blatist. 'ar mai exist% şi un alt tip

de situaţii: acelea n care <uc%torul beneficaz% prin faptul c% i "at%m% pe alţii. S% presupunem

c% n candidaţi au aplicat pentru aceeaşi poziţie n cadrul unei firme ,sau au aplicat pentru o

burs%/. 'ac% sunt oneşti şi completeaz% corect aplicaţiile0 <uc%torii au o şans% aproximati"

e$al% de a fi selectaţi. 'ac% ns% cine"a completeaz% fals aplicaţia0 atunci 8 cu riscul0 destul

de mic0 de a fi depistat 8 el "a a"ea şanse mai mari de a fi selectat. 'ac% ns% toţi mint0 atunci

candidaţii au din nou şanse e$ale0 numai c% acum toţi sunt expuşi riscului de a fi detectaţi.

dilem% a prizonierului este de acest a doilea tip şi presupune nu un comportament blatist0 ci

unul (murdar*0 atunci cnd de exemplu pentru a se obţine beneficiul social e necesar%

cooperarea tuturor membrilor $rupului: atunci desi$ur c% e eliminat% posibilitatea ca cine"a

neori $reşeala de a urma n exprimare lin$"iştii0 iar nu lo$icienii0 duce la situaţii de-a dreptul comice. S% presupunem c% e ade"%rat% propoziţia: (>a<oritatea oamenilor din $rupul G au ocii albaştri* şi s% zicem c% ar trebui s% nelu%m dup% lin$"işti0 nct s% spunem: (>a<oritatea oamenilor din $rupul G are ocii albaştri*. #r dori s% mi se arate şi miede c%tre lin$"işti o ma<oritate care are oci0 şi c% 8 mai mult 8 aceştia sunt albaştri: c%ci0 dup% cte ştiu eu0 oci au doaroamenii0 nu şi ma<orit%ţile.

&a fel0 se pretinde de c%tre lin$"işti c% e corect s% spunem: ( parte a oamenilor are ocii albaştri*0 iar nu 8 aşacum este ne cere lo$ica ,şi0 cred eu0 bunul simţ0 pe care lo$ica ncearc% aici s% l urmeze/: ( parte a oamenilor au ociialbaştri*. ,Sensul expresiei este limpede: exist% o submulţime strict% a mulţimii oamenilor astfel nct fiecare om din aceasubmulţime are oci albaştri./

=u pot s% intru aici n mai multe detalii. #m analizat pe lar$ cestiunea raportului dintre $ramatica şi lo$ica unei propoziţii n prima parte a c%rţii mele >iroiu ,22/.

1



s% fie blatist0 fiindc% f%r% cooperarea lui beneficiul social nu se produce dar r%mne descis%

calea unei conduite murdare: cnd obţii ceea ce doreşti "%t%mnd pe ceilalţi2.

Ierarea %ilemei

!robabil c% cel mai "eci exemplu de dilem% a prizonierului "ine din opera lui '.

Gume. El descrie la un moment dat n felul urm%tor o dilemă a fermierului:

"%zul t%u s-a copt ast%zi al meu "a fi copt mine. E profitabil pentru amndoi ca eu

s% lucrez cu tine ast%zi0 iar tu s% m% a<uţi mine. Eu nu ţi port prietenie0 iar tu mie la

fel de puţin%. 'e aceea0 eu nu mi dau nici o osteneal% pentru tine iar dac% aş lucra

pentru tine aşteptndu-m% ca tu s% mi r%spunzi la fel0 ştiu c% "oi fi dezam%$it şi c% n

"an "oi "edea recunoştinţa ta. 'e aceea te "oi l%sa s% lucrezi sin$ur. ;u m% "ei trata n

acelaşi fel. )ar zilele trec 8 şi amndoi ne pierdem recoltele din lips% de ncredere şi de

$aranţie reciproc%. ,Gume: 1630 cartea a )))-a0 partea a ))-a0 secţiunea : gf te

bli$ation of !romises\/

E interesant c% dilema fermierului difer% de cele discutate pn% acum prin aceea c% cei

doi <uc%tori nu au poziţii simetrice: eu sunt n poziţia de a acţiona ast%zi0 n timp ce tu "ei

acţiona mine. 'e aceea0 cei doi <uc%tori nu au aceleaşi strate$ii de acţiune. +n timp ce eu pot

coopera ,C/ sau defecta ,D/0 tu ai la dispoziţie patru strate$ii: s% imiţi comportamentul meu

,I/0 s% faci exact opusul a ceea ce am f%cut eu ,O/0 s% cooperezi necondiţionat ,Cn/ 8 deci

f%r% s% ţii seam% ce ceea ce fac eu 8 sau s% defectezi necondiţionat , Dn/ 8 iar%şi neţinnd

seam% de cum acţionez eu ,Aun: 2?/.

;u: Cn ;u: Dn ;u: I ;u: OEu: C K

K ;

7K

K ;

7Eu: D 7

;!

!!

!7

;

'ac% cei doi fermieri sunt raţionali0 atunci eu "oi ele$e strate$ia D0 iar tu "ei ale$e

strate$ia Dn. Ecilibrul =as al <ocului ne conduce la c%suţa ,!0 !/ or0 acest rezultat nu este

!areto optim0 fiindc% <uc%torilor le era accesibil şi rezultatul n care amndoi cooperam.

'ar cei doi fermieri obser"% c% rezultatul la care a<un$ este unul prost pentru

amndoi. @i mai ştiu c% anul "iitor situaţia se poate repeta. #pare astfel urm%toarea ntrebare:

25 E important de notat c% aceast% abordare modific% una dintre supoziţiile teoriei ale$erii raţionale0

anume acea parte a ideii de interes propriu potri"it c%reia actorul raţional nici nu are un interes ca

celorlalţi s% le fie mai r%u ,nu este in"idios/.2



este aceast% aşteptare ca dilema s% se repete de natur% s% modifice felul n care <uc%torii se "or

comporta9 +ntrebarea este foarte pertinent%0 fiindc% n "iaţa social% interacţiunile dintre

oameni sunt repetate. S% ne $ndim de exemplu la relaţiile dintre un comerciant şi un client al

s%u. Cnd comerciantul ştie c% şansele de repetare a interacţiunii cu clientul sunt foarte mici0

atunci tentaţia sa de a defecta ,de a nşela clientul0 fie prin pretinderea unui preţ foarte ridicat0

fie printr-o marf% de calitate proast% etc./ este ridicat%. &ucrurile se ntmpl% astfel n ceea ce

adesea se numeşte economia de bazar: probabilitatea s% existe o nou% tranzacţie cu acelaşi

client este mic%. Cnd ns% acelaşi client "a putea "eni şi mine şi peste nc% o s%pt%mn% şi

aşa mai departe0 comerciantul are un stimulent puternic s% coopereze0 fiindc% astfel şi asi$ur%

o "nzare mai mare şi si$ur%.

hiniecFi ,16/ d% o descriere a acestei probleme pe cazul apariţiei pieţelor n perioada de

dup% 15 n ţ%rile post-socialiste. Este recunoscut adesea c% multe dificult%ţi şi costuriridicate n acest proces au pro"enit din incompletitudinea şi ineficienţa sistemului <uridic.'ar0 dup% hiniecFi0 al%turi de aceste cauze0 n trecerea de la bazar la piaţ%0 deci de latranzacţii sin$ulare la interacţiuni repetate0 comportamentul de tip blatist a a"ut un rolimportant. )ar crearea pieţelor a nsemnat şi apariţia mecanismelor de reducere a incidenţeiunor astfel de comportamente.

S% elabor%m mai ri$uros acest raţionament. n <oc cu structura dilemei prizonierului

poate fi <ucat o sin$ur% dat% sau de mai multe ori. #nume0 de un num%r finit0 dar definit 8 şi

cunoscut de fiecare <uc%tor 8 de ori de un num%r finit0 dar indefinit de ori ,iar <uc%torii nucunosc de cte ori "a fi <ucat <ocul/ sau de un num%r infinit de ori. !entru fiecare din aceste

cazuri0 raţionamentul are o form% diferit%.

Ier"ri %e un num"r *ini $i %e*ini %e ori. Cei doi fermieri ştiu c% şi anul "iitor se

"or $%si n aceeaşi situaţie. Cum eu mi-am propus ca atunci cnd copilul meu "a de"eni ele"

de liceu s% "nd ferma şi s% m% mut la oraş0 nseamn% c% eu cunosc c% interacţiunile "or dura

nca 1 ani. )ar "ecinul meu ştie acest lucru. #cum0 pentru fiecare dintre noi este mai bine s%

cooper%m anul acesta0 fiindc% ştim c% "om fi şi anul "iitor n situaţia de a coopera: c%ci dac%nu cooperezi anul acesta0 anul "iitor eu nu te "oi mai a<uta şi in"ers.

'ar urm%torul raţionament este uşor de formulat. +n el e aplicat% meo%a in%ucţiei

in!erse. #nume0 plec%m de la rezultatul final0 presupus ca atins0 şi ncerc%m s% "edem cum s-

a a<uns acolo apoi ale$em comportamentul care poate conduce la acel rezultat. S% zicem deci

c% am fi n ultimul an0 al zecelea0 n care eu "oi mai lucra p%mntul. #tunci ştiu c% dilema nu

se "a mai repeta şi ale$ s% defectez. &a rndul t%u0 tu ştii de asemenea c% dilema nu se "a mai

repeta şi ştii cum "oi raţiona eu0 deci de asemenea "ei defecta. +ns% n al noulea an fiecare

3



dinte noi ştim c% n anul urm%tor fiecare "a defecta. 'ac% eu cooperez0 tu si$ur nu "ei

coopera de aceea eu defectez0 şi la fel "ei face. >er$nd in"ers0 cu aceeaşi scem% de

raţionament0 "om conide c% şi n primul an niciunul dintre noi nu "a coopera. Ca urmare0

dac% dilema se repet%0 dar de un num%r finit şi definit de ori0 "a fi aleas% perecea de strate$ii

,D0 D/0 la fel ca şi n cazul n care dilema s-ar <uca o sin$ur% dat%.

Ier"ri %e un num"r *ini %ar in%e*ini %e ori. Situaţia pare s% se scimbe ns%

radical dac% renunţ%m la supoziţia c% interacţiunea se "a face de un num%r dat0 cunoscut de

toţi <uc%torii0 de ori. @i eu şi tu suntem fermieri0 şi ştim c% toat% "iaţa "om lucra p%mntul ba

ciar c% urmaşii noştri "or face acelaşi lucru. 'esi$ur c% num%rul interacţiunilor este finit0 dar

nu ştim care "a fi acest num%r. Consecinţa acestei noi sceme de interacţiune este c% nu "om

mai putea aplica inducţia in"ers%: fiindc% nu putem determina un anumit stadiu final0 o ultim%

interacţiune ntre noi.

Ce se ntmpl% n acese cazuri9 >ai multe teoreme2? arat% c% n cazul unei dileme a

prizonierului0 repetate de un num%r indefinit de ori0 exist% ecilibre26 n care <uc%torii

beneficiaz% de rezultate mai bune dect cele oferite de perecea de strate$ii ,D0 D/. 'e pild%0

un ecilibru e acela n care <uc%torii "or coopera ntotdeauna un altul e cel n care ei "or

defecta ntotdeauna altele sunt cele n care fiecare <uc%tor "a adopta o anumit% strate$ie0

<ucnd uneori C şi alteori D. 'e exemplu0 s% presupunem c% <uc%torul 1 adopt% urm%toarea

strate$ie: el "a coopera n 1 din cazuri dac% <uc%torul 2 coopereaz% mereu0 şi "a defecta

mereu n cazul n care <uc%torul 2 defecteaz% cel puţin o dat%. #tunci pentru <uc%torul 2

r%spunsul cel mai bun ,care i asi$ur% beneficiile mai mari/ este ca el s% coopereze mereu0

dac% <uc%torul 1 adopt% aceast% scem% de <oc. S% not%m ns% c%0 ntr-o dilem% simetric%0 prin

adoptarea acestor strate$ii de <oc cei doi <uc%tori nu "or obţine aceleaşi cşti$uri: ntruct "a

coopera mereu0 <uc%torul 2 "a primi n 4 din cazuri recompensa 70 iar n 1 din cazuri "a

primi K dar <uc%torul 1 "a primi n 4 din cazuri recompensa ;0 iar n 1 din cazuri "a

primi K. r0 cum ; Z 70 <uc%torul 1 "a a"ea cşti$uri mai mari.

Ecilibrele noi care apar n <ocurile cu repetiţie nu sunt aşadar cele simple0 de forma

lui ,D0 D/. Juc%torii "or fi mai mult dispuşi s% coopereze dect n situaţia n care a"eam o

dilem% a prizonierului0 care se repet% o sin$ur% dat%. >oti"ul pentru acest lucru este posibil

este acela c% <uc%torii sunt conştienţi de posibilitatea ca <ocul s% se repete0 deci ca ei se se

26 #cestea sunt fol t%eorems0 fiindc% teoreticienii le-au discutat ciar ani nainte ca o demonstraţie

ri$uroas% a acestora s% fie publicat%.27 !entru semnificaţia $eneral% a acestor rezultate0 a se "edea secţiunea .2.

4



ntlneasc% şi alt% dat%. ,'esi$ur0 probabilitatea de a ne ntlni cu ceilalţi depinde de mulţi

factori. 'ac% locuiesc ntr-un sat0 e mult mai probabil s% m% ntlnesc cu cine"a dect dac%

locuiesc ntr-o metropol%: nu e de aceea de mirare c% oamenii care locuiesc n sat se salut%0

spre deosebire de cei dintr-o metropol%./ Cu alte cu"inte0 ale$erea pe care o fac ast%zi

dobndeşte şi un alt sens: ea nu numai c% determin% rezultatul dilemei <ucate acum0 ci şi

influenţeaz% ale$erile ulterioare ale <uc%torilor. Diitorul dobndeşte astfel un rol esenţial n

modul n care ale$ <uc%torii n prezent.

Consideraţii de tipul menţionat aici au moti"at cel puţin dou% mari tipuri de strate$ii

de cercetare. !rimele sunt experimentale: este oare posibil s% test%m empiric astfel de ipoteze

pri"ind felul n care oamenii se comport% n situaţii precum dilema prizonierului9 !utem deci

construi modele care s% fie supuse testului empiric9 Strate$iile de cercetare de al doilea tip au

produs modele mai complexe ,care şi ele0 apoi0 au fost testate empiric/. #nume0 ele s-au

concentrat asupra strate$iilor complexe de comportament folosite de oameni atunci cnd se

confrunt% cu dileme repetate.

S% discut%m mai nti foarte pe scurt primul tip de strate$ii de cercetare. =e putem

ntreba: dac% punem membrii unui $rup de oameni ntr-o situaţie de dilem% repetat% ,f%r% ca

ei s% cunoasc% de cte ori este repetat% aceasta/0 atunci ei se "or comporta aşa cum prezice

teoria9 !siolo$ii obţinut au concluzii deosebit de interesante n acest sens. Hun%oar%0 s% ne

amintim c% n clasica dilem% <uc%torii erau izolaţi ntre ei ,n dou% celule/0 nu puteau

comunica. Se scimb% ce"a dac% le permitem s% comunice9 Experimentele au confirmat

intuiţia: dac% <uc%torii pot comunica250 atunci frec"enţa cooper%rii creşte: pe m%sur% ce se pot

auzi0 se pot "edea0 se pot şi "edea şi auzi ,Kapoport0 Camma: 1?/. Sau: depinde felul n

care oamenii se comport% de sexul lor0 ori de cultura c%reia i aparţin29 'epinde felul n care

oamenii se comport% de modul n care este formulat% problema n care se afl%9 #stfel de

experimente au fost realizate cu sutele0 iar dilema repetat% a prizonierului a de"enit n anii ?Y

şi 6Y0 aşa cum remarca acum dou% decenii K. #xelrod ,154: p. 25/0 un fel de 4. coli a

psiolo$iei sociale.

)at% un exemplu clasic ,;"ersFP0 Aaneman: 15?/ pri"itor la rolul informaţiilor ncomportament: subiecţilor li s-au oferit informaţii statistice cu pri"ire la tratamentul

28 Cum "oi spune n Capitolul 0 acum ei sunt aşezaţi ntr-un alt cadru instituţional.29 'e exemplu0 >cClintocF şi >c=eel ,1??/ au comparat felul n care se comport% bel$ienii şi

americanii cnd sunt puşi n faţa unor astfel de situaţii. Hel$ienii s-au do"edit a fi mult mai

competiti"i0 anume tindeau fie s% maximizeze diferenţa dintre cşti$ul lor şi cel al celorlalţi <uc%tori0

fie s% aib% mai puţin% ncredere n cooperarea cu ceilalţi.



cancerului de pl%mni. nor subiecţi statisticile le-au fost prezentate n termeni de rate demortalitate0 iar altora n termeni de rate de supra"ieţuire. #poi li s-a cerut s% indicetratamentul pe care l prefer%. )nformaţia era urm%toarea:

1/ 3upra!ieţuire: dac% se aplic% un tratament c%irurgical 0 atunci din 1 de bolna"i supra"ieţuiesc perioadei postoperatorii0 ?5 sunt n "iaţ% dup% un an şi 34 sunt n "iaţ%

dup% cinci ani dac% se foloseşte ca tratament iradierea0 atunci toţi tr%iesc n timpultratamentului0 66 sunt n "iaţ% dup% primul an şi 22 dup% cinci ani.

2/ Moraliae: dac% se aplic% un tratament c%irurgical 0 atunci din 1 de bolna"i 1mor n perioadea postoperatorie0 32 mor pn% la sfrşitul primului an şi ?? mor ntr-o

perioad% de cinci ani dac% se foloseşte ca tratament iradierea0 atunci nici unul numoare n timpul tratamentului0 23 mor pn% la sfrşitul primului an şi 65 mor ntr-o

perioad% de cinci ani.7ormularea diferit% produce efecte foarte diferite n r%spunsurile subiecţilor. +n formulareacare f%cea apel la supra"ieţuire doar 15 au fa"orizat terapia prin radiaţie0 n timp ce nformularea care f%cea apel la mortalitate aceast% terapie a fost fa"orizat% de 44 dintresubiecţi. >oti"ul e c% n acest caz ap%rea e"ident riscul mic al unui morţi imediate. Ceea ce e

interesant0 arat% autorii0 este c% acest efect se constat% nu numai n cazul pacienţilor0 ci şi ncel al cirur$ilor experimentaţi0 ca şi n cel al studenţilor n business0 care au cunoştinţe maia"ansate de statistic%.

Cea de-a doua strate$ie de cercetare a dilemei repetate ,indefinit/ a dobndit n anii

Y5 şi Y o celebritate imens%0 n special datorit% turnirurilor lui #xelrod ,154 15? 16/.

S% presupunem c% a"em doi <uc%tori şi c% aceştia se confrunt% cu o interacţiune repetat% ntre

ei de tipul dilemei prizonierilor0 iar ei ştiu acest lucru. !entru fiecare <uc%tor se descid dou%

c%i de a <uca. !rima e aceea de a lua fiecare instanţ% a <ocului n parte şi de <uca folosindstrate$ia aplicabil% astfel ,am "%zut c% atunci ecilibrul se atin$e cnd fiecare defecteaz%/.

Cea de-a doua este s% şi elaboreeze o politic% mai $eneral% de a <uca. >ai de"reme am

menţionat un prim exemplu n acest sens: <uc%torul "a coopera n 1 din cazuri dac%

<uc%torul cel%lalt coopereaz% mereu0 şi "a defecta mereu n cazul n care <uc%torul cel%lalt

defecteaz% cel puţin o dat%. 'ar de bun% seam% c% putem ima$ina multe astfel de strate$ii sau

politici de a <uca n cazul unei dileme repetate n mod indefinit. nele pot fi foarte simple0

altele mai mult sau mai puţin complicate. )at% cte"a exemple: Juc%torul coopereaz% ntotdeauna.

Juc%torul defecteaz% ntotdeauna.

K#='>: <uc%torul ale$e n mod ntmpl%tor dac% s% coopereze sau nu.

;); 7K ;#; ,;7;/: n primul <oc coopereaz% apoi ale$e strate$ia <ucat% n

<ocul anterior de cel%lalt <uc%tor: dac% el a cooperat0 coopereaz% dac% el nu a

cooperat0 atunci nu coopereaz%3.

30 !ro$ramul este deci unul de tipul (oci pentru oci0 dinte pentru dinte*.?



!#D&D: n primul <oc coopereaz% apoi r%mne la aceeaşi strate$ie dac% n

<ocul anterior a obţinut unul din primele dou% rezultate: tentaţia ; sau

recompensa K0 şi scimb% strate$ia n celelalte cazuri. Strate$ia se bazeaz% pe

(le$ea efectului*: cşti$i 8 stai V pierzi 8 scimbi.

;); 7K 2 ;#;S: n primul <oc coopereaz% apoi dac% n <ocul anterior

cel%lalt <uc%tor a cooperat0 el coopereaz% dac% nu a cooperat0 atunci

coopereaz% nc% o dat% dac% nu a cooperat n ultimele dou% <ocuri0 atunci nu

coopereaz%.

;ES;EK: la prima mutare defecteaz% dac% cel%lalt <uc%tor defecteaz% la un

moment dat0 coopereaz% şi apoi <oac% n continuare ;); 7K ;#; dac%

cel%lalt continu% s% coopereze0 mai coopereaz% de dou% ori apoi defecteaz%

mereu.31

Cnd face apel la astfel de strate$ii sau politici de acţiune0 <uc%torul are n minte nu numai

cşti$ul pe care l a obţine cnd <oac% acum dilema0 ci şi la cşti$ul ce poate fi obţinut n

urma <uc%rii repetate a dilemei. S% presupunem c% eu <oc mereu D0 iar tu <oci mereu C.

#tunci de fiecare dat% eu "oi obţine tentaţia ;0 iar tu "ei obţine "aloarea 7. 'ar s% ţinem

seam% şi de urm%torul lucru: de cele mai multe ori "iitorul nu e att de important ca

prezentul pentru mine faptul c% obţin acum 1 de lei e poate mult mai important dect

faptul c% peste dou%zeci de ani "oi primi de lei. Cşti$ul "iitor 8 deci cel obţinut n

urma <uc%rii unor dileme "iitoare 8 conteaz% mai puţin dect cel prezent. !entru a da seam%

de acest lucru0 se introduce adesea un *acor %e acualizare 90 care exprim% importanţa sau

$reutatea pe care o are urm%torul <oc relati" la cel curent el reprezint% $radul n care

ponder%m "aloarea cşti$urilor "iitoare relati" la cşti$ul curent32. 'e exemplu s%

presupunem c% 9 0 deci c% importanţa fiec%rui <oc este <um%tate din cea a <ocului anterior.

#tunci cşti$ul cumulati" pe care l "oi obţine eu ,cnd eu <oc ntotdeauna D iar tu <oci

ntotdeauna C/0 dac% dilema se "a <uca indefinit de mult0 "a fi ; . ,1 U U j U 1V5 .../. Cum

se ştie0 suma acestui şir este 2. +n $eneral0 pentru un 9 oarecare0 "aloarea cumulati"% a şirului

31 #ceaast% strate$ie se "ede uşor c% e mai bun% cnd <oac% contra lui ;); 7K 2 ;#;S: c%ci cel ce

<oac% aceast% din urm% strate$ie defecteaz% numai dup% ce cel%lalt a defectat de dou% ori or ;ES;EK

nu defecteaz% de dou% ori la rnd0 de aceea ;); 7K 2 ;#;S coopereaz% cu ;ES;EK şi deci este

(exploatat* de acesta.32 'in punct de "edere matematic0 num%rul 9 ar putea fi interpretat şi altfel0 anume ca exprimnd

probabilitatea ca <ocul urm%tor s% aib% loc.6



1 U 9 U 92 U 9:U ... este 1V,1 - 9/. 'e pild%0 dac% "aloarea urm%torului <oc este 5 din cea a

<ocului prezent0 atunci cşti$ul total pe care eu l "oi obţine "a fi ; . 1V,1 8 05/ ; . 1V 02

;. +n $eneral0 dac% "aloarea lui 9 scade apropiindu-se de zero0 atunci defectarea e o strate$ie

mai bun% 8 iar strate$ia indicat% de a <uca de"ine aceea indicat% pentru cazul standard n care

dilema se <oac% o sin$ur% dat% dac% ns% "aloarea lui 9 creşte spre unu0 cşti$ul obţinut prin

defectare scade şi deci a defecta mereu nu mai apare ca cea mai atracti"% politic% de urmat.

)ar atunci apare o ntrebare fundamental%: exist% o cea mai bun% politic% sau strate$ie

de a <uca pentru a obţine cele mai bune rezultate9 K%spunsul nu pare s% fie unul pe care l

putem formula n mod a priori: cu alte cu"inte0 prin formularea unei ipoteze şi prin

demonstrarea ei teoretic%. >ai curnd0 r%spunsul poate pro"eni prin testarea empiric% a

acestor strate$ii posibile: facem experimente prin care <uc%torii s% aplice un num%r destul de

mare de ori di"erse strate$ii şi apoi compar%m rezultatele obţinute. 'ar s% ne $ndim c%

num%rul strate$iilor posibile nu este deloc unul mic. #poi0 ar trebui ca fiecare astfel de

strate$ie s% fie <ucat% cu oricare alta0 inclusi" cu ea ns%şi 8 şi anume de un num%r suficient de

mare nct rezultatele s% fie statistic rele"ante. 'e aceea0 e puţin probabil c% s-ar putea şi

experimental s% se r%spund% la ntrebarea: care e cea mai bun% strate$ie de a <uca9 >ai

de$rab% răspunsul "a a"ea o altă formă dată fiind o colecţie de astfel de strategii+ care

dintre ele sunt cele mai bune; <i ce caracteristici au cele care s$au do"edit cele mai bune;

Ct de multe astfel de strate$ii sau politici exist%9 S% lu%m cel mai simplu caz0 n care suntdoar doi <uc%tori0 fiecare <uc%tor are la dispoziţie exact dou% alternatice0 iar strate$iile pe carele <oac% fiecare sunt deterministe. !entru fiecare <oc ,sau: mutare/ ştim c% sunt posibile patrurezultate. 'ac% <ocul a a"ut trei mut%ri pn% acum0 nseamn% c% sunt posibile 4 Η 4 Η 4 ?4istorii posibile diferite ale acestora. strate$ie ar trebui s% determine ce mutare se poate facen fiecare din cele ?4 de cazuri posibile. Strate$ia ar putea fi atunci specificat% ca o funcţiecare ataşeaz% fiec%ruia din aceste cazuri o mutare ,D sau C/. 'e pild%0 dac% tu ai cooperat detrei ori0 o strate$ie mi spune dac% s% colaborez sau s% defectez la a patra mutare. Cte astfelde strate$ii exist%9 =um%rul lor este uriaş: 2?40 ceea ce este aproape 11. 'ac% ar fi ca uncomputer s% examineze toate aceste strate$ii0 cu o "itez% de 1 pe secund%0 i-ar trebui cam

05 miliarde de ani pentru a nceia o astfel de sarcin%.Este e"ident deci c% oamenii nu pot mer$e pur şi simplu pe calea test%rii tuturor strate$iilor posibile: ei au ne"oie s% $%seasc% alte modalit%ţi de a ale$e cum s% se comporte.

obser"aţie crucial% este urm%toarea: fiecare astfel de strate$ie sau politic% de a

acţiona n cazul unei dileme repetate este un al$oritm pe care l poate adopta un <uc%tor. S%

presupunem c% eu <oc cu altcine"a o astfel de dilem% repetat%. =u l-am "%zut niciodat% pe

ad"ersarul meu0 nu am interacţionat direct niciodat%. !entru fiecare <oc eu primesc pe o rtie

care a fost mutarea lui0 iar pe aceast% baz% eu mi formez o ima$ine cu pri"ire la felul n care5



<oac% acesta 8 ce politic% urmeaz%. ;estndu-l0 "%d c% el a adoptat strate$ia pe care am numit-

o mai de"reme ;); 7K ;#;. @tiind cum "a reacţiona0 pentru mine e mai uşor s% m%

$ndesc cum "oi proceda la rndul meu. 'ar eu am n faţ% doar o bucat% de rtie tip%rit%. =u

ştiu nimic despe cel%lalt <uc%tor: cine este ce pre$%tire are ce sex are din ce cultur% pro"ine

etc. +n fond0 tot ceea ce ştiu este c% aplic% un al$oritm simplu:

+ncepe prin a cooperaO

'ac% cel%lalt <uc%tor a cooperat0 n urm%torul <oc coopereaz%O

'ac% cel%lalt <uc%tor a defectat0 n urm%torul <oc defecteaz%O

!lecnd de aici0 K. #xelrod ,154/ a f%cut obser"aţia crucial% c% n fond nu e

important c% eu <oc cu o strate$ie mpotri"a ta0 care ai o ,alt%/ strate$ie0 ci c% <oac% ntre ele

dou% astfel de strate$ii sau al$oritmi de acţiune. 'e aceea0 experimentele cu subiecţi umani ar

putea fi nlocuite cu un alt tip de experimente 8 n care <oac% ntre ele pro$rame de calculator.

Turnirurile lui Aelro%

&a nceputul anilor Y50 K. #xelrod a f%cut apel la computerele existente atunci pentru

a pune s% <oace ntre ele un num%r de astfel de pro$rame. El a realizat dou% astfel de turniruri0

n care pro$ramele <ucau urm%toarea dilem% repetat%:

!ro$ramul 2: D !ro$ramul 2: C

!ro$ramul 1: D ! 1! 1

7 ;

!ro$ramul 1: C ; 7

K 3K 3

#xelrod a in"itat specialişti n teoria <ocurilor s% propun% pro$rame au r%spuns solicit%rii lui

economişti0 psiolo$i0 matematicieni0 fizicieni0 biolo$i0 sociolo$i0 specialişti n ştiinţa politic%

şi n cea a computerelor. Specializ%rile diferite ale celor care au paricipat a reprezentat un

factor important0 c%ci a ar%tat pe de o parte ct de semnificati"% e problema pentru toate

aceste specializ%ri şi0 pe de alt% parte0 c% se poate ima$ina un limba< comun al problemelor cucare se confrunt% fiecare. !rima dat% #xelrod a primit un num%r de 14 pro$rame0 la care el a

mai ad%u$at nc% unul: pro$ramul K#='>0 cel care ale$e n mod ntmpl%tor dac% la

urm%toarea mutare "a coopera sau nu.

7iecare pro$ram a <ucat cu fiecare0 şi anume 8 pentru a obţine o estimare mai mare a

scorurilor pentru fiecare perece 8 de cinci ori0 iar fiecare rund% a constat din 2 de mut%ri.

#pelul la computere a permis dep%şirea limitelor experimentelor cu subiecţi umani. C%ci n

total s-au <ucat doar n acest turnir 12 de mut%ri ,sau de dileme/0 care ar fi fost foarte



$reu s% fie $estionate n experimentele obişnuite33. !ro$ramul care a cşti$at turnirul a fost

;); 7K ;#;0 propus de #. Kapoport0 şi care era cel mai scurt0 deci cel mai simplu

pro$ram. ,E semnificati"%0 accentueaz% #xelrod0 diferenţa dintre situaţia analizat% aici şi cea

a pro$ramelor de şa: n aceasta din urm% pro$ramele mai complexe sunt mai bune./ +n

fiecare rund% era posibil ca un pro$ram s% obţin% un scor ntre puncte şi 1 cşti$%torul a

obţinut o medie de 4 puncte.

#xelrod a formulat o serie de concluzii n le$%tur% cu pro$ramele care au obţinut

scoruri mai bune şi cu propriet%ţile pe care acestea le a"eau n comun. #poi a solicitat s% fie

propuse din nou astfel de pro$rame pentru a testa care este mai bun. #cum0 la al doilea turnir0

ni"elul de sofisticare a fost mai ridicat0 iar cei care au r%spuns lui #xelrod au ncercat şi mai

mult s% produc% acea colecţie de pro$rame care din punctul lor de "edere0 ca specialişti0 erau

candidaţii cei mai buni. #u fost primite ?2 de pro$rame0 la care #xelrod a ad%u$at din nou pe

K#='>. 'in nou pro$ramele au <ucat ntre ele şi0 din nou0 cşti$%torul a fost cel mai

simplu dintre ele0 anume acelaşi ;); 7K ;#;.

#tenţia multor cercet%tori s-a concentrat de aceea asupra cşti$%torului. 'ar este

foarte important s% reţinem c% #xelrod nu s-a raportat numai la acesta0 c%ci el a ncercat s%

"ad% ce propriet%ţi au pro$ramele care au a"ut rezultatele cele mai bune şi s% tra$% de aici

concluziile. C%ci turnirurile0 aşa cum am "%zut0 au a"ut ca participanţi un num%r foarte mic de

pro$rame ,deşi erau cele considerate de specialişti ca fiind candidaţii cei mai buniO/ dintre

mult mai multele posibile. 'e aceea0 rezultatele turnirurilor nu spun care e pro$ramul optim

de urmat0 ci care e pro$ramul mai bun n condiţiile n care se confrunt% cu anumite alte

pro$rame ,şi de un anumit num%r de ori: c%ci e"ident num%rul de mut%ri ar fi putut fi diferit/.

#xelrod a ar$umentat c% pro$ramele care n turnirurile sale au obţinut cele mai bune rezultate

au urm%toarele propriet%ţi:

sunt dr%$uţe*: ncep prin a coopera

sunt reacti"e*: reacţioneaz% prin necooperare la necooperare

sunt iert%toare*: dac% ad"ersarul rencepe s% coopereze0 şi ele coopereaz%

nu sunt complicate*: ad"ersarul şi poate da uşor seama de strate$ia folosit%34.

33 +n plus0 se presupune c% fiecare pro$ram e aplicat f%r% $reşeli exist% şi studii n care pro$ramul e

aplicat0 dar cu erori.

34 !lecnd de la aceste rezultate0 #xelrod propune cte"a re$uli pentru succes atunci cnd ne

confrunt%m cu situaţii de tipul dilemei iterate a prizonierului:

=u fi in"idiosO?



;); 7K ;#; are are n cip exemplar aceste propriet%ţi. Spre deosebire de ;ES;0 el

ncepe prin a coopera şi este0 deci0 dr%$uţ. 'ar0 spre deosebire de pro$ramul #&& C0 care

const% n a coopera ntotdeauna0 el este reacti": se r%zbun% pe cel care nu coopereaz%0 şi

anume imediat ,n acest sens0 e mai r%zbun%tor dect ;); 7K 2 ;#;S0 care nu e imediat

reacti" şi permite ad"ersarului s% defecteze de dou% ori nainte de a reacţiona/. Este0 pe de

alt% parte0 iert%tor0 iar%şi imediat: dac% cel%lalt a cooperat0 pro$ramul scimb% felul n care a

acţionat şi coopereaz% din nou. +n sfrşit0 este foarte simplu ,de fapt0 cel mai simplu/.

#"anta<ele acestei caracteristici se lea$% de faptul c% ceilalţi <uc%tori l nţele$ imediat şi le

este foarte uşor s% pre"ad% cum "a <uca n "iitor. ,!esemne c% un raţionament analo$ acestuia

e la baza atitudinii care face ca un <oc precum cel de fotbal s% fie att de popular: re$ulile lui

sunt foarte simple şi de aceea <ocul poate fi extrem de uşor nţeles./

!rofilat ca n"in$%tor redutabil0 pro$ramul ;); 7K ;#; a ap%rut drept cea mai

promiţ%toare cale de a ne comporta n situaţii precum dilema repetat%. nele cercet%ri au

indicat ns% şi alţi candidaţi cu şanse mari de a produce rezultate foarte bune. )at% dou%

exemple n acest sens. !rimul porneşte de la faptul c% n executarea unui plan <uc%torii pot

face erori0 deci pot s% aplice n mod imperfect o strate$ie ,#xelrod: 16 Hendor: 13

Hendor et. al: 11/. 'e exemplu0 dac% un <uc%tor adopt% strate$ia #&& C0 de a coopera

mereu0 n timp ce <uc%torul cel%lalt adopt% strate$ia #&& '0 de a defecta mereu0 cşti$ul

primului <uc%tor este 7 U e0 unde e este un num%r poziti" a c%rui "aloare tinde spre zero atunci

cnd pro$ramul este executat f%r% eroare. 'eoarece cunoaşte structura <ocului0 fiecare <uc%tor

deduce cum a <ucat cel%lalt pe baza cşti$ului s%u. 'ar dac% "aloarea lui e este ndea<uns de

mare0 atunci ea produce perturbaţii care fac ca deducţiile <uc%torilor s% nu mai fie corecte. 'e

pild%0 s% presupunem c% dou% copii ale pro$ramului ;); 7K ;#; <oac% ntre ele0 dar cu

eroare. #tunci o eroare din partea uneia dintre copii "a produce defect%ri din partea celeilalte

pentru un lun$ şir de mut%ri. Kepetnd turnirul n astfel de situaţii0 ;); 7K ;#; nu mai

obţine rezultate la fel de bune de pild%0 pro$ramul 'h=)=I0 care n turnirurile iniţiale ale

lui #xelrod nu era ntre primele 0 l n"in$e pe ;); 7K ;#;. 'h=)=I şi bazeaz%

mutarea nou% pe o estimare a unei istorii mai mari dect face ;); 7K ;#; a mut%rilor0 ceea

ce nseamn% c% ;); 7K ;#; este prea simplu. ,'ar0 ar$umenteaz% #xelrod ,16/0 urmnd

=u fi primul care nu coopereaz%O

K%spunde att la cooperare ct şi la necooperareO

=u fi prea deşteptO

?1



pe =oBaF şi Si$mund ,13/0 dac% modific%m pe ;); 7K ;#; astfel nct s% fie mai

$eneros0 adic% s% nu reacţioneze imediat la defectare0 atunci performanţele sale de"in mai

bune./

n al doilea exemplu pri"eşte pro$ramul !#D&D ,=oBaF0 Si$mund: 13 >acP:

1/. Experimentele realizate par s% do"edeasc% superioritatea acestui pro$ram faţ% de ;);

7K ;#;3. Cele dou% pro$rame0 formal0 difer% n urm%torul punct: !#D&D coopereaz% cu

o probabilitate mare cnd la mutarea anterioar% a"ea fie ,C0 C/ fie ,D0 D/ n rest coopereaz%

cu o probabilitate mic%. 'ar ;); 7K ;#; coopereaz% cu o probabilitate mare cnd la

mutarea anterioar% a a"ut ,C0 C/ sau ,D0 C/ ,cel%lalt a cooperat/. !#D&D are dou%

a"anta<e3? n raport cu ;); 7K ;#;. !rimul este c%0 atunci cnd e aplicat cu erori0 am "%zut

c% ;); 7K ;#; are probleme atunci cnd <oac% cu o replic% a sa n cazul lui !#D&D0

dac% o copie a sa defecteaz%0 atunci şi cealalt% copie "a reacţiona0 dar apoi ambele re"in la

cooperarea mutual% şi deci obţin rezultate mai bune. +n al doilea rnd0 atunci cnd <oac% cu

pro$rame precum #&& C0 cele dou% se comport% diferit: ;); 7K ;#; pierde din a"anta<0

c%ci coopereaz% de la o mutare nainte şi obţine deci doar cşti$ul K0 n timp ce !#D&D

continu% f%r% re$rete s% defecteze şi obţine cşti$ul ; ,şi ştim c% a"em ; Z K/.

na dintre consecinţele cele mai importante care decur$ din aceast% analiz% este aceea c%0 ncazul unei dileme repetate0 probabilitatea cooper%rii creşte. C% este aşa se poate "edea şi cua<utorul urm%torului exemplu ,#xelrod: 1540 cap. 4/. !esemne c% ne aştept%m foarte puţin caşi n cazul unui r%zboi s% ia naştere cooperarea. 'ar uneori e posibil s% se ntmple aşa ce"a.#xelrod are n "edere frontul de Dest n timpul primului r%zboi mondial. +n prima sa faz%0r%zboiul a fost mobil şi foarte sn$eros dar dup% un anumit timp0 liniile s-au stabilizat şiarmatele au stat faţ% n faţ% perioade mai lun$i0 f%r% deplas%ri semnificati"e ale frontului. +naceste situaţii unit%ţile de lupt% ,de exemplu batalioanele 8 formate din aproximati" o mie deoameni0 dintre care <um%tate erau n prima linie/ se confruntau cu dileme ale prizonierului.!entru fiecare0 cele dou% alternati"e erau: s% tra$i cu armele pentru a ucide sau s% tra$incercnd intenţionat s% e"iţi s% cauzezi pa$ube. !e termen scurt 8 adic% presupunnd c%dilema nu se repet% 8 e de preferat s% produci pa$ube ct mai mari ad"ersarului. Cumamndou% unit%ţile aflate faţ% n faţ% "or adopta aceast% strate$ie0 pentru fiecare pa$ubele

,constnd n pierderi umane/ de"eneau mari.'ar ntre dou% unit%ţi care st%teau un timp mai ndelun$at faţ% n faţ% situaţia de"enea una de

35 #utorii au utilizat o abordare e"oluţionist%0 de tipul celor pe care le "om discuta imediat. 'up% o

sut% de mii de $eneraţii0 !#D&D predomin%.36 #re şi deza"anta<e. Cel mai important este c% poate produce comportamente care nu tind spre optim0

ci spre satisficient ,G.#. Simon: 16/. +ntr-ade"%r0 el are tendinţa de a repeta comportamentul care a

fost recompensat ,s% ne amintim de experimentul ori$inar al lui !a"lo" pri"ind formarea reflexului

condiţionat/ şi deci se poate fixa pe o alternati"% care produce cşti$uri mai proaste dect alternati"ele

disponibile.?2



dilem% repetat% indefinit. Ca urmare0 era posibil0 aşa cum face predicţia teoria0 s% apar%ecilibre diferite de perecea ,D0 D/0 deci de adoptarea de c%tre fiecare unitate a strate$iei dea tra$e pentru a produce pa$ube. Ciar din toamna primului an de r%zboi0 1140 au ap%rutastfel de acţiuni: focul nceta cnd pe ambele p%rţi ale frontului se ser"ea masa de Cr%ciun aexistat o lar$% fraternizare. Cooper%rile directe0 explicite nu se puteau ns% realiza le lar$ şi

sistematic pe front: centrele de comand% au luat m%suri ca micile unit%ţi s% nu poat% a<un$e laastfel de acţiuni. 'ar n timp au ap%rut strate$ii mai sofisticate0 bazate pe semnale ne"erbale.'e exemplu0 cooper%rile pe baz% de reciprocitate erau posibile: soldaţii de pe ambele p%rţi alefrontului e"aluau c% nu se defecta necondiţionat cnd era "orba de satisfacerea aceloraşine"oi de baz% ,de pild%0 nu se tr%$ea cnd se f%ceau apro"izion%ri cu ap% şi alimente/.Cooperarea era condiţionat%: iar fiecare ncerca s% arate ad"ersarului c% putea produce

pierderi mai mari dect cele obişnuite de aceea0 uneori se aplicau astfel de acţiuni ,de pild%0artileria tr%$ea uneori focuri bine plasate/. Cnd ap%reau defect%ri0 cealalt% parte trebuia s% seasi$ure dac% era e "orba de o scimbare a strate$iei de aceea r%spunsul nu era imediat ,altfelzis0 nu se aplica ;); 7K ;#;0 ci mai curnd ce"a de $enul ;); 7K 2 ;#;S0 sau ;); 7K3 ;#;S/. #pariţia unui sistem de cooperare ca acesta 8 (tr%ieşte şi las%-l şi pe cel%lalt s%

tr%iasc%O* 8 arat% c% pentru cooperare nu trebuie f%cut% supoziţia existenţei unor relaţii personale ,de prietenie de pild%/ ntre cei care care interacţioneaz% reciprocitatea estesuficient%.Sistemul din tranşeele primului r%zboi mondial a fost n timp distrus: unit%ţile erau rotate şinu apucau aceleaşi s% stea mult timp faţ% n faţ% s-au folosit raiduri mici0 pentru a omor saua captura soldaţii din tranşeele ad"erse 8 mecanism care a distrus reciprocitatea presupus%.

A)or%area e!oluţionis" a %ilemei prizonierului

#xelrod a conceput ns% şi un alt tip de mecanisme de testare empiric% a diferitelor

strate$ii de acţiune n situaţii de $enul dilemei prizonierilor 8 n fond0 de situaţii n careresursele sunt limitate0 iar cooperarea este mai a"anta<oas% dect comportamentul e$oist.

Dersiunile e"oluţioniste ale <ocului au fost0 din anii Y50 cele mai atracti"e pentru cerce%tori.

)deea este urm%toarea: mai mulţi <uc%tori folosesc strate$ii diferite pentru a <uca ntre ei o

dilem% iterat%0 la fel ca şi n turnirurile clasice pe care le-am discutat mai de"reme. 'ar s%

presupunem acum c% <uc%torii alc%tuiesc o populaţie ,care "a fi p%strat% constant% ca m%rime

n toate iter%rile dilemei/. +n aceast% populaţie o proporţie de <uc%tori folosesc aceeaşi

strate$ie0 deci se presupune c% au loc interacţiuni şi ntre copii ale aceleiaşi strate$ii. 7iecare <uc%tor obţine un num%r de puncte. sum% sub medie a punctelor obţinute de copiile unei

strate$ii face ca n urm%toarea rund% proporţia n populaţie a acestor copii s% fie mai mic%0 n

timp ce o sum% mai mare dect media face ca proporţia n populaţie a copiilor strate$iei s% fie

mai mare. Spre deosebire de turnirurile celelalte ale lui #xelrod0 acum fiecare strate$ie "a

obţine un scor mai mare0 confruntndu-se n principal nu cu strate$ii necompetiti"e0 ci cu

strate$ii cu succes. )ntuiti" 8 iar aici este apelul la biolo$ia e"oluţionist% 8 scorul obţinut de o

strate$ie ntr-o rund% e cel care determin% num%rul de (urmaşi* ,adic% de copii ale strate$iei/

?3



n runda urm%toare. Cum populaţia are m%rime fix%0 nseamn% c% naşteri mai multe de urmaşi

ai unei strate$ii eci"aleaz% cu morţi mai multe ale reprezentanţilor unei alte strate$ii. )ar%şi0

n populaţia considerat% nu apar copii ale tuturor strate$iilor posibile0 ci copii ale unei colecţii

determinate de astfel de strate$ii.

S% formul%m mai ri$uros aceste obser"aţii: populaţia de la care se pleac% este o

mulţime de pereci L, p10 1/0..., pn0 n/M0 unde 10 ... 1 sunt cele n strate$ii selectate0 iar p10 ...

p1 sunt proporţiile fiec%rei strate$ii n cadrul populaţiei. +n prima rund% se pleac% de la

proporţii e$ale0 iar ntr-o rund% ulterioar% proporţia pi a strate$iei i este dat% de formula:

pi iV

unde i este scorul obţinut de strate$ia i n runda precedent%0 iar este scorul mediu. ,Se

poate nota c% pentru o rund% ulterioar% proporţia n populaţie a unei strate$ii ar putea s% fie

calculat% şi altfel metoda folosit% aici e cea a e"oluţiei conform cu re$ula (adapt%rii

proporţionale* 8 şi0 e"ident0 rezultatele obţinute sunt relati"e la aceast% ale$ere./

'ac% strate$iile sunt deterministe0 e interesant c% ntr-un aran<ament experimental

e"oluţionist ;); 7K ;#; se do"edeşte din nou cel mai de succes pro$ram. 'up% o mie de

$eneraţii0 el era de<a dominant n populaţie şi continua s% creasc%.

@i o alt% ntrebare e acum interesant%: dac% ntr-o populaţie exist% o sin$ur% strate$ie0

dar intr% n <oc o copie a unei alte strate$ii0 ce se ntmpl%9 Keuşeşte prima s% se menţin%0

altfel zis s% fie colecti" stabil%9 Hiolo$ic0 intuiţia este simpl%: cnd n populaţie apare un

mutant0 problema este de a determina dac% acesta reuşeşte s% in"adeze populaţia nati"%.

#xelrod indic% o serie de rezultate interesante ,1540 capitolul 3/:

;); 7K ;#; e stabil colecti" dac% şi numai dac% 9 este ndea<uns de mare.

strate$ie care coopereaz% la prima mutare este stabil% colecti" numai atunci cnd 9 e

suficient de mare.

!entru ca o strate$ie dr%$uţ% s% fie stabil% colecti"0 ea trebuie s% fie propo"at% de

prima defectare a celuilalt <uc%tor.

#&& ' e stabil% colecti".

Strate$iile care pot in"ada pe #&& ' ntr-un m%nunci ,cnd proporţia interacţiunilor

dintre copiile acestora sunt minime/ sunt cele care discrimineaz% cel mai bine0 precum

;); 7K ;#;.

strate$ie dr%$uţ% nu poate fi in"adat% nici de un sin$ur indi"id0 nici de un m%nunci

de astfel de indi"izi.

?4



Experimentele e"oluţioniste ale lui #xelrod a"eau mai multe tipuri de supoziţii. na

este aceea c% strate$iile erau deterministe0 iar eroarea era considerat% ca fiind zero. +n al

doilea rnd0 n rundele ulterioare ale turnirurilor e"oluţioniste erau permise numai copii ale

,supra"ieţuitorilor/ pro$ramelor care ncepuser% turnirul nu erau permise pro$rame noi0 ori

(mutante*. +n al treilea rnd0 lista pro$ramelor admise era esenţial% pentru a tra$e concluziile

dar dac% s-ar fi admis şi alte strate$ii0 nu e deloc limpede c% aceleaşi concluzii ar fi fost

disponibile. r0 fiecare din cele trei supoziţii e $reu de acceptat: n "iuaţa real% pro$ramele se

<oac% cu erori mutanţii apar iar natura este extrem de in"enti"% cu noi strate$ii de acţiune.

!lecnd de aici0 alţi cercet%tori ,de pild%0 =oBaF0 Si$mund: 13/ au ncercat s% "ad%

ce se obţine dac% sunt relaxate unele dintre aceste supoziţii. 'e pild%0 dac% erorile sunt

admise0 un ;); 7K ;#; mai $eneros are un succes superior lui ;); 7K ;#;36 n al

doilea rnd0 dac% o strate$ie permite ca <uc%torul s% şi ntemeieze probabilitatea de a coopera

pe propria sa mutare anterioar%350 ca şi pe mutarea anterioar% a oponentului s%u0 atunci

!#D&D se do"edeşte c% are un succes mai mare. 'ac% se face ns% apel la strate$ii

deterministe0 rezultatele sunt diferite ,&inster: 12/. Ciar dac% nici un pro$ram nu de"ine

dominant0 unul 8 anume IK)> 8 a<un$e s% reprezinte totuşi mai mult de din populaţie.

#cest pro$ram0 care n experimentele probabiliste ,precum cele ale lui =oBaF şi Si$mund

,13/ ap%rea ca extrem de necompetiti"30 este foarte simplu: el coopereaz% pn% cnd

oponentul a defectat prima dat%0 dup% care defecteaz% tot restul <ocului. )ar al%turi de el obţin

rezultate bune 8 deci supra"ieţuiesc ntr-o iterare e"oluţionist% a dilemei 8 şi pro$rame

precum !#D&D0 ;); 7K ;#; şi #&& C.

#ceste rezultate şi ele nt%resc ideea c% n cazul unei dileme iterate indefinit nu exist%

o sin$ur% strate$ie optim%: ce nseamn% a a"ea succes depinde de context0 de caracteristicile

mediului.

36 Strate$iile luate n considerare n acest caz sunt cele (reacti"e*. Ele sunt definite astfel: fiecare

strate$ie se <oac% cu o probabilitate p1 de a coopera n prima rund% şi cu o probabilitate p2 de a

coopera dac% cel%lalt <uc%tor a defectat n runda anterioar%. !entru ;); 7K ;#; $eneros0 p2

minL,1-,;-K/V,K-7//0 ,K-!/V,;-!/M.38 +n acest caz0 fiec%rei strate$ii i se ataşeaz% cte o probabilitate de a defecta dac% la mutarea

anterioar% s-a obţinut unul dintre rezultatele ,C0 C/0 ,C0 D/0 ,D0 C/ şi ,D0 D/0 deci dup% ce <uc%torul a

primit unul dintre cele patru cşti$uri0 respecti" K0 70 ; şi !.

3 >oti"ul pentru care IK)> se comport% foarte prost n situaţiile care admit eroarea este c% se obţin

rezultate slabe atunci cnd <oac% ntre ele dou% copii ale acestuia: ntr-ade"%r0 dac% o copie a defectat0

atunci ambele <oac% apoi numai D.?



S% ncerc%m s% tra$em cte"a concluzii. E. strom ,15/ le sumarizeaz% astfel:

+n cele mai multe dileme sociale0 cercet%rile au do"edit c% exist% ni"ele ridicate de

cooperare iniţiale totuşi0 acest ni"el nu este nici pe departe cel optimal.

Comportamentul actorilor n situaţii de dileme sociale repetate de un num%r finit de

ori nu satisface predicţiile care decur$ din ar$umentul inducţiei in"erse.

Strate$iile de ecilibru de tip =as nu sunt buni predictori ale comportamentului

indi"idual.

#tunci cnd sunt puşi n faţa unor dileme sociale repetate actorii n"aţ% s% <oace nu

strate$ii de ecilibru de tip =as0 ci alte tipuri de comportamente.

'ac% aşa stau lucrurile0 nseamn% c% pentru a nţele$e cum se comport% oamenii puşi

n situaţii de tipul dilemelor sociale "a trebui s% facem apel la alte tipuri de abord%ri ale

acestora. +n capitolele urm%toare le "oi analiza pe lar$.

A)or%"ri normai!e+ moraliae $i a!ana0

#şa cum am "%zut0 ntr-o dilem% simpl% ecilibrul la care se a<un$e este cel n care

ambii <uc%tori defecteaz%0 iar ntr-o dilem% repetat% indefinit sau infinit exist% mai multe

ecilibre posibile. E"alu%rile realizate pentru diferitele strate$ii sau patternuri de

comportament care pot fi folosite de <uc%tori au a"ut n "edere criterii precum succesul n

raport cu alte strate$ii sau cu alte copii ale aceleiaşi strate$ii0 capacitatea de a fi stabile

colecti" etc. 'ar nu am ridicat nc% problema raportului dintre aceste patternuri de

comportament0 nţelese ca soluţii la situaţiile de tipul dilemei prizonierului n care se afl%

<uc%torii0 şi e"alu%rile ori standardele morale sau de ecitate. #stfel0 n secţiunea 1.1 am dat

urm%torul exemplu de <oc:

Juc%torul 2:Strate$ia )

Juc%torul 2:Strate$ia ))

Jucatorul 1:

Strate$ia )

2

1

5Jucatorul 1:strate$ia ))

44

12

iar apoi am discutat soluţia =as a acestuia. #ceasta e perecea ,05 406/ de cşti$uri: cea n

care <uc%torul 1 cşti$% 05 unit%ţi0 iar <uc%torul 2 cşti$% 406 unit%ţi. 'ac% amndoi ar fi <ucat

dilema o sin$ur% dat%0 <uc%torul 1 ar fi ales strate$ia ))0 iar <uc%torul 2 ar fi ales strate$ia )0 iar

fiecare ar fi obţinut un cşti$ de 4 unit%ţi. Soluţia =as d% un rezultat mai bun pentru fiecare:

<uc%torul 1 cşti$% n plus 105 unit%ţi0 iar <uc%torul 2 cşti$% n plus 06 unit%ţi. 'ar acum "ine

urm%toarea ntrebare: deşi superioar% celei dintr-o dilem% nerepetat%0 care sunt moti"ele care??



fac ca distribuţia =as s% fie cea pe care o prefer%m9 'e ce nu am accepta o alt% distribuţie0

de pild% una mai e$alitar%0 s% zicem ,02 02/9 Suma unit%ţilor cşti$ate de cei doi <uc%tori

e n aceast% distribuţie e$al% cu cea a unit%ţilor cşti$ate de ei potri"it soluţiei lui =as.

7oarte sumar0 "oi menţiona n cele ce urmeaz% semnificaţia pentru teoria moral% a

dilemei prizonierului0 aşa cum este aceasta "%zut% de '. Iutier.

Cele dou% mari şcoli moderne n $ndirea moral% şi politic% din lumea "orbitoare de

en$lez% 8 cea contractualist% şi cea utilitarist% 8 identific% raţionalitatea cu

maximizarea şi aduc de asemenea moralitatea n discuţie. !entru contractualist0 omul

raţional intr% n societatea ci"il% pentru a-şi maximiza aştept%rile pri"ind bun%starea

sa0 iar moralitatea este acel sistem de principii de acţiune pe care oamenii raţionali le

adopt% n mod colecti" pentru a-şi maximiza bun%starea. !entru utilitarist0 indi"idul

moral şi raţional caut% s% maximizeze fericirea umanit%ţii0 cu care el şi identific%

propria-i fericire. ,Iautier: 10 p. 2/

Iautier este contractualist de aceea pentru el moralitatea este o colecţie de

constrn$eri asupra comportamentului uman. !rima problema pe care o ridic% Iautier n ce

pri"eşte raportul dintre a te comporta moral şi a te comporta raţional ,deci ncercnd s% ţi

maximizezi a"anta<ul/ este urm%toarea: este raţional acest sistem de constrn$eri care

constituie moralitatea9 Cu alte cu"inte0 se poate ar$umenta c% este a"anta<os ca fiecare s%

respecte principiile morale9 )deea sa fundametal% este consistent% cu aceea c% (moralitatea

este un sistem de principii astfel nct pentru fiecare este a"anta<os ca toţi s% l accepte şi s%

acţionze conforme cu el0 ciar dac% a acţiona conform acestui sistem de principii cere ca

unele persoane s% realizeze acţiuni care le sunt deza"anta<oase* ,Iautier: 1?60 pp. 4?1 8

4?2/. E important de notat c% n sensul formulat aici moralitatea nu este a"anta<oas% n sensul

c% fiecare persoan% "a face cea mai a"anta<oas% acţiune0 ci numai n acela c% ea "a face o

acţiune mai a"anta<oas% dect cea pe care ar face dac% nu ar exista un astfel de sistem de

principii. +n al doilea rnd0 fiecare cşti$% din faptul c% alţii fac acţiuni care le sunt

deza"anta<oase0 şi anume astfel "a cşti$a mai mult dect "a pierde ea ns%şi din faptul c% şi

ea face acţiui care i sunt deza"anta<oase. 'ac% aşa stau lucrurile0 nseamn% c% se poate da o

<ustificare concepţiei tradiţionale asupra moralit%ţii ca o constr3ngere raţională pusă pe

comportamentul indi"idului de a$*i urma propriul interes ,Iautier: 15?0 p. 2/.

Exist% ns% şi un alt palier al analizei. Ciar dac% moralitatea0 ca sistem de principii

care constrn$ comportamentul uman0 ndeplineşte condiţiile fomulate mai sus0 cu alte

cu"inte este raţional%0 r%mne nc% o cestiune: anume cea care pri"eşte respectarea?6



contractului. S% presupunem c% eu0 ca persoan% indi"idual%0 accept c% moralitatea este

a"anta<oas% pentru mine n sensul menţionat mai de"reme. 'ar decur$e de aici c%0 pus n faţa

unei situaţii concrete0 m% "oi comporta aşa cum mi cere morala 8 sau "oi defecta9 Ciar

dac% e raţional ca fiecare perosan% s% fie moral%0 de ce aş fi eu moral9 7iindc% "oi cşti$a mai

mult din faptul c% eu nu sunt moral0 dac% toţi ceilalţi se comport% moral. +n $eneral0 dac% toţi

oamenii sunt morali0 le "a fi mai bine tuturor dect le "a fi dac% toţi şi urmeaz% propriul

interes dar fiec%rui om i "a fi mai bine dac% el şi urmeaz% propriul interes dect dac% s-ar

comporta moral. 'ac% toţi oamenii şi respect% promisiunile0 "a fi mai bine pentru toţi dect

dac% nimeni nu le-ar respecta dar mie mi "a fi mai bine dac%0 ntr-o lume n care promisiuile

sunt n $eneral respectate0 eu nu respect o anumit% promisiune.

Este e"ident c% situaţia descris% de Iautier este analo$% celor discutate mai de"reme0

de tipul dilemei prizonierului. @i0 aşa cum am "%zut0 exist% dou% faţete ale acesteia: pe de o

parte0 e necesar s% se arate c%0 aflaţi ntr-o situaţie de tipul dilemei prizonierului ,deci ntr-una

n care exist% att identitate ct şi conflict de interese 8 Iautier: 15?0 p. 12?/0 indi"izii "or

ale$e n mod raţional s% coopereze. !e de alt% parte0 pro"ocarea const% n a demonstra c%

respectarea nţele$erii este raţional%. +n ceea ce pri"eşte prima faţet%0 Iautier ar$umenteaz%

c% moralitatea este un astfel de sistem de principii nct fiecare persoan% "a considera c% este

mai raţional s% l accepte dect s% nu l accepte. +n ceea ce pri"eşte cea de-a doua faţet%0 ideea

lui Iautier este c% pentru o persoan% care este n mod direct maximizatoare cea mai bun%

alternati"% de acţiune este ntr-ade"%r aceea de a nu respecta principiile morale. 'ar0

su$ereaz% Iautier0 oamenii "or a<un$e s% considere c% 8 date fiind anumite condiţii 8 este

raţional s% şi formeze anumite dispoziţii de a respecta an$a<amentele f%cute. Ei "or de"eni

atunci maximizatori supuşi constrn$erilor0 altfel zis persoane care şi restrn$ acţiunile prin

care şi urm%resc propriul interes n raport cu0 de pild%0 o moralitate de tip contractualist

,Iautier: 15?0 cap. D)/.

1.. ,uerea %e !o

+n secţiunile anterioare au fost f%cute o serie de supoziţii cu pri"ire la <ocurile studiate.

'e pild%0 a fost supoziţia c% doar doi <uc%tori interacţioneaz% ,supoziţie p%strat%0 aşa cum am

"%zut0 n turnirurile lui #xelrod/ a fost supozţia c% fiecare actor cunoaşte re$ulile <ocului0

precum şi cşti$urile fiec%ruia dintre <uc%tori ,la care se adau$% supoziţia pe care o "om

analiza n capitolul urm%tor0 a cunoaşterii comune ntre <uc%tori/. Sau0 a fost supoziţia c%?5



fiecare <uc%tor raţioneaz% considernd fiecare <oc independent de celelalte. #ceste supoziţii

au fost la un moment dar puse sub semnul ntreb%rii. 'e exemplu0 am discutat 8 ciar dac% n

acest capitol foarte pe scurt 8 cazurile n care la dilem% particp% n <uc%tori sau cele n care

dilema se repet% etc.

supoziţie care a r%mas nici m%car menţionat% pn% acum este urm%toarea: fiecare

<uc%tor are o putere e$al% de a influenţa rezultatul <ocului0 n sensul c% n mod esenţial

<uc%torii sunt e$ali ntre ei. 'ac% ne uit%m la o dilem% a prizonierului0 obser"%m c% cei doi

<uc%tori sunt simetrici: ciar dac% beneficiile lor pot diferi0 nici unul nu are la dispoziţie0 s%

zicem0 dou% "oturi pentru a influenţa rezultatul <ocului. r0 n foarte multe cazuri lucrurile nu

stau astfel: <uc%torii care interacţioneaz% ntr-un <oc au capacit%ţi diferite de a "ota. !artidele

politice0 reprezentate n !arlament sau n Consiliile locale0 statele membre ale .E.

reprezentate n Consiliu0 acţionarii unei firme au de re$ul% un num%r diferit de "oturi pe care

s% le utilizeze. )at% de exemplu cum au fost reprezentate partidele politice romneşti n

Camera 'eputaţilor şi n Senat n urma ale$erilor din anul 24:

!artideValianţe Senat ,nr. locuri/ Camera 'eputaţilor ,nr.locuri/

!S' 4? 113!K 11 1!=& U !' 4 112

!K> 21 45'>K 1 22>inorit%ţi - 15Cota , U 1/ ? 1??!entru fiecare camer%0 am menţionat aici (cota*0 adic% num%rul de parlamentari care asi$ur%

ma<oritatea absolut% necesar% "ot%rii unei le$i or$anice ,sau care asi$ur% o ma<oritate simpl%

dac% toţi reprezentanţii opoziţiei "oteaz% mpotri"%/.

)ntuiti"0 puterea de "ot a partidelor0 statelor0 acţionarilor etc. sunt diferite0 dup% cum

num%rul de "oturi pe care le au ele sunt diferite. 'e aceea0 nu putem nceia acest capitol f%r%

a discuta pe scurt ce se ntmpl% dac% renunţ%m la supoziţia c% puterea de "ot a <uc%torilor

este aceeaşi4.

S% ncepem cu dou% exemple foarte cunoscute. &a nfiinţarea r$anizaţiei =aţiunilor

nite0 Consiliul de Securitate a"ea 11 membri0 dintre care erau membri permanenţi0 iar ?

membri nepermanenţi membrii permanenţi a"eau fiecare drept de "eto. !entru ca o rezoluţie

s% fie adoptat% era ne"oie de "otul a şapte membri şi s% nu existe nici un "eto. +n 1?0 dup%

apariţia unui num%r mare de noi state independente0 Consiliul de Securitate a fost extins0

40 #tenţie: aici nu e "orba de puterea lor de ne$ociere0 pe care am analizat-o n secţiunea anterioar%?



a"nd acum 1 membri0 dintre care permanenţi şi nepermanenţi pentru ca o rezoluţie s%

fie adoptat% este ne"oie de "otul a nou% membri şi s% nu existe nici un "eto. )deea extinderii a

fost aceea de a asi$ura un mai mare acces al statelor care nu erau membre permanente ale

Consiliului de Securitate la luarea deciziilor. +ntrebarea este: s-a realizat acest lucru odat% cu

m%rirea num%rului de membri n Consiliul de Securitate al .=..9

#l doilea exemplu este cel al Consiliului de >iniştri al .E. )at% care a fost n timp

distribuţia "oturilor şi care era n fiecare moment cota necesar% pentru a adopta o decizie prin

ma<oritate ,calificat%/:

Statulmembru

15 163 151 15? 1 26

Iermania 4 1 1 1 1 2>areaHritanie

- 1 1 1 1 2

7ranţa 4 1 1 1 1 2)talia 4 1 1 1 1 2Spania - - - 5 5 26!olonia - - - - - 26Komnia - - - - - 14landa 2 13Irecia - - 12KepublicaCe%

- - - - - 12

Hel$ia 2 12n$aria - - - - - 12!ortu$alia - - - 12Suedia - - - - 4 1Hul$aria - - - - - 1#ustria - - - - 4 1Slo"acia - - - - - 6'anemarca - 3 3 3 3 67ilanda - - - - 3 6)rlanda - 3 3 3 3 6&ituania - - - - - 6&etonia - - - - - 4Slo"enia - - - - - 4Estonia - - - - - 4Cipru - - - - - 3&uxembur$ 1 2 2 2 2 4>alta - - - - - 3;otal 16 5 ?3 6? 56 34Cota 12 41 4 4 ?2 2Cota , 60? 606 6104 6101 6103 630

6



din nr. totalal"oturilor/# crescut n timp sau a sc%zut puterea de "ot a statelor mari9 'ar a statelor mici9 'up% cum

se ştie0 pentru ca o decizie s% fie luat% n Consiliu n Europa celor 26 e necesar s% fiendeplinite trei condiţii: 1/ cota s% fie realizat%0 deci s% fie cel puţin 2 "oturi pentru acea

decizie 2/ decizia s% fie "otat% de ma<oritatea simpl% a statelor ,deci de 14 din cele 26/ 3/

ponderea populaţiei statelor care "oteaz% pentru acea decizie s% fie cel puţin ?2 din

populaţia .E.. Celelalte dou% condiţii pentru ma<oritatea calificat% 8 clauza ma<orit%ţii

simple şi cea demo$rafic% 8 au propriele lor consecinţe ,de exemplu0 minoritatea de bloca< de

35 din populaţie poate fi atins% doar de coaliţiile de trei state care cuprind Iermania0 care

deci are o alt% putere n luarea deciziilor dect 7ranţa0 >area Hritanie sau )talia 8 H%rbulescu:

20 p. 3/. 'ar dac% ne raport%m doar la prima clauz% 8 cea care "izeaz% num%rul de

"oturi n Consiliu 8 atunci care e de fapt puterea de "ot a fiec%rui stat9 +ntrebarea este

ambi$u%0 fiindc% nu e definit ce nseamn% (puterea de "ot* n particular0 nu e definit felul n

care o m%sur%m.

!entru a reuşi s% d%m un r%spuns0 primul lucru care trebuie f%cut este acela de a

redefini re$ulile de luare a deciziilor n $rupurile considerate0 astfel nct s% putem apoi

aplica proceduri cunoscute. +n particular0 s% putem aplica diferite re$uli ale ma<orit%ţii

,simple sau ponderate/. S% exemplific%m raportndu-ne la Consiliul de Securitate al .=..

Ke$ula de luare a deciziei este mai complicat%0 fiindc% a"em dou% criterii: 1/ exist% un num%r

minim al membrilor unei coaliţii ,de 6 membri0 pn% n 1? de membri dup% 1?/ al

c%ror "ot pentru e necesar pentru a trece o decizie 2/ exist% state ,membrii permanenţi ai

Consiliului de Securitate/ care au drept de "eto. 'in fericire0 este posibil ca aceast% re$ul% s%

fie reprezena" ca o re$ul% de tipul ma<orit%ţii ponderate41.

Dom aplica o procedur% analoa$% celei folosite n capitolul 1 pentru a reprezenta

diferite re$uli 8 precum a ma<orit%ţii ponderate0 a departa<%rii de c%tre preşedinte0 a

ma<orit%ţii absolute etc. 8 prin re$ula ma<orit%ţii simple. )deea era aceea de a constui un alt

$rup dect cel iniţial0 astfel nct aplicarea re$ulii iniţiale la primul $rup s% produc%0 n fiecare

situaţie posibil% de formare a preferinţelor indi"iduale0 exact acelaşi rezultat ca aplicarea noii

re$uli la al doilea $rup. S% ncepem cu situaţia de pn% n 1?. #"eam un Consiliu de

41

&a rndul ei0 ştim c% re$ula ma<orit%ţii ponderate poate fi reprezentat% ca o re$ul% a ma<orit%ţiisimple.61



Securitate format din 11 membri0 fiecare cu un sin$ur "ot0 c%ruia i se aplic% re$ula descris%.

#cestui $rup i corel%m ns% un alt $rup0 format tot din 11 membri0 dar care:

1/ au un num%r diferit de "oturi: anume0 membrii permanenţi ai Consiliului de Securitate

au fiecare cte "oturi0 iar ceilalţi membri au fiecare cte 1 sin$ur "ot

2/ $rupul ale$e prin re$ula ma<orit%ţii

3) cu o co" de 26 "oturi necesare pentru a trece o decizie.

&a aceste rezultate se a<un$e relati" uşor. >ai nti0 s% presupunem c% membrilornepermanenţi ai Consiliului de Securitate li se acord% un "ot c% fiec%ruia dintre membrii

permanenţi li se acord% un num%r 9 de "oturi0 iar cota pentru luarea deciziei o not%m cu c.!lecnd de la re$ula de luare a deciziei n Consiliul de Securitate ,de pn% n 1?/0 ştim c%cei cinci membri permanenţi0 mpreun% cu doi membri nepermanenţi0 au mpreun% un num%rde "oturi e$al cu cota pe de alt% parte0 cei şase membri nepermanenţi0 mpreun% cu doar patrumembri permanenţi0 nu atin$ cota0 deci putem presupune c% au un num%r de c 8 1 "oturi.

bţinem aşadar un sistem simplu de ecuaţii:9 U 2 c49 U ? c 8 1

de unde rezult% imediat c% 9 şi deci c . U 2 26.

,!resupunem c% n toate cazurile cota este cel puţin e$al% cu <um%tate plus unu din num%rul

total al "oturilor altminteri re$ula de decizie nu $aranteaz% un sin$ur rezultat./ Se poate

"erifica uşor c% aceast% re$ul% de tip ma<oritar calificat produce exact aceleaşi decizii ca şi

re$ula iniţial% a Consiliului0 oricare ar fi modul n care "oteaz% membrii acestuia. Similar0

dac% a"em n "edere structura Consiliului de Securitate de dup% 1?0 deciziile acestuia pot fi

modelate cu a<utorul unui $rup de state ,cu 1 membri/ cu urm%toarele caracteristici: membrii

$rupului

1/ au un num%r diferit de "oturi: anume0 membrii permanenţi ai Consiliului de Securitate

au fiecare cte 6 "oturi0 iar ceilalţi membri au fiecare cte 1 sin$ur "ot

2/ $rupul ale$e prin re$ula ma<orit%ţii

3/ cu o cot% de 3 "oturi.

#cum urmeaz% al doilea pas: el se poate aplica acestor noi $rupuri0 dar şi 8 n cip

direct 8 Consiliului de >iniştri al .E. sau celor dou% Camere ale !arlamentului Komniei42.

#nume0 pasul e acela de a determina anumiţi indicatori care s% m%soare (puterea* fiec%rui

membru al $rupului n luarea deciziilor 8 mai pe scurt: puerea sa %e !o. S% lu%m din nou

exemplu Consiliului de >iniştri al .E. !entru simplitate0 s% pri"im la ponderea pe care o

a"eau ţ%rile membre n prima perioad%0 cea de pn% n 163. ;rei ţ%ri 8 Iermania0 7ranţa şi

42 Exist% multe alte exemple unele au fost formulate ciar de autorii care au iniţiat aceste $enuri de

cercet%ri: SapleP0 SubiF ,14/0 Hanzaf ,1?/.62



)talia 8 a"eau cte 4 "oturi0 Hel$ia şi landa cte 2 iar &uxembur$ 1 "ot. Cota a fost stabilit%

la 12 "oturi din totalul de 16. Care era puterea de "ot a fiec%reia dintre cele şase ţ%ri9 #m

putea pur şi simplu s% susţinem c% aceast% putere e determinat% de num%rul de "oturi pe care

l are fiecare ţar%. 'e aici se poate concide imediat c% Iermania0 7ranţa şi )talia a"eau

fiecare o putere de "ot de dou% ori mai mare dect Hel$ia şi dect landa0 care la rndul lor

a"eau fiecare o putere de "ot de dou% ori mai mare dect &uxembur$. Concluzia ntmpin%

ns% unele dificult%ţi. C%ci s% ne $ndim cum putea s% treac% o decizie. Ea a"ea ne"oie de 12

"oturi din cele 16 posibile. 'ac% cele trei ţ%ri mari se aliau0 decizia putea trece dac% dou% ţ%ri

mari0 mpreun% cu cele dou% mi<locii "otau pentru0 iar%şi decizia se lua. S% ne uit%m ns% la

&uxembur$. Dotul s%u aproape c% nu conta: o coaliţie n care s% conteze "otul acestui stat pur

şi simplu nu se putea forma: dac% &uxembur$ f%cea parte dintr-o coaliţie n"in$%toare 8 deci

una care s% asi$ure cel puţin 12 "oturi 8 atunci era de asemenea o coaliţie n"in$%toare şi cea

care rezulta eliminnd din cadrul acesteia &uxembur$ul. Ca urmare0 am putea concide c% de

fapt puterea de "ot a &uxembur$ului nu era de dou% ori mai mic% dect a Hel$iei0 ci de-a

dreptul e$al% cu zeroO

#r$umentul formulat aici presupune c% un element determinant al stabilirii puterii de

"ot al unui actor este nu num%rul de "oturi0 ci ceea ce poate face acesta cu acele "oturi n

particular cum le poate folosi acel actor pentru a intra ntr-o coaliţie n"in$%toare. Ca urmare0

puterea de "ot a unui actor "a depinde de num%rul sau de ponderea coaliţiilor n"in$%toare

din care acesta face parte ,dac% fiecare actor are acelaşi num%r de "oturi 8 deci0 la modul

$eneral0 re$ula de a$re$are a preferinţelor indi"iduale la care se face apel are proprietatea

anonimit%ţii 8 atunci acest num%r şi ponderea respecti"% sunt identice pentru toţi actorii/.

'ar dac% pri"im cu atenţie şi mai mare exemplul nostru0 obser"%m c% nu e rele"ant

doar faptul c% actorul face parte sau nu dintr-o coaliţie n"in$%toare ,n fond0 mulţimea

tuturor actorilor e o coaliţie n"in$%toare 8 iar de aici "a decur$e c% fiecare actor "a a"ea o

oarecare putere de "otO/. #ltce"a e semnificati": anume dac% prezenţa actorului n cadrul

coaliţiei este esenţial% sau nu dac% deci coaliţia r%mne sau nu decisi"% ciar dac% actorul

respecti" este eliminat din cadrul ei. (Da fi mai potri"it s% consider%m c% puterea de "ot este

capacitatrea unui le$islator ca0 prin "otul s%u0 s% afecteze faptul c% o m%sur% trece sau nu.

#ceast% capacitate0 la rndul ei0 depinde de un num%r de factori complecşi0 precum totalul de

"oturi alocate fiec%reui reprezentant indi"idual0 distribuţia "oturilor celorlalţi le$islatori0

num%rul total al membrilor unui anumit or$anism* ,Hanzaf: 1?0 p. 315/.

63



!uţin mai formal exprimat0 dac% e o coaliţie n"in$%toare ,deci una care impune o

anumit% decizie prin re$ula de a$re$are considerat% 8 iar aici "om presupune c% aceast%

re$ul% este cea a ma<orit%ţii/ atunci "om spune c% actorul j este esenţial n dac% 8 L jM nu

este o coaliţie cşti$%toare in"ers0 dac% este o coaliţie cşti$%toare0 iar 8 L jM este de

asemenea cşti$%toare0 "om spune c% j este fi$urant n .

In%icele ,enrose 4in%icele (anza* a)solu6 ,k/

S% "edem n ce fel distincţia aceasta este semnificati"%. S% pornim de la ceea ce se

numeşte indicele !enrose ,sau: indicele Hanzaf absolut/. Cel mai simplu putem $ndi

puterea unui "otant ca fiind dat% de capacitatea acestuia de a influenţa decizia cu alte

cu"inte0 putem s% ncerc%m s% lu%m ca indicator al puterii de "ot faptul c% decizia este n

direcţia n care "oteaz% "otantul respecti". S% presupunem c% G e mulţimea tuturor "otanţilor.

partiţion%m n 1 şi 2. na dintre cele dou% coaliţii este "ictorioas%0 altfel zis decizia

$rupului G "a fi totuna cu felul n care "oteaz% membrii acelei coaliţii. #cum0 un "otant poate

fi n coaliţia n"in$%toare sau n coaliţia pierz%toare. )deea lui !enrose a fost aceea de a

considera c% un "otant mai puternic este unul care se $%seşte mai des ca membru al unei

coaliţii n"in$%toare.

'e exemplu0 fie G L !0 y0 ,M. Exist% 23 5 combinaţii şi deci di"iziuni ale "otanţilor.

S% mai presupunem c% ! are 1 "oturi0 y are "oturi0 iar , are 1 "ot cota este de 11 "oturi.

!entru fiecare din cei trei "otanţi "om a"ea urm%torul lor statut ,dac% sunt de partea coaliţiei

n"in$%toare sau nu/:

Combinaţia =um%rul de

"oturi

Statutul lui

!

Statutul lui y Statutul lui ,

ιV !y, V2 +n"in$%toare +n"in$%toare +n"in$%toare !>y, 1V1 !ierz%toare !ierz%toare !ierz%toare y>!, V11 +n"in$%toare !ierz%toare +n"in$%toare

,>!y 1V1 +n"in$%toare +n"in$%toare !ierz%toare !y>, 1V1 +n"in$%toare +n"in$%toare !ierz%toare !,>y 11V +n"in$%toare !ierz%toare +n"in$%toare y,>! 1V1 !ierz%toare !ierz%toare !ierz%toare !y,> ι 2V +n"in$%toare +n"in$%toare +n"in$%toare

#cum s% not%m cu r i proporţia di"iziunilor n care "otantul i este n"in$%tor. #"em: r !

?V5 3V4 r y 4V5 1V2 şi de asemenea r y 4V5 1V2. !uterea de "ot a unui "otant i

depinde de num%rul r i dar nu n ntre$ime0 fiindc% acest num%r exprim% n acelaşi timp

influenţ% şi noroc. 'e aceea !enrose ,14?/ a propus o alt% m%sur% a puterii de "ot a unui64



membru al $rupului0 pe care s% o not%m cu ? 0 şi care se defineşte simplu prin: ? i df. 2r i 8 1.

=um%rul ? defineşte ceea ce azi se ceam% indicele !enrose ,sau indicele Hanzaf absolut/.

'efiniţia este menit% s% elimine norocul unui <uc%tor de a se afla n di"iziunea (corect%*.

!entru un dictator ,n exemplul nostru ! ar de"eni astfel dac% ar a"ea 11 "oturi/ ? e

ntotdeauna 10 n timp ce un <uc%tor f%r% nici un fel de putere de "ot "a a"ea ataşat num%rul .

+n cazul nostru0 obser"%m c% a"em: ? ! 0 ? y ? , .

S% mai lu%m un exemplu0 discutat mai de"reme0 cel al Consiliului de >iniştri al .E.

n prima perioad%0 cea de pn% n 1630 cnd trei ţ%ri 8 Iermania0 7ranţa şi )talia 8 a"eau cte

4 "oturi0 Hel$ia şi landa cte 2 iar &uxembur$ 1 "ot ,iar cota era de 12 "oturi din totalul de

16/. Cum exist% şase <uc%tori0 a"em un total de 2? ?4 posibile di"iziuni al acestora. Cum se

poate "erifica0 fiecare din cele trei ţ%ri mari este cşti$%toare n 42 de astfel de di"iziuni0

Hel$ia şi landa n 35 dintre acestea0 iar &uxembur$ n 32. #ceste numere nu indic% ns%

puterea de "ot a fiec%rei ţ%ri 8 ca şi0 la rndul lor0 numerele r i pe care li le putem ataşa:

r Germania r @ranţa r Atalia 42V?4 21V320 r Belgia r 6landa 35V?4 1V32 şi r Cu!emburg 32V?4 .

#m "%zut c% n acea perioad% &uxembur$ era de fapt fi$urant0 el nuputnd s% influenţeze de

fapt deciziile. C% aşa stau lucrurile se "ede ns% imediat ce facum apel la indicele ? al lui

!enrose. #"em: ? Germania ? @ranţa ? Atalia V1?0 ? Belgia ? 6landa 3V1? dar ? Cu!emburg 43 ,a se

"edea şi 7elsental0 >aco"er: 24/.

E interesant s% obser"%m ce s-a ntmplat dup% extinderea din 163: &uxembur$ a"ea

atunci 2 locuri0 de data aceasta de cinci ori mai puţin dect Iermania ,care a"ea 1 "oturi/

dar puterea sa de "ot a crescut0 dup% cum arat% tabelul care urmeaz%:

Xara 15 163Iermania 0312 026)talia 0312 0267ranţa 0312 026landa 0156 01133Hel$ia 0156 01133&uxembur$ 0 01>area Hritanie - 026'anemarca - 052)rlanda - 052;otal 10312 102353

In%icele (anza* 4in%icele puerii relai!e %e !o6 ,k/

43 #şa cum a obser"at ciar !enrose0 num%rul ? poate fi interpretat ca probabilitatea ca un anumit "otant s% fie

esenţial0 n sensul c% dac% acesta şi in"erseaz% "otul rezultatul "a fi opus. 'e aceea uneori se defineşte indicele

!enrose al unui "otant n raport cu num%rul de coaliţii n care acesta are un rol esenţial.6



!uterea de "ot a unui <uc%tor poate fi ns% definit% relati" la ceilalţi jucători. +n cazul

nostru0 putem pur şi simplul s% proced%m astfel: adun%m puterile de "ot ? i ale tuturor

<uc%torilor şi mp%rţim la acest num%r puterea de "ot ? i a <uc%torului i pentru a-i determina

puterea relati"% de "ot. +n cazul Iermaniei0 pn% n 163 puterea ei relati"% de "ot era:

D Germania 0312V10312 0235 dup% 163 aceasta a sc%zut la: D Germania 026V102353

01?6. ,#ici num%rul 10312 reprezint% suma puterilor de "ot ale celor şase ţ%ri n 150 iar

102353 e suma puterilor de "ot ale celor nou% ţ%ri n 163./ !entru &uxembur$0 puterea sa

relati"% de "ot a crescut de la pn% n 163 la D Cu!emburg 01V102353 01?.

Cei doi indici ai puterii de "ot definiţi pn% acum au o <ustificare statistic%44. 'ar

putem reconstui situaţia n perspecti"a teoriei <ocurilor şi s% definim indici care s% fie

<ustificaţi prin consideraţii din cadrul teoriei <ocurilor. )deea este simpl%: s% consider%m c% n

cazul "otului fiecare <uc%tor obţine un anumit cşti$ sau utilitate. #ceast% utilitate depinde de

felul n care <oac% respecti"ul "otant0 dar şi de felul n care <oac% toţi ceilalţi "otanţi. 'e

aceea0 naine de a <uca un <oc0 "otanţii pot s% se asocieze şi pot ne$ocia s% şi coordoneze

strate$iile de <oc pentru a obţine un cşti$. +n $eneral0 putem presupune c%0 a priori0 orice

coaliţie este posibil% sau0 cel puţin0 c% re$ulile <ocului nu determin% un anumit rezultat cu

certitudine de aceea0 putem admite c% <uc%torii nu cunosc a priori ce cşti$ "or a"ea. 'e

aceea0 <uc%torii ncearc% s% determine a priori probabilitatea obţinerii unui anumit cşti$

mediu. +n $eneral0 aceast% estimare probabilist% se numeşte "aloarea SapleP a <ocului pentru

un anumit <uc%tor.

In%icele 3aple:;3u)i< ,k/

#cesta este particularizarea "alorii SapleP la <ocurile de un $en special: ceea ce

SapleP numea jocuri simple ,SapleP: 1?2/. #nume0 e "orba de <ocurile n care deciziile se

iau conform anumitor re$uli. +n aceste <ocuri0 n fiecare rund% un <uc%tor se $%seşte ntr-una

din cele dou% coaliţii posibile: cea n"in$%toare şi cea pierz%toare. 'ac% se afl% n coaliţia

n"in$%toare0 <uc%torul primeşte un cşti$0 iar dac% se afl% n cealalt% coaliţie ,necşti$%toare/

el "a primi un alt cşti$. +n termenii teoriei <ocurilor0 cşti$ul este o utilitate pe care <uc%torii

membri ai coaliţiei n mpart ntre ei potri"it unor acord anterior rundei. ,#cest cşti$ total de

re$ul% se normalizeaz% la 10 aşa nct cşti$ul fiec%rui <uc%tor este o parte a utilit%ţii 1 totale./

Ca urmare0 ca şi n cazul $eneral0 indicele SapleP-SubiF exprim% o estimare probabilistic%

44 =u "oi discuta n acest loc şi alţi indici ai puterii de "ot care sunt folosiţi de multe ori0 precum cei introduşi de

Coleman: puterea Coleman de a pre"eni acţiunea şi puterea Coleman de a iniţia acţiunea.6?



a priori a cşti$ului fiec%rui <uc%tor. 'e aici urmeaz% ideea fundamental%: cşti$ul estimat Ei

al fiec%rui <uc%tor i poate fi considerat ca o m%sur% a puterii sale de "ot.

Ca urmare0 indicele SapleP-SubiF se refer% la m%rimea p%rţii din cşti$ul coaliţiei

care re"ine unui <uc%tor indicii de tip !enrose şi Hanzaf "izau cu totul altce"a: care este

influenţa unui "otant asupra rezultatului unui "ot0 dac% de exemplu o le$e trece sau nu trece

n !arlament n funcţie de cum "oteaz% acel "otant ,partid politic0 de re$ul%/. 'e aceea0

conceptual cele dou% tipuri de indici sunt foarte diferite0 ciar dac% n unele cazuri ele dau

rezultate asem%n%toare4 ,7elsental0 >aco"er: 15 &eec: 22/.

S% formul%m puţin mai tenic aceste lucruri şi apoi s% lu%m cte"a exemple0 ficti"e şi

reale. Se defineşte mai nti funcţia caracteristic% F a unui <oc n felul urm%tor: oricare ar fi

coaliţia de membri ai $rupului & 0 a"em:

F , / 1 dac% este o coaliţie n"in$%toare

F , / dac% este o coaliţie pierz%toare.

'e asemenea0 s% not%m cu n num%rul total al "otanţilor ,partide ntr-un parlament0 state

membre ale unei or$anizaţii etc./ şi cu s num%rul membrilor coaliţiei . )ndicele SapleP-

SubiF pentru <ocul respecti" al unui "otant i se defineşte ca:

Ei φ & F , / 8 F , 8 LiM/ , s - 1/O ,n - s/OVnO

S% obser"%m c% "aloarea lui F , / 8 F , 8 LiM/ este 1 atunci cnd "otantul i are un rol critic n

coaliţie0 cu alte cu"inte f%r% el coaliţia este pierz%toare. )ndicele pondereaz% aceast% "aloare

cu , s - 1/O ,n - s/OVnO. >ai nti0 a"em un num%r nO al tuturor permut%rilor posibile ale

"otanţilor produsul , s - 1/O ,n - s/O indic% num%rul total al poziţiilor sau situaţiilor ,cu o

anumit% m%rime4?/ n care un "otant este decisi". !onderarea "izeaz% aşadar num%rul

poziţiilor critice pe care le are un "otant din totalul ordon%rilor posibile ale "otanţilor. +n

exemplul pe care l-am mai studiat0 a"em un $rup & L !0 y0 ,M n care ! are 1 "oturi0 y are

"oturi0 , are 1 "ot0 iar cota este de 11 "oturi. #"em 3O ? posibile ordon%ri ale celor trei

"otanţi. !entru fiecare ordonare0 s% "edem care este "otantul care are un rol critic0 deci

"otantul care ad%u$at unei coaliţii ,din 1 sau din doi "otanţiO/ face ca noua coaliţie s% de"in%

n"in$%toare.

rdonarea Dotantul critic

45 # se "edea n acest sens mai <os indicii calculaţi pentru partidele şi alianţele din !arlamentul

Komniei0 ales n 24: dac% dou% partideValianţe au acelaşi indice Hanzaf0 atunci ele au acelaşi

indice SapleP-SubiF.46 >%rimea unei coaliţii nu era a"ut% n "edere de indicii de tip Hanzaf.

66



!y, y !,y , y!, ! y,! ! ,!y !

,y! !

+n fiecare caz ,aici: n fiecare ordonare posibil%/ "otantul critic e determinat n felul

urm%tor: se pleac% n fiecare ordonare de la "otantul care e cel mai la stn$a şi mişcndu-ne

spre dreapta determin%m cnd 8 prin ad%u$area unui "otant 8 obţinem o coaliţie n"in$%toare.

)ndicele SapleP-SubiF se obţine acum simplu: c%ci ! este critic n patru din cele şase

ordon%ri0 iar y şi , n cte una. #"em deci: E ! 4V? 2V30 E y 1V?0 E , 1V?. ,'ac% n $rupul

nostru sunt trei partide0 a"nd n !arlament respecti" o pondere de 40 4 şi 1 din

locuri0 iar re$ula de "ot e cea a ma<orit%ţii simple0 se poate obser"a cu uşurinţ% c% toate au

acelaşi indice SapleP-SubiF0 anume 1V3./

#cum s% lu%m trei exemple reale. !rimul pri"eşte puterea de "ot a membrilor niunii

Europene a celor cincisprezece. Cum se "ede0 calculele arat% c% indicii sunt foarte apropiaţi

,#lesFero" et. al .: 22/.

Statul )ndicele SapleP-SubiF

,1/

)ndicele Hanzaf ,1/

7ranţa0 Iermania0 )talia0

>area Hritanie

011 0112

Spania 03 02Hel$ia0 Irecia0 landa0

!ortu$alia

0? 0

#ustria0 Suedia 044 04'anemarca0 7inlanda0 )rlanda 033 03?&uxembur$ 021 023,'ac% "om compara acest tabel cu cele de mai de"reme0 obser"%m c% indicele Hanzaf

su$ereaz% c% puterea de "ot a ţ%rilor mari a sc%zut treptat0 n timp ce puterea de "ot a celor

mai mici a a"ut o tendinţ% de creştere./

Exemplul Consiliului de Securitate al .=.. este de alt tip. !entru prima etap%0 cnd

a"ea 11 membri0 putem calcula indicii menţionţi şi obţinem urm%torul tabel:

=um%rulde "oturi

)ndiceleHanzafabsolut

,)ndicele

)ndiceleHanzafnormalizat

)ndiceleSapleP-SubiF

65



!enrose/

0?? 015 01643

0?? 015 01643

0?? 015 01643

0?? 015 01643

0?? 015 01643

1 0455 0156 021?

1 0455 0156 021?

1 0455 0156 021?

1 0455 0156 021?

1 0455 0156 021?

1 0455 0156 021?

#pelnd la indicele SapleP-SubiF obser"%m c% cei cinci membri permanenţi au mpreun%

506 indi"idual0 fiecare dintre cei cinci mari are un a"anta< de peste 1 ori mai mare dect

al celorlalţi membri ai Consiliului de Securitate ,SapleP0 SubiF: 14/. 'ar s% "edem care

este situaţia ast%zi0 cnd Consiliul are 1 membri.

=um%rul

de "oturi

)ndiceleHanzafabsolut,)ndicele!enrose/

)ndiceleHanzaf

normalizat


6 016? 01??3 01?26

6 016? 01??3 01?26

6 016? 01??3 01?26

6 016? 01??3 01?26

6 016? 01??3 01?26

1 013 01?4 015?

1 013 01?4 015?1 013 01?4 015?

1 013 01?4 015?

1 013 01?4 015?

1 013 01?4 015?

6



1 013 01?4 015?

1 013 01?4 015?

1 013 01?4 015?

1 013 01?4 015?

'ac% ne uit%m din nou la indicele SapleP-SubiF "edem c% cei cinci membri

permanenţi au acum mpreun% 501 indi"idual0 fiecare dintre cei cinci mari are un a"anta<

de peste 1 ori mai mare dect al celorlalţi membri ai Consiliului de Securitate. Ca urmare0

indicele su$ereaz% c% reforma Consiliului de Securitate nu a dus la creşterea puterii de "ot a

statelor care nu sunt membre permanente ale Consiliului. 'ar indicii !enrose şi Hanzaf

indic% o creştere a puterii de "ot a acetor state şi0 dimpotri"%0 o sc%dere a puterii de "ot a

membrilor permanenţi ai Consiliului de Securitate al =

46

.+n sfrşit0 s% aplic%m aceşti indicatori la cazul romnesc. Doi a"ea n "edere ale$erile

din 2445. !entru cele dou% Camere ale !arlamentului0 indicii calculaţi ai puterii de "ot a

fiec%rui partid sau alianţ% sunt:

Senatul:

!artidulV#lianţa

=um%rulde locuri

)ndiceleHanzafabsolut,)ndicele

!enrose/

)ndiceleHanzaf

normalizat


!S' 4? 036 02366 0233333

!K 11 012 06?2 0????6

!=& U !' 4 0?2 0354?2 04

!K> 21 036 02366 0233333

'>K 1 012 06?2 0????6

Camera 'eputaţilor:

!artidulV

#lianţa =um%rulde locuri

)ndicele

Hanzafabsolut,)ndicele!enrose/

)ndiceleHanzafnormalizat


!S' 113 0 02561 03

47 analiza mai n detaliu a puterii de "ot n Consiliul de Securitate al .=.. se afl% n Hrams

,24/.

45 Calculele au fost f%cute cu a<utorul al$oritmilor propuşi de '. &eec. # se "edea n acest sens

ttp:VVBBB.BarBicF.ac.uFVecaaeV!ro$am&ist0 accesat pe 1 aprilie 2?.5

http://www.warwick.ac.uk/~ecaae/#Progam_List

http://www.warwick.ac.uk/~ecaae/#Progam_List



!K 1 012 06143 0????6

!=& U !' 112 0 02561 03

!K> 45 036 02142 02

'>K 22 012 06143 0????6

>inorit%ţi 15 012 06143 0????6

Este interesant de notat c% pentru Camera 'eputaţilor #lianţa '.#. şi !S' au aceiaşi

indici ns% pentru Senat doar trei membri n plus determin% o putere de "ot mult mai mare a

#lianţei '.#. faţ% de !S'. Situaţia din Camera 'eputaţilor pare s% indice c% formarea

$u"ernului ;%riceanu a fost determinat% de factori care nu au ţinut att de mult de puterea de

"ot a #lianţei '.#. 7actori politici0 precum influenţa preşedintelui H%sescu0 par s% fie

responsabili de formarea unei anumite ma<orit%ţi şi deci a $u"ernului ;%riceanu.

,S-ar putea ar$umenta c% analizele referitoare la cazul romnesc0 dup% ale$erile din

240 pot fi "iciate de un aspect important: anume c% ele nu au n "edere faptul c% !K> are o

poziţie pri"ile$iat%0 n sensul c% el nu este dorit de nici un alt partid pentru a realiza o alianţ%

de $u"ernare. Ca urmare0 "a continua ar$umentul0 num%rarea alianţelor posibile nu trebuie s%

ia le n seam% şi pe care care ar include !K>. Si$ur0 n ceea ce pri"eşte formarea $u"ernului

acest lucru putea fi considerat ntr-o anumit% m%sur% ca fiind corect dar lucrurile cred c% stau

altfel dac% "om considera nu formarea $u"ernului0 ci practica efecti"% din !arlament de a

"ota le$i 8 anume0 aici am n "edere le$i or$anice. +n 2 şi 2? s-au format multe coaliţii

ntre partidele parlamentare0 care au cuprins !K>. Ca urmare0 cred c% analiza n aceste

situaţii este corect% dac% se calculeaz% ca aici indicii respecti"i0 deci incluznd !K>./

Ca s% concidem0 indicatorii de tip SapleP-SubiF şi de tip Hanzaf ncearc% s%

surprind% aspecte diferite ale puterii unui <uc%torde a influenţa prin "otul s%u deciziile luate

,şi0 de aceea0 n diferite cotexte un tip de indicatori poate fi mai rele"ant dect altul/. +n

primul caz a"em n "edere proporţia diferitelor ordon%ri sau aran<amente posibile n care

respecti"ul "otant are un rol critic n cel de-al doilea puterea de "ot a unui <uc%tor e definit%

n raport cu capacitatea sa de a face ca o coaliţie n"in$%toare s% de"in% pierz%toare dac% el ar

defecta. +n acest sens0 primul indice pri"eşte mai de$rab% formarea coaliţiilor0 n timp ce al

doilea mai de$rab% se refer% la modul n care se petrece destr%marea lor 4.

49 7iecare din cei doi indici are a"anta<ele sale0 dar şi defectele sale. 'e exemplu0 se poate demonstra

c% indicele SapleP-SubiF poate fi caracterizat prin cte"a propriet%ţi ale funcţiei caracteristice a

<ocului0 cu alte cu"inte se arat% c% el este o m%sur% care satisface n mod unic acele propriet%ţi ,Hrams:

240 p. 1?2/.51



Capiolul 2+AC=IUNEA COLECTI>?

+n acest capitol "oi re"eni la problema cooper%rii ntre actorii raţionali. 'e data

aceasta accentul "a c%dea pe o alt% caracterizare a acestora0 anume cea care se bazeaz% pe

ideea de acţiune colecti"%. =umele trimite desi$ur imediat la celebra carte Cogica acţiunii

colecti"e a lui >. lson ,1?/. #şa cum "om "edea pe lar$ n acest capitol şi n urm%torul

,dedicat dez"olt%rilor aduse abord%rii lui lson/0 ideea de acţiune colecti"% urm%reşte s%

ofere o perspecti"% asupra problemei centrale analizate n aceast% lucrare: cum este posibil s%

facem consistent% raţionalitatea indi"idual% cu cea de $rup.

;eoria acţiunii colecti"e este subiectul central al ştiinţei politice. Ea este miezul

<ustific%rii statului. !roblemele de acţiune colecti"% str%bat relaţiile internaţionale0 se

afl% n faţa le$islatorilor atunci cnd formuleaz% bu$etele publice0 p%trund n

birocraţiile publice şi sunt n miezul explic%rii "otului0 form%rii $rupurilor de interese0

controlului cet%ţenilor asupra $u"ern%rii ntr-o democraţie. 'ac% cercet%torii din

ştiinţa politic% nu au o teorie ntemeiat% empiric a acţiunii colecti"e0 mai de$rab%

facem cu mna ntreb%rilor noastre centrale dect formul%m o teorie coerent% şi

ntemeiat% empiric. @i mi-e team% c% n mare m%sur% doar facem cu mna. ,strom:150 p. 1/

+n cursul de teoria ale$erii raţionale am analizat un mod particular de a construi aceat%

problem%: cum este posibil ca0 prin a$re$area preferinţelor indi"iduale0 s% se obţin% o

preferinţ% social% consistent%. C%ci0 am "%zut0 este plauzibil s% admitem c% n unele situaţii

comportamentul raţional al membrilor unui $rup ,n particular0 al "otanţilor n cazul

ale$erilor n comitete sau al ale$erilor de mas%/ "a produce prin a$re$are o preferinţ% social%

inconsistent% ,netranziti"%/. +n primul capitol al acestui curs am abordat dintr-o alt% perpecti"% cestiunea ale$erilor n cadrul $rupurilor. #m "%zut c% situaţiile de tipul dilemei

prizonierului nu sunt deloc excentrice0 improbabile or0 ele arat% c% un comportament

indi"idual raţional ,maximizator/ nu $aranteaz% c% ale$erea f%cut% este optim%0 deci c% e una

care asi$ur% <uc%torilor cele mai mari cşti$uri posibile. 'impotri"%0 deşi oamenii sunt

raţionali0 ei nu reuşesc s% fac% cele mai bune ale$eri. Cum e posibil s% a"em n acelaşi timp

oameni raţionali0 dar o societate iraţional%9 ,HarrP0 Gardin: 152/

52



Exist% şi alte conceptualiz%ri ale acestei probleme. na e cea a lui lson: teoria

acţiunii colecti"e. #lta a fost formulat% ntr-un articol celebru 8 ragedia bunurilor comuneHI

8 publicat n re"ista cience n 1?5 de I. Gardin. )at% pe scurt ar$umentul lui Gardin.

S% ne $ndim la o p%şune pe care se afl% mai multe turme de oi. Dreme ndelun$at%

p%storii au folosit acea p%şune f%r% probleme: num%rul oilor era ndea<uns de mic nct

p%şunea s% se re$enereze n cip natural de-a lun$ul fiec%rui an. 'ar0 odat% cu creşterea

num%rului de oi ,şi a num%rului de turme/0 s-a a<uns la o situaţie n care pericolul

suprapopul%rii p%şunii este acut0 iar creşterea n continuare a acestui num%r conduce

ine"itabil la suprautilizarea p%şunii 8 cu nedoritul rezultat c% ea nu se "a mai putea re$enera

şi0 deci0 c% nici m%car oile existente nu "or mai putea $%si rana necesar%. S% presupunem

acum c% p%storii sunt persoane raţionale: ei ncearc% aşadar s% şi maximizeze utilitatea.

7iecare dintre ei "a <udeca n felul urm%tor: dac% adau$ turmei mele nc% o oaie0 atunci

utilitatea pe care o "oi obţine este 1 dar noua oaie "a creşte pericolul suprautiliz%rii p%şunii0

deci "oi a"ea şi costuri. #cestea se distribuie ntre toţi p%storii şi deci sunt e$ale cu 1V n0 unde

n este num%rul total al oilor aflate pe p%şune. r0 este e"ident c% pentru fiecare p%stor

cşti$urile sunt mai mari dect costurile 8 şi deci alternati"a pe care este raţional s% o ale$

este aceea de a ad%u$a nc% o oaie turmei mele. =ecazul este ns% acela c% dac% toţi p%storii

sunt raţionali0 ei toţi "or <udeca n acelaşi fel0 şi deci "or decide s% adau$e noi oi turmelor lor.

+ns%0 n acest caz0 p%şunea se "a suprapopula n mod si$ur0 ea nu se "a mai putea re$enera şi0

posibil0 p%storii şi "or pierde o mare parte din turme0 din cauza lipsei de ran%. Drnd s%

acţioneze raţional0 deci s% şi maximizeze utilitatea0 ei "or aluneca spre o situaţie n care

rezultatele "or fi mai proaste dect dac% nu ar fi procedat raţional. Hunul comun ,p%şunea/0

concide Gardin0 "a fi distrus: e tra$ic ce se ntmpl% cu bunurile comune nu n sensul c%

desf%şurarea lucrurilor "a conduce la o situaţie nefericit%0 ci n acela c% un astfel de

deznod%mnt pare s% fie de neocolit1. ;ra$edia0 zice Gardin0 const% n aceea c% fiecare p%stor

50 ;raducerea titlului articolului lui Gardin nu cea cea mai fericit%0 ciar dac% mi este $reu s% m% $ndesc la o

alta mai bun% la fel stau lucrurile şi dac% traducem cartea Elinorei strom Go"erning t%e Jommons ,1/ prin:

(Cum se $u"erneaz% bunurile comune*. #ici (commons* se refer% desi$ur la bunurile comune ,pe care le "om

defini n secţiunea 13.1/0 dar termenul pri"eşte practicile0 structurile n care acestea apar ,la strom putem zice

mai direct: structurile instituţionale de folosire a bunurilor comune/. alt% traducere ar putea fi: (bunuri n

comun*0 pentru a su$era c% e "orba de aran<amentele pentru $estionarea acestor bunuri.

51 Gardin citeaz% aici din #.=. hiteead: esenţa tra$ediei0 spunea acesta0 (nu este nefericirea. Ea se $%seşte n

solemnitatea felului nendur%tor n care funcţioneaz% lucrurile* ,hiteead: cience and t%e 0odern Korld 0

>entor0 =eB [orF0 1450 p. 16/. 53



este blocat ntr-un sistem care l constrn$e s%-şi m%reasc% turma f%r% limite 8 ntr-o

lume care este limitat%. Kuina este destinaţia c%tre care toţi se $r%besc0 fiecare

urm%rindu-şi interesul cel mai mare ntr-o societate care crede n libertatea bunurilor

comune.

'in nou0 a"em aceeaşi moral%: o societate ai c%rei membri sunt persoane raţionale nu

este neap%rat o societate raţional% dimpotri"%0 n astfel de situaţii raţionalitatea indi"idual%

intr% n conflict cu cea social%2. 'in nefericire0 situaţia pe care o descrie Gardin nu este una

fantezist%. 7oarte des o ntlnim n lumea real%. (!%şunea* poate fi atmosfera !%mntului

nostru0 n care fiecare stat arunc% imense cantit%ţi de dioxid de carbon. >ult% "reme0

!%mntul a fost capabil s% re$enereze oxi$enul dar ast%zi am dep%şit limita n care acest

proces se poate produce natural. r0 fiecare stat0 n scopul dez"olt%rii sale economice0 arunc%

anual o cantitate tot mai mare de dioxid de carbon n atmosfer%. Este raţional s% se ntmple

astfel ns%0 la ni"el $lobal0 acest lucru produce tra$edia: incapacitatea atmosferei planetei de

a se re$enera0 nc%lzirea $lobal% etc. n alt exemplu: oceanele lumii au fost n mod

tradiţional considerate de naţiunile maritime ca inepuizabile n ceea ce pri"eşte cantitatea de

peşte care poate fi extras% dar ultimele decenii au ar%tat c% aceast% rezer"% nu este infinit%0

iar accesul nelimitat şi liber la ea poate pro"oca distru$erea acesteia. Sau0 exemplific% mai

departe Gardin0 parcurile naţionale n care accesul "izitatorilor este liber şi nelimitat se

erodeaz% cu fiecare "izit% 8 şi pot a<un$e n situaţia n care ele nu "or mai a"ea "reo "aloare

pentru nimeni3. ,n exemplu: n Cantabria0 n Spania0 se $%seşte o peşter% celebr% 8 #ltamira

8 cu picturi rupestre. !eştera e mic%0 dar la finele secolului trecut a<unsese s% fie "izitat% anual

de peste o sut% de mii de turişti. !entru a nu fi distrus%0 n ultimul ceas s-a decis nciderea ei

pentru "izitatori şi construirea unui artefact n locul respecti"0 descis "izitatorilor./

)at% un exemplu de tra$edie a bunurilor comune care se refer% la situaţia din ţ%rile fostesocialiste. Exemplul pri"eşte Kusia0 dar n multe pri"inţe el poate fi $eneralizat.

Sfrşitul socialismului a $enerat şi o alt% surpriz%: o cantitate extraordinar% de corupţie

oficial% şi de delicte n stil mafiot. ccidentalii0 cel puţin0 nu se aşteptau c% ridicareacortinei de fier "a $enera o situaţie att de deprimant%. +n loc ca o (mn% in"izibil%*"irtuoas% s% produc% un optim colecti"0 Kusia pare s% sufere de o pr%buşire colecti"%0

52 'e multe ori se ar$umenteaz% c% tra$edia bunurilor comune a lui Gardin nu este dect un alt mod de a formula

o dilem% a prizonierului cu n <uc%tori ,p%storii/.

53 !utem c%uta şi exemple care nu pri"esc neap%rat planeta ca ntre$ sau mari teme ale politicii mondiale ,Gardin

şi ncepe articolul cu o discuţie cu pri"ire la narmarea nuclear%/. C%rţile aflate ntr-o bibliotec% public% sau

ciar ntr-una uni"ersitar% sunt bunuri comune de $enul celor discutate de Gardin: cititorii0 fiecare n parte0 nu

au $ri<% de ele0 iar distru$erea lor e rapid%. &a fel sunt c%minele studenţeşti: ritmul rapid de deteriorare a

acestora e datorat statutului lor de bunuri comune0 pe care $eneraţiile de studenţi le folosesc.54



mai apropiat% de (tra$edia bunurilor comune*. rm%rindu-şi scopurile indi"idualeraţionale0 a$enţii produc un rezultat colecti" sub cel optim.#cest rezultat intri$%. Ke$imul so"ietic dedicase o cantitate imens% de resurse pentru

prote<area drepturilor poziti"e0 de asi$urare a protecţiei sociale0 ceea ce impusese osarcin% important% pe finanţele publice. dat% cu sfrşitul re$imului0 costurile

aplic%rii planului economic0 spri<inirii ntreprinderilor neeficiente0 finanţ%rii asistenţeisociale şi reprim%rii delictelor precum specula au disp%rut. =oua Kusie ar fi trebuit s%aib% la dispoziţie mai multe resurse pentru a defini şi prote<a drepturile de proprietate0care sunt piatra un$iular% a economiei de piaţ% şi sunt mai puţin costisitoare dectdrepturile poziti"e. #şa ce"a nu s-a ntmplat. !roblema pe care o studiez eu este deacest lucru nu s-a materializat. .. #r$umentul meu este c% `mana$erii ntreprinderilorau fost capabili s% influenţeze distribuţia iniţial% a drepturilor de proprietate asupraacţiunilor0 au a"ut stimulente pentru a pre"eni o definire clar% a drepturilor de

proprietate şi au influenţat $u"ernul pentru a obţine protecţie mpotri"a importurilor0subsidii $u"ernamentale0 mprumuturi aproape $ratuite şi scutiri de taxe. dat% ce auatins aceste scopuri0 sectorul pri"at r%mas a fost expus unui sistem de taxe pr%dalnic şi

a trebuit s% mituiasc% oficialii pentru a e"ita plata taxelor. #cestea se ntmplau ntr-un moment n care oportunit%ţile pentru a comite delicte au crescut imens şi cnd n

paralel a"ea loc o creştere a cererii pentru ncredere şi protecţie. Cum sectorul pri"atera implicat adnc n practici corupte0 el era stimulat s% e"ite tribunalele şi formele de

protecţie oferite de stat şi s% caute forme extra-le$ale de a pune cap%t disputelor.,Darese: 160 p. 5/

Conceptualiz%rile acestei probleme persistente solicit%0 şi ele0 r%spunsuri. 'e obicei

acestea iau dou% principale forme. !rima0 cea mai la ndemn%0 e de a su$era c% ar$umentele

care ntemeiaz% problema sunt $reşite. !ur şi simplu0 n particular0 nu exist% nici o tra$edie decare s% ne nsp%imnt%m: c%ci comportamentele actorilor raţionali nu "or duce n cip

implacabil la consecinţe de felul celor pe care le e"idenţiaz% Gardin sau0 n cazul a$re$%rii

preferinţelor indi"iduale0 nu e neap%rat% apariţia inconsistenţelor sau0 n cazul dilemei

prizonierului0 <uc%torii nu "or a<un$e s% alea$% neap%rat acele alternati"e care "or produce

rezultatele neoptime. 'eşi simpl% şi atr%$%toare0 aceast% replic% pare puţin plauzibil% cnd

ar$umente construite n modalit%ţi foarte diferite in"oc% acelaşi tip de concluzie: c% exist% o

tensiune $ra"% ntre raţionalitatea indi"idual% şi cea colecti"%. Cea de-a doua form% este aceeac% 8 deşi problema exist%0 ciar e ce"a obişnuit şi o ntlnim n cele mai di"erse situaţii 8

oamenii au totuşi la ndemn% mi<loace pentru a-i e"ita consecinţele. &ucrarea0 n cele ce

urmeaz%0 se "a concentra asupra acestor posibile r%spunsuri la problema noastr%.

K%spunsurile "or fi formulate pornind de la0 şi raportndu-ne n primul rnd0 la

abordarea lui lson. Dom proceda n felul urm%tor. >ai nti "oi introduce cte"a concepte

care sunt esenţiale n cele ce urmeaz%. Cum am "%zut0 Gardin ar$umenteaz% c% situaţiile

descrise de el pri"esc comportamentul nostru cnd suntem confruntaţi cu (bunuri comune*.

5



Ce sunt acestea9 Ce caracteristici speciale au ele9 Cum se deosebesc acestea de alte bunuri9

#poi "oi prezenta punctul de "edere formulat de lson şi "oi analiza aplicaţiile şi

dez"olt%rile acestuia0 mereu n raport cu principalele tipuri de r%spunsuri su$erate.

2.1. Ale&erea raţional" $i )unurile pu)lice

=e amintim0 din secţiunea 1.40 c% atunci cnd a"em o situaţie de tipul dilemei

prizonierului cu un num%r n de <uc%tori este posibil s% apar% un element nou0 anume anumite

beneficii sociale. Exemplul pe care l-am discutat era urm%torul. !resupunem c% un num%r n

de <uc%tori interacţioneaz%. 'ac% cel puţin m dintre aceştia coopereaz% ,şi deci cel mult n m

defecteaz%/ atunci se produce un )ene*iciu social. S% zicem c% cei n <uc%tori sunt proprietarii

terenurilor de pe mar$inea unui drum de ser"itute. 'ac% m dintre ei coopereaz%0 atunci

fondurile strnse sunt suficiente pentru a pietrui drumul de ser"itute 8 fapt care este e"ident

n beneficiul fiec%ruia dintre cei n <uc%tori ,accesul cu automobilul e mult mai bun preţul cu

care terenul poate fi "ndut e mai mare etc./. #m notat cu c costul cooper%rii ,suma de bani

care trebuie pl%tit% pentru a asfalta drumul/ şi cu b beneficiul obţinut de fiecare n urma

asfalt%rii.

5?



#"em:

>ai puţin de

m <uc%tori

ale$ C

Cel puţin m <uc%tori

ale$ C

Juc%torul:

coopereaz% C

$ c b c

Juc%torul:

defecteaz% D

b

Cşti$urile pe care le obţine <uc%torul nostru n fiecare din cele patru cazuri se pot

aran<a astfel:

b Z b c Z Z - c

'ac% este raţional 8 deci urm%reşte s% şi maximizeze cşti$ul 8 <uc%torul nostru "a ale$e s%

defecteze0 deci "a ale$e alternati"a D. 'ac% ns% şi ceilalţi <uc%tori sunt raţionali 40 atunci

fiecare "a considera c% cea mai bun% strate$ie de acţiune este aceea de a fi defecta. Cum n

aceast% situaţie mai mult de n 8 m <uc%tori "or defecta0 beneficiul social nu "a fi produs0 iar

fiecare <uc%tor "a obţine un beneficiu e$al cu 8 exact aşa cum prezice teoria n cazul

aran<amentelor de tipul dilemei prizonierului. Ceea ce e nou aici e faptul c% astfel beneficiul

social ,asfaltarea drumului/ nu se mai produce. Sau0 relund exemplul din secţiunea 1.40 cnd

acum cţi"a ani n urma unui control s-a constatat c% pe un tren personal folosit de na"etişti

ma<oritatea co"rşitoare a acestora nu a"eau bilet0 compania de c%i ferate a decis suspendarea

acelui tren 8 rezultatul fiind deci c% beneficiul social nu s-a mai produs. S% ne mai amintim şi

c% am definit comportamentul <uc%torului care ncearc% s% beneficieze de bunul social f%r% ca

el nsuşi s% coopereze ca fiind unul de tip blatist.

!roblema pe care suntem pe cale s% o analiz%m este crucial% pentru ştiinţa politic%0

fiindc% ea "izeaz% n mod direct felul n care interacţiunile (politice* difer% de celelalte

interacţiuni ntre oameni. #tunci cnd oamenii interacţioneaz% pri"at0 coordonarea dintre ei

este n $eneral considerat% ca realizndu-se prin intermediul diferitelor pieţe. Exemplul cel

mai simplu e cel al "nz%rii-cump%r%rii de bunuri precum alimente0 ran%0 automobile0

locuinţe. Coordonarea scimburilor se face aici prin mecanismul cererii şi ofertei. Cnd ns%

oamenii interacţioneaz% ntre ei n cestiuni publice0 lucrurile par s% fie de cu totul alt%

natur%. Coordonarea acti"it%ţilor oamenilor pare e"ident c% se face acum nu prin mi<locirea

pieţei0 ci a instituţiilor $u"ernamentale0 care ofer% ser"icii prin sistemul administraţiei

publice. +n aceste cazuri nu cererea şi oferta sunt instrumentele care fac ca oamenii s%

54 )ar acest lucru este cunoaştere comun% ntre eiO56



beneficieze de ser"iciile publice. !iaţa este un mecanism orizontal de coordonare

administraţia este unul "ertical. Coordonarea sectorului public este realizat% printr-un sistem

inte$rat de comand%0 n care ni"elele mai <oase ale administraţiei sunt subordonate celor mai

de sus.

!robabil c% ar$umentarea n acest sens este dintre cele mai cunoscute n ştiinţa

politic%. biecti"ul ei este dublu: pe de o parte0 s% indice o diferenţ% esenţial% ntre sectorul

public şi cel pri"at 8 iar pe aceast% baz% s% confere autonomie politicului0 ca domeniu al "ieţii

sociale0 n raport cu alte domenii ale societ%ţii. !e de alt% parte0 aceast% ar$umentare permite

s% susţinem c% ştiinţa politic% este autonom% ca disciplin% intelelctual%0 fiindc% abordeaz% un

spaţiu bine definit al "ieţii sociale.

!unctul de "edere pe care l susţin aici este sceptic n pri"inţa acestor obiecti"e. #şa

cum am ar$umentat n cursul de teoria ale$erii raţionale0 ncerc%rile de a defini o ştiinţ% prin

raportare la un domeniu al realit%ţii nu sunt con"in$%toare mai de$rab% ştiinţa se defineşte nu

prin (ontolo$ia* ei 8 prin domeniul pe care l studiaz% ,un locus n natur% sau societate/ 8 ci

prin metodele prin care se raporteaz% la anumite pro)leme. #m con"enit s% nţele$em prin

politic% nu studiul instituţiilor statului0 nu teme specifice precum puterea0 ci procesele prin

care0 prin interacţiunile dintre oameni0 se formeaz% şi se implementeaz% deciziile sociale. 'ar

este de cestionat şi altce"a: dac% ntr-ade"%r se poate susţine c% interacţiunile n spaţiul

public ntre oameni solicit% ca instrumentele de coordonare ale acestora s% fie de tip "ertical0

prin intermediul administraţiei publice. #r$umentarea formulat% mai de"reme indica un

temei ai acestei distincţii: faptul c% ser"iciile oferite de stat prin intermeniul instituţiilor

administraţiei publice sunt diferite de cele care se pot obţine prin intermediul pieţei libere.

'up% care se concidea c% mecanismele de coordonare pentru furnizarea ser"iciilor trebuie s%

fie diferite.

Doi analiza mai nti prima din cele dou% susţineri: c% putem distin$e ntre bunuri sau

ser"icii diferite0 de care noi beneficiem ca membri ai societ%ţii. Doi discuta n aceast%

55 !lecnd de aici se poate realiza şi o distincţie ntre public şi pri"at: (linia de demarcaţie dintre pri"at

şi public trebuie trasat% pe baza m%rimii şi extinderii consecinţelor faptelor care sunt att de

importante nct solicit% controlul0 fie prin interdicţie fie prin ncura<are* ,J. 'eBeP: %e ublic and

Ats roblems0 Golt0 =eB [orF 126 apud strom0 ;iebout0 harren: 10 pp. 32 8 33./ 'ac% suntem

ns% nclinaţi s% respin$em supoziţia c% ceea ce e public e definit de inter"enţia instituţiilor statului

,pentru a interzice0 a obli$a ori a permite/0 atunci aceast% nţele$ere a distincţiei dintre public şi pri"at

e $reu de susţinut.55



secţiune patru tipuri de bunuri 8 pri!ae0 comune0 !"muie şi pu)lice 8 şi "oi discuta care

sunt mi<loacele prin care acestea pot fi corect caracterizate. mare parte din capitolul

urm%tor se concentreaz% pe problema consecinţelor ce pot fi trase din asumarea diferenţelor

ntre aceste tipuri de bunuri. Dom "edea c% multe dintre supoziţiile şi temele centrale n

ştiinţa politic% pornesc de la nţele$eri specifice 8 deşi nu ntotdeauna bine moti"ate 8 ale

modului n care se pot realiza furnizarea acestor bunuri şi accesul la ele şi "oi propune o

nţele$ere mai $eneral% ,n perspecti"a unei teorii instituţionale a ale$erii raţionale/ a acestei

probleme.

,aru ipuri %e )unuri

Hunurile cele mai obişnuite 8 cele cu care ne ntlnim la tot pasul 8 sunt cele pri"ate.

Sunt bunurile pe care le utiliz%m direct fiecare dintre noi: cele pe care le mnc%m0 cu care ne

mbr%c%m0 telefoanele0 computerele0 automobilele pe care le cump%r%m sau locuinţele pe care

le a"em. 'ar fiecare dintre noi beneficiaz% şi de alte bunuri. 'ac% "reau s% mer$ n excursie

ori n concediu unde"a0 "reau sa aflu cum "a fi "remea acolo peste dou% zile 8 şi pot face rost

de informaţiile respecti"e ciar f%r% s% le pl%tesc dac% m% plimb seara trziu prin centrul

oraşului0 sunt n si$uranţ% 8 bun pe care mi-l ofer% instituţiile statului etc. +ntrebarea este: n

ce fel difer% ntre ele aceste bunuri9 Exist% oare caracteristici care pot diferenţia ntre ele9 +n

literatur% sunt indicate mai multe astfel de caracterstici ,literatura asupra domeniului este

foarte extins% a se "edea de exemplu strom0 strom: 1 &ipseP0 CrPstal: 10 Cap.

23/. 'e obicei dou% caracteristici sunt considerate ca rele"ante n acest context0 permiţnd s%

distin$em ntre bunuri precum cele pri"ate şi cele care nu sunt astfel: eclusi!iaea şi

ri!aliaea.?

Eclusi!iaea. Ea pri"eşte existenţa unui a$ent care are capacitatea de a mpiedica un

utilizator potenţial al acelui bun s% l foloseasc%. 'e pild%0 pe piaţa liber%0 o persoan% nu poate

folosi un anumit bun dac% nu ndeplineşte anumite condiţii. Eu mer$ la ma$azin şi "reau s%

cump%r o sticl% cu o b%utur% r%coritoare: atta "reme ct nu ndeplinesc condiţia de a o pl%ti0

"nz%torul mi poate le$itim respin$e pretenţia de a bea din acea sticl%. 'ar o dat% ce am

cump%rat sticla0 eu pot s% o folosesc şi pot la rndul meu s% nu permit altcui"a s% foloseasc%

56 #m prezentat aceast% distincţie şi n cursul de olitici publice. #colo am f%cut acest lucru ntr-un

mod foarte simplificat0 f%r% a lua n discuţie distincţii mai subtile şi concentrndu-m% asupra

ar$umentului standard care ncearc% s% ne fac% s% concidem c% e ne"oie de inter"enţia instituţiilor

statului pentru a produce bunuri care nu sunt pri"ate.5



acest bun. Exclusi"itatea e o caracteristic% necesar% a bunurilor pri"ate 8 şi putem $eneraliza

pentru toate bunurile de acest fel0 pe care le-am menţionat mai de"reme.

+ns% uneori accesul unui a$ent la folosirea unui bun nu poate fi realizat%. =imeni nu

m% poate mpiedica s% respir aer şi nu pot fi mpiedicat s% ascult un post de radio cnd mer$

cu autoturismul. +n primul caz aerul este un bun care e (furnizat* de natur% n cel de-al doilea

caz0 emisiunile pe care le ascult pot fi ale unui post public de radio0 dar pot fi şi ale unui post

pri"at de radio: bunul e furnizat de un a$ent uman0 fie el public sau pri"at. nii a$enţi "or s%

furnizeze astfel de bunuri alte d%ţi faptul c% beneficiez de un bun nu e rezultatul unei acţiuni

intenţionate n acest sens. 'e exemplu0 dac% cine"a şi zu$r%"eşte foarte frumos casa pe ln$%

care trec n fiecare zi0 iar altcine"a pune flori minunate la balconul pe sub care trec n drumul

spre birou0 atunci ei mi ofer% un bun pe care nu e uşor s% l exclud% ,ar putea0 desi$ur0 s%

ncid% balconul sau s% ridice un $ard att de nalt nct s% nu mai "%d casa: dar poate c% e

prea scump ori n $eneral prea dificil s% fac% acest lucru/. 'ac% cine"a polueaz% aerul sau apa0

ciar dac% scopul acţiunii sale nu a fost ca eu s% suf%r0 el mi ofer% un (r%u*.

Ri!aliaea. Ki"alitatea n ceea ce pri"eşte un anumit bun exist% atunci cnd faptul c%

un a$ent consum% acel bun mpiedic% un alt actor s% foloseasc% ori s% consume acel bun.

!r%<itura pe care am mncat-o nu poate fi mncat% de altcine"a iar apartamentul meu e cel n

care eu locuiesc ,cu familia mea/0 şi nu poate fi n acelaşi timp locuit de altcine"a. !r%<itura0

respecti" apartamentul au fost extrase din suma bunurilor disponibile iniţial şi nu mai sunt

disponibile. 'ar unele bunuri nu au aceast% proprietate: dac% eu folosesc ori consum un bun0

el r%mne disponibil şi pentru alţii 8 şi anume ntr-o cantitate şi calitate nedimunuate. 'ac% eu

ascult un anumit post de radio cnd mer$ cu autoturismul meu0 aceasta nu nseamn% c% ţie ţi

r%mne mai puţin din acea transmisiune şi de o calitate mai proast%. ;ot aşa0 eu beneficiez de

ordinea public% şi de ap%rarea naţional% f%r% ca astfel s% se reduc% beneficiile altora n aceast%

pri"inţ%.

'ac% ne raport%m la dou% propriet%ţi pe care un bun le poate a"ea sau nu0 desi$ur c%

imediat e posibil ca pe baza acestora s% construim o clasificare a bunurilor ,s% obse"%m c% aşa

ce"a se ntmpl% cnd cele dou% propriet%ţi sunt independente ntre eleO/. E"ident0 obţinem

patru clase de bunuri. ;abelul care urmeaz% descrie simplu acest rezultat:

Eclusi!iae @

Ri!aliae

Ri!aliae Neri!aliae

Eclusi!iae H=K) !K)D#;E H=K) D>);E



- l poţi mpiedica pe altul s% le

foloseasc%

- dac% le foloseşti0 altcine"a nu

le mai poate folosi.

- l poţi mpiedica pe altul s% le

foloseasc%

- dac% le foloseşti0 altcine"a poate

de asemenea s% le foloseasc%.Neeclusi!iae H=K) C>=E

- nu l poţi mpiedica pe altul s%

le foloseasc%

- dac% le foloseşti0 altcine"a nu

le poate folosi.

H=K) !H&)CE

- nu l poţi mpiedica pe altul s% le

foloseasc%

- dac% le foloseşti0 altcine"a poate

de asemenea s% le foloseasc%.

Exemple de bunuri pri"ate 8 cele mai comune0 descrise aici n c%suţa din stn$a sus 8

au fost formulate de<a. E interesant s% not%m c% bunurile care nu sunt pri"ate 8 şi numiteuneori coleci!e 8 sunt de trei feluri. >ai nti a"em bunuri "%muite6 ,caracterizate prin

exclusi"itate şi neri"alitate/0 precum autostr%zi cu tax%0 emisiunile codate ale unor posturi de

tele"iziune0 tele"iziunea prin cablu0 bibliotecile0 teatrele0 pro$ramele de studi uni"ersitare. 'e

exemplu0 accesul la emisiunile unui post de tele"iziune codat este accesibil doar celor care au

pl%tit0 deci bunul respecti" are proprietatea exclusi"it%ţii dar nu o are şi pe cea a ri"alit%ţii0

fiindc% faptul c% eu m% abonez la emisiunile acelui post nu face ca "ecinul meu s% aib% mai

puţin acces la el. !ro$ramele de studii oferite de uni"ersit%ţile din Komnia sunt de asmenea"%muite. C%ci accesul unei persoane la un pro$ram de studii este restricţionat ,de num%rul de

locuri oferite0 sub"enţionate sau nu de stat/ dar0 odat% ce o persoan% este acceptat% ntr-un

pro$ram ,de"ine deci student%/0 ea "a trebui s% beneficieze de aceleaşi facilit%ţi precum

oricare alt student5. Cluburile sunt exemple semnificati"e de bunuri "%muite ,Sandler: 12/.

Ele sunt asociaţii "oluntare care deri"% un beneficiu mutual din faptul c% mp%rt%şesc unele

caracteristici precum costuri de producţie0 caracteristici ale membrilor sau n $eneral un bun

neri"al. +n cazul lor problema esenţial% este aceea a $%sirii mecanismelor de excludere a

nemembrilor0 pentru ca aceştia s% nu beneficieze de bunul respecti". Cluburile pot fi foarte

di"erse0 de la uni"ersit%ţi0 parcuri0 facilit%ţi de recreere0 terenuri de $olf0 libr%rii0 teatre0

libr%rii pn% la or$anizaţii precum niunea European%.

57 +n en$lez%0 (toll $oods*.58 +n pri"inţa uni"ersit%ţilor romneşti0 uneori ştim prea bine ca nu e aşa nu sunt suficiente copii ale

cursurilor sau ale altor c%rţi ori re"iste la bibliotec%0 locurile n c%mine sunt puţine etc.

Supraa$lomerarea face ca bunul respecti" s% nu mai fie neri"al.1



Hunurile comune 8 caracterizate prin neexclusi"itate şi ri"alitate 8 sunt de tipul

p%şunii lui Gardin alte exemple0 al%turi de cele pe care de<a le-am menţionat0 sunt: apa

folosit% pentru iri$aţii de fermierii de pe malurile unui ru0 peştele pescuit dintr-un lac sau un

ocean0 o banc% din parc.

+n c%suţa opus% celei n care sunt bunurile pri"ate sunt bunurile publice ,pure/0

caracterizate att prin neexclusi"itate ct şi prin neri"alitate: un actor nu poate fi mpiedicat

s% le foloseasc% iar faptul c% cine"a le consum% nu implic% şi c% altcine"a nu poate de

asemenea s% le foloseasc%. 'rumurile publice0 buletinele meteorolo$ice0 emisiunile standard

,necodate/ ale posturilor de radio şi tele"iziune0 mpr%ştierea de substanţe mpotri"a

ţnţarilor0 ap%rarea naţional%0 ordinea public% ntr-o comunitate 8 toate acestea sunt bunuri

publice. C%ci0 de pild%0 dac% se mpr%ştie de c%tre prim%rie substanţe mpotri"a ţnţarilor pe

ntrea$a suprafaţ% a oraşului ,şi pe o ntins% suprafaţ% n <urul oraşuluiO/0 atunci niciunul

dintre locuitori nu este exclus de la protecţia mpotri"a nţep%turilor acestora0 iar de acest bun

beneficiem cu toţii 8 şi la fel se poate ar$umenta pentru celelalte bunuri date aici ca exemplu.

+ntre aceste exemple unele sunt e"ident semnificati"e c% sunt furnizate de c%tre stat prin

intermediul instituţiilor sale. rdinea public% este0 n mod paradi$matic0 un bun public: este

neexclusi"0 fiindc% nim%nui nu i se respin$e posibilitatea de a beneficia de ea şi este un bun

neri"al0 fiindc% ,n cazurile obişnuite/0 faptul c% un actor consum% acel bun nu mpiedic% un

alt actor s% foloseasc% ori s% consume acel bun. Kezultatul ale$erilor este de asemenea un bun

public: un "otant ştie c% "a putea beneficia de ale$erea candidatului preferat de el0 ciar dac%

el nsuşi nu contribuie la ale$erea acestuia.

'iferenţele ntre aceste bunuri se reflect% n faptul c% fiecare dintre noi poate a"ea

comportamente diferite faţ% de ele. S% ne uit%m la bunurile care nu sunt exclusi"e. 'eoarece

pot beneficia de un astfel de bun ciar f%r% a pl%ti0 nu am nici un stimulent s% contribui la

producerea lui ,s% ne uit%m din nou la tabelul prezentat la nceputul acestei secţiuni/. n post

de radio local poate s% anunţe c% are dificult%ţi financiare şi cere tuturor celor care l ascult%

s% pl%teasc% o sum% de bani pentru a-l spri<ini. 'ar eu nu pot fi obli$at s% pl%tesc acea sum%:

ciar dac% alţii fac acest lucru0 eu pot continua s% ascult postul de radio f%r% s% contribui.

Comportamentul de blati*ti al actorilor este posibil n acest caz.

Dealieri ale clasi*ic"rii

59 +n cazuri excepţionale0 de exemplu de dezordine social%0 de re"olt% etc. poliţia nu mai poate asi$ura

ordinea n orice loc din circumscripţia respecti"%.2



#m clasificat bunurile de care beneficiem n patru $rupe. E ns% important s% fim

atenţi ce presupune şi0 de asemenea0 ce nu presupune aceast% clasificare.

Eclusi!iaea $i relaţiile %e proprieae. 'e multe ori se admite c% la temelia

distincţiei ntre cele patru tipuri de bunuri sunt ntr-un fel sau altul implicate raporturile de

proprietate asupra acestora. Cnd de exemplu am definit exclusi"itatea am ar%tat c% aceasta

const% n capacitatea unui a$ent de a mpiedica un utilizator potenţial al acelui bun s% l

foloseasc%. Cnd sunt proprietarul bunului ,al autoturismului meu sau al apartamentului

meu/0 pot foarte bine s% fac acest lucru. ;ot aşa0 mer$e mai departe ar$umentul0 dac% un bun

este n proprietate comun%0 atunci exclusi"itatea nu se aplic%0 fiindc% nici un membru al

comunit%ţii nu poate fi mpiedicat s% beneficieze de acel bun. n parc n oraşul n care

locuiesc este n proprietate comun% 8 şi oricine poate s% se plimbe prin el etc.

'istincţia dintre bunuri care sunt şi bunuri care nu sunt exclusi"e e ns% independent%

de relaţiile de proprietate ,indi"idual%0 respecti" colecti"%/ asupra acelor bunuri. >ai nti0

neexclusi"itatea poate pro"eni din dou% surse: fie din faptul c% ntr-ade"%r asupra unui bun se

exercit% o relaţie de proprietate n comun ,de exemplu0 proprietatea n de"%lm%şie n satele

romneşti/0 fie din faptul c% asupra acelui bun nu sunt definite raporturi de proprietatate.

!eştele din ocean este un bun comun0 iar proprietatea lui de neexclusi"itate nu decur$e din

faptul c% exist% proprietate comun% asupra lui0 ci din acela c% nu au existat re$uli stabilite

pri"ind accesul la acel bun şi la modul de utilizare a lui. nele dintre cele mai puternice

critici la adresa punctului de "edere al lui Gardin a fost aceea c% el a confundat un aran<ament

de folosire a unui bun comun 8 faptul c% accesul la folosirea acestuia este descis 8 cu

existenţa propriet%ţii comune asupra acelui bun. 'impotri"%0 s-a ar%tat0 exist% cazuri n care

cei care deţin proprietatea comun% asupra unui bun au dez"oltat sisteme foarte extinse de

re$uli pri"ind accesul la bun şi utilizarea lui ,strom: 1/.

)at% pe scurt un exemplu n acest sens0 pri"itor la modul de exploatare a unor bunuri comune

8 precum p%durile0 p%şunile sau iazurile 8 n satele tradiţionale romneşti ,citatul de mai <oseste din >iroiu0 !irc%: 220 pp. ?2 - ?3/. r$anizarea exploat%rii0 de pild%0 a p%durilor s-arealizat o lun$% perioad% de timp0 ntr-un sistem de"%lmaş. !%durile erau ndea<uns de mari /

practic inepuizabile/0 iar exploatarea lor ndea<uns de redus% pentru ca problema defectorilor 8 a membrilor obştii care nu cooperau 8 s% fie puţin semnificati"%. 'ar0 odat% cumbun%t%ţirea mi<loacelor de exploatare a p%durii şi cu introducerea muncii salariate şi nacest domeniu0 obştile şi statul au fost puse0 c%tre mi<locul secolului al q)q-lea0 n faţa uneinoi situaţii0 care a"ea caracteristicile unei iminente (tra$edii a bunurilor comune*. 'e aceea0au fost elaborate mecanisme instituţionale pentru a bloca sau a face faţ% unor astfel de situaţii0att de c%tre obştile s%teşti0 cr şi de c%tre stat. )at% cum au reacţionat obştile:

`+n prim% instanţ% s-a ncercat excluderea complet% a membrilor obştei de la

exploatarea resurselor publice sil"ice0 acestea fiind date n arend% unor beneficiari3



externi iar "eniturile fiind mp%rţite ulterior ntre beneficiari n mod e$al sau dup% uncriteriu prestabilit ,a"ere0 cota de impozit etc./?. 'ac% acest mecanism de proprietatede"%lmaşe cu beneficiu indirect poate funcţiona n cazul p%şunilor0 a c%ror capacitatede re$enerare este mult mai mare ...0 el nu s-a do"edit ns% eficient n aceast% situaţie0datorit% exploat%rii pn% la limit% de c%tre arendaşi0 ca şi a faptului c% beneficiarilor li

s-a l%sat posibilitatea de a strn$e din p%dure lemne de foc0 ceea ce a dat loc laabuzuri. 'efecţiunile de la sistemul cu beneficiu indirect do"edindu-se mult preacostisitoare0 s-a ncercat soluţia t%ierii n comun a p%durii de c%tre beneficiari şi adistribuirii ulterioare a resurselor ntre ei n mod e$al sau dup% un criteriu oarecare0defecţiunile fiind sancţionate de c%tre un a$ent desemnat special de c%tre comunitate 8

p%durar sau paznic ,"ig%il /0 cu costurile aferente?1. +n scimb acest aran<amentinstituţional prezint% a"anta<ul unei potenţiale sporiri a beneficiilor0 prin eliminarea

profitului arendaşului0 ns% presupune n scimb "alorificarea n condiţii optime de profit de c%tre beneficiarii nşişi a resurselor apropriate. Se pune de asemenea problema omo$enit%ţii resurselor pentru a o rezol"a0 lemnul de cea mai bun% calitateera nsemnat0 t%iat n comun0 "ndut0 iar apoi profiturile0 şi nu resursele0 distribuite

ntre beneficiari. Soluţia nsemn%rii copacilor cu lemn foarte bun este aplicat% şi ncazuri n care nu exist% t%iere n comun şi redistribuire a resurselor ci de"%lm%şieabsolut%. +n aceast% situaţie0 care apare n cazul obştilor ce nu a"eau ne$oţul cucerestea sau dul$eritul printre preocup%rile fundamentale şi dispuneau nc% de unsistem suficient de amplu de resurse?20 beneficiarii şi pot apropria direct0 n scimbul

prest%rii unui "olum suplimentar de munc% pentru acoperirea retribuţiei p%durarului0cantit%ţi nelimitate de lemn din copacii nensemnaţi ,deci cu lemn de calitateinferioar%/ şi cantit%ţi limitate n cazul copacilor nsemnaţi. #cest tip de or$anizare

pare a fi n realitate rezultatul formaliz%rii unei e"oluţii de$enerati"e a celorlaltearan<amente instituţionale0 de$enerare caracterizat% n principal prin corupereaa$enţilor ,p%durarilor/ de c%tre beneficiari0 care riscau astfel s% epuizeze resursele

publice comunitare. ...

+n al doilea rnd0 un bun neexclusi" ,dar şi neri"al/ poate fi furnizat de actori pri"aţi0

nu numai publici ,Darian: 15?/. #m dat de fiecare dat% exemple de astfel de bunuri.

60 G. G. Stal0 atele de"ălma*e0 Cartea Komneasc%0 Hucureşti0 150 "ol. ))0 pp. 21-221.

,6bser"aţie: aceast% not% şi urm%toarele dou% aparţin autorilor textului din care am citat0 respecti"

#ndrei >iroiu şi Kadu !irc%./

61 #cesta poate fi ales dintre beneficiari sau poate fi un particular sau a$ent extern cu un mandat

suplimentar din partea obştei ,n principal preotul/. +n cazul n care este un beneficiar0 plata sa const%

n faptul c% i se d% cota de resurse la care este ndrept%ţit prin prele"are de la ceilalţi beneficiari0 deci

f%r% ca el s% trebuiasc% s% şi le taie sin$ur. #$enţii externi sunt pl%tiţi similar0 doar c% ei nu erau

ndrept%ţiţi anterior la o cot%-parte din resurse.62 (Kepublica* "rncean% este una dintre aceste obşti statutul p%durilor este att de lax0 nct ciar şi

n prea<ma celui de-al doilea r%zboi mondial el nu se re$lementeaz% nici m%car la ni"el confederal0 n

sfatul cel mare al obştii0 ci la ni"elul adun%rilor de "ale0 ceea ce duce la aran<amente instituţionale

diferite n satele ce compuneau (republica* ,G. G. Stal0 op.cit.0 "ol. ))0 pp. 15?-156/4



Emisiunile unui post pri"at de radio sunt neexclusi"e ,şi neri"ale/0 la fel un buletin

meteorolo$ic furnizat $ratuit de o firm% pri"at% etc. 'e aceea0 de exemplu n cazul bunurilor

comune0 "om "orbi despre acestea folosind termenul tenic de resurse comune ,iar definiţia

care urmeaz% nu implic% nimic n le$%tur% cu raporturile de proprietate asupra resursei/: o

resurs% comun% este o facilitate natural% sau creat% de om care este accesibil% mai multor

actori şi se poate de$rada ca rezultat al suprafolosirii ,strom et al .: 220 p. 15/.

,ro%ucere $i *urnizare. +n cazul bunurilor pri"ate0 distincţia aceasta este

nesemnificati"%: cnd cump%r de la un ma$azin un litru de lapte0 eu nu am direct a face cu

firma care a produs laptele ma$azinul este unul dintre intermediarii dintre produc%tor şi

mine0 n calitate de consumator. 'ar ma$azinul nu este furni,orul bunului: fiindc% decizia

final% dac% s% consum sau nu laptele mi aparţine eu sunt ntr-un sens cel care mi furnizeaz%

bunul.

+n cazul unui bun public lucrurile nu stau ns% aşa. n bun public poate fi produs de

stat sau de firme pri"ate ,o emisiune de tele"iziune0 a postului public sau a unui post pri"at şi

necodat/. 7urnizarea este procesul prin care bunul este f%cut disponibil pentru consumatori. +n

unele cazuri consumatorii nşişi l furnizeaz%. 'e pild%0 ln$% Hucureşti s-au construit case pe

o strad% drumul este distrus0 iar prim%ria nu se $r%beşte s% l repare ,deşi proprietarii caselor

pl%tesc impozite/ atunci proprietarii caselor se asociaz% şi pl%tesc ei o firm% care repar%

drumul. #lte d%ţi bunul este furnizat de o firm% pri"at% ,o companie şi are sediul pe strad% şi

doreşte ca mpre<urimile s% fie ntr-o stare bun%/ sau de autorit%ţile statului. S% not%m c% n

aceast% situaţie relaţiile dintre consumatori şi furnizori au şi un caracter politic: fiindc%

cet%ţenii ale$ periodic primari0 consilieri etc. şi pot ca la urm%toarele ale$eri s% şi scimbe

opţiunile.

7urnizarea unui bun colecti" se poate face n mai multe feluri ,Sandler: 120 pp. 3? 8

36/. Cea mai cunoscut% (tenolo$ie* n acest sens este cea pe care am a"ut-o n "edere n

exemplul de la nceputul acestei secţiuni ,şi care a fost oarecum presupus% n discuţiile

ulterioare/: enolo&ia sumai!". Conform acesteia0 un bun public e furnizat pentru un $rup

G cu n membri dac% cel puţin m dintre membrii lui contribuie ,nu sunt blatişti/. 'ac% mai

puţin de m membri particip%0 atunci bunul nu mai este furnizat. 'e pild%0 pentru a elimina

poluarea cauzat% de auto"eicule dintr-o anumit% zon% "a trebui ca cel puţin 5 din acestea

s% aib% montat catalizator. 'ac% num%rul celor care accept% costurile este mai mic0 atunci

bunul dorit 8 aerul curat 8 nu "a mai fi accesibil locuitorilor din acea zon%.



neori ceea ce conteaz% nu este direct num%rul celor care pl%tesc0 ci proporţia din

suma total% pe care o produc aceştia. 'e pild%0 s% presupunem c% pentru ca apele unui ru s%

nu mai fie poluate0 trebuie ca 5 din substanţele toxice care sunt de"ersate n ru s% fie

eliminate dar e posibil ca din cei zece poluatori existenţi doar trei s% arunce n ru peste

din substanţele toxice0 şi prin urmare pentru ca bunul dorit 8 apa curat% 8 s% fie produs e

ne"oie de colaborarea acestor trei actori. Ca urmare0 putem a"ea o tenolo$ie cu sumare

simpl"0 sau una cu sumare pon%era".

+n alte situaţii furnizarea bunului comun se face ns% altfel. Tenolo&ia !eri&ii sla)e

are numele pro"enit din analo$ia cu un lanţ. ;%ria lanţului este dat% de t%ria celei mai slabe

"eri$i a lui. +n $eneral0 furnizarea bunului depinde de acel membru al $rupului care contribuie

cel mai puţin. #tunci cnd o armat% ap%r% o fortificaţie0 e important ca aceasta s% nu cedeze

niciunde cea mai slab% porţiune a fortificaţiei e cea care d% m%sura furniz%rii bunului 8

anume securitatea oraşului sau a zonei respecti"e. &a fel0 acţiunile profilactice care urm%resc

ap%rarea de o boal% se bazeaz% pe o astfel de tenolo$ie. S% ne amintim c% n prim%"ara lui

2? faptul c% ntr-un sin$ur loc ,la o ferm% din Codlea/ nu s-au respectat re$lement%rile şi

p%s%rile au contractat $ripa a"iar% a f%cut ca boala s% se r%spndeasc% ntr-un mod foarte $reu

de controlat. 'impotri"%0 enolo&ia celei mai )une lo!iuri face ca bunul s% fie furnizat n

funcţie de efortul cel mai mare al unui membru al $rupului. armat% care atac% o fortificaţie

beneficiaz% de faptul c% o anumit% unitate a reuşit spar$erea ap%r%rii. 'ac% mai multe ecipe

sunt n c%utarea remediului unei boli0 atunci reuşita uneia implic% faptul c% boala este n"ins%.

Sau0 sunt <ocuri n care o ecip% cşti$% atunci cnd un sin$ur membru al ei reuşeşte s% ofere

r%spunsul bun unei probleme cu care $rupul a fost confruntat etc.?3

Mai mul sau mai puţin. Exclusi"itatea şi ri"alitatea nu sunt propriet%ţi categorice:

altfel zis0 el pot fi a"ute de un bun ntr-un $rad mai mare sau mai mic. +n discuţiile de pn%

acum am asumat c% un bun fie are ntr-un $rad foarte ridicat acea proprietate0 fie o are ntr-un

$rad foarte sc%zut. 'ar lucrurile nu stau mereu aşa: uneori acelaşi bun poate a"ea n $rade

diferite o proprietate0 alteori felul n care un bun are o proprietate se modific% n funcţie de

context 8 loc sau moment.

=eri"alitatea0 de exemplu0 poate fi uneori pierdut% de un bun. strad% este un bun

public0 deci accesul oricui este liber0 iar faptul c% eu o folosesc nu trebuie s% presupun% c% tu

nu o mai poţi folosi. =umai c% de multe ori str%zile de"in a$lomerate ,ciar un cal"ar n

63 Exist%0 desi$ur0 şi alte modalit%ţi de clasificare a tenolo$iilor de producere a bunurilor publice. 'e

pild%0 funcţia de producere poate fi liniar%0 lo$aritmic% etc.?



anumite momente ale zilei0 n oraşele mari/: calitatea bunului scade cnd foarte mulţi

consumatori l folosesc0 ceea ce nseamn% c% neri"alitatea nu mai funcţioneaz% la fel.

!osibilitatea aglomerării este un simptom al faptului c% bunul este mai mult sau mai puţin

public.

=eexclusi"itatea nu este o caracteristic% intrinsec% a bunului. Ea depinde de

aran<amente sociale sau de tenolo$ie. n bun comun poate de"eni pri"at atunci cnd un

sin$ur proprietar l cump%r% şi opreşte accesul liber la acesta ,de exemplu0 o p%dure este

retrocedat%0 iar noul proprietar interzice plimbarea turiştilor prin ea/. ;enolo$ia e de

asemenea important%. neori excluderea unui actor de la folosirea unei resurse se poate

do"edi costisitoare. !e un lac mare e $reu ca o persoan% s% fie mpiedicat% s% pescuiasc% pe o

p%şune uneori e dificil s% se mpiedice "enirea unei noi turme. 'ar dac% ntr-un context

costurile pot fi mari0 ntr-alt context ele pot de"eni rezonabile0 iar exclusi"itatea nu "a mai fi

atunci o proprietate a acelui bun. 'e pild%0 p%şunea lui Gardin era un bun comun şi pentru c%

a construi $arduri era extrem de costisitor. 'ar dac% la un moment dat costurile construirii

$ardurilor scad0 p%şunea se poate parcela şi bunul nu mai e comun0 fiindc% fiecare proprietar

poate s% mpiedice intrarea pe p%şunea sa a unei turme de oi. #pa consumat% n apartamentele

dintr-un bloc de locuinţe era un bun neexclusi" ,dar ri"al/ 8 deci era un bun comun. &a un

moment dat a de"enit tenic fezabil s% se introduc% apometre n fiecare apartament0 la un preţ

rezonabil. #pa furnizat% a de"enit un bun pri"at. Emisiunile posturilor de tele"iziune la un

moment dat au putut fi codate0 iar accesul la unele dintre ele nu mai este liber: n acest caz ele

au de"enit bunuri "%muite.

Exist% şi alte propriet%ţi care ne permit s% distin$em ntre bunurile pri"ate şi cele colecti"e0 n particular cele publice. 'e pild% ,strom0 strom: 1/:

Hunurile pri"ate sunt relati" uşor de m%surat n ceea ce pri"eşte cantitatea şi ciarcalitatea lor cele publice sunt relati" dificil de m%surat n aceste pri"inţe.

)ndi"izii au n $eneral posibilitatea de a decide dac% s% consume sau nu bunurile pri"ate n cazul bunurilor publice de multe ori indi"izii nu au aceast% şans% de a

decide. 'eciziile pri"ind aloc%rile de bunuri pri"ate se fac n primul rnd prin intermediul

mecanismelor de piaţ% deciziile pri"ind aloc%rile de bunuri publice sunt n principalrezultatele unui proces politic.

>alori $i )unuri. 7elul n care am discutat pn% acum despe bunuri ar putea s% creeze

impresia c% un bun colecti" este poziti" sau nu la modul absolut0 cu alte cu"inte c% aceast%

caracteristic% a sa nu depinde de membrii $rupului. rdinea public% este ce"a de dorit ,este

un bun colecti" poziti"/0 n timp ce poluarea este de nedorit ,este un bun colecti" ne$ati"/.

6



&ucrurile nu stau ns% aşa. rdinea public% apare ca un bun poziti" pentru o persoan% atunci

cnd ea consider% c% aceasta are unele caracteristici care nu ncalc% "alorile sale

fundamentale. 'e pild%0 aş putea considera c% ordinea din ţar% este poziti"%0 fiindc% eu cred

c% existenţa ei contribuie la prote<area drepturilor cet%ţenilor din societate şi contribuie la

promo"area drept%ţii sociale. 'ar tu ai putea s% ai o opţiune cu totul diferit%. ;e-ai putea

considera cu totul alienat n aceast% ordine social%0 n care exist% anumite instituţii şi o

anumit% $u"ernare 8 şi ai putea considera c% scimbarea ordinii este ce"a cu totul de dorit

,proces n care ciar fie şi distru$erea ordinii existente ţi pare ca ce"a de dorit existenţei

acesteia/. 'e aceea0 date fiind "alorile pe care le accepţi0 tu ai putea ciar considera c% o

acţiune de protest0 de rebeliune sau re"oluţionar% ndreptat% mpotri"a ordinii existente este

un bun public poziti"0 n timp ce eu 8 date fiind "alorile mele 8 "oi fi tentat s% cred c% astfel

de acţiuni produc bunuri publice ne$ati"e.

Eemplul *arului

nul dintre cele mai "eci şi mai cunoscute exemple de bunuri publice0 folosit de mai

bine de o sut% şi cincizeci de ani pentru a susţine c% inter"enţia $u"ernamental% este necesar%

pentru a produce astfel de bunuri0 este acela al farurilor instalate n porturi. #tenţionarea 8

lumina 8 pe care o emite acesta este un bun neexclusi" ,c%ci este accesibil% pentru orice "as

care trece pe ln$% port sau care "rea s% acosteze n port/ şi0 de asemenea0 neri"al ,c%ci faptul

c% un "as beneficiaz% de lumina farului nu le mpiedic% pe altele s% beneficieze de ea/. Cum

un "as beneficiaz% de lumina farului 8 un bun neexclusi" 8 ciar dac% nu pl%teşte0 "a fi

raţional pentru compania care l deţine s% nu pl%teasc% pentru ser"iciul furnizat. ,S% ne

$ndim c% multe "ase doar treceau pe ln$% portul respecti" şi nu acostau n el0 dar le era de

folos s% ştie n ce loc exact se afl%./ #r$umentul care apare imediat e urm%torul: cum exist%

aceşti blatişti0 nu este eficient ca bunul comun 8 farul 8 s% fie furnizat de un a$ent economic

pri"at: fiindc% a$entul economic nu "a putea fi compensat normal0 nct s% şi acopere

costurile. +n $eneral0 aşa se ntmpl% cu bunurile care au proprietatea de a nu fi exclusi"e: ele

"or fi produse ntr-o cantitate mai mic% dect cea necesar% pe piaţa liber%. 'e aceea0 se

concide0 exemple precum farul arat% c% nu exist% pe piaţa liber% stimulente suficient de mari

pentru ca ele s% fie produse. 'ar ele sunt de dorit s% existe ,precum şi0 s% zicem0 mpr%ştierea

5



de substanţe mpotri"a ţnţarilor/. #tunci exist% o sin$ur% soluţie pentru a le a"ea n cantit%ţi

suficiente: acţiunea $u"ernamental%.

Este corect un astfel de ar$ument9 Exemplul farului ,a se "edea Coase: 1640 precum

şi Sepsle0 HonceF: 160 cap. 1/ poate fi plin de n"%ţ%minte n acest sens. +nc% n secolul

al q)q-lea autori precum J. St. >ill sau G. Sid$BicF au formulat ideea c% statul trebuie s%

inter"in% n economie?40 iar un exemplu fa"orit era tocmai cel al farului. Hun%oar%0 n

rincipiile economiei politice >ill pleac% de la o distincţie fundamental%:

;rebuie s% plec%m de la distincţia dintre dou% $enuri de inter"enţie $u"ernamental%0

care 8 ciar dac% pot pri"i acelaşi subiect 8 difer% mult n natura şi efectele lor şi

solicit%0 pentru a fi <ustificate0 moti"e cu $rade foarte diferite de importanţ%.

)nter"enţia se poate extinde pentru a controla acţiunea liber% a indi"izilor. Iu"enarea

poate interzice tuturor persoanelor s% fac% un anumit lucru0 sau s% l fac% f%r% s% aib%

autorizarea ei0 sau le poate solicita s% fac% anumite lucruri0 sau o anumit% manier% de

a-l face atunci cnd ei au opţiunea de a-l face sau nu. #ceasta este interferenţa

auoriar" a $u"ern%rii. 'ar mai exist% şi un alt $en de inter"enţie0 care nu e

autoritar%: atunci cnd $u"ernarea0 n loc s% promo"eze o dispoziţie şi s% o aplice prin

64 Coase ,164/ prezint% pasa<e din lucr%rile acestor autori0 precum şi din cele ale altora ,#.C. !i$ou şi

!. Samuelson/. )at% ar$umentul lui Sid$BicF ,aici ntr-o form% mai extins% dect cea utilizat% deCoase n articolul s%u/:

=u exist% nici o raţiune $eneral% pentru a presupune c% acest lucru `faptul c% un indi"id "a

obţine ntotdeauna pe piaţa liber% o remunerare adec"at% a ser"iciilor pe care el e capabil s% le

ofere societ%ţii "a fi mereu posibil şi de fapt exist% o clas% lar$% şi "ariat% de cazuri n care

aceast% supoziţie este e"ident eronat%. +n primul rnd exist% unele utilit%ţi care prin ciar

natura lor practic nu pot fi apropriate de cei care le produc sau de cei care ar dori s% le

cumpere. 'e exemplu0 se poate uşor ntmpla ca beneficiile unui far bine plasat s% fie

mp%rt%şite de "ase pe care nu se poate pune n mod con"enabil nici o tax%T !entru o raţiune

oarecum diferit% şi descoperirile ştiinţifice0 orict de profitabile ar fi pn% a urm% pentru

industrie0 n $eneral "orbind nu au o "aloare de piaţ%: in"enţiile n care descoperirea este

aplicat% poate fi prote<at% prin patente dar m%sura n care o anumit% descoperire "a a<uta

in"enţia este de cele mai multe ori aşa de nesi$ur% c% 8 şi dac% secretul unei le$i a naturii ar fi

ţinut n mod con"enabil 8 pentru un in"entator nu ar merita s% l cumpere n speranţa c% "a

face ce"a cu el. ,Sid$BicF0 G.: %e rinciples of olitical 4conomy0 HooF 30 C. 20 3 la

ttp:VVBBB.la.utexas.eduVresearcVpolteorPVsid$BicFVppeVppe.b3.c2.s3.tml0 accesat pe

data de 1.5.2?/

http://www.la.utexas.edu/research/poltheory/sidgwick/ppe/ppe.b03.c02.s03.html

http://www.la.utexas.edu/research/poltheory/sidgwick/ppe/ppe.b03.c02.s03.html



pedepse0 adopt% o linie la care se recur$e att de des şi care se poate folosi n cazuri

importante0 aceea de a da sfaturi şi de a promul$a informaţii sau cnd0 ciar dac% las%

indi"izii liberi s%-şi foloseasc% mi<loacele de care dispun pentru a realiza un obiecti"

de interes $eneral0 $u"ernarea 8 f%r% s% se amestece cu ei0 dar nel%snd acel obiecti"

doar n $ri<a lor0 nfiinţeaz%0 al%turi de ceea ce au f%cut ei0 o a$enţie a sa pentru acel

scop. #stfel0 e un lucru s% menţii o biseric%0 şi cu totul altul s% refuzi tolerarea altor

reli$ii sau a persoanelor care nu au nici o reli$ie. E un lucru s% oferi şcoli şi cole$ii0 şi

cu totul altul s% soliciţi ca orice persoan% care funcţionaz% ca instructor s% aib% o

licenţ% $u"ernamental% n acest scop. ,>ill: 10 HooF D0 C. q)0 1/

)nter"enţiile de al doilea tip sunt foarte importante0 fiindc% pun n discuţie un

principiu fundamental0 acela c% persoana in%i!i%ual" ese cel mai )un 0u%ec"or ar

propriului s"u ineres. >ill arat% c% exist% multe cazuri n care excepţiile de la acest

principiu pot fi <ustificate. Educaţia este un exemplu: muncitorii necalificaţi nu ar putea s%

pl%teasc% educaţia elementar% pentru copii lor0 şi ciar dac% ar putea0 nu ar face-o de aceea0

consider% >ill0 e ne"oie de inter"enţia $u"ernamental% pentru a susţine financiar şcolile

elementare0 f%cndu-le astfel accesibile copiilor s%raci. +n $eneral0 crede >ill0 (n

circumstanţele particulare ale unei epoci sau naţiuni0 cu $reu se "a $%si ce"a cu ade"%rat

important pentru interesul $eneral care s% nu fie dezirabil sau ciar necesar s% fie asumat de

c%tre $u"ernare0 nu fiindc% indi"izii pri"aţi nu pot s% l fac% realmente0 ci pentru c% nu l "or

face. +n unele locuri şi momente nu "or exista drumuri0 docuri0 porturi0 canale0 iri$aţii0

spitale0 şcoli0 cole$ii0 tipo$rafii0 dac% $u"ernarea nu le nfiinţeaz%. C%ci publicul este fie prea

s%rac pentru a dispune de resursele necesare0 fie prea puţin a"ansat n inteli$enţ% pentru a

aprecia scopurile0 fie nu are suficient% experienţ% n desf%şurarea unor acţiuni comune pentru

a atin$e scopurile* ,1?/.

'up% >ill0 o clas% lar$% de cazuri0 n care principiul c% $u"ernarea nu poate $estiona

problemele indi"izilor la fel de bine ca ei nşişi este nc%lcat0 e alc%tuit% din cele n care

trebuie realizate ser"icii publice importante0 dar nu exist% nici un indi"id care s% fie interesat

s% le realizeze0 c%ci acesta nu "a primi o remuneraţie corespunz%toare acţiunii sale. )ar aici

"ine exemplul farului:

Este datoria proprie a $u"ern%rii s% construieasc% şi s% menţin% faruri0 s% construiasc%

balize etc. pentru si$uranţa na"i$aţiei: c%ci fiind imposibil ca "asele de pe mare care

beneficiaz% de un far s% fie f%cute s% pl%teasc% o tax% atunci cnd se ntmpl% aşa0

nimeni nu "a construi faruri din moti"e de interes personal0 pn% cnd nu "a fi1



compensat şi r%spl%tit printr-o cotizaţie obli$atorie impus% de stat. ,>ill: 10 HooF

D0 C. q)0 1/

K. Coase pune ns% n discuţie acest exemplu0 menit s% arate c% unele ser"icii publice

pot fi produse numai de c%tre stat. >ill a scris cartea sa n 1545 ,cartea lui Sid$BicF a fost

publicat% n 1553/. E drept0 atunci lumina farurilor era furnizat% de o instituţie public% 8 mai

precis de ;rinitP Gouse0 o or$anizaţie pri"at% cu ndatoriri publice. 'e aceea0 s-ar p%rea c%

utilizarea exemplului de c%tre >ill era corect%. 'ar0 ar$umenteaz% Coase0 acea situaţie era

rezultatul unei e"oluţii istorice. #bia n 153? printr-un act al !arlamentului toate farurile din

#n$lia au fost plasate sub ;rinitP Gouse: atunci aceasta $estiona de<a 420 restul de 14 fiind

pri"ate?. 'ar ciar şi din cele 420 multe fuseser% iniţial construite şi operate de antrepenori

pri"aţi. +n secolele al qD))-lea şi al qD)))-lea ser"iciul fusese produs şi furnizat de

antreprenori pri"aţi. !roprietarii de "ase şi na"i$atorii puteau depune petiţii c%tre Coroan%

pentru a le permite s% construiasc% un far şi s% perceap% o cotizaţie de la "asele care

beneficiau de el. #ceştia erau proprietari ai farului0 pe care l puteau opera sau "inde rolul

statului nu era diferit de cel n alte cazuri: el trebuia s% stabileasc% şi s% asi$ure aplicarea

drepturilor de proprietate pri"ind farurile ,n particular0 era necesar s% se specifice preţul care

putea fi cerut/. !roblema specific%0 desi$ur0 era cea a colect%rii cotizaţiilor. #cestea erau

colectate n porturi de c%tre a$enţi speciali ,uneori ciar de c%tre cei ce lucrau n "am%/ cum

farurile fuseser% construite pe baza unei aprob%ri a Coroanei0 colectarea cotizaţiei nu era

problematic% mai mult dect n alte cazuri.

>orala acestui exemplu este c% nu putem concide din faptul c% un bun are anumite

caracteristici ,nici ciar n cazul n care a"em a face cu un bun pur public/ c% el trebuie

produs sau furnizat ntr-un anumit fel0 de pild% de c%tre stat. Ceea ce nseamn% c% trebuie s%

fim precauţi atunci cnd punem problema soluţiilor la situaţiile n care actorii interacţioneaz%.

Doi re"eni la aceast% cestiune n secţiunea 2.3.

65 !n% n 1542 acestea au fost cump%rate de ;rinitP Gouse.11



2.2. Lo&ica acţiunii coleci!e

>. lson a publicat Cogica acţiunii colecti"e n 1?. #nii Y? sunt foarte interesanţi.!e de o parte0 era perioada marilor mişc%ri sociale n ccident: cele pentru drepturile ci"ile

,ale persoanelor de rase diferite0 ale femeilor0 ale omosexualilor/0 cele care a"eau ca obiecti"

oprirea de$rad%rii mediului0 cele mpotri"a r%zboiului ,n particular0 mpotri"a r%zboiului din

Dietnam/. !e de alt% parte0 n ştiinţa politic% era perioada de $lorie a perspecti"ei pluralise.

!unctul de plecare al pluraliştilor este acela c% n societate &rupurile reprezint%

principalul element al procesului politic. !rin asociere n $rupuri0 cet%ţenii şi a"anseaz% şi şi

promo"eaz% propriile interese n faţa statului. 'eciziile care se iau n societate sunt rezultateleinteracţiunii dintre aceste $rupuri ,dintre interesele or$anizate n $rupuri/ şi instituţiile

$u"ernamentale. #tunci cnd mai mulţi oameni au n comun un anumit interes0 ei formeaz%

un $rup iar $rupul promo"eaz% acel interes comun al membrilor s%i. #cest proces se petrece

n situaţii dintre cele mai di"erse: membrii unui $rup de prieteni0 salariaţii dintr-o firm%0

produc%torii unui bun0 membrii claselor sociale. )at% cum l descrie lson??:

66 'esi$ur0 lson realizeaz% aceast% descriere cu intenţia de a a"ea o formulare clar% a punctului de"edere pe care l critic%. #m putea aduce n discuţie şi alte formul%ri ale poziţiei pluraliste. #stfel0 K.

'al indic% dou% sensuri principale şi le$ate ntre ele ale termenului pluralism*:

>ai nti0 prin pluralism conflictual* intenţionez s% m% refer la num%rul şi patternul

cli"a<elor relati" durabile care trebuie a"ute n "edere pentru a caracteriza conflictele dintr-o

colecţie dat% de persoane. T +n al doilea rand0 prin pluralism or$anizaţional* intenţionez s%

m% refer la num%rul şi la autonomia or$anizaţiilor care trebuie a"ute n "edere pentru a

caracteriza conflictele dintr-o colecţie dat% de persoane. Cnd toatele celelalte sunt e$ale0

pluralismul or$anizaţional este cu att mai mare cu ct e mai mare num%rul de or$anizaţii şi

cu ct e mai mare autonomia lor. ,'al: 1650 pp. 11 8 12/

alt% definiţie foarte cunoscut% e cea propus% de Scmitter:

!luralismul poate fi definit ca un sistem de reprezentare a intereselor n care unit%ţile

constituti"e sunt or$anizate ntr-un num%r nespecificat de T cate$orii multiple0 "oluntare0

competiti"e0 neieraric ordonate0 autodeterminate0 care nu au primit din partea statului o

licenţ% special%0 nu au fost recunoscute0 subsidiate0 create sau controlate n "reun alt fel n

selectarea conducerilor lor sau n interesele pe care le reprezint% şi care nu exercit% monopolul

de repezentare n cate$oriile respecti"e. ,Scmitter0 164: pp. 3- 4./12



`Cet%ţenii care au acelaşi interes politic se or$anizeaz% şi fac lobbP n fa"oarea lui.

7iecare indi"id ar aparţine astfel unuia sau mai multor $rupuri0 iar "ectorul presiunilor

acestor $rupuri aflate n competiţie ar explica consecinţele procesului politic. Similar0

s-a presupus deseori c%0 dac% muncitorii0 fermierii sau consumatorii s-ar confrunta cu

monopoluri ostile intereselor lor0 ei ar putea dobndi n cele din urm% o putere

compensatoare prin or$anizaţii de tipul sindicatelor sau al asociaţiilor de fermieri0

or$anizaţii care s% cşti$e influenţ% pe piaţ% şi protecţie $u"ernamental%. &a scar% mai

mare0 ne aştept%m ca unele clase sociale importante s% acţioneze n interesul

membrilor lor. ... +n $eneral0 dac% indi"izii dintr-o anumit% cate$orie sau clas% sunt

suficienţi de cointeresaţi şi cad de acord n pri"inţa interesului comun0 $rupul "a

acţiona n consecinţ%. ,lson: 10 p. 3/

!entru pluralişti0 exist% un moti" esenţial pentru care oamenii se or$anizeaz% n

$rupuri: acela c% astfel ei au capacitatea de a influenţa deciziile sociale. C%ci dac% membrii

unui sin$ur $rup ar a"ea o capacitate dictatorial% n acest sens0 atunci stimulentele pentru ca

ceilalţi membrii ai societ%ţii s% se or$anizeze n $rupuri şi s%-şi promo"eze interesele ar

disp%rea. Cu att mai mult0 au ar$umentat pluraliştii0 societ%ţile democratice moderne se

caracterizeaz% tocmai prin aceea c% puterea de a lua decizii nu este concentrat%0 ci e0

dimpotri"%0 dispersat% ntre diferitele $rupuri din cadrul lor. !entru pluralişti0 ntr-un stat

modern democrat0 nici un $rup sau or$anizaţie sau clas% nu poate domina societatea:

societatea ci"il% este independent% de stat puterea economic% şi cea politic%0 ciar dac% se

intersecteaz%0 nu se suprapun $rupuri di"erse reuşesc0 n di"erse domenii0 s% influenţeze

politicile publice. 'e aceea statul0 prin instituţiile sale0 mai de$rab% re$lementeaz% conflictele

n societate0 mediaz%0 balanseaz% şi armonizeaz% interesele diferitelor $rupuri dect domin%

procesul prin care sunt luate deciziile?6.

!luraliştii nu pretind0 de bun% seam%0 c% puterea este distribuit% uniform n societate.

'ar0 susţin ei0 ciar dac% este ine$al%0 ea este lar$ distribuit% ntre diferitele $rupuri din

societate0 aşa nct fiecare $rup şi fiecare indi"id şi pot face auzit% "ocea la un moment dat.

n exemplu paradi$matic n acest sens e cel oferite de K. 'al0 n cartea sa Jine

gu"ernea,ă; ,1?1/. !e baza unei analize empirice detaliate a modului n care au fost luate

deciziile importante0 a distribuţiei a"erii0 a patternurilor de conducere n oraşul =eB Ga"en0

de-a lun$ul unei perioade de peste o sut% şi cincizeci de ani0 el a a<uns la concluzia c%0 din

oli$arie0 oraşul a de"enit0 treptat0 pluralist . 'al a analizat trei probleme: dez"oltarea

67 # se "edea şi >ars0 StoFer ,1/ >iroiu ,21/.13



urban%0 nominaliz%rile politice0 educaţia public%. Ceea ce a constatat el a fost faptul c%

puterea nu era concentrat% ,sau: treptat a de"enit tot mai puţin concentrat%/ ntr-un sin$ur

$rup. >ai de$rab%0 ca expresie a faptului c% resursele care produc puterea erau lar$ distribuite

n populaţie0 şi puterea ns%şi era fra$mentat% ntre diferiţii actori. Irupurile nu acţionau

concentrat asupra tuturor problemelor: cele care se opuneau ntr-o problem% puteau s%

colaboreze0 s% se uneasc% ntr-o alta. @i ciar dac% influenţa direct% asupra deciziilor ceie o

a"eau puţini oameni0 mult mai mulţi au putut s% le influenţeze prin "ot. #ltfel zis0 ciar dac%

ntotdeauna un $rup este mai influent dect altul0 niciodată un singur grup sau o singură

persoană nu posedă influenţa cea mai mare în orice problemă.

Consecinţa esenţial% a ar$umentelor pluraliste este aceea c%0 ntruct $rupurile

reprezint% modalitatea fundamental% de reprezentare a intereselor0 faptul c% $rupurile

acţioneaz% n anumite moduri pentru a le promo"a nu este un fapt de explicat. C%ci dac% mai

mulţi oameni au un interes comun0 acesta "a fi şi promo"at: or$anizaţiile şi asociaţiile exist%

pentru a promo"a interesele membrilor lor ,lson: 1?0 p. ?/. #ceast% perspecti"% este

atr%$%toare0 fiindc% ea d% imediat seam% de faptul c% n societ%ţile democratice $rupurile au

un rol att de important ,şi explic% faptul c%0 n anii ?0 existau marile mişc%ri sociale pe care

le-am menţionat/.

>. lson şi ndreapt% critica exact asupra acestei cestiuni: dac% oamenii care

alc%tuiesc un $rup au un interes comun0 nu decur$e n nici un fel şi c% ei "or acţiona pentru a

promo"a acel interes n particular0 nu rezult% c% "or ap%rea şi se "or menţine or$anizaţii0

asociaţii cu acele obiecti"e. 'impori"%0 ar$umenteaz% el0 ceea ce se poate concide este c%

oamenii nu "or acţiona pentru a promo"a acel interes. )ar dac% exist% astfel de acţiuni0 ele

trebuie luate nu ca pur şi simplu date0 ci dimpotri"% ca fapte care abia urmeaz% s% fie

explicate. >arile mişc%ri sociale din ccident din anii ? nu trebuie luate ca atare0 ci trebuie

explicat cum au fost ele posibile.

=u putem s% supraestim%m importanţa ar$umentului lui lson n istoria ştiinţelor

sociale. +nainte de lson0 cercet%torii din aceste ştiinţe presupuneau n mod tipic c%

oamenii "or acţiona instincti" sau natural pe baza intereselor comune0 şi ceea ce

trebuie explicat este faptul c% ei nu acţioneaz%. Explicaţiile au luat n mod tipic dou%

forme. +ntr-una le$%tura dintre interes şi acţiune era considerat% att de automat% nct

inacţiunea ns%şi era luat% ca do"ad% c% n acea situaţie nu exist% un interes comun. +n

cealalt%0 inacţiunea era explicat% n termenii (apatiei* indi"iduale ,care0 desi$ur0 era

indicat% de eşecul de a acţiona/ sau n termenii unui deficit comun ,de or$anizare0 de14



solidaritate0 de educaţie sau de resurse/ care i mpiedica pe oameni s% acţioneze

conform cu interesele lor.

'up% lson0 cei mai mulţi cercet%tori din ştiinţele sociale trateaz% acţiunea colecti"%

ca fiind problematic%. #dic%0 ei presupun c% inacţiunea colecti"% este natural%0 ciar

dac% exist% interese comune0 şi c% acţiunea colecti"% este cea care are ne"oie de

explicaţie. ,li"er: 130 pp. 263 8 264./

O paranez" episemolo&ic" 456

;eoria lui lson0 aşa cum "om "edea0 se bazeaz% pe cte"a idei foarte simple.

Semnificaţia unei teorii0 admite ciar el0 st% ns% n capacitatea acesteia de fi aplicat% n multe

cazuri şi anume0 n cazuri care difer% ntre ele: (autoritatea unei teorii nu depinde doar de

num%rul faptelor explicate0 ci şi de di"ersitatea cate$oriilor de fapte pe care le explic%*

,lson: 10 p. 3/.

S% lu%m un exemplu n acest sens0 plecnd de la teoria sa. lson face la un moment

dat urm%toarea obser"aţie: (ser"iciile unor asocieri de tipul sindicatelor0 asociaţiilor

profesionale0 or$anizaţiilor de fermieri0 cartelurilor0 lobbP-urilor ,şi ciar $rupurilor

neautorizate lipsite de or$anizare formal%/ se aseam%n% ntr-o pri"inţ% fundamental% cu

ser"iciile de baz% ale statului. Ser"iciile unor asemenea asociaţii0 ca şi ser"iciile esenţiale sau

(bunurile publice* asi$urate de $u"erne0 a<un$ la fiecare membru al unei cate$orii sau $rup*

,lson: 10 p. 41/. Cu alte cu"inte0 lo$ica acţiunii acestora este aceeaşi cu lo$ica acţiuniii

$u"ernamentale. 'ar dac% aşa stau lucrurile0 atunci din perspecti"a teoretic% pe care o a"em

aici n "edere nu putem s% spunem c% unele $enuri de acţiuni 8 cele ale statului 8 sunt

politice0 iar cel%lalte nu?5. 'ac% "rem s% le numim pe primele politice0 atunci la fel "a trebui

s% le numim şi pe cel%lalte0 fiindc% toate fac acelaşi lucru: furnizeaz% bunuri publice. ;eoria

nu ne furnizeaz% criterii pentru a considera c% acţiunile "izate sunt de naturi diferite.

68 supoziţie fundamental% aici este aceea c% statul este n fond un $en de a$enţie de protecţie ,fie ea

şi dominant%/ care ofer% un bun colecti". 'ar dac% aşa stau lucrurile0 atunci problema nu este cea a

specificului statului0 ci a naturii acţiunii acestor a$enţii de protecţie: ele ofer% bunuri colecti"e0 iar

statul nu ofer% bunuri de un tip esenţial diferit 8 ca urmare nu exist% nici un moti" pentru a separa

studiul statului de studiul la modul $eneral al acestor a$enţii. ,!entru ideea acestor a$enţii de protecţie

a se "edea şi =ozicF: 16/.1



#m dat acest exemplu pentru a face mai limpede susţinerea din aceast% lucrare c%

ştiinţa politic% pri"eşte nu acţiunile ori instituţiile statului0 ci0 mai $eneral0 interacţiunile de

cooperare ntre oameni.

Ar&umenul cenral

Iu"ernele0 dar şi asociaţiile0 produc bunuri publice. 'e exemplu0 atunci cnd un

$u"ern d% o re$lementare cu pri"ire la poluarea atmosferei de c%tre auto"eicule0 aceasta este

un bun public. #tenţie ns%: deşi re$lementarea este un bun public0 nu nseamn% c% ea este

(bun%*0 sau la fel de (bun%*0 pentru fiecare dintre cei afectaţi. >ie mi place aerul curat 8 şi

m% bucur c% l pot respira 8 dar trebuie s% şi pl%tesc0 fiindc% autoturismul m% "a costa mai

mult mai mult dect pe mama0 care nu posed% şi nu şi "a cump%ra nici un autoturism.

politic% fiscal% are un puternic caracter redistributi": ea redistribuie resursele de la un $rup

social la altul. 'ac%0 de pild%0 ea distribuie resursele de la cei s%raci la cei bo$aţi0 este bun%

pentru aceştia din urm% şi rea pentru primii. 'ar0 ntr-o democraţie0 $rupuri diferite se pot

constitui şi pot s% şi promo"eze propriile interese. 'e ce atunci nu apar frec"ent situaţiile n

care membrii $rupurilor mai mari 8 iar cei s%raci sunt0 n orice societate0 mai mulţi dect cei

bo$aţi 8 se or$anizeaz% şi ncearc% s% şi promo"eze interesele9 7iecare dinre noi este afectat

de bunurile puse n "nzare0 s% zicem de deter$enţii de pe piaţ%. +n calitate de consumatori0

noi ne putem asocia pentru a cere ca deter$enţii s% aib% anumite caracteristici. @i totuşi0 de

obicei nu facem acest lucru0 ciar dac% suntem milioane. ,+n unele ţ%ri0 interesele

consumatorilor sunt susţinute de unele asociaţii. +n Komnia0 exist% un or$anism al statului 8

ficiul pentru !rotecţia Consumatorilor 8 care produce bunurile publice necesare $rupului

consumatorilor./

'e ce nu ne asociem pentru a ne susţine interesele9 K%spunsul lui lson este simplu:

asocierea se face pentru a produce bunuri publice. r0 prin natura acestora putem beneficia de

ele ciar dac% nu contribuim la producerea lor. Eu nu am nici un interes special pentru ca eu

s% contribui la producerea acelui bun: dac% el e produs0 oricum "oi beneficia de el dac% nu e

produs0 oricum contribuţia mea indi"idual% este prea mic% pentru a-l face s% fie produs şi0 mai

mult0 adesea nimeni nu obser"% felul n care m% comport eu. Ca urmare0 e raţional ca eu s%

m% comport ca un blatist.

#cest tip de raţionament se aplic% imediat atunci cnd $rupul din care fac parte este

mare ,de exemplu0 sunt consumator al unui bun precum deter$enţii ori tele"izoarele ori

autoturismele/. 'ar0 ar$umenteaz% lson0 situaţia este diferit% atunci cnd $rupul este mult1?



mai mic. 'ac% sunt directorul unuia dintre produc%torii de deter$enţi sau al unuia dintre

produc%torii de autoturisme0 situaţia este diferit%. >ai nti0 $rupul acestor produc%tori este

foarte mic: contribuţia pe care o pot a"ea eu la producerea unui bun public ,la promo"area

unei anumite re$lement%ri/ este ridicat%0 iar beneficiile pentru mine sunt ndea<uns de mari

pentru a nu fi tentat s% m% comport ca un blatist. !e de alt% parte0 ar fi şi dificil pentru mine s%

procedez astfel0 fiindc% ceilalţi produc%tori m% cunosc foarte bine şi comportamentul meu de

blatist ar fi imediat detectat de ceilalţi ,care n "iitor ar putea s% m% exclud% de la obţinerea

unor beneficii/.

'ar şi atunci cnd $rupurile sunt mari se pot forma asociaţii0 or$anizaţii care s%

promo"eze interesele membrilor $rupului. +n unele ţ%ri0 n >area Hritanie de pild%0 exist%

asociaţii ale consumatorilor n cele mai multe ţ%ri salariaţii fac pare din şi sunt or$anizaţi n

sindicate. n sindicat este exemplar n acest sens. !e de o parte0 el furnizeaz% bunuri publice:

condiţii mai bune de lucru0 o zi de munc% mai scurt%0 salarii mai mari etc. 'e aceea0 pentru un

salariat al firmei ,cu att mai mult cnd aceasta este mai mare/ este tentant s% fie blatist: el "a

beneficia de bunul public ciar dac% nu contribuie la producerea lui ,prin plata cotizaţiei sau

prin acţiunea sindical%/. !e de alt% parte0 sindicatele au a"ut şi continu% s% aib% un num%r

mare de membri ,ciar dac% tendinţa de desindicalizare este tot mai mare0 inclusi" n

Komnia/. Cum se explic% acest lucru9 C%ci0 e"ident0 (membrul de sindicat0 la fel ca şi

pl%titorul indi"idual de taxe0 nu are nici un stimulent s% sacrifice mai mult dect este forţat s%

sacrifice* ,lson: 1?0 p. 1/. Statul foloseşte forţa pentru a asi$ura plata taxelor la fel0 n

mod tradiţional sindicatele au folosit diferite forme de a constrn$e salariaţii s% de"in%

membri de sindicat: obli$ati"itatea ,uneori aceasta are ciar forţa unor re$lement%ri le$aleO/

de a face parte din sindicate0 ciar forţa fizic%. +n cazul $re"elor0 picetarea este o soluţie

adoptat% adesea ,ndeosebi n stadiile iniţiale ale sindicaliz%rii/.? #şa cum arat% lson0 ciar

dac% cei mai mulţi salariaţi nu "or ca ei nşişi s% participe la acti"itatea sindicatelor0 cei mai

mulţi "or ca salariaţii s% fie forţaţi s% participe. ,lson noteaz% c%0 deşi paradoxal%0 aceast%

atitudine e cu totul raţional%: c%ci fiecare "rea ca el nsuşi s% nu participe0 n scimb toţi

ceilalţi s% participe 8 lson: 1?0 p. 5?./

Exist% ns% şi un alt $en de stimulare ,poziti"%O/ a salariaţilor s% se nscrie n sindicate:

e "orba de faptul c% sindicatele ofer%0 al%turi de bunurile publice0 şi un alt $en de bunuri 8

69 +mi amintesc c%0 n toamna anului 130 cnd studenţii ni"ersit%ţii din Hucureşti au f%cut o $re"%0

au f%cut picete care au interzis intrarea n sediile ni"ersit%ţii a cole$ilor lor0 ciar şi a acelora care

doreau s% participe la cursuri.16



anume0 unele pri"ate. +n Komnia n mod tradiţional sindicatele au oferit membrilor lor

posibilitatea petrecerii concediilor n oteluri proprii0 e"ident la preţuri mult mai accesibile.

,+n >area Hritanie #sociaţia Consumatorilor are cam un milion de membri 8 din peste

patruzeci de milioane de consumatori 80 iar stimulentul cel mai important pe care l ofer%

aceasta membrilor s%i este accesul la re"ista K%ic%; >c&ean: 2./ #ceste bunuri pri"ate

pe care asociaţiile le pun la dispoziţia membrilor lor sunt numite de lson (stimulente

selecti"e*6 ,cum "oi accentua0 şi sancţiunile indi"iduale0 menţionate n aliniatul precedent0

sunt tot bunuri pri"ate şi tot stimulente selecti"e n sensul lui lson/.

S% rezum%m acum ar$umentul lui lson. El "izeaz% trei teme0 pe care ,urmndu-l pe

Sandler: 12/ le "oi formula imediat mai <os. Conceptul central de la care se pleac% e cel de

$rup. !utem distin$e trei tipuri de $rupuri. !rimele sunt cele pri"ile$iate: un $rup este

pri!ile&ia dac% el conţine cel puţin un indi"id sau o coaliţie de indi"izi astfel nct pentru

acesta sau aceştia cşti$urile obţinute din participarea la acţiunea colecti"% dep%şesc costurile

corespunz%toare ,ciar dac% acestea ar fi n sarcina doar a acelui sau acestor indi"izi/. +ntr-un

$rup pri"ile$iat acţiunea colecti"% "a putea de aceea s% fie realizat%. n $rup este

inerme%iar atunci cnd0 ciar dac% nu este pri"ile$iat0 el e ndea<uns de mic astfel nct

fiecare membru cunoaşte cine particip% la acţiunea colecti"% şi n aceste cazuri acţiunea

colecti"% se poate forma. +n sfrşit0 un $rup este laen dac% nu este nici pri"ile$iat şi nici

intermediar.61 70 +n $eneral0 stimulentele se clasific% n trei mari cate$orii ,ClarF0 hilson: 1?10 pp. 134 8 13?/: mai nti0 sunt

stimulente maeriale0 precum salarii0 pro$rame de asi$urare0 ameninţ%ri fizice sau economice. +n al doilea rnd0

sunt stimulentele soli%are0 care apar din relaţiile sociale cu alţi actori: apreciere0 respect0 prietenie0 dar şi ruşine0

ostracizare0 dispreţ. Stimulentele de al treilea tip sunt inenţionae: ele sunt cele care apar prin faptul c% o

persoan% internalizeaz% anumite norme şi "alori şi constau n faptul c% persoana respecti"% "alorizeaz% faptul de

a se comporta n conformitate cu acestea.

!roblema0 dup% lson0 este cea a mecanismului pe care ele l pun n funcţiune sau0 altfel zis0 a lo$icii

funcţion%rii lor. !entru teoria olsonian%0 aşa cum "om "edea0 clasificarea stimulentelor ca poziti"e şi ne$ati"%este mai rele"ant%.

71 clasificare alternati"% ar putea0 consider% 'unlea"P ,110 pp. 4 8 /0 s% ofere bazele unei nţele$eri mai

bune a $rupurilor de interes. 'unlea"P distin$e ntre $rupuri eo&ene şi en%o&ene. +n cazul celor exo$ene

identitatea acestora este determinat% de factori externi. >embrii unui astfel de $rup au n comun unele

caracteristici care sunt definite dincolo de controlul indi"idual sau colecti". 'e exemplu0 $rupul constnd din

familiile care au copii n%scuţi cu defecte datorate consumului de dro$uri e unul definit pe baza acestei

caracteristici comune dar numai unele din aceste persoane "or de"eni membri efecti"i ai acestuia. +n cazul

$rupurilor endo$ene0 acestea sunt formate pur şi simplu pentru c% persoane care $ndesc la fel "in mpreun%.

Ceea ce este comun acestor oameni este determinat nu din afar%0 ci de indi"izii care formeaz% $rupul. &a ni"el15



;ema 1. >%rimea $rupului este0 n parte0 o cauz% fundamental% a eşecului acţiunii

colecti"e.

a/ Irupurile lar$i pot s% nu şi furnizeze bunuri colecti"e ,ele nu sunt

pri"ile$iate/.

b/ Cu ct este mai mare un $rup0 atunci 8 caeteris paribus 8 cu att ecilibrul la

care se a<un$e e mai <os faţ% de cel optim.

;ema 2. Eşecurile acţiunii colecti"e sunt le$ate de asimetria de $rup ,care "izeaz%

$usturile şiVsau resursele membrilor/.

a/ >embrii mai mari ai $rupului ,adic%: cei cu resurse mai mari/ "or contribui

disproporţionat de mult la producerea bunului. Cum scria lson: n $rupurile

mici cu interese comune exist% (o tendinţ% sistematic% de (exploatare* a celui

mare de c%tre cel mic* ,1?0 p. 2/

b/ E mai probabil ca $rupurile asimetrice s% fie pri"ile$iate.

;ema 3. Eşecurile n acţiunea comun% pot fi dep%şite prin stimulentele selecti"e ,care

ofer% cşti$uri pri"ate/ şi prin desi$n instituţional.

+nainte de a aborda fiecare din aceste teme0 n subsecţiunea urm%toare "oi prezenta

pentru cititorul interesat o formuluare mai ri$uroas% a ar$umentul lui lson. Doi menţiona

ns% c% ea poate fi s%rit% de cititor f%r% a pierde linia principal% de ar$umentare.

Mo%elul *ormal al lui Olson 456

Cartea lui lson Cogica acţiunii colecti"e nu este una n care0 la tot pasul0 s% se

ntlneasc% simboluri şi formule matematice. 'ar modelul formal exist%0 iar lson l

formuleaz% explicit la un moment dat ,1?0 pp. 22 8 3? 10 p. ?/. >odelul este foarte

simplu şi de aceea poate fi expus pentru a aduce mai mult% ri$oare0 dar şi claritate susţinerilor

,prezentarea de mai <os are n "edere şi Sandler: 120 pp.23 8 26/.

Dom a"ea n "edere un sin$ur bun public. #cesta este furnizat membrilor unui $rup

G. S% not%m cu 0 1 etc. diferite sub$rupuri al lui G. Hunul public respecti" trebuie furnizat

cel puţin n cantitatea L pentru a fi folosibil. !entru a fi produs e ne"oie s% se fac% anumite

costuri. S% not%m cu J costurile necesare pentru a produce bunul n cantitatea L0 iar cu J i0

respecti" J costurile ce re"in indi"idului i din cadrul $rupului0 respecti" membrilor

sub$rupului al lui G. !entru fiecare indi"id i0 costurile sale J i depind de contribuţia sa Mi la

indi"idual fiecare are propria sa moti"aţie pentru a se al%tura $rupului la ni"el colecti"0 $rupul e definit doar de

membrii s%i. 1



producerea bunului0 deci J i este o funcţie de Mi: a"em J i J i,Mi/. Heneficiile "or fi notate cu

F : beneficiul $rupului obţinut prin furnizarea bunului ,n cantitatea L/ este F G0 al lui i este F i

iar al sub$rupului este F . &a fel0 beneficiul net "a fi notat cu şi "om a"ea0 respecti"0 F G0

F i şi F . 'e exemplu0 beneficiul net al $rupului obţinut ca urmare a faptului c% bunul

respecti" este furnizat este diferenţa dintre beneficiul obţinut şi costuri0 deci este: F 8

J i. 'ac% Z pentru cel puţin un sub$rup al lui G0 atunci spunem c% $rupul G este

pri"ile$iat.

S% not%m de asemenea cu G unitatea de beneficiu obţinut prin furnizarea bunului

respecti": G L>F G. 'e aici decur$e imediat c% F G L . G. ;ot aşa0 se poate defini şi

fracţiunea @ i din beneficiul F G al $rupului pe care o obţine un indi"id i: @ i F iVF G. 'e unde

rezult% c% F i @ i . F G ,şi mai departe: F i @ i GL/.62 S% mai obser"%m c% fracţiunea @ i este un

num%r poziti" mai mic dect 1: @ i 1.

Cu aceste noţiuni0 putem pune la lucru modelul. >ai nti s% not%m cte"a

caracteristici ale funcţiilor definite. Costul indi"idual J i poate fi considerat ca o funcţie

cresc%toare liniar% n funcţie de ni"elul de furnizare a bunului. 7uncţia F G este conca"%0 ceea

ce nseamn% c% beneficiul mar$inal al $rupului scade atunci cnd ni"elul la care e furnizat

bunul creşte.

#cum "om compara ntre ele ni"elul optim !areto şi ecilibrul =as n furnizarea

bunului public respecti". =i"elul optim !areto de furnizare a bunului public respecti" este dat

de situaţia n care a"em:

maxL,F G 8 J /

deci de acea situaţie n care beneficiul $rupului este maximizat. #cest maxim poate fi $%sit

atunci cnd "om a"ea:

,1/ dF G >dL dJ>dL

- şi fie L po acea "aloare a lui L care satisface ecuaţia de mai sus.

Ecilibrul =as e atins atunci cnd contribuţia fiec%rui indi"id i la producerea bunului

public respecti" e astfel nct s% i maximizeze cşti$ul net i F i J i. Xinnd seam% c%

potri"it celor zise mai de"reme a"em i @ i GL J i,Mi/0 cşti$ul net maxim al lui i "a putea

fi scris ca:

72 Sandler ,12/ remarc% aici c% aceast% formulare nu e"idenţiaz% clar care este tenolo$ia de

furnizare a bunului comun respecti" de aceea0 dac% a"em n "edere tenolo$ii diferite ,cea sumati"%0

cea a "eri$ii slabe sau a celei mai bune lo"ituri etc./ e posibil ca modelul s% se dez"olte pe linii

diferite.11



maxMi, @ i GL J i,Mi//

Cşti$ul net al fiec%rui indi"id i "a fi deci dat prin rezol"area unor ecuaţii de forma:

,2/ @ i dF G >dL dJ i >dMi

'ac% toate ecuaţiile de aceast% form% sunt simultan satisf%cute0 putem face suma cantit%ţilor

optimizatoare Mi pentru toţi i şi obţinem o cantitate L & care caracterizeaz% ecilibrul =as al

furniz%rii bunului public respecti".

#cum s% ncerc%m s% "edem care e raportul dintre cantit%ţile L po şi L & . >ai nti0 s%

ne aducem aminte c% am presupus c% J i este o funcţie liniar cresc%toare. #ceaast% nseamn%

c% pentru orice "aloare a lui L0 deci şi pentru L & 0 "om a"ea: dJ i >dMi dJ i,L & / >dL. >ai

departe0 s% apel%m 8 n ecuaţia prin care am definit maximul !areto 8 la cantitatea L & ne

intereseaz% s% "edem ce "aloare are expresia dF G,L & / >dL dJ ,L & / >dL. Cum J i e o funcţie

liniar%0 problema re"ine la a afla ce "aloare are expresia dF G,L & / >dL dJ i >dMi. 'ar am "%zut

c% @ i este un num%r poziti" mai mic dect 10 deci dF G,L & / >dL Z @ i dF G,L & / >dL. !e baza

ecuaţiei ,2/0 decur$e c%

,3/ dF G,L & / >dL Z dJ ,L & / >dL

şi0 cum am presupus c% funcţia F G este conca"%0 rezult% c%

,4/ L & L po

ceea e nseamn% c%0 n situaţia de ecilibru =as0 bunul public respecti" este produs ntr-o

cantitate suboptimal% sau0 altfel zis0 dac% fiecare membru i al $rupului este un actor raţional0

atunci nu se atin$e o situaţie optimal%: bunul public e produs ntr-o cantitate mai mic% dect

cea !areto optim%.

Cele rei eme ale Logicii acţiunii colective

S% ncepem cu prima tem%. ;eza lui lson este c% m"rimea &rupului ese8 7n pare8

o cauz" *un%amenal" a e$ecului acţiunii coleci!e . n $rup poate a"ea mai mulţi sau mai

puţin membri. Cnd $rupul este mic0 şansele ca el s% fie pri"ile$iat sunt ridicate0 iar $rupul e

capabil s% furnizeze bunul colecti" iar acestea scad dramatic atunci cnd m%rimea $rupului

creşe.

`Kestul condiţiilor fiind e$ale0 cu ct num%rul indi"izilor sau al firmelor beneficiare

ale unui bun colecti" este mai mare0 cu att partea de cşti$ datorat% acţiunii

ntreprinse n interesul $rupului ce i re"ine indi"idului sau firmei care ntreprinde

acţiunea este mai mic%. #şadar0 n absenţa stimulentelor selecti"e0 moti"aţia acţiunii

de $rup scade pe m%sur% ce dimensiunea $rupului creşte0 astfel nct $rupurile mari111



sunt mai puţin capabile s% acţioneze n numele interesului comun dect cele mici.

,lson: 10 p. /

S% presupunem ,lson: 10 pp. 6 8 / c% pentru a produce un bun colecti" sunt necesare

costuri de 1 milioane de lei cşti$urile sunt de 1 miliard de lei. @i s% admitem acum c%

sunt dou% situaţii posibile. !rima e cea n care $rupul beneficiarilor acelui bun e alc%tuit din

un milion de persoane0 iar fiecare dintre aceştia cşti$% cte 1 de lei. E ne"oie de o

capacitate extraordinar% de acţiune colecti"% pentru a obţine o contribuţie de 1 milioane de

lei0 ct e necesar pentru a produce bunul respecti". Cu mare probabilitate0 acest lucru nu se "a

ntmpla0 c%ci cei mai mulţi membri ai $rupului "or prefera s% aştepte ca ceilalţi s%

contribuie0 iar ei s% beneficieze $ratuit de pe urma furniz%rii respecti"ului bun colecti". S%

lu%m acum cea de-a doua situaţie0 n care $rupul care beneficiaz% este format din doar cinci

membri ,e$ali ca m%rime/. S-ar putea şi acum ca acţiunea colecti"% s% nu se fac%. 'ar s%

obser"%m imediat ce"a. 7iecare membru al $rupului este pri"ile$iat: din structura exemplului

se "ede c% fiecare membru are un cşti$ de 2 milioane de lei de pe urma furniz%rii bunului

colecti". Ciar dac% fiecare ar contribui sin$ur la producerea bunului ,cu 1 milioane de lei/0

el tot ar a"ea costurile mai mici dect beneficiile şi ar merita s% contribuie sin$ur pentru a

produce bunul şi pentru a obţine un cşti$ de 1 milioane de lei. +n plus0 cum $rupul este

foarte mic0 faptul c% unul din membrii lui ar ncerca s% fie blatist s-ar "edea imediat ,şi ar fi

pasibil de sancţiuni "iitoare din partea celorlalţi membri ai $rupului/ 8 iar aceast% mpre<urare

e de natur% s% descura<eze un astfel de comportament.

Concluzia $eneral% ar fi deci c%0 dac% m%rimea $rupului creşte0 atunci acţiunea

$rupului se ndep%rteaz% tot mai mult de soluţia optim% !areto63. 'esi$ur ns% c% lucrurile pot

sta cu totul altfel dac% sunt modificate unele dintre premisele pe care s-a cl%dit ar$umentul.

'e pild%0 orict de mare ar fi $rupul0 dac% unul dintre membrii lui are ndea<uns de mult

resurse0 iar cşti$urile sale din producerea bunului colecti" sunt mai mari dect costurile

63 Eficienţa unui $rup depinde dup% lson de m%rimea $rupului0 iar nu de metodele si tenicile

utilizate pentru a realiza acţiunea colecti"% ,1?0 p. 6/. C% e aşa se "ede şi din faptul c% dac% un

$rup mare copiaz% aceste metode şi tenici nu e deloc si$ur c% eficienţa sa "a creşte.112



totale0 atunci e posibil ca el s% contribuie suficient pentru a-l produce64. Cu alte cu"inte0 faptul

c% $rupul este pri"ile$iat poate s% nu depind% de m%rimea $rupului.

;enolo$ia de producere a bunului poate de asemenea s% fie important%. S% lu%m

urm%toarele exemple ,Sandler: 120 pp. 35 8 41/. >ai nti0 s% admitem c% tenolo$ia e cea

sumati"%. S% presupunem c% a"em doar doi <uc%tori. !entru fiecare contribuţie indi"idual%

pentru a produce bunul colecti"0 fiecare <uc%tor primeşte lei costul pentru cel care

contribuie e de ? lei. E"ident0 dac% nici unul dintre cei doi <uc%tori nu contribuie0 fiecare

primeşte lei. 'ac% unul sin$ur contribuie0 atunci el primeşte lei0 dar costurile sale totale

sunt de ? lei0 deci r%mne cu -1 leu n scimb0 cel care nu contribuie primeşte lei şi nu

celtuie nimic. 'ac% amndoi <uc%torii contribuie0 atunci bunul produs e pentru fiecare n

"aloare de 2 1 lei0 din care se scad costurile de ? lei0 deci fiecare r%mne cu 4 lei.

#cest rezultat poate fi redat prin matricea urm%toare:

Juc%torul 2:

coopereaz%

Juc%torul 2:

defecteaz%Juc%torul 1:

coopereaz%

4

4

-1Juc%torul 1:

defecteaz%

-1

'ac% ale$ n mod raţional0 ambii <uc%tori "or defecta0 iar rezultatul interacţiunii este 8

aşa cum era de aşteptat 8 unul neoptim !areto. Se poate "edea cu uşurinţ% c% acest rezultat se

menţine dac% admitem c% num%rul <uc%torilor este mare.

S% presupunem acum c% tenolo$ia de producere a bunului este diferit%0 de pild% c%

este cea a celei mai bune lo"ituri. S% admitem c% dac% un un prim <uc%tor contribuie0 atunci se

obţine un cşti$ de lei fiec%rui <uc%tor0 dar c% orice alt% contribuţie din partea unui alt

<uc%tor nu mai aduce nimic n plus ,aceast% condiţie e cea care defineşte strate$ia celei mai

bune lo"ituri/. Costurile celui care contribuie sunt de 4 lei. Ce se ntmpl% acum9 'ac%

nimeni nu contribuie0 fiecare "a r%mne cu lei. 'ac% un sin$ur <uc%tor contribuie0 atunci el

are costuri de 4 lei0 dar cşti$ de lei0 deci un beneficiu net de 8 4 1 leu <uc%torul care nu

74 'ac% eşti urmaşul unui persona< important n istoria oraşului t%u0 iar monumentul acestuia din una

din pieţele centrale ale oraşului este nerestaurat0 poate c% pentru tine merit% s% pl%teşti sin$ur

restaurarea0 ciar dac% monumentul ref%cut e un bun colecti". 7elul n care arat% scara blocului n care

stai este un bun colecti". 'ar dac% te deran<eaz% ndea<uns de mult0 dac% de pild% nu "rei ca "izitatorii

t%i s% se confrunte cu o scar% nezu$r%"it% de decenii0 poţi s% decizi s% pl%teşti sin$ur s% se refac% scara

blocului.113



contribuie are un beneficiu net de lei. 'ac% amndoi <uc%torii contribuie0 atunci fiecare

primeşte 1 leu. Kezultatele sunt sintetizate de matricea de mai <os:

Juc%torul 2:

coopereaz%

Juc%torul 2:

defecteaz%Juc%torul 1:

coopereaz%

1

1

1Juc%torul 1:

defecteaz%

1

Cum se "ede0 acum e raţional ca fiecare s% contribuie. )ar rezultatul r%mne acelaşi ciar dac%

"om admite c% num%rul <uc%torilor "a fi foarte mare. Cu alte cu"inte0 dat% fiind o tenolo$ie

diferit% de cea sumati"% ,precum cea a celei mai buni lo"ituri/0 un $rup mare poate fi

pri"ile$iat.

Doi nceia discuţia acestei teme cu obser"aţia c% teoria ale$erii colecti"e a lui lson

are cte"a implicaţii foarte clare cu pri"ire la politicile publice. >ai nti0 ea implic% faptul c%

$rupurile or$anizate beneficiaz% mai mult dect cele neor$anizate n al doilea rnd0 ea

su$ereaz% o explicaţie a acestei situaţii: $rupurile mari au o capacitate mai mic% de a face faţ%

problemelor de acţiune colecti"%6. Dom discuta pe lar$ n cele ce urmeaz% aceste implicaţii şi

"om "edea n ce m%sur% ele sunt corecte.

75 +ntre aceste $rupuri mari sunt şi clasele sociale. lson e"idenţiaz% n mod explicit faptul c% teoria sa are dou%

ţinte: pe de o parte0 concepţia pluralist% pe de alta0 concepţia marxist% dup% care clasa muncitoare se

or$anizeaz% şi lupt% pentru a-şi promo"a interesele ,a se "edea n acest sens Capitolul )D din lson: 1?/. Cum

nu "oi mai re"eni n cele ce urmeaz% asupra criticii lui lson la adresa lui >arx0 "oi z%bo"i aici puţin asupra ei.

!entru cititorul care a parcurs aceast% secţiune0 critica olsonian% a teoriei luptei de clas% a lui A. >arx este uşor

de ima$inat. 'ac% indi"idul uman este raţional şi şi urm%reşte propriile interese ,aşa cum ciar >arx pare s%

considere/0 atunci0 consider% lson0 teoria lui >arx a luptei de clas% este inconsistent%:

Jăci acţiunea orientată de clasă nu se "a produce dacă indi"i,ii care compun o clasă acţionea,ă

raţional . 'ac% o persoan% face parte din clasa bur$eziei0 el poate prea bine s% "rea o $u"ernare care s%

i reprezinte clasa. 'ar de aici nu decur$e c% "a fi n interesul s%u s% lucreze pentru a face ca aceast%$u"ernare s% "in% la putere. 'ac% exist% o astfel de $u"ernare0 el "a beneficia de politicile ei0 fie c% a

spri<init-o fie c% nu a spri<init-o0 c%ci potri"it ipotezei lui >arx ea "a lucra n sensul intereselor lui. >ai

mult0 n orice situaţie un bur$ez indi"idual probabil nu "a reuşi s% exercite o influenţ% decisi"% asupra

ale$erii $u"ern%rii. 'e aceea este raţional ca un membru al bur$eziei s%-şi i$nore interesele de clasă

şi s%-şi celtuie ener$iile pentru interesele personale. &a fel0 un muncitor care considera c% "a beneficia

de o $u"ernare (proletar%* nu "a $%si c% e raţional s%-şi rişte "iaţa şi resursele pentru a porni o re"oluţie

mpotri"a $u"ern%rii bur$eze. ,lson: 1?0 pp. 1 8 1?/

#şadar0 teoria marxist% nu ar putea ar$umenta ntr-un mod consistent c% re"oluţia proletar% se poate produce.

Celebrul text al lui >arx care prezicea re"oluţia proletar% ar conţine o inconsistenţ%:114



rm%torul ar$ument este extrem de pertinent. #tunci cnd faptul c% acţiunea colecti"% nu serealizeaz% este atribuit comportamentului de blatist se presupune c% actorii au o prezumţie nfa"oarea reuşitei acţiunii colecti"e. Ei cred c% aceasta se "a realiza0 c% bunul colecti" se "a

produce şi sper% s% poat% beneficia de acesta f%r% s% contribuie ns% la producerea lui. 'ar0su$ereaz% GecFatorn ,1?/ ,urmndu-l pe Alandermans/ uneori explicaţia faptului c%cine"a nu contribuie se afl% n prezumţia actorilor n eşecul0 iar nu n reuşita acţiuniicolecti"e. #ctorii nu particip% la aceasta nu pentru c% "or s% beneficieze pe $ratis de un bun0ci pentru c% ei consider% c% acţiunea colecti"% nu se "a realiza şi c% nu merit% s% şi asumeriscul unor costuri. Cnd actorii se comport% ca blatiştii0 ei consider% c% acţiunea colecti"% se

poate0 n $eneral0 realiza şi f%r% ca ei s% se implice. 'ar uneori actorii particip% la acţiuneacolecti"% pentru c% ei au credinţa c% acţiunea lor indi"idual% este una semnificati"%: propria

participare face diferenţa.Cred c% am putea ad%u$a acestei distincţii o calificare: diferitele bunuri colecti"e am "%zut c%se pot produce f%cnd apel la tenolo$ii diferite. !entru bunurle produse printr-o tenolo$ie

sumati"%0 e mai plauzibil% explicaţia standard. !entru cele care sunt produse printr-otenolo$ie de tipul celei mai bune lo"ituri0 abordarea lui Alandermans-GecFatorn pare mairezonabil%. +n $eneral deci trebuie s% ţinem seam% de forma funcţiei de producere a bunului,de pild%0 dac% ea e accelerat% n prima ei parte0 n ultima etc./.

S% trecem acum la a doua tem% ,a se "edea şi #ndreoni: 155 Her$strom0 Hlume0

Darian: 15?/. S% ne amintim c% teza lui lson este aceea c% eşecurile acţiunii colecti"e sunt

le$ate de asimetria de $rup ,care "izeaz% $usturile şiVsau resursele membrilor/. +n particular0

pe de o parte e mai probabil ca $rupurile asimetrice s% fie pri"ile$iate pe de alt% parte0

membrii mai mari ai $rupului ,cei cu resurse mai mari/ "or contribui disproporţionat de mult

la producerea bunului cu cu"intele lui lson0 ei "or fi (exploataţi* de membrii cu resurse

mai mici ai $rupului.

>embrul cel mai mare0 membrul care el nsuşi ar furniza cea mai mare cantitate din

bunul colecti"0 suport% o proporţie disproporţionat de mare din po"ara furniz%rii

dat% cu micşorarea continu% a num%rului ma$naţilor capitalului0 care uzurp% şi monopolizeaz% toate

a"anta<ele acestui proces de transformare0 cresc mizeria0 asuprirea0 nrobirea0 de$radarea0 exploatarea

dar şi re"olta clasei muncitoare0 al c%rei num%r sporeşte nencetat şi care este educat%0 unit% şior$anizat% prin nsuşi mecanismul procesului de producţie capitalist. >onopolul capitalului de"ine o

c%tuşe pentru modul de producţie care a nflorit o dat% cu el şi prin el. Centralizarea mi<loacelor de

producţie şi socializarea muncii a<un$ la un punct la care de"in incompatibile cu n"elişul lor capitalist.

#cesta este sf%rmat. !ropriet%ţii pri"ate capitaliste i-a sunat ceasul. Expropriatorii sunt expropriaţi.

,>arx: 1??0 pp. 6? 8 6??/

#r$umentul lui lson a fost criticat ca exprimnd o nţele$ere $reşit% a poziţiei lui >arx. !e de alt%

parte0 s-a su$erat c% teoria marxist% are ea ns%şi mi<loacele de a r%spunde acestui ar$ument. # se "edea de

exemplu Elster ,152 15/0 Sabia ,155/ etc. =u e ns% aici locul pentru o discuţie detaliat% a acestor

cestiuni.11



bunului colecti". >embrul mai mic primeşte prin definiţie o fracţiune mai mic% din

beneficiu0 orice ar fi cantitatea n care el furnizeaz% bunul colecti"0 dect membrul

mai mare şi de aceea el nu are nici un stimulent s% produc% o cantitate suplimentar%

din bunul colecti". +n momentul n care membrul mai mic obţine pe $ratis de la

membrul mai mare o cantitate de bun colecti"0 el are mai mult dect ar fi cump%rat el

nsuşi şi nu are nici un stimulent s% obţin% un bun colecti" pe propria celtuial%. +n

$rupurile mici exist% astfel o surprin,ătoare tendinţă de Ne!ploatareO a celui mai

mare de către cel mai mic. ,lson: ?0 p. 3/

Exemplul fa"orit pentru a ar$umenta n acest sens a fost dat de lson şi _ecFauser

,1??/0 care au elaborat o (teorie economic% a alianţelor* ,a se "edea şi Sandler0 GartleP:

21 pentru o abordare n perspecti"% a acestei cestiuni/. Eu au analizat =#; ca un

mecanism care produce un bun colecti": securiaea membrilor s%i6?. &a mi<locul anilor ?0

=#; a"ea 1 membri. nii dintre ei erau ţ%ri mai mari0 alţii erau ţ%ri mult mai mici. ;eoria

lui lson a"ea predicţia c% ţ%rile mai mari "or contribui mai mult la eforturile colecti"e0 şi

anume mult mai mult dect ar decur$e din compararea m%rimii lor. 'e pild%0 n 1? S#

contribuiau cu 6102 din celtuielile =#;0 >area Hritanie cu 605 iar 7ranţa cu 030 n

timp ce )talia contribuia cu 20 iar Hel$ia sau 'anemarca contribuiau cu mai puţin de 1.

alt% m%sur% utilizat% e cea a procentului din !)H care e folosit pentru celtuieli militare

aceast% m%sur% indic% şi mai clar diferenţele. #stfel0 S# alocau n 1? pentru celtuieli

militare o fracţiune de 60? din !)H0 >area Hritanie 0560 iar 7ranţa 01 n acelaşi

timp0 Hel$ia aloca 301?0 'anemarca 20530 iar )talia 301.66

Cum se explic% faptul c% cei mari sunt exploataţi de c%tre cei mici9 n r%spuns la aceast%ntrebare este urm%torul ,li"er0 >arBell: 155 li"er0 >arBell0 ;eixeira: 15/: cndresursele contribuite de membrii $rupului sunt mai mari0 pentru multe bunuri colecti"e

beneficiul mar$inal adus de noi contribuţii descreşte: altfel zis0 faptul c% şi alţi membri pun ladispoziţie noi resurse "a contribui mai puţin la producerea bunului. Ca urmare0 atunci cnd unnum%r mare de membri ai $rupului au colaborat de<a0 num%rul celor care "or fi dispuşi s%

6? 'up% cum arat% Sandler şi GartleP ,21/0 modelul se ntemeiaz% pe o serie de supoziţii simplificatoare: 1/ c%

=#; furnizeaz% un sin$ur bun0 anume securitatea membrilor s%i 2/ c% statele membre sunt actori unitari n

luarea deciziilor 3/ c% pentru fiecare aliat costurile de ap%rare per unitate sunt identice 4/ c% toate deciziile sunt

luate simultan / c% eforturile de ap%rare ale aliaţilor pot fi perfect substituibile unele altora.

77 E"ident0 analizele sunt mai complexe dect sunt prezentate aici. Conteaz% de pild% doctrina strate$ic% de

ap%rare0 dez"oltarea unor noi tenolo$ii militare ,precum dez"oltarea racetelor cu raz% medie şi lun$% de

acţiune/0 diplomaţia etc. +n cazul unui r%zboi con"enţional tenolo$ia de furnizare a bunului colecti" era cea a

"eri$ii celei mai slabe n cazul unei strate$ii de tipul K%zboiului Stelelor tenolo$ia era0 dimpotri"%0 aceea a

celei mai bune lo"ituri.11?



ncepe s% colaboreze "a fi mai mic. #stfel0 cei care iniţial erau dispuşi s% contribuie "orrefuza s% contribuie dac% alţii au f%cut mai de"reme acest lucru.

Cea de-a treia tem% a teoriei lui lson pri"eşte mi<loacele de soluţionare a

problemelor de acţiune colecti"%. lson indic% dou% astfel de mi<loace: simuleneleseleci!e ,care ofer% cşti$uri pri"ate/ şi %esi&nul insiuţional. S% ncepem cu cel mai

cunoscut dintre acestea0 anume ideea de stimulente selecti"e. lson a dez"oltat ceea ce se

numeşte (teoria produsului secundar*. )deea este aceea c%0 dac% bunul care urmeaz% s% fie

produs e unul colecti"0 atunci n $rupurile mari ,sau0 mai precis formulat0 n cele latente/ nu

exist% stimulente suficiente pentru a-i face pe membrii acestora s% contribuie la acţiunea

colecti"% şi s% nu ncerce s% fie blatişti. 'ar atunci se poate ncerca altce"a: tr%s%tura comun%

prin care se distin$ toate $rupurile economice mari care sunt or$anizate (este c% aceste$rupuri sunt de asemenea or$anizate n "ederea unui alt scop. &obbiurile economice lar$i şi

puternice sunt de fapt produse secundare ale unor or$anizaţii care şi dobndesc puterea şi

spri<inul fiindc% ele realizeaz% şi o alt% funcţie n afara celei de a face lobbP pentru bunul

colecti"* ,lson: 1?0 p. 132/. !rin urmare0 producerea bunului colecti" de"ine doar un

produs secundar0 un bP-product0 faţ% de faptul c% or$anizaţiile create au şi alte scopuri.

#ceste alte scopuri constau n faptul c% se ofer% membrilor $rupului bunuri de cu totul alt tip

dect cel colecti" 8 anume se ofer% bunuri pri"ate0 deci bunuri care sunt att exclusi"e ct şi

ri"ale. #m "%zut de<a exemplul sindicatelor. 'ar poate c% la fel de important este şi cel al

or$anizaţiilor profesionale0 care ofer% ca bunuri colecti"e protecţia membrilor profesiunii faţ%

de persoanele care nu au calificarea corespunz%toare0 un anumit stutut sau di"erse pri"ile$ii.

'ar or$anizaţiile create n acest sens a<un$ s% ofere aceste bunuri doar ca produse secundare

ele sunt or$anizate n "ederea altor scopuri. lson indic% aici un fapt extrem de important: se

folosesc nu numai stimulente care constau n bunuri dorite de a$enţi 8 deci stimulente

selecti"e pozii!e 8 ci si stimulente selecti"e ne&ai!eB anume0 membrii $rupului sunt ntr-

78 #şa cum arat% li"er ,15/0 din punctul de "edere al persoanei care primeşte stimulentele nu

exist% o deosebire ntre faptul c% un stimulent este poziti" sau ne$ati" ,ntre faptul c% persoana este

premiat% sau c% e pedepsit%/. C%ci n ambele cazuri ele afecteaz% la fel deciziile persoanelor de a

opera sau nu n acţiunea colecti"%. 'ar0 subliniaz% li"er0 din punctul de "edere al actorului care

utilizeaz% stimulentele0 exist% o deosebire foarte mare ntre cele poziti"e şi cele ne$ati"e. #ceasta

pentru c% stimulentele poziti"e şi cele ne$ati"e sunt ndreptate spre membri diferiţi ai $rupului: un

stimulent poziti" e dat celor membri ai $rupului care coopereaz%0 n timp ce stimulentul ne$ati" e

ndreptat spre cei n membri care defecteaz%. Ca urmare0 din punctul de "edere al celui care116



un fel sau altul forţaţi s% de"in% membri ai acelor or$anizaţii profesionale0 care a<un$ treptat

s% se comporte precum $ildele din E"ul >ediu6 ,p. 136/.

Exemplul multora dintre profesiile din Komnia este semnificati": a"ocaţii0 ma$istraţii0doctorii0 farmaciştii0 aritecţii etc. sunt or$anizaţi n structuri care exercit% drepturi lar$i

asupra membrilor lor. >ai important0 aceste or$aniz%ri au $irul statului. 'e pild%0 pentru profesia de medic dentist le$ea nr. 35V24 stipuleaz% la art. al.1 c% aceasta (se exercit% peteritoriul Komniei de persoanele pre"%zute la art. 2 care ndeplinesc urm%toarele condiţii: a/deţin un titlu oficial de calificare n medicina dentar% b/ nu se $%sesc n "reunul din cazurilede nedemnitate sau incompatibilitate pre"%zute de prezenta le$e c/ sunt membri ai Cole$iului>edicilor 'entişti din Komnia sau sunt nre$istraţi la Cole$iul >edicilor 'entişti dinKomnia*. &e$ea stabileşte un num%r uriaş de atribuţii ale Cole$iului >edicilor 'entişti0unele dintre acestea a"nd ca scop furnizarea de bunuri pri"ate medicilor 8 ciar a unora carenu "izeaz% direct practicarea meseriei0 precum asi$urarea de asistenţ% medico-social% pentrumedicii dentişti şi familiile lor distribuirea Iidului de bun% practic% a medicinii dentare etc.,!ermisiunea de a practica meseria doar dac% aparţii Cole$iului >edicilor 'entişti este la

rndul ei un stimulent ne$ati"O/lson indic% cel puţin nc% un alt mod de a formula o soluţie la problemele ridicate de

acţiunea colecti"%: aceea de a pro%uce anumie aran0amene insiuţionale. 'e exemplu0

dac% un $rup este mare0 atunci se poate ncerca producerea unui aran<ament federati": n acest

caz n locul unui $rup mare se obţin mai multe $rupuri mici0 care au o mai mare şans% s% fie

pri"ile$iate5. =u "oi insista aici asupra acestei modalit%ţi de a r%spunde pro"oc%rii acţiunii

colecti"e. rm%toarele capitole0 "or insista mult asupra a dou% lucruri: mai nti0 ce nseamn%

o soluţie instituţional% a problemei acţiunii colecti"e n al doilea rnd0 se "a ar$umenta pe

lar$ ,deşi la nceput doar n mod implicit/ c% prima soluţie olsonian% 8 a stimulentelor

selecti"e 8 poate fi nţeleas% şi ea ca una de tip instituţional.

Un eemplu+ poliicile %e re&lemenare

Doi aduce aici n discuţie un exemplu cu pri"ire la modul n care problematica

raportului dintre raţionalitatea indi"idual% şi cea a $rupului poate ser"i ca temei al unei

foloseşte stimulentele selecti"e0 funcţia care descrie un stimulent poziti" e una cresc%toare n raport cu

0 n timp ce funcţia care descrie un stimulent ne$ati" e una descresc%toare n raport cu . ,'esi$ur0

aceast% afirmaţie e şi mai clar% dac% tenolo$ia de producere a bunului e una sumati"%. 'ar

mecanismul presupune ce"a mai slab0 anume c% funcţia de producere a bunului este monoton%/79 #naliznd felul n care funcţionau $ildele n perioada E"ului >ediu0 Kicardson ,2/

ar$umenteaz% c% acestea a"eau mai multe tipuri de acti"it%ţi0 nu numai profesionale ci şi caritabile0 iar

abilitatea or$anizaţiei de a trata o cestiune contribuia la o capacitate mai mare de a trata şi alte

cestiuni.80 #ici se poate ar$umenta c% astfel de aran<amente induc costuri mai mari0 care fac ca rezultatul

obţinut s% fie de asemenea ndep%rtat de optim.115



analize a unei cestiuni esenţiale n acti"itatea statului modern: cea de re$lementare. Doi

analiza mai pe lar$ doar o abordare n acest sens 8 teoria economic% a re$lement%rii a lui

Sti$ler ,161/.51

#r$umentele clasice n fa"oarea politicilor de re$lementare cur$ n felul urm%tor

,urmez aici pe Gix: 20 pp. 23 8 23/. >ai nti0 ciar dac% piaţa liber% duce la ecilibre

!areto-eficiente0 exist% situaţii n care0 dat% fiind existenţa bunurilor colecti"e0 piaţa se

confrunt% cu eşecuri. nul din principalele moti"e ,sau cel puţin pretexte/ pentru care

$u"ernele produc re$lement%ri este acela de a corecta aceste eşecuri:

tandarde te%nice şi standarde pentru protecţia consumatorilor care permit

consumatorilor s% obţin% informaţia necesar% ,care altminteri nu ar fi public

disponibil%/ despre calitatea produselor.

tandarde de sănătate şi de siguranţă0 standarde de calitate a mediului0 care reduc

efectele ad"erse ale tranzacţiilor economice asupra indi"izilor care nu particip% la

acestea.

olitici de reglementare a competiţiei0 care urm%resc s% pre"in% apariţia

monopolurilor0 distorsionarea pieţelor ,de pild% cnd statul ofer% subsidii/ sau practici

anticompetiti"e.

/eglementări ale industriilor 0 prin instrumente precum controlul preţurilor.

Statul re$lementeaz% prin intermediul instituţiilor sale 8 !arlamentul şi Iu"ernul. 'ar

acestea sunt controlate de partidele politice0 care deci "or ncerca s% atin$% rezultate care s%

fie n fa"oarea susţin%torilor lor ,simplificnd0 n fa"oarea "otanţilor lor/. Kesursele "or tinde

s% fie distribuite de la $rupurile care au pierdut ale$erile la cele care au susţinut partidul sau

partidele cşti$%toare. Exemplul clasic e cel al diferenţei dintre partidele de stn$a0 care

ridic% taxele impuse celor mai bo$aţi pentru a distribui resursele pentru beneficii sociale0 n

timp ce partidele de dreapta tind s% taie aceste beneficii şi s% reduc% taxele.

#r fi $reşit ns% s% tra$em de aici o concluzie $r%bit%0 anume c% cei s%raci "or cu toţii politiciredistributi"e0 n timp ce toţi cei bo$aţi li se opun. E interesant c% n ţ%rile n scimbare0 deexemplu n fostele ţ%ri socialiste0 ine$alit%ţile n creştere ntre oameni au fost uşor tolerate.Exist% mai multe explicaţii ale acestei st%ri de lucruri. na dintre acestea face apel la faptul c%n aceast% perioad% mobilitatea social% a fost extrem de mare speranţa multor oameni nşansa personal% a unei mobilit%ţi pe "ertical% ar putea s% dea seam% de acceptareaine$alit%ţilor. #"em aici a face cu ceea ce #. Girsman numea efectul de tunel*:

S% presupunem c% eu conduc ntr-un tunel0 cu dou% benzi de circulaţie pe sens şi c%traficul este cu totul blocat. !e ct pot "edea eu ,nu foarte departe/0 nici o maşin% nu

81 #lte lucr%ri importante pentru aceast% problem% sunt !osner ,161/ şi HecFer ,153/. !eltzman0

&e"ine0 =oll ,15/ e o sintez% important% a literaturii.11



se mişc% pe nici una din benzi. Eu sunt pe banda din stn$a şi m% simt deprimat. 'up%un timp maşinile de pe banda dreapt% ncep s% se mişte. +n mod natural mi re"in nfire0 findc% ştiu c% bloca<ul a fost nl%turat şi c% n curnd "a "eni cu si$uranţ% şi clipan care se "a mişca şi banda mea. Ciar dac% eu nc% stau pe loc0 m% simt mult mai

bine dect nainte din cauza aştept%rii ca foarte curnd s% m% mişc. ,Girsman: 1630

p. 4/

r0 o astfel de implicare a unor or$anizaţii precum partidele politice nseamn% c%

re$lement%rile nu pot fi nţelese doar ntr-un sens tenic0 ca ncerc%ri de remediere a

eşecurilor pieţei re$lementarea este un proces politic. Ea nu are obiecti"e care ţin doar de

eficienţ%0 ci şi de redistribuire. +ncercarea de pune accentul pe eficienţ% s-a materializat n

tendinţa de a dele$a atribuţii de re$lementare a diferitelor zone de acti"itate unor a$enţii

independente52. )deea e aceea c% acestea "or "iza n primul rnd eficienţa0 iar nu redistribuirea

c%tre $rupuri clientelare53. C%ci <ustificarea re$lement%rii este aceea de a urm%ri (interesul

public*0 oricum ar fi definit acesta. ,+n acest sens0 aceast% teorie a re$lement%rii este

normai!"./

n exemplu de a$enţie de la noi din ţar% c%reia i se delea$% atribuţii de re$lementare este#$enţia Komn% de #si$urare a Calit%ţii n +n"%ţ%mntul Superior ,#K#C)S/0 creat% n bazale$ii nr 56V2?. !entru a se $aranta c% aceasta nu re$lementeaz% procesele de acreditare şi deasi$urare a calit%ţii prin politici care fa"orizeaz% anumite $rupuri din societate0 #$enţiei i seatribuie un $rad ridicat de independenţ%. #stfel0 dup% o perioad% de tranziţie0 membrii

Consiliului #$enţiei sunt aleşi dintre experţi0 f%r% inter"enţia "reunui or$anism al statului. !ede alt% parte0 le$islati"ul a inclus o serie de pre"ederi care s% mpiedice ca #$enţia s% fiecontrolat% de anumite $rupuri. >ai nti0 le$ea pre"ede standarde $enerale0 care codific%anumite interese publice. +n al doilea rnd0 le$ea pre"ede c% persoanele aflate n conducerea#$enţiei pot ndeplini acele funcţii numai un num%r determinat de ani de asemenea0 se

pre"ede modul de colaborare dintre #$enţie şi di"erse alte instituţii ale statului.

Sti$ler ,161/ a propus un tip diferit de teorie a re$lement%rii: una pozii!" ,sau

economic%/. !e de o parte0 ar$umenteaz% Sti$ler0 exist% o cerere de re$lementare din partea

$rupurilor interesate ,cele industriale sau profesionale0 de pild%/0 care astfel ncearc% s%

utilizeze resursele publice şi puterea public% pentru a-şi mbun%t%ţi statutul. !e de alt% parte0

52 Cu pri"ire la a$enţiile cu rol de re$lementare la ni"el supranaţional a se "edea de exemplu Arapol

,24/.83 C% aceste a$enţii trebuie s% nu poat% face <ocuri politice a fost discutat la noi n ţar% pe lar$ n anul

2?0 n contextul deconspir%rii colaboratorilor "ecii securit%ţi cestiunea discutat% era aceea dac%

Consiliul =aţional de Studiere a #ri"elor Securit%ţii ,C=S#S/ este independent ,şi poate efecti"

funcţiona ca o autoritate moral%/ n condiţiile n care membrii lui sunt numiţi n baza unui al$oritm

politic.12



re$lement%rile sunt bunuri furnizate de politicieni ca urmare0 nţele$erea ofertei de

re$lement%ri face necesar% raportarea la procesul politic. S% analiz%m pe rnd fiecare din cele

dou% aspecte.

>ai nti0 o industrie sau o ocupaţie poate obţine diferite a"anta<e din partea statului:

primul tip de a"anta< este acela al subsidiilor . C%ile ferate0 companiile aeriene 8 iar la noi n

ţar% o lun$% perioad% de timp0 dup% 150 multe dintre industriile edificate n perioada

socialist%0 ncepnd cu cea de ap%rare 8 au beneficiat de astfel de a"anta<e. Cea de-a doua

resurs% obţinut% este controlul asupra intrărilor pe piaţă. Ke$lementarea este cerut% pentru a

controla cine a<un$e s% intre pe piaţ% şi deci s% ofere bunul respecti". #m dat de<a dou%

exemple n acest sens: adoptarea re$lement%rilor pri"ind acreditarea şi asi$urarea calit%ţii n

n"%ţ%mntul superior permite s% se controleze cine poate desf%şura pro$rame de tip

uni"ersitar Cole$iul >edicilor 'entişti din Komnia are ca atribuţii şi controlul asupra

pro$ramelor de studii uni"ersitare n domeniu ,cte locuri se pot şcolariza n uni"ersit%ţile de

profil/0 precum şi dreptul ca o persoan% s% practice meseria.54 nul dintre cele mai puternice

instrumente folosite pentru a controla intr%rile e reprezentat de tarifele protecţioniste. Sti$ler

susţine c% (orice industrie sau ocupaţie care are ndea<uns de mult% putere politic% pentru a

folosi statul "a c%uta s% controleze intr%rile* ,p. /. a treia resurs% pe care $rupurile precum

industriile sau ocupaţiile ncearc% s% o obţin% sunt reglementările care afectea,ă produsele

substitute sau complementare. !roduc%torii de unt nu "or s% se produc% mar$arin%0 dar "or s%

fie ct mai mult% pine pe care s% se ntind% untul. companie care deţine autocamioane

doreşte ca pentru drumuri s% fie alocate fonduri mai mari etc. +n sfrşit0 o a patra resurs% este

controlul preţurilor . 7%r% un control public prin re$lementare0 ciar şi cnd intr%rile sunt

controlate0 "a fi dificil s% se menţin% preţuri diferenţiate.

Cele mai multe $rupuri pot influenţa statul pentru a produce re$lement%rile dorite dar

unele au mai mult succes. #cesta depinde nu doar de capacitatea lor0 ci şi de caracteristicile

procesului politic. 'eşi nu menţioneaz% explicit modele ale competiţiei politice 8 precum cel

formulat n 'oBns ,16/ şi discutat pe lar$ n Capitolul din primul "olum al acestei

lucr%ri 8 Sti$ler are n "edere faptul c% politicienii au ca obiecti" principal reale$erea. Ei au

ne"oie de dou% tipuri de resurse: "oturi şi bani att pentru funcţionarea partidului ct şi pentru

84 &a nceputul anului 2? s-a discutat un proiect de le$e care pre"edea c% farmaciile pot funcţiona

numai dac% o parte important% a acţionariatului re"enea unor persoane care a"eau calificarea de

farmacişti. >%sura propus% era n mod limpede una care urm%rea controlul de c%tre profesia

farmaciştilor a distribuirii c%tre populaţie a medicamentelor.121



campaniile electorale. 'e aceea0 industria sau ocupaţia care urm%reşte s% obţin% o resurs% din

partea statului trebuie s% mear$% la actorul care o "inde: partidul politic.

!robabil0 costurile le$isl%rii cresc n funcţie de m%rimea industriei care urm%reşte acea

le$islaţie. )ndustriile mai mari urm%resc s% obţin% pro$rame care cost% mai mult

societatea şi produc o opoziţie mai mare din parte $rupurilor afectate substanţial.

Sarcina persuasiunii0 att n interiorul ct şi n afara industriei0 creşte de asemenea

odat% cu m%rimea. 'ar m%rimea fix% a (pieţei* politice probabil face s% creasc% mai

rapid costurile obţinerii le$islaţiei dect creşte m%rimea industriei. )ndustriile mai

mici sunt de aceea pur şi simplu excluse din procesul politic. ,p. 12/

#ici0 su$ereaz% Sti$liz0 apare problema blatiştilor: ntr-o manier% olsonian% el ar$umenteaz%

c% (cu ct o industrie e mai concentrat%0 cu att ea poate in"esti mai multe resurse n

campania pentru obţinerea le$islaţiei* ,p. 13/. industrie concentrat%0 n termenii lui lson0

este un $rup pri"ile$iat.

n fenomen asem%n%tor pri"eşte profesiile: n $eneral0 cele care au un num%r mai

mare de membri au fost re$lementate mai de"reme0 şi n $eneral 8 la un num%r eci"alent de

ani de studii 8 membrii celor re$lementate ,medicii0 aritecţii0 dentiştii0 a"ocaţii0 "eterinarii

etc./ au "enituri mai mari dect membrii profesiilor nere$lementate sau parţial re$lementate

,precum profesorii0 artiştii0 editorii0 cercet%torii din ştiinţele naturii etc./

2.3. 3oluţii la pro)lemele %e acţiune coleci!"

+n secţiunea anterioar% am menţionat dou% dintre tipurile de soluţii la problemele de

acţiune colecti"% pe care le-a discutat ciar lson. !rimul este acela al apel%rii la stimulente

selecti"e ,poziti"e sau ne$ati"e/. )deea de baz% este ca problema acţiunii colecti"e s% fie

nlocuit% cu una obişnuit% de cooperare ntre oameni0 n care bunul care urmeaz% s% fie

distribuit nu mai este colecti"0 ci pri"at. Cu alte cu"inte0 acţiunile de cooperare urmeaz% s% se

traduc% n acţiuni n care oamenii urm%resc obţinerea de bunuri pri"ate ,iar faptul c% este

furnizat şi un bun colecti" de"ine un produs secundar al acţiunilor lor/.

Soluţia stimulentelor selecti"e are dou% p%rţi. !rima este aceea c% se introduce un nou

set de condiţii care afecteaz% preferinţele indi"izilor. #cest aspect "a fi discutat pe lar$

imediat mai <os. # doua este c% pentru ca s% funcţioneze soluţia stimulentelor selecti"e e

necesar ca ntr-un fel sau altul s% se produc% un astfel de aran<ament instituţional. r0 aici

apare o dificultate ,care "a fi discutat% pe lar$ mai <os n secţiunea 3.2/. #nume0 pentru ca se122



produc% acest aran<ament 8 pentru ca s% apar% o or$anizaţie care s% furnizeze acele stimulente

selecti"e 8 e necesar ca s% se fi rezol"at problema de acţiune colecti"% de producere a

acestora.

'ac% trebuie s% fie produse stimulente selecti"e pentru a asi$ura producţia de bunuri

colecti"e0 atunci producerea acestora sunt doar un alt $en de bun colecti" 8 şi e"ident c% şi

producerea acestuia trebuie s% fie luat% ca problematic%: ciar dac% un membru al $rupului

sau unii membri ai $rupului poate ,pot/ crea un sistem de stimulente ,de recompense şi de

pedepse pri"ate/0 acest sistem este ciar el un bun public0 şi de aceea e ne"oie de existenţa

unei acţiuni colecti"e pentru a-l produce. Cu alte cu"inte0 soluţia olsonian% a stimulentelor

selecti"e nu rezol"% problema0 ci doar o mut% n alt loc 8 de la producerea unui bun colecti"

la producerea unui alt bun colecti". 'e exemplu0 s% presupunem c% un indi"id are un

comportament blatist. Comportamentul lui poate fi scimbat dac% este sancţionat ntr-un fel.

!roblema este ns% cine "a aplica sancţiunea. 'ac% "a fi un membru al $rupului0 acesta

trebuie s% fie de acord s% celtuie resurse ,inclusi" timp/ n acest scop or0 de re$ul% ntr-un

$rup mare aceste costuri ale sale sunt mai mari dect cşti$ul s%u indi"idual ,$rupul este

latent/0 deci el nu are nici un interes s% aplice sancţiunea. Irupul ar putea proceda altfel0

anume s% an$a<eze o persoan% sau o or$anizaţie pentru a aplica sancţiunea. 'ar pentru

aceasta trebuie celtuite resurse: bani pentru a an$a<a0 plus costurile tranzacţiei. #ceste

resurse nu pot ns% pro"eni dect de seama faptului c% o alt% problem% de acţiune colecti"% 8

cea de colectare a acestor resurse n cadrul $rupului 8 a fost de<a rezol"at%. ,#ceast% nou%

problem% se zice c% este de ni"elul doi./

#"nd n "edere aceast% obiecţie0 n aceast% secţiune nu m% "oi mai concentra asupra

ideii de stimulente selecti"e0 n afara cazurilor n care "oi a"ea n "edere direct şi explicit

punctul de "edere al lui lson.

+nainte de a formula unele soluţii principale la problema acţiunii colecti"e0 s% relu%m

o susţinere f%cut% la nceputul acestui capitol: am ar%tat c% teoria lui lson este o alt%

ncercare de a conceptualiza problema raportului dintre raţionalitatea indi"idual% şi cea de

$rup. +n aceast% carte am menţionat trei astfel de abord%ri: cea care face direct apel la teoria

<ocurilor ,şi0 n particular0 se concentreaz% asupra dilemelor sociale precum <ocul $aranţiei

sau dilema prizonierului/0 tra$edia bunurilor comune a lui Gardin şi lo$ica acţiunii colecti"e a

lui lson. Cele trei tipuri de conceptualiz%ri pot fi corelate. ;ra$edia bunurilor comune poate

fi "%zuta ca un caz special de problem% de acţiune colecti"%0 iar astfel de probleme pot fi

123



interpretate pentru anumite aspecte ca <ocuri de tipul dilemei prizonierului5 cu un num%r

mare de <uc%tori ,interpretarea e mai dificil% atunci cnd trebuie s% se dea seam% de

diferenţele de m%rime ntre $rupuri sau cnd se ridic% problema stimulentelor selecti"e/.

#stfel0 cnd a"em n "edere o dilem% cu n <uc%tori ,iar num%rul n e mare/ problema

care r%sare0 aşa cum am "%zut0 e aceea c% putem s% ne ntlnim cu producerea unui beneficiu

social. 'ac% m dintre <uc%tori coopereaz% ,desi$ur0 a"em m n/0 atunci se poate produce un

bun colecti" ,uneori e suficient ca m 10 dac% bunul se produce prin tenolo$ia celei mai

bune lo"ituri/ iar comportamentul de blatist de"ine tentant pentru fiecare <uc%tor. @i0 am

"%zut0 dac% defecteaz% mai mult de n 8 m <uc%tori0 atunci bunul colecti" nu se mai produce.

neori ns% "om "edea c% pentru a ar$umenta n fa"oarea unei soluţii e suficient s% lu%m n

considerare ciar exemplul cel mai simplu0 al unei dileme neiterate0 cu exact doi <uc%tori.

Doi discuta n aceast% secţiune dou% tipuri de soluţii ale problemelor de tipul acţiunii

colecti"e. !rimele sunt moi!aţionale ,sau sociolo&ice/ celelalte sunt lo&ice.

>% "oi opri foarte pe scurt asupra soluţiilor moti"aţionale. )deea care st% la baza lor

este simpl%: un actor raţional0 se ar$umenteaz%0 are şi alte instrumente de construire a

preferinţelor sale0 ia n consideraţie şi alte $enuri de factori dect cei pe care cu prec%dere i-

am a"ut aici n "edere. 'e pild%0 n cazul simplu al dilemei prizonierului0 fiecare dintre cele

dou% persoane poate s% ia n considerare faptul c% cel%lalt i este prieten0 iar a defecta nsemna

a pierde prietenia celuilalt 8 ceea ce poate c% ar reprezenta un moti" ndea<uns de puternic

pentru a-l determina s% nu defecteze. +n $eneral0 apelul f%cut de actori la "alorile sociale i-ar

putea determina s% acţioneze şi altfel. #stfel0 unele persoane ar putea s% se comporte

cooperan0 ncercnd s% maximizeze nu utilitatea proprie0 ci cea a $rupului alţii ar fi

compeii!i0 interesaţi ca diferenţa dintre cşti$ul propriu şi cel al partenerului s% fie ct mai

mare alţii ar putea fi in%i!i%uali$i0 c%utnd maximizarea cşti$urilor proprii0 dar f%r% s% se

intereseze de ct cşti$% ceilalţi ,nu le "or nici binele0 dar nici r%ul/ alţii ar putea fi alrui$i

şi ar urm%ri s% maximizeze cşti$urile celuilalt alţii ar fi e&aliari$i şi ar dori o distribuţie

mai ecitabil% a cşt$urilor etc. neori aici sunt indicate şi soluţiile srae&ice0 care constau

n crearea unor atitudini de ncredere ntre cei aflaţi ntr-o situaţie de cooperare social%0 sau n

crearea unei identit%ţi a $rupului etc.

Soluţiile lo$ice sunt de trei mari tipuri. !rimul tip este o))esian şi susţine c%

inter"enţia unui actor extern capabil s% modifice sistemul de stimulente existent pentru actorii

respecti"i poate determina ieşirea din situaţia de dilem% social%. Soluţiile de al doilea tip se

85 Sau de tipul unui <oc al $aranţiei.124



bazeaz% pe %repurile %e proprieae: dac% bunurile colecti"e respecti"e sunt transformate

prin anumite mecanisme n bunuri de alt tip ,de exemplu0 din bunuri neexclusi"e n bunuri

exclusi"e/0 atunci dilema se poate iar%şi disipa. +n sfrşit0 sunt soluţiile de tip local: potri"it

acestora0 actorii nşişi dez"olt% di"erse aran<amente instituţionale locale prin care problemele

de acţiune colecti"% sunt soluţionate.

!entru a face lucrurile mai intuiti"e0 s% ne $ndim la dou% exemple de problem% de

acţiune colecti"%0 de $enul p%şunii lui Gardin. !rimul e urm%torul: am su$erat la un moment

dat exemplul apei potabile din oraşele mari de la noi din ţar%0 accesibil% locuitorilor din

blocurile de locuinţe. #pa furnizat% de o companie de utilit%ţi ,public% sau pri"at%/ era

contorizat% la ni"elul fiec%rei sc%ri de bloc ,uneori0 n blocurile mari0 cu zece eta<e0 pe fiecare

scar% sunt peste cincizeci de apartamente/. Ca urmare0 pentru fiecare familie care locuia ntr-

un apartament apa era un bun neexclusi"0 ciar dac% ri"al: ea era un bun comun. Cu alte

cu"inte0 nimeni nu a"ea interesul de a consuma apa n cantit%ţi mai mici0 fiindc% plata era la

ni"elul sc%rii de bloc. Eu puteam s% consum mai puţin% ap%0 dar dac% "ecinul de scar% nu

proceda la fel0 costurile se mp%rţeau ntre noi toţi. !robabil s% urm%toarea situaţie era dintre

cele mai ntlnite: robinetul de la baie sau din buc%t%rie se strica şi apa cur$ea0 la nceput n

pic%turi0 apoi mai mult% dar fie din lips% de timp0 fie din comoditate mulţi nu reparau

robinetul s%pt%mni ori ciar luni: deran<a faptul c% apa era inestetic%0 f%cea z$omot0 dar nu

faptul c% bunul era consumat. #l doilea exemplu e le$at tot de blocurile de apartamente.

#st%zi0 n proporţie co"rşitoare0 apartamentele sunt n proprietate pri"at%. 'ar cele mai

multe blocuri sunt destul de "eci ,ntre dou%zeci şi patruzeci de ani/ iar p%rţile comune0

inclusi" faţadele0 sunt deteriorate. ,Sc%rile blocurilor0 subsolurile0 acoperişurile0 faţadele sunt

bunuri comune ale proprietarilor apartamentelor./ >ulte blocuri arat% <alnic 8 iar n plan

economic aceasta se traduce prin faptul c% apartamentele din acestea sunt e"aluate la preţuri

mai mici dect ar putea fi e"aluate dac% ar ar%ta altfel.

Doi discuta cele trei tipuri de soluţii prin raportare n principal la aceste dou%

exemple.

3oluia o))esian"

Ea poate fi definit% plecnd ciar de la cea mai simpl% situaţie de acţiune colecti"%0

anume cea exemplificat% de dilema simpl% a prizonierului. S% ne-o reamintim:



12




--

-5


-5

-1-1

#cţionnd raţional0 fiecare <uc%tor "a ale$e s% m%rturiseasc%0 deci "a defecta. S% ne

$ndim ns% la urm%toarea situaţie: cei doi indi"izi fac parte dintr-o band%0 al c%rei şef este n

libertate. #cesta reuşeşte s% transmit% fiec%ruia urm%torul mesa<: cel care "a m%rturisi "a fi

executat de band%0 fie ca "a fi eliberat0 fie c% "a r%mne n ncisoare ,sau: "a fi executat cnd

"a ieşi din ncisoare0 fie acum0 fie peste cinci ani/. #ceasta nseamn% c% şeful bandei

scim)" con%iţiile ce %e*inesc srucura %e simulene a 0ocului. 'ac% am aprecia c% a fi

omort eci"aleaz% cu o pedeaps% infinit ,/ de mare0 putem s% nlocuim matricea de mai sus

cu urm%toarea:




--

-5-


--5

-1-1

#cum0 dac% este raţional0 fiecare <uc%tor "a ale$e s% nu m%rturiseasc%0 deci "a

coopera.

Ce"a analo$ se ntmpl% n exemplul clasic al lui Gardin: am "%zut c% fiecare p%stor

care ad%u$a o oaie turmei sale se aştepta s% obţin% un cşti$ de 1 unitate la un cost de 1Vn

unit%ţi0 deci un beneficiu net de 1 8 1Vn unit%ţi. S% presupunem ns% c% statul inter"ine şi

anunţ% p%storii c% pentru fiecare nou% oaie ad%u$at% turmei p%storul "a pl%ti o amend% de 1

unitate. E"ident0 acum cşti$ul net al p%storului este 1 8 1 8 1Vn -1Vn ca urmare0 n aceste

condiţii este iraţional ca el s% adau$e nc% o oaie turmei sale.

Soluţia obbesian% este o $eneralizare a ar$umentelor de acest fel: ea spune c% ndilemele sociale cooperarea dintre persoane se poate realiza prin inter"enţia unui actor din

afar%0 ndea<uns de puternic pentru a impune acţiunea colecti"% ,scimbnd condiţiile ce

definesc structura de stimulente a <ocului/. ,+n termenii lui lson0 dac% acest actor ar fi n

interiorul $rupului0 atunci $rupul ca ntre$ ar fi pri"ile$iat şi ca urmare acţiunea colecti"% ar fi

realizat%./ Statul0 prin instituţiile sale0 este cel mai nimerit n acest sens. &e"iatanul0 cum l

caracteriza Gobbes0 are capacitatea efecti"% s% scimbe condiţiile <ocului 8 anume0 structura

de beneficii pentru <uc%tori. 'e exemplu0 statul "a putea decide s% obli$e locatarii blocurilor12?



s% zu$r%"easc% faţadele acestora. Sub ameninţarea unor amenzi0 proprietarii apartamentelor

"or contribui la producerea bunului colecti". S% not%m ns% c% statul nu poate inter"eni la fel

şi n cazul consumului de ap%. E de-a dreptul imposibil s% ne $ndim la un mecanism

acceptabil prin care statul s% "erifice efecti" n fiecare apartament dac% robinetele

funcţioneaz% bine.

Soluţia obbesian%5? ofer% un r%spuns direct şi fezabil problemei producerii şi

furniz%rii bunurilor colecti"e. 'ate fiind eşecurile pieţei0 se ar$umenteaz%0 bunurile colecti"e

pot fi oferite prin inter"enţia statului. >ai mult0 n societ%ţile contemporane ne"oile de astfel

de bunuri au crescut foarte mult de aceea a crescut şi implicarea statului pentru a le oferi

propriilor cet%ţeni. Creşterea sectorului public are drept cauz% şi existenţa bunurilor colecti"e:

politicile publice dez"oltate de stat au ca unul dintre obiecti"ele prioritare furnizarea de astfel

de bunuri. Corolarul lor a fost stimularea redistribuirii de c%tre stat a bunurilor0 astfel nct

aceste bunuri s% se produc% sau s% fie prote<ate.

>odelul concurenţial idealizat produce o alocare de bunuri eficient% !areto. #stfel0

comportamentul de maximizare a utilit%ţii manifestat de indi"izi şi comportamentul

de maximizare a profitului manifestat de companii "orduce0 rin intermediul (minii

in"izibile*0 la distribuţia bunurilor n aşa fel nct nimeni s% nu poat% a"ea mai multe

a"anta<e f%r% a crea altcui"a mai multe deza"anta<e. Eficienţa !areto apare astfel n

urma unor acţiuni "oluntare0 f%r% a fi ne"oie de politici publice. ;otuşi realitatea

economic% rareori corespunde n ntre$ime ipotezelor modelului concurenţial

idealizat. #ceste diferenţe constituie eşecuri de piaţ%0 adic% situaţii n care

comportamentul descentralizat nu duce la eficienţ% !areto. Eşecurile de piaţ%

tradiţionale sunt pri"ite ca situaţii n care surplusul social este mai mare ntr-o alocare

alternati"% acelia care produce ecilibru de piaţ%. Hunurile publice0 `externalit%ţile0

monopolurile naturale şi asimetria informaţiei sunt cele patru eşecuri de piaţ% $eneral

5? #ici nu urm%resc o prezentare exe$etic% a ideilor lui Gobbes0 ci mai de$rab% "reau s% indic un tip

de abord%ri care sunt de obicei recunoscute ca ţinnd de o perpecti"% $eneral%. 'e asemenea0 nu

discut modalit%ţile prin care se implementeaz% o soluţie obbesian% ,+n Ce"iatan Gobbes indic% dou%

astfel de modalit%ţi: contractul ntre membrii $rupului 8 n capitolul 15 8 şi acceptarea re$ulilor

cuceritorului 8 capitolul 2./ !roblema nţele$erii lui Gobbes n perspecti"a teoriei ale$eii raţionale0 a

felului n care poate fi utilizat% dilema prizonierului pentru a reconstrui concepţia lui Gobbes e tratat%

n multe lucr%ri importante0 precum Gampton ,15?/0 Gardin ,1520 11/0 Iautier ,16/.126



recunoscute. Ele ofer% moti"ele economice tradiţionale pentru inter"enţia

administraţiei publice n problemele pri"ate. ,heimer0 Dinin$: 240 p. 5/

Drepurile %e proprieae

neori inter"enţia statului nu este posibil%. 'ar şi n afara acestor situaţii soluţia

instituirii drepturilor de proprietate este eficient% şi este atracti"% pentru mulţi0 n special

pentru cei care au opţiuni ideolo$ice mai de dreapta. !%şunea lui Gardin era un bun comun.

'ar s% presupunem c% ea este mp%rţit% n p%şuni pri"ate0 deţinute de fiecare p%stor. 7iecare

poate s% se $ndeasc% acum indi"idual la felul n care poate pre"eni accesul altor oi dect ale

sale pe p%şune ,poate ncon<ura p%şunea cu $arduri sau poate an$a<a paznici etc./ Cazul apei

potabile este exemplar aici. 'in bun comun0 n ultimii ani apa a fost transformat%0 n

ma<oritatea blocurilor din Komnia0 ntr-un bun pri"at: proprietarii apartamentelor au recurs

la ser"iciile unor firme pentru a monta apometre ,al c%ror cost a de"enit rezonabil/

apometrele m%soar% ct% ap% a folosit fiecare 8 şi fiecare pl%teşte acum pentru exact att ct

consum%. ,'ar e $reu ca aceast% soluţie s% fie adoptat% n pri"inţa faţadelor blocurilor0 ori al

sc%rilor acestora./

;ransformarea unui bun neexclusi" ntr-unul exclusi" este un proces deosebit de

complex. +n societatea romneasc% tradiţional% bunuri comune erau p%durile0 p%şunile0

iazurile deţinute n de"%lm%şie de membrii obştilor s%teşti. S% lu%m exemplul p%şunilor. +n

timp s-a manifestat tendinţa de transformare a acestora n bunuri pri"ate0 deci exclusi"e:

Ceea ce ne intereseaz% aici este n primul rnd cazul obştilor care posed% ele nsele

"ite 8 n speţ%0 bo"ine 8 deci beneficiaz% direct de resursele publice comunitare

,p%şuni/. )niţial0 p%scutul acestora s-a f%cut prin l%sarea lor n "oie pe islaz0 nep%zite.

Sistemul implica ns% conflicte ntre beneficiari din dou% cauze: conflicte pentru

islazurile cele mai apropiate de sat0 care implic% cele mai reduse costuri de deplasare

att pentru animale ct şi pentru oameni0 şi conflicte pri"ind trecerea "itelor pe

terenurile arabile. Ca urmare0 acest tip de or$anizare pastoral% este nlocuit de un

model mult mai bine structurat0 care implic% ns% un islaz "irtual infinit ,la cel mai

rapid ritm de epuizare a p%şunilor0 "itele nu pasc de dou% ori n acelaşi loc dect dup%

re$enerarea acestuia/. >odelul este cel al înc%isorilor 0 terenuri lar$i din islaz

delimitate printr-un $ard n care este ncis% cireada unui beneficiar al sistemului.

Cnd înc%isoarea ,ocolul / este epuizat%0 cireada se mut% mai departe şi n$r%direa este

125



ref%cut% etc.56 Sistemul nu poate funcţiona dect atta timp ct suprafaţa constituind

resursa public% comunitar% este destul de "ast% sau num%rul de "ite destul de mic

astfel ca niciodat% o înc%isoare s% nu fie plasat% pe un teren epuizat şi care nu s-a

re$enerat nc%. ... `!%şunea nu este n realitate infinit%0 astfel nct n momentul n

care suprafaţa înc%isorilor dep%şeşte un anumit ni"el0 probabilitatea ca o înc%isoare s%

fie plasat% pe un teren epuizat sau care nu s-a ref%cut complet de"ine mai mare ca

zero0 ceea ce risc% s% conduc% la o tra$edie a `bunurilor comune*. Soluţia ar rezida

n crearea unui set suplimentar de re$uli0 pe ln$% cele care stabilesc cine are acces la

resursele publice ale obştei0 set de re$uli care s% limiteze ni"elul de apropriere a

acestor resurse de c%tre beneficiari55. !osesorii celor mai mari turme nu sunt ns%

dispuşi s% coopereze n acest sens ei prefer% s% transforme n proprietate pri"at% o

suprafaţ% destul de mare nct terenul pe care se plaseaz% înc%isoarea s% nu fie

epuizat0 l%snd n scimb obştei o resurs% public% comunitar% insuficient% pentru ca

beneficiarii s% şi pasc% n condiţii optime toate "itele. Ei sunt astfel obli$aţi fie s%-şi

reduc% turmele0 fie s% transforme0 la rndul lor0 o parte din p%şune n proprietate

pri"at%0 ceea ce implic% faptul c% "a exista cel puţin un nemulţumit. !ractic0

cooperarea nu este necesar% dect pentru limitarea num%rului beneficiarilor atta

"reme ct resursa public% comunitar% ntruneşte condiţiile menţionate dar n

momentul n care beneficiarii nţele$ c% ni"elul total de apropriere din resurs% a

de"enit prea mare şi n acelaşi timp ni"elurile indi"iduale sunt disproporţionate ei

acţioneaz% ca atare n ncercarea de a le e$aliza sau m%car reduce prin introducerea

unor re$uli de cooperare n exploatarea resursei publice a comunit%ţii. Cum ns%

aplicarea acestora se do"edeşte extrem de costisitoare0 sau ciar imposibil%0 datorit%

att forţei defectorilor ct şi profitului pe care aceştia l obţin prin necooperare0 se

a<un$e n ultim% instanţ% la mp%rţirea islazului ntre membri obştei n funcţie de

dimensiunile şeptelului deţinut de fiecare sau ciar la nsuşirea sa de c%tre un sin$ur

87 G. G. Stal0 !. G. Stal0 Ji"ili,aţia "ec%ilor sate rom3ne*ti0 Editura @tiinţific%0 Hucureşti0 1?50 p.

21. ,#ceast% not% şi urm%toarea aparţin autorilor citatului./88 +n acest mod rezol"%0 dup% E. strom ,10 p. ?4/0 comunitatea din ;vrbel o problem% similar%0

impunnd re$uli de alocare proporţional% a p%şunii deţinute ca resurs% public% comunitar%0 fie dup% o

serie de criterii fie prin impunerea p%şun%rii unui num%r limitat şi e$al de "ite de c%tre fiecare

beneficiar.12



beneficiar a c%rui forţ% economic% o dep%şeşte pe a celorlalţi la un loc. ,>iroiu0 !irc%:

220 pp. ?4 - ?/

3oluţiile %e ip local

+n faţa scepticismului accentuat c% soluţiile pentru problemele de acţiune colecti"% pot

fi $%site şi aplicate eficient la ni"elulul $rupurilor 8 şi care a moti"at atracti"itatea deosebit%

att a soluţiei obbesiene0 ct şi a celei care se bazeaz% pe introducerea drepturilor de

proprietate 8 unii autori au ncercat s% ar$umenteze c% membrii $rupurilor de indi"izi aflaţi n

astfel de situaţii au capacitatea s% ofere soluţii "iabile c%0 mai mult0 aceast% posibilitate nu e

doar una teoretic%0 ci c% realitatea ofer% extrem de multe cazuri n care astfel de soluţii au fost

aplicate cu succes0 ntr-o multitudine de aran0amene insiuţionale locale.

dat% cu publicarea Cogicii acţiunii colecti"e n 1? >ancur lson a pro"ocat

fundamentele admirate ale $ndirii democratice moderne0 c% $rupurile "or tinde s% se

formeze şi s% acţioneze ori de cte ori membrii lor au beneficii comune. 'impotri"%0

lson a propus susţinerea pro"ocatoare ca nici o persoan% care şi promo"eaz%

propriile interese nu "a contribui la producerea unui bun public. ... #cest ar$ument a

de"enit repede cunoscut ca (teza contribuţiei zero*. ...

;eza contribuţiei zero spri<in% supoziţia din multe manuale de politici publice ,şi ale

multor politici publice contemporane/ c% indi"izii nu pot s% dep%şeasc% problemele de

acţiune colecti"% şi c% au ne"oie de re$uli impuse din exterior pentru a-şi atin$e

interesele pe termen lun$. ...

'ar teza contribuţiei zero contrazice obser"aţiile din "iaţa de zi cu zi. +n fond0 mulţi

oameni "oteaz%0 nu profit% nepl%tind taxele0 depun eforturi n or$anizaţii "oluntare.

Cercet%ri extinse de teren au stabilit de<a c% n toate lucrurile pe care le facem n "iaţ%

şi n ntrea$a lume indi"izii se or$anizeaz% n mod "oluntar pentru a beneficia de

munca lor0 pentru a a"ea parte de protecţie faţ% de riscuri0 pentru a crea şi a aplica

re$uli care prote<eaz% resursele naturale. 'ate empirice solide se acumuleaz% n sensul

c% politicile $u"ernamentale pot mpiedica0 mai de$rab% dect facilita0 producerea

pri"at% a bunurilor comune. ,strom: 20 pp. 136 8 135/

#ceast% pro"ocare 8 de a ar%ta c% de multe ori0 n mod eficient şi stabil0 comunit%ţile

locale reuşesc s% ofere ele nsele soluţii problemelor de acţiune colecti"% 8 este aşadar n

centrul cercet%rilor actuale din ştiinţa politic%. 'ac% se do"edeşte c% aşa stau realmente

lucrurile0 atunci implicaţiile sunt extrme de importante0 att n sens teoretic 8 fiindc% cer s% se13



re$ndeasc% temeiurile modului de a nţele$e comportamentul oamenilor n situaţii sociale 8

dar şi n ceea ce pri"eşte aplicaţiile. C%ci ele afecteaz%0 n particular0 modul n care sunt

$ndite politicile publice. Soluţiile locale sunt promo"ate proeminent de @coala de la

Hloomin$ton0 condus% de soţii Elinor şi Dincent strom.

131



Capiolul #+

A,LICA=II I DE->OLT?RI ALE LOGICII AC=IUNII COLECTI>E

!ublicarea de c%tre >. lson a Cogicii acţiunii colecti"e n 1? a fost urmat% n 152

de cea de-a doua carte0 Jre*terea *i declinul naţiunilor ,lson: 1/ şi0 n 20 de utere

*i prosperitate iar n mai multe articole n re"iste academice lson a prefi$urat sau a

dez"oltat ideile din aceste c%rţi. lson a murit n 15 la acel moment0 n necrolo$ul publicat

n %e 4conomist ,nr. 55 din 6 martie0 p. 1/ se f%cea o succint% şi clar% e"aluare a operei

sale: ('ac% ar fi tr%it0 teoria sa a acţiunii colecti"e poate c% ar fi primit un premiu =obel

pentru economie0 deşi nu unul cu totul necontro"ersat. nii economişti l-au considerat

$nditorul unei sin$ure idei şi0 mai r%u0 au şuşotit ei0 ideea sa a re"erberat mai puţin tare n

economie dect n afara acesteia0 de exemplu n ştiinţa politic%.* biecţie care nu l-ar fi

tulburat pe lson aşa cum sin$ur spunea0 sfatul cel mai bun ce poate fi adresat unui

cercet%tor era urm%torul: (it%-te la o problem% interesant% şi important% 8 nu conteaz% cum e

catalo$at% 8 şi abordeaz-oO*.

+ntr-o m%sur% important% şi datorit% lui lson0 ast%zi e dificil de ar$umentat c%

abordarea unei teme ţine de o anumit% disciplin% intelectual% tradiţional% sau de alta. 'e

exemplu0 felul n care el a tratat rolul $rupurilor de interese şi implicaţiile acestora asupra

creşterii economice n Jre*terea *i declinul naţiunilor poate fi $reu clasificat: este o abordare

economic% sau de ştiinţ% politic%9 #utorii care au dez"oltat teoria lui lson0 care au aplicat-o

n contexte diferite0 sunt economişti0 cercet%tori n ştiinţa politic%0 sociolo$i0 filosofi0

psiolo$i etc. iar re"istele n care au fost publicate cercet%rile lor se clasific%0 potri"it trat%rii

standard0 n cam toate aceste domenii.

Cercet%rile au ar%tat c% acţiunea colecti"% se realizeaz% n modalit%ţi care depind mult

de contextul n care acţioneaz% actorii. K%spunsul la o ntrebare precum: Este raţional% sau nu

acţiunea colecti"%9 nu poate fi de aceea direct. 7iindc% ea este prea $eneral% pentru a $ida

cercetarea ntr-un domeniu anume. >ai folositoare ar fi alte ntreb%ri0 de pild% ,li"er: 13/:

+n ce condiţii este raţional% acţinea colecti"%9

Cum e coordonat% acţiunea colecti"%9

Ce factori afecteaz% rezultatul interacţiunilor strate$ice dintre actorii colecti"i9

+n ce condiţii se comport% oamenii ca nişte blatişti9

Ce tipuri de acţiune colecti"% exist% n anumite situaţii9132



r0 pentru a r%spunde0 e ne"oie0 pe de o parte0 ca ideile lui lson s% fie dez"oltate teoretic0

pentru a putea fi apoi utilizate n mod rele"ant pentru nţele$erea unor situaţii specifice. !e de

alt% parte0 e ne"oie de o munc% foarte mi$%loas% de aplicare a teoriei olsoniene a acţiunii

colecti"e şi de raportare a acesteia la alte abord%ri teoretice alternati"e.

'ez"olt%rile şi aplicaţiile ideilor lui lson sunt extrem de multe şi de di"erse. 'e

aceea modul n care am ales temele care "or fi abordate n acest capitol a fost determinat

destul de mult de preferinţele personale. #m considerat0 mai nti0 c% un spaţiu important

trebuie alocat cercet%rilor lui lson nsuşi0 n particular felului n care a analizat societ%ţile de

tip socialist. Cea de-a doua secţiune a capitolului are un caracter mai teoretic: ea "izeaz%

cestiunea bunurilor colecti"e de ni"el superior ,n particular0 de ni"elul doi situaţiile de

acest $en au fost de<a amintite atunci cnd am discutat problemele pe care le ridic%

stimulentele selecti"e/. +n ultima secţiune "oi prezenta o aplicaţie la studiul bu$etului. Doi

ar%ta cum poate fi acesta reconstruit0 sub anumite supoziţii pri"ind alocarea sa0 ca un bun

comun. Doi aborda alocaţiile bu$etare pentru educaţie şi "oi discuta dou% modele teoretice0

care sper c% "or arunca o anumit% lumin% asupra modului n care se realizeaz% n Komnia

politicile de finanţare a n"%ţ%mntului superior.

3.1. Democraţie $i %icaur"

Coaliţii %e re%isri)uire

#m "%zut c% lipsa acţiunii colecti"e face ca rezultatul colecti" la care se a<un$e s% fie

suboptim: ar fi fost posibil ca toţi membrii $rupului s% obţin% un beneficiu mai mare dac% ei

ar fi cooperat. #ceast% concluzie poate s% ne duc% ns% la un ar$ument nşel%tor: acela de a

susţine c% n $eneral acţiunea colecti"% promo"eaz% bun%starea social%.

&ucrurile nu stau ns% astfel: uneori0 ar$umenteaz% lson0 acţiunea colecti"% are

efecte mai de$rab% ad"erse bun%st%rii sociale. +n spri<inul acestei idei lson produce o

demonstraţie impresionant% ,lson: 1/: n cartea sa Jre*terea *i declinul naţiunilor 5 el

ncearc% s% explice ratele diferite de creştere economic% ale diferitelor ţ%ri prin consideraţii

pri"itoare la modul n care n acestea se constituie acţiunile colecti"e. S% presupunem c% ntr-

o ţar% exist% o perioad% mai lun$% de timp stabilitate politic%. Exemple paradi$matice n acest

89 Jre*terea *i declinul naţiunilor a fost publicat% n 152 att pentru #frica de Sud0 ct şi pentru

#ustralia ori =oua _eeland% consideraţiile lui lson nu mai sunt la fel de "alabile dac% ţinem seam%

de deceniile care au urmat.133



sens sunt >area Hritanie0 S..#.0 )ndia0 #ustralia0 =oua _eeland%0 #frica de Sud n perioada

aparteidului. Stabilitatea politic% permite apariţia unor $rupuri ,cel mai adesea mici/ de

interese speciale care ncearc% s% atra$% resursele naţionale. Concluzia aceasta decur$e

imediat din ar$umentul formulat n Cogica acţiunii colecti"e: aceste $rupuri au capacitatea s%

se dez"olte ca $rupuri pri"ile$iate şi deci "or reuşi s% realizeze acţiunea colecti"%. Stabilitatea

politic% permite ca aceste $rupuri s% se dez"olte0 iar n timp num%rul lor nu face dect s%

creasc%.

lson e interesat de acele $rupuri care au obiecti"e redistributi"e ,ceea ce el numeşte

coaliţii %e re%isri)uire/. r$anizaţiile patronale0 sindicatele0 or$anizaţiile profesionale sunt

cele care reuşesc n acest sens. Scopul lor e acela de a crea bunuri colecti"e pentru membrii

lor: or$anizaţiile medicilor "or urm%ri s% impun% un numerus clausus la admiterea n

ni"ersit%ţile de >edicin% şi s% aib% monopolul asupra licenţierii celor care pot practica

profesiunea de medic sindicatele se str%duiesc s% obţin% monopolul n ceea ce pri"eşte

ne$ocierile pentru stabilirea salariilor ,şi de asemenea s% determine an$a<area doar a acelor

persoane care fac parte din sindicatul respecti"/ asociaţiile patronale ncearc% s% obţin%

facilit%ţi precum cote asupra importurilor sau tarife protecţioniste0 sau pur şi simplu s% obţin%

aprobarea de re$lement%ri fa"orabile. 'ar şi alte asociaţii ale altor $rupuri 8 precum cele ale

persoanelor cu andicap0 ale pensionarilor sau ale şomerilor 8 atunci cnd acestea reuşesc s%

existe 8 au obiecti"e redistributi"e tot aşa0 or$anizaţii ale minorit%ţilor etnice sau naţionale

au presat pentru obţinerea de pild% a unei le$islaţii care s% le asi$ure reprezentare politic% sau0

prin statuarea unor drepturi culturale0 accesul ,redistributi"/ la fonduri publice.

#plicnd ar$umentul din Cogica acţiunii colecti"e0 coaliţiile redistributi"e mici au

şans% mai mare de a obţine rezultatul dorit n raport cu cele mari. 'ar acţiunea unei astfel de

coaliţii de redistribuire poate fi pri"it% şi nt-un alt sens. 'ac% o coaliţie obţine un pri"ile$iu0

deci o redistribuire a bunurilor din societate0 atunci n societate se produce o distorsionare a

situaţiei. &a ni"elul societ%ţii fiecare cot%0 fiecare re$lementare0 fiecare restricţionare asupra

modului n care se intr% ntr-o profesie sau asupra modului n care se ne$ociaz% salariile

produce o pierdere n eficienţ%. Cnd coaliţia este mic% sau resrns"0 atunci partea care i

re"ine ei din distorsiunea produs% e doar o mic% parte din aceasta0 n timp ce restul pierderii

sociale se mparte asupra ntre$ii populaţii. )ar dac% pentru acea coaliţie cşti$ul obţinut este

90 'e exemplu0 cum n Komnia n anii Y erau cam 15 medici la 1 de locuitori0 nseamn% c%

orice pierdere de eficienţ% datorat% unui cşti$ al acestei profesii era suportat% doar ntr-o proporţie de

nici 2 la mie de medicii nşişi0 iar restul de populaţia ca ntre$.134



mai mare dect costurile pe care le are0 ea "a susţine n continuare m%surile respecti"e. Cum

remarc% ciar lson0 comportamentul raţional al indi"idului n cadrul unei or$anizaţii0 de

care am discutat n capitolul anterior0 este analo$ celui al unei or$anizaţii care are ca scop o

acţiune colecti"% n cadrul societ%ţii ,lson: 10 p. ?/. 'ar s% ne $ndim la o coaliţie mai

lar$% sau cuprinz"oare0 cum o numeşte lson: atunci ea "a suporta o proporţie mai mare

din aceste pierderi 8 mai mult0 e mai probabil ca ea s% aib% un cşti$ care nu e mai mare dect

pierderile suferite 8 şi de aceea ele "or a"ea o eficienţ% mai mare n ncercarea de a se opune

adopt%rii unor m%suri care s% duc% la redistribuţii. +ns% şansele apariţie unor coaliţii mari sunt0

aşa cum arat% ar$umentul central din prima carte a lui lson0 mai mici dect cele ale apariţiei

unor coaliţii mici.

or$anizaţie tipic% a"nd ca scop o acţiune colecti"% n cadrul unei societ%ţi0 dac%

reprezint% doar un se$ment n$ust al acesteia0 este puţin sau deloc moti"at% s% fac% un

sacrificiu semnificati" n interesul societ%ţii ea poate ser"i cel mai bine interesele

membrilor dac% se str%duieşte s% acapareze o parte ct mai mare din produsul

societ%ţii. #cest lucru "a fi eficient ciar dac% unele costuri sociale ale modific%rii

distribuţiei dep%şesc de un num%r enorm de ori cantitatea redistribuit% practic nu

e!istă nici o limită a costului social impus de o asemenea organi,aţie societăţii în

procesul dob3ndirii unei părţi mai mari din produsul social . ,lson: 10 p. 6

subl. autorului/

7iecare pierdere de eficienţ% poate fi mic% dar0 ar$umenteaz% lson0 n timp aceste

pierderi tind s% se acumuleze0 iar cumulate ele pot de"eni foarte ridicate. +n timp0 arat% lson0

coaliţiile de redistribuire produc efecte importante: ele reduc "enitul $lobal al societ%ţilor.

,Cu ct mai mult efort e pus la b%tatie pentru a mp%rţi pl%cinta0 cu att aceasta de"ine mai

mic%O/ 'e asemenea0 ele reduc capacitatea societ%ţii de a adopta tenolo$ii noi0 de a realoca

resursele ca reacţie la scimbarea condiţiilor0 de a lua decizii rapide ele conduc la creşterea

complexit%ţii re$lement%rilor0 a rolului $u"ern%rii0 distorsionnd tot mai mult e"oluţia

social%.

#r$umentul expus aici e folosit de lson pentru a explica de ce ţ%ri diferite au rate de

creştere economic% diferit%. !e de o parte0 societ%ţile care se bucur% o perioad% mai lun$% de

stabilitate social% şi politic% de"in tot mai expuse acestor tendinţe0 iar ca o concluzie rata

creşterii economice se reduce. +n astfel de perioade apar noi coaliţii0 iar cele existente se

nt%resc. )n"ers0 ntr-o ţar% n care $rupurile de interese nu s-au putut constitui pentru a-şi

susţine interesele sau nu s-au putut menţine rata creşterii economice este mai mare.13



lson a aplicat ar$umentul pentru a explica diferenţele n ratele de creştere economic%

a diferitelor ţ%ri democratice n perioada postbelic%. +n unele ţ%ri 8 cele n"in$%toare n al

doilea r%zboi mondial 8 economiile şi structurile instituţionale au suferit cel mai puţin: aşa s-a

ntmplat n S..#.0 n >area Hritanie0 n #ustralia şi n =oua _eeland%. @i tocmai aici ratele

de creştere economic%0 pn% spre anii Y60 au fost cele mai mici. 'impotri"%0 ţ%rile n"inse n

r%zboi ,Iermania0 )talia0 Japonia/ au a"ut cele mai de"astate instituţii sociale şi economice.

r0 tocmai aici0 n lipsa unor coaliţii de redistribuire puternic stabilite creşterea economic% a

a"ut cele mai mari ristmuri. X%rile n care coaliţiile de redistribuire erau dez"oltate au dat

do"ad% de o scleroz" insiuţional".

Exemplele1 sunt ns% mai multe: )ndia0 ncistat% n sistemul de caste0 este poate o

expresie dintre cele mai clare n acest sens. lson l citeaz% aprobator pe =eru0 care atribuia

declinul (naturii statice a societ%ţii indiene care a refuzat s% se scimbe ntr-o lume n

scimbare0 c%ci o ci"ilizaţie refractar% la scimbare decade*0 şi care considera c% (acesta a

fost probabil rezultatul ine"itabil al creşterii ri$idit%ţii şi exclusi"it%ţii sistemului social indian

reprezentat n principal de sistemul castelor* ,pp. 1? 8 16/. #frica de Sud n perioada

aparteidului este un alt exemplu: scleroza era definit%0 dup% lson0 n principal de

obstrucţionarea mobilit%ţii forţei de munc% ,n principal a populaţiei africane/ 8 datorat%

ndeosebi temei de concurenţ% din parte muncitorilor albi ,p. 24/.

'ar exist% şi ţ%ri stabile care au a"ut o creştere economic% ridicat%0 Suedia de

exemplu. !entru acest exemplu0 explicaţia trebuie c%utat% n alt loc0 consider% lson ,dar

apelnd la aceeaşi lo$ic%/. +n Suedia stabilitatea a permis0 e ade"%rat0 formarea coaliţiilor de

redistribuire. 'ar acestea au a"ut acolo un caracter special: ele nu erau n$uste0 ci foarte lar$i0

cuprin,ătoare: or0 am "%zut c% n acest caz ele ncorporeaz% o parte mai mare a costurilor

datorate unei politici ineficiente. 'e aceea0 ele (sunt moti"ate s% redistribuie ntre ele "enitul

cu cel mai mic cost social posibil şi s% acorde o oarecare pondere creşterii economice şi

intereselor de ansamblu ale societ%ţii* ,p. 123/.2

91 ;eoria lui lson e confirmat% de aceste exemple. Cercet%torii au studiat ns% n am%nunt n cel fel

rezist% ea confrunt%rii cu experienţa. =u "oi insista aici asupra acestei cestiuni a se "edea n acest

sens Sandler ,12/0 >ueller ,150 pp. 313 - 316/.92 +n anii Y50 deci dup% apariţia c%rţii Jre*terea *i declinul naţiunilor 0 economia suedez% a dat semne

de sc%dere a ratei creşterii. analiz% a acestei situaţii e oferit% n lson ,1/0 unde se arat% cum se

trece de la o or$anizare cu coaliţii cuprinz%toare la una n care se formeaz% 8 potri"it aceleiaşi lo$ici 8

o reţea dens% de coaliţii restrnse.13?



#r$umentele din Jre*terea *i declinul naţiunilor par s% conduc% la concluzia c% pentru lsonunul din principalele moti"e pentru existenţa relelor sociale const% n faptul c% $u"ernareaeste tot mai puternic%0 n faptul c% statul este mare. C%ci0 ntr-ade"%r0 fiecare coaliţie deredistribuire şi poate realiza obiecti"ele doar apelnd la forţa statului0 iar acumularea n timpa acestor coaliţii impune creşterea rolului statului. lson nu a acceptat ns% o astfel de

concluzie. 'impotri"%0 el considera c% $u"ernarea are un rol important: o $u"ernare bun% esteuna care conduce la nt%rirea mecanismelor de piaţ% şi poate face acest lucru fie inter"enind

puternic n societate 8 precum n Suedia0 prin taxe ridicate 80 fie inter"enind mai puţin nsocietate 8 ca n S..#.0 prin taxe sc%zute. 'e pild%0 n cea de-a treia sa carte utere *i

prosperitate lson susţine c% drepturile de proprietate sunt esenţiale pentru a asi$ura oeficienţ% mai mare. 'ar acestea sunt furnizate de $u"ernare:

;oţi participanţii au drepturi si$ure şi precis definite la proprietate pri"at%. #cestedrepturi nu sunt niciodate date de la natur%0 ci mai de$rab% sunt rezultatul unuiaran<ament social 8 şi0 n mod normal0 $u"ernamental.

=u exist% proprietate pri"at% f%r% $u"ernare 8 indi"izii pot a"ea ce"a n posesie0 aşacum un cine posed% un os0 dar exist% proprietate pri"at% numai dac% societatea

prote<eaz% şi ap%r% un drept pri"at la acea posesie0 n raport cu alţi actori pri"aţi0 ca şin raport cu $u"ernarea. ,lson: 20 p. 1?/

Concluzia esenţial% a c%rţii Jre*terea *i declinul naţiunilor e deci aceea c% stabilitatea

social% şi politic% defa"orizeaz% eficienţa social% datorit% dez"olt%rii n societate a unui reţele

puternice de coaliţii de redistriburie. +ntrebarea care apare n mod natural este urm%toarea: n

aceste condiţii0 care ar fi c%ile de urmat pentru a nu c%dea n scleroza instituţional%9

#bordarea olsonian% indic% cel puţin trei astfel de c%i.

!rima este criza. Cum am "%zut0 lson a ar$umentat c% n perioada postbelic% ţ%rile

n"inse n r%zboi au performat mai bine dect cele n"in$%toare0 fiindc% n ele coaliţiile de

redistribuire existente au fost distruse. Capacit%ţile de or$anizare ale $rupurilor de interese au

fost diminuate0 le$%turile lor cu $u"ernarea au fost reduse0 de aceea acestea nu au mai fost

capabile s% exercite un efect sclerotic asupra mecanismelor de realizare a politicilor

economice şi asupra creşterii economice. lson ofer% şi un alt exemplu interesant n acest

sens ,lson: 20 pp. 1?? - 1?6/. +n Cina (re"oluţia cultural%* a lui >ao a "izat elitele de

"rf şi cele de ni"el mediu: aşa numiţii mandarini roşii. #ceste elite0 de care depindea

economia cinez%0 au au fost decimate. Kezultatul imediat a fost aosul administrati"0 nsoţit

de o instabilitate extrem%. +n perioada re"oluţiei culturale performanţele economice ale

Cinei au fost deosebit de sc%zute0 n comparaţie de pild% cu performanţele din acea perioad%

ale celorlalte ţ%ri socialiste. !e termen lun$ ns%0 consider% lson0 re"oluţia cultural% trebuie

pri"it% altfel: la moartea lui >ao coteriile formate din administratori erau mult mai puţin

puternice dect n celelalte ţ%ri socialiste. Irupurile de interese erau mult mai puţin influente

136



şi nu s-au putut opune reformelor pe care le-a iniţiat 'en$0 dup% nfrn$erea "%du"ei lui >ao

şi a (bandei celor patru*.

E dificil totuşi s% se accepte ca re$ul% o astfel de soluţie. C%ci nfrn$erea coaliţiilor

de interese bine mp%mntenite prin apelul0 fie şi pentru o perioad% de scurt% durat%0 a unui

re$im militar autoritar0 sau participarea la un r%zboi pentru a-l pierde 8 cu si$uranţ% nu sunt

politici de urmat ,Kose-#cFerman: 23/. !e de alt% parte0 ideea de criz% nu poate fi aplicat%

cu uşurinţ% n cazul ţ%rilor n curs de dez"oltare. C%ci de multe ori $rupurile de interese

speciale se menţin neafectate n acestea n pofida crizelor şi tranziţiilor economice0 politice

ori sociale ,Aeefer: 24/.

# doua cale deri"% din compeiţia dintre $rupurile de interese. #flate n competiţie0

$rupuri ad"erse de interese pot intra n conflict ntre ele şi astfel şi pot diminua influenţa

asupra $u"ern%rii pe care o are fiecare. !roblema este c% n multe cazuri acest lucru nu se

ntmpl%. Irupurile de interese or$anizate reuşesc s% obţin% a"anta<e0 nu pe seama altor

$rupuri de interese or$anzate0 ci pe seama celor neor$anizate.

# treia cale este aceea a form%rii coaliţiilor cuprinz"oare %e re%isri)uire.

!oliticile unor astfel de or$anizaţii0 ar$umenteaz% lson0 difer% radical de cele ale

or$anizaţiilor de interese speciale. Keprezentnd o proporţie important% a societ%ţii0 acestea

nu pot cşti$a dintr-o politic% sau un aran<ament care e d%un%tor societ%ţii. 'e aceea0

or$anizaţia "a fi stimulat% s% fac% sacrificii n fa"oarea unor politici şi acti"it%ţi suficient de

profitabile pentru societate n ansamblu. >embrii unei or$anizaţii foarte cuprinz%toare

posed% o parte att de mare din potenţialul societ%ţii0 nct au un stimulent important pentru a

se preocupa efecti" de producti"itatea ei* ,lson: 10 p. 6/. +n ţ%ri precum Suedia

pre"alenţa unor or$anizaţii de acest tip a facilitat o lun$% perioad% de creştere economic%.

Coaliţiile cuprinz%toare sunt stimulate s% se formeze n multe contexte. S% lu%m un

exemplu simplificat ,lson: 15?/ 8 anume o ţar% n care "otul se face prin re$ula pluralit%ţii.

n partid politic care cşti$% cele mai multe "oturi "a cşti$a ale$erile: c%ci conform acestei

re$uli (cşti$%torul ia tot*. &a putere fiind0 partidul "a urm%ri s% realizeze redistribuţii c%tre o

parte a electoratului0 şi anume0 e"ident0 c%tre acea parte care l-a "otat. Kedistribuţiile sunt

ns% de dou% tipuri. nele se adreseaz% $rupurilor s%race0 deza"anta<ate din societate0 iar

politicile de acest $en sunt promo"ate0 ntr-o societate democratic%0 de orice $u"ernare ele se

bazeaz% pe un consens social şi au un efect e$alizator. Hazndu-se pe consens0 deci pe

acordul att al $rupurilor sarace ct şi ale celor bo$ate0 astfel de redistribuiri sunt !areto-

eficiente0 şi de multe ori0 ar$umenteaz% lson0 ele conduc la o creştere n utilitatea social%135



a$re$at%. 'ar alte tipuri de redistribuire urm%resc altce"a0 anume transferul de resurse de la

$rupurile care au pierdut n ale$eri la cele care le-au cşti$at acestea nu au neap%rat un efect

e$alizator. S% presupunem c% un partid cşti$% ale$erile prin faptul c% obţine "otul a <um%tate

din electorat. #tunci el "a c%uta s% distribuie a"anta<ele c%tre aceast% parte a electoratului.

>ai departe0 de dra$ul simplit%ţii s% admitem c% electoratul s%u primeşte n mod normal prin

salarii0 profituri etc. <um%tate din "enitul naţional. Ca urmare0 dac% partidul promo"eaz%

politici de redistribuire n folosul acestui $rup0 atunci $rupul nsuşi "a trebui s% suporte

<um%tate din pierderea de eficienţ% social% ,deci din sc%derea "enitului naţional/ datorat%

politicii respecti"e. Ca urmare0 cei care deţin ma<oritatea nu "or putea beneficia de politica de

redistribuire dect dac% politica respecti"% reduce "enitul naţional de dou% sau mai multe ori

dect cantitatea distribuit% n fa"oarea lor. #şadar0 partidul politic nu "a fi stimulat s%

promo"eze astfel de politici de redistribuire dimpotri"%0 el are un stimulent s% fac% astfel

nct s% reduc% att ct e posibil pierderea de eficienţ% ,şi s% renunţe la orice politic% al c%rei

efect e de tipul menţionat mai sus/0 dac% "rea ca prin politica de redistribuire s% şi asi$ure

spri<inul a cel puţin <um%tate din electorat. !artidul 8 repet0 n condiţiile unui sistem electoral

bazat pe re$ula pluralit%ţii 8 se "a comporta astfel ca o or$anizaţie cuprinz%toare: el nu are

nici un stimulent s% continue o politic% al c%rei efect este sc%derea eficienţei sociale. !artidul

are un interes n prosperitatea ntre$ii societ%ţi0 fiindc% pe de o parte orice sc%dere a "enitului

naţional datorat% politicilor de redistribuire ar fi suportat% n cea mai mare parte de ciar

electoratul s%u0 iar pe de alt% parte orice creştere a "enitului naţional se "a ndrepta n cea

mai mare parte tot c%tre propriul electorat. Efectele acestei situaţii0 su$ereaz% lson ,15?0 p.

161/0 se multiplic%0 fiindc% un partid nu "a putea canaliza beneficiile doar c%tre electoratul

s%u0 şi de aceea de acele politici "or beneficia ciar mai mulţi membri ai societ%ţii.

Coaliţiile cuprinz%toare sunt n acest sens instrumente de asi$urare a cooper%rii

sociale şi a eficienţei sociale. Cnd ntr-o ţar% predomin% astfel de coaliţii creşterea

13



economic% este mai mare0 iar beneficile se r%sfrn$ asupra unui mare num%r de membri ai

societ%ţii. Exemplul folosit de lson0 aşa cum am "%zut0 este cel al ţ%rilor nordice0 precum

Suedia.

;eoria olsonian% a coaliţiilor cuprinz%toare este interesant% ns% şi ntr-un alt sens. Ea

poate fi utilizat% pentru a furniza un fundament teoretic0 explicati" abord%rilor

neocorporatiste.

Neocorporaism $i coaliţii cuprinz"oare

=eocorporatismul este uneori pri"it n contrast cu diferite alte modalit%ţi de a nţele$e

ordinea economic% din societate ,n contrast de pild% cu capitalismul sau socialismul/ alteori

este comparat cu forme de stat ,precum or$anizarea democratic% sau fascist%3/. +n sensul cel

mai semnificati" ast%zi n teoria politic%0 corporatismul este nţeles ca un ip %e aran0amene

poliice8 care poate fi pus n antitez%0 de exemplu0 cu pluralismul . El nu se concentreaz%

asupra unit%ţilor de producţie ,firme0 corporaţii/0 nici asupra unit%ţilor de consum ,indi"izi0

familii0 cooperati"e/ şi nici asupra instituţiilor autorit%ţii publice ,a$enţii ale statului0

ministere0 parlamente0 autorit%ţi locale/0 ci asupra asociaţiilor specializate care promo"eaz%

interesele anumitor $rupuri din societate ,Scmitter: 1530 p. 56/.

)storic0 ideile corporatiste "in din perioada de dinaintea primului r%zboi mondial0 din

teoriile care respin$eau principalele opţiuni ideolo$ice ale timpului 8 marxismul şi

liberalismul. +n acele teorii0 liberalismul nu era acceptat datorit% accentului acestuia pe

93 >. >anoilescu0 autorul considerat adesea ca p%rintele teoriei moderne politice a corporatismului

,Scmitter: 164 &o"e: 23/ prin cartea sa ecolul corporatismului ,>anoilesco: 134/0 a distins

foarte clar concepţia sa de cea fascist%. #şa cum ar%ta el nsuşi0 este doar o le$end% c%

corporatismul ar fi o anex% a sistemului neoabsolutist0 dictatorial. ... !rincipiul or$anic

reprezentat de corporatism este durabil0 principiul autoritar reprezentat de neoabsolutism este

trec%tor. 'e altfel0 prin definiţie dictatura nseamn% tranziţie0 nseamn% trecerea de la o form%

politic% la alta. 'ac%0 deci0 ne putem n$%dui o anticipare0 "om spune c% n ţ%rile care au astfel

de re$imuri de autoritate0 neoabsolutismul "a trece şi neocorporatismul "a r%mne.

,>anoilescu: 130 p. 352/

Scriindu-şi memoriile dup% c%derea re$imului lui >ussolini0 >anoilescu nota c% prima sa predicţie 8

pri"ind c%derea neoabsolutismului 8 s-a realizat dar c% reactualizarea corporatismului 8 cu sau f%r%

aceast% eticet% 8 r%mne de mplinit. 'in anii Y6 termenul nsuşi a re"enit0 pentru a descrie anumite

tipuri de aran<amente politice. ,!ri"ind or$anizarea neocorporatist% ciar n )talia anilor Y0 a se

"edea Haccaro: 22./14



indi"idualism şi pe competiţie marxismul era respins datorit% rolului central n cadrul

acestuia al luptelor de clas% şi al mişc%rilor sociale pentru scimbarea ordinii sociale şi

politice. !entru abord%rile corporatiste0 "alorile principale urm%rite erau unitatea or$anic% a

socie%ţii şi armonia social%. Corporatiştii sperau ntr-o ordine social% şi politic% ntemeiat% pe

unitate ,exemplul concret ideal n acest sens era reprezentat de unitatea prezumat% a st%rilor

n epoca medie"al%/0 care se bazeaz% pe existenţa unor or$anizaţii funcţionale socio-

economice autonome faţ% de stat0 dar care sunt unite ntre ele şi cu statul prin or$anisme de

decizie sectoriale şi naţionale0 care urm%resc menţinerea ierariei funcţionale a societ%ţii0

nţeleas% ca un tot or$anic ,!anitc: 15/.

Corporatismul poate fi definit ca un sistem de reprezentare a intereselor n care

unit%ţile constituti"e sunt or$anizate ntr-un num%r limitat de cate$orii sin$ulare0

obli$atorii0 necompetiti"e0 ordonate ieraric şi funcţional diferenţiate0 care sunt

recunoscute sau primesc o licenţiere special% din partea statului ,dac% nu ciar sunt

create de el/ şi c%rora li se $aranteaz% un monopol reprezentaţional n cadrul

cate$oriilor respecti"e n scimbul accept%rii unui control asupra select%rii liderilor şi

formul%rii cererilor şi spri<inului. ,Scmitter0 164: p. 4./

+ncepnd cu anii Y6 corporatismul a re"enit n teoria politic%. Eliminnd orice referire la

aran<amentele politice care puteau aminti de perioada interbelic%0 neocorporatiştii au

ar$umentat c% n multe ţ%ri pot fi distinse caracteristici care pot fi cel mai bine descrise de

aceast% abordare ,Scmitter0 &embruc: 16 este lucrarea de<a clasic% pentru abord%rile

neocorporatiste "ezi şi >olina0 Kodes: 22/.

Emer$enţa şi rolul aran<amentelor politice corporatiste sunt cel mai adesea discutate

n raport cu ţ%rile occidentale. S% abord%m ns% un exemplu diferit0 cel al ţ%rilor socialiste n

perioada socialismului trziu: n niunea So"ietic% acesta a corespuns cu epoca Hre<ne"4

,Hunce0 Ecols: 15 Hunce: 153 Cirot: 15 EFiert: 11 etc./. Spre deosebire de

perioadele anterioare0 caracterizate de conflict ,la noi n ţar% ar fi "orba aproximati" de

perioada n care la conducerea partidului s-a aflat Ieor$iu-'e</0 Hre<ne" a fa"orizat o nou%

formul% de $u"ernare ,cea definit% oficial n mod $eneric ca perioad% a (socialismului

dez"oltat*/. )deea urm%rit% era cea a unei societ%ţi consensuale0 n care interesele diferite

urmau s% fie $estionate de c%tre stat prin mecanismul unor aran<amente de cooperare ntre

94 #ceste abord%ri se lea$% de o literatur% destul de ntins% pri"itoare la rolul $rupurilor n societ%ţile

socialiste. !entru perioada post-socialist% literatura pri"ind aran<amentele neocorporatiste este de

asemenea destul de extins%. n exemplu este st ,2/.141



structurile de reprezentare ale $rupurilor diferite şi structurile statului. #ceste aran<amente

constau n transferul de resurse ,redistribuirea resurselor de c%tre stat/ c%tre $rupurile

respecti"e din societate şi n atra$erea la procesul de formulare şi de implementare a

politicilor a acestor $rupuri de interese. +n acest fel se putea asi$ura pe de o parte stabilitatea

societ%ţii pe de alt% parte0 costurile sociale ale politicilor adoptate erau reduse0 ceea ce

permitea o dez"oltare economico-social% mai puternic%. Concret0 n perioada socialismului

dez"oltat ,Hunce: 1530 pp. 134 8 13/:

+n pri"inţa acti"i*tilor de partid : statul oferea o mai mare stabilitate a poziţiilor

ocupate0 e"aluarea performanţelor lor pe criterii clare0 precum şi aloc%ri stabile de

fonduri pentru instituţiile de care r%spundeau ,ministere0 fabrici0 uzine/ 8 n scimbul

spri<inului pentru re$im0 al cooper%rii pentru atin$erea obiecti"elor economice şi al

unor cereri moderate de aloc%ri de resurse.

+n pri"inţa te%nocraţiei: re$imul $aranta accesul acesteia la elaborarea politicilor

economice0 interferenţ% sc%zut% a factorului politic n acti"it%ţile economice0 stabilirea

clar% a responsabilit%ţilor0 sarcini de producţie rezonabile 8 n scimbul cooper%rii n

formularea şi implementarea politicilor economice0 al spri<inului politic şi al unor

cereri moderate de resurse.?

+n pri"inţa muncitorilor şi ţăranilor : re$imul $aranta creşterea salariilor şi a altor

forme de spri<in şi de cointeresare0 o mbun%t%ţire a condiţiilor de "iaţ% şi a

consumului 8 n scimbul unei producti"it%ţi ridicate a muncii şi al accept%rii

re$imului politic.

Cooperarea $rupurilor sociale a nlocuit astfel conflictul: diferitele $rupuri de interese

au obţinut un acces instituţionalizat la decizie şi au fost stimulate s% spri<ine stabilitatea şi

dez"oltarea economic%.

Cum se explic% apariţia aran<amentelor de tip corporatist ntr-o societate9 Su$estia

autorilor neocorporatişti este c% aran<amentele de acest tip 8 mai centralizate0 mai

compreensi"e0 mai puţin competiti"e 8 tind s% funcţioneze mai bine dect aran<amentele

alternati"e0 n particular mai bine dect cele pluraliste. ,@i0 de aceea0 ele par s% reuşeasc% s% le

nlocuiasc% 8 Scmitter: 164/. lson ,15?/ consider% c% apelul la conceptul s%u de

95 Cred c% "a fi interesant s% se urm%reasc% aceleaşi idei n documentele !artidului Comunist Komn0

pri"ind construcţia (societ%ţii socialiste multilateral dez"oltate*. @i n acest caz consensualitatea şi

reprezentarea tuturor intereselor de $rup a"eau un loc prioritar.142



or$anizaţie cuprinz%toare6 poate explica acest fapt: de ce aceste or$anizaţii fa"orizeaz% o

distribuire a resurselor sociale care0 mai mult dect n alte condiţii0 este mai eficient% !areto5.

#m "%zut c% n teoria olsonian% explicaţia const% n aceea c% or$anizaţiile cuprinz%toare au

un interes mai mare s% pro"eze redistribuiri care nu m%resc costul social ele urm%resc

maximizarea cşti$urilor n comun 8 şi0 cum au un caracter cuprinz%tor0 acest obiecti" e

incompatibil cu o sc%dere a beneficiului social. ('ac% o societate construieşte or$anizaţii

suficient de cuprinz%toare0 ea nu doar c% e"it% stimulentele profund per"erse cu care se

confrunt% coaliţiile de redistribuire restrnse0 dar ,n cazul extrem n care o sin$ur%

or$anizaţie a an$a<atorilor se confrunt% cu un sin$ur sindicat/ poate atin$e ciar o alocare

eficient% de resurse* ,lson: 15?0 p. 15/.

E interesant0 continu% lson0 s% obser"%m c% lo$ica acţiunii colecti"e prezice totuşi o

anumit% instabilitate a acestor aran<amente corporatiste. C%ci diferitele elemente ,sau ramuri/

ale unei or$anizaţii cuprinz%toare "or tinde s% promo"eze interese speciale0 ciar dac% acestea

nu sunt mereu compatibile ,ci ciar n conflict/ cu interesele clienţilor or$anizaţiei

cuprinz%toare ca ntre$. nit%ţile constituti"e ale unui $rup de interese or$anizat ieraric au

propriile stimulente s% nu respecte poziţia or$anizaţiei ca ntre$ ca urmare comportamentul

lor nu "a spri<ini acţiunea colecti"% şi astfel0 n timp0 ciar or$anizaţiile cuprinz%toare se

confrunt% cu problema acţiunii colecti"e. >ai mult0 dac% n cadrul lor unit%ţile componente

sunt diferite ca m%rime0 poate ap%rea fenomenul exploat%rii celui mai mare de c%tre cel mai

mic. +n toate aceste cazuri ntlnim din nou aceleaşi fenomene: dificultatea n realizarea

acţiunii colecti"e şi costuri sociale.

Lo&ica puerii

96 !entru poziţia tenocraţiei n perioada socialismului trziu a se "edea şi !asti ,1/.97 @i0 e"entual0 la conceptul care i-a premers: cel de $rup pri"ile$iat.98 #şa cum arat% JanFoBsFi ,155/0 se poate realiza o ordonare a or$anizaţiilor care exprim% interesele

de $rup n funcţie de eficienţa lor. !artidele politice sunt mai eficiente dect or$anizaţiile de interese

speciale0 dar or$anizaţiile cuprinz%toare n $eneral sunt mai eficiente dect partidele politice. !entru

relaţia dintre lo$ica corporatismului şi cea a acţiunii colecti"e a se "edea şi hallerstein0 >oene

,23/.143



Ce e puerea 'efiniţia puterii de la care putem porni e cea propus% de K. 'al

,16: p. 23/: are putere asupra lui B în măsura în care poate să$l facă pe B să facă ce"a

ce B nu ar fi făcut altfel . Conform acestei definiţii0 puterea reprezint% o relaţie ntre actorii

politici ,foarte important0 aceasta nseamn% c% puterea nu este pur şi simplu o proprietate a

acestora ea trebuie s% fie exercitat% n raport cu alţi actori: a a"ea doar instrumentele puterii

nu nseamn% şi exercitarea acesteia/. #ctorii politici pot fi indi"izi0 $rupuri sau or$anizaţii

,partide politice0 sindicate0 instituţii ale statului0 state etc./. !entru a "edea dac% un actor

exercit% putere asupra altuia0 trebuie s% "edem care sunt preferinţele diferiţilor actori politici0

dac% ele difer% n anumite cazuri. 'ac% preferinţele unor actori predomin% n anumite

probleme ceie0 nseamn% c% acei actori exercit% puterea n sistemul politic respecti".

'ecur$e de aici o concluzie foarte important%: a studia relaţiile de putere nseamn% a analiza

deciziile concrete care implic% actori0 fiecare urm%rindu-şi preferinţele sale.

#ceast% nţele$ere a rolului puterii a fost criticat% de autori care au susţinut c% puterea

nu const% numai n influenţarea deciziilor efecti"e pri"ind comportamentul efecti" al actorilor

politici.

1. 'up% Hacrac şi Haratz ,16/0 puterea este exercitat% şi cnd şi consacr%

ener$iile pentru a crea şi aplica "alori sociale şi politice0 precum şi practici instituţionale care

limiteaz% domeniul procesului de luare a decizilor la acordarea atenţiei numai pentru acele

probleme care l afecteaz% n principal pe . !uterea este exercitat%0 dup% cei doi autori0 şi

pentru a suprima conflictele dintre diferiţii actori politici şi a pre"eni apariţia lor n procesul

politici. E important0 aşadar0 nu numai ceea ce se decide0 nu numai comportamentul efecti" al

actorilor politici0 ci şi ceea ce nu s-a decis0 ceea ce s-a mpiedicat s% se decid%0 mecanismele

prin care o decizie nu s-a luat sau un comportament nu s-a manifestat. #pare fenomenul de

neluare a %eciziei: suprimarea sau pre"enirea unei puneri n discuţie a "alorilor actorilor

politici. =eluarea deciziei nu este decizia de a nu lua o decizie ,de pild%0 decizia de a nu

promo"a nici o politic% anume ntr-o problem%/ dimpotri"%0 n cazul ei problema nici nu

a<un$e s% de"in% obiect al deciziei: ea nu intr% pe a$enda formal% ,şi uneori nici pe cea

public%/0 r%mne ascuns%. !uterea unui actor politic const% şi n capacitatea de impune

nondecizii. #cest proces se poate realiza n mai multe forme. Cea mai brutal% este aceea n

care este folosit% direct forţa pentru a mpiedica cererile de scimbare social% pro"ente

dinspre $rupurile minoritare. # a doua form%0 tot direct%0 dar mai puţin extrem% const% n

exercitarea puterii pentru a mpiedica apariţia unei cerinţe de scimbare: fie cei care o

99 +n acest aliniat şi n cte"a din urm%toarele preiau din >iroiu ,210 cap. 3/.144



promo"eaz% sunt intimidaţi0 fie ciar sunt cooptaţi n diferite forme ,li se creeaz% iluzia c% au

o "oce n luarea deciziei/. a treia form% este indirect%: se in"oc% existenţa unor constrn$eri

n sistemul politic existent care mpiedic% luarea n discuţie a acelei solicit%ri: ea este tratat%

ca fiind nepatriotic%0 imoral%0 comunist%0 securistic% etc. Cea mai indirect% form% de neluare a

deciziilor este cea care const% n reformularea sau nt%rirea structurilor existente. #stfel0 ntr-

o uni"ersitate dac% studenţii solicit% anumite scimb%ri0 se pot introduce re$uli şi proceduri

noi sau autorit%ţile statului pot pretinde c% o problem% nu e de competenţa lor ,piaţa liber% e

cea care conduce la acel rezultat/ etc.

n studiu celebru al politicilor de antipoluare n oraşele americane0 realizat de >.

Crenson ,161/0 este semnificati" n acest sens. Crenson a analizat comparati" dou% oraşe

americane0 East Cica$o şi IarP0 situate unul ln$% altul şi amndou% oraşe metalur$ice. +n

timp ce n East Cica$o re$lement%rile pri"ind controlul polu%rii aerului au fost date nc% n

140 n IarP lucrul acesta s-a ntmplat abia n 1?2. 'e ce9 !otri"it lui Crenson0 explicaţia

este aceea c% n timp ce n East Cica$o existau mai multe uzine independente0 iar intrarea pe

a$end% a problemei polu%rii nu a putut fi oprit% de nici unul din actorii politici0 n IarP exista

o sin$ur% mare uzin%. #ceasta a mpiedicat recunoaşterea ca important% a problemei polu%rii

n oraş şi punerea ei pe a$enda public% şi0 de asemenea0 pe cea formal%. !uterea0 concide

Crenson0 poate fi deci definit% nu numai ca abilitatea de a rezol"a probleme0 ci şi ca aceea de

a le e"ita.

2. St. &uFes ,164/ a ar$umentat c% nici abordarea lui Hacrac şi Haratz nu este

suficient% pentru a nţele$e cum se exercit% puterea. 'up% el0 mai exist% un mecanism prin

care se realizeaz% acest lucru: un actor politic exercit% puterea asupra lui B şi atunci cnd

l afecteaz% pe B ntr-o modalitate care este contrar% intereselor lui B. 'up% 'al0 a"em relaţii

de putere ori de cte ori exist% un conflict manifest ntre preferinţele actorilor dup% Hacrac

şi Haratz0 a"em relaţii de putere şi atunci cnd exist% un conflict ascuns ntre actori. 'up%

&uFes0 relaţiile de putere se exercit% şi cnd nu exist% nici m%car un conflict ascuns: pentru c%

preferinţele0 ideile0 credinţelor oamenilor pot s% fie manipulate0 scimbate de c%tre actorii

politici astfel nct ele s% nu mai reflecte propriile lor interese. 'e pild%0 ei a<un$ s%-şi accepte

rolul n societate0 s% nu mai fie n stare s% $ndeasc% alte alternati"e dect cele formulate de

actorii care exercit% puterea0 ba ciar s% considere c% situaţia existent% este una care e

nescimbabil%0 este natural%. (# presupune c% absenţa nemulţumirilor nseamn% un consens

"eritabil nseamn% s% excluzi pur şi simplu posibilitatea existenţei unui consens fals sau

manipulat*.14



#stfel0 a ar$umenta c% nu este ne"oie de nici un fel de m%suri pentru a asi$ura o mai

mare e$alitate ntre femei şi b%rbaţi deoarece foarte multe dintre femeile nsele nu doresc

scimbarea rolurilor lor ,n familie: pri"ind creşterea copiilor sau asi$urarea cur%ţeniei şi

mnc%rii n cas% n economie: pri"ind inte$rarea lor n domenii dominate de b%rbaţi etc./ nu

nseamn% c% nu se exercit% relaţii de putere: ele sunt transfi$urate0 manipulate n felul su$erat

de &uFes. !uterea are ca urmare trei feţe: ea se exercit%

1/ cnd exist% con*lice o)ser!a)ile descise

2/ cnd apar ne%ecizii0 conflicte ascunse asupra problemelor sau problemelor potenţiale

3/ cnd consensul ese numai aparen0 n realitate existnd un conflict latent ntre

interesele actorilor politici.

,uere $i ne&ociere. 'ac% puterea este n mod fundamental o relaţie0 atunci 8 al%turi

de problema menţionat% mai sus: cum poate fi ea m%surat% 8 apare o alt% ntrebare. #nume0

puterea poate fi definit% raportndu-ne la modalit%ţile n care actorii implicaţi ne$ociaz% ntre

ei. 'e pild%0 ct% "reme costurile tranzacţiilor sunt reduse0 ideea ar fi aceea c% actorii

ne$ociaz% ,pe piaţ%/0 iar rezultatul interacţiunilor dintre ei poate fi nţeles ca depinznd de

puterea diferit% de ne$ociere a acestora. #tunci cnd un actor are resurse mai mari0 el e

a"anta<at n ne$ociere. !uterea apare n acest sens pur şi simplu ca rezultat al ne$ocierilor

ntre actori. n actor are o putere mai mare asupra altuia atunci cnd rezultatul la care ei

con"in e mai aproape de preferinţele sale.

S% ne amintim de un exemplu pe care l-am mai dat n alte locuri ,>iroiu: 150 pp.

26 8 261 2?0 pp. 12 8 121/. S% presupunem c% dou% persoane au primit o moştenire

constnd ntr-o sum% mare de bani ,zece mii de lei/. 7elul n care se mparte ntre ele

moştenirea depinde doar de modul n care ele se "or nţele$e0 sin$ura condiţie fiind aceea c%0

dac% nu se a<un$e la nici o nţele$ere atunci toţi banii sunt pierduţi. E"ident0 aceasta nseamn%

c% pentru cele dou% moştenitoare orice fel de de nţele$ere este preferabil% dezacordului

,fiindc% orice nţele$ere e superioar% !areto dezacordului: cel puţin una dintre cele dou%

persoane obţine ce"a0 n timp ce cealalt% moştenitoare nu pierde nimic faţ% de situaţia sa

anterioar%/. S% presupunem acum c% cele dou% persoane nu sunt simetric situate n procesul

de ne$ociere care "a urma ele au poziţii diferite: prima e o persoan% bo$at%0 pentru care

suma respecti"% nu are o "aloare deosebit%0 n scimb a doua are ne"oie foarte mare de banii

14?



respecti"i. #ceasta nseamn% c% cele dou% persoane au o putere de ne$ociere diferit%. !rima

"a putea mai uşor s% renunţe la acord dect a doua 8 ca urmare e mai probabil c% rezultatul la

care se "a a<un$e "a reflecta acest a"anta< de ne$ociere. Cum fiecare din cele dou%

moştenitoare urm%reşte s% obţin% pentru ea cea mai mare utilitate0 un rezultat de forma: opt

mii de lei pentru prima persoan% şi dou% mii pentru a doua "a putea fi unul aşteptat.

!rima persoan% are ntr-un sens putere asupra celei de-a doua: c%ci n procesul

ne$ocierii are o capacitate mai mare dect aceasta s% accepte un anumit rezultat. E important

s% subliniem aici o consecinţ% a acestui ar$ument: dac% puterea este nţeleas% n acest sens0 ca

o codificare a raporturilor de ne$ociere ntre actorii raţionali0 atunci rezultatul la care se

a<un$e ,cnd costurile de tranzacţionare1 nu sunt foarte mari/ este unul social eficient.

4!ercitarea puterii conduce la eficienţă socială.

,uerea poliic". 'up% lson0 acest mod de a conceptualiza relaţia de putere nu este

satisf%c%tor. #r$umentul s%u subiacent cred c% poate fi reconstruit n felul urm%tor. 7aptul de

a a"ea puterea politic% nseamn% mai mult dect a a"ea o putere de ne$ociere mai mare. +ntr-

ade"%r0 prin ne$ociere se a<un$e la un acord ntre actorii implicaţi. 'ar de multe ori

raporturile dintre actori produc mai mult dect pur şi simplu o distribuire a unor resurse

pri"ate. Ele "izeaz% şi modul n care sunt furnizate bunuri publice. S% presupunem c% ntr-o

societare un $rup de oameni au puterea. 'ar ei nu o pot exercita dac% n acea societate nu

exist% ordine public% şi alte bunuri publice: f%r% acestea0 "iolenţa ar predomina0 iar

ne$ocierile ntre membrii societ%ţii şi $rupurile din cadrul acesteia ar fi lipsite de sens. Exist%

aşadar cşti$uri mari din existenţa acestor bunuri. S% "edem ns% ce se ntmpl% n acest caz

cu cei care (au putere*. 'ac% un actor are o putere mai mare de ne$ociere ,deci resurse mai

mari/0 atunci 8 conform teoriei lui lson0 dup% cum am "%zut 8 n producerea bunului

colecti" el "a fi (exploatat* de c%tre cei care au resurse mai mici. #cest a$ent mai mare "a

trebui s% in"esteasc% n producerea bunului colecti" mai mult dect ceilalţi. 7aptul c% exist%

astfel de bunuri colecti"e 8 precum ordinea0 re$uli de tranzacţionare0 ori ciar cadre mai bine

specificate de realizare a cooper%rii ntre oameni 8 este o consecinţ% a diferenţelor de resurse

ntre actori. Cei care au putere mai mare de ne$ociere n raport cu ceilalţi "or a"ea şi puterea

100 lson ,20 p. 2 şi Cap. 3/ este critic faţ% de acest punct de "edere care0 dup% el0 e o consecinţ% a

abord%rii de tip Coase a costului social ,a se "edea0 de ex.0 Coase: 1?/.146



n sensul c% "or contribui la crearea ordinii0 şi deci11 "or deţine puterea care const% n

controlul asupra instituţiilor care "izeaz% modul n care se realizeaz% cooperarea.

!uterea unui actor exprim% de aceea nu numai capacitatea acestuia de a obţine o parte

mai mare a resurselor. Ea mai nseamn% ce"a: este puterea ntr-un alt sens0 care decur$e din

modul n care se realizeaz% acţiunea colecti"%. Cei care o produc "or a"ea şi puterea de a

construi re$ulile cooper%rii sociale. Este o putere de ni"elul doi0 am putea spune dar acesta

de"ine definitorie atunci cnd a"em n "edere aran<amentele sociale existente0 n care cei care

au putere o exercit%. teorie a puterii trebuie s% ia n considerare faptul c% cei care exercit%

puterea obţin bunuri pri"ate0 dar furnizeaz% şi bunuri publice. !uterea politic% apare n exact

acest loc: acolo unde lo$ica cooper%rii face ca cei care au resurse mai mari nu doar s% obţin%

mai mult din cozonac0 ci s% fac% şi re$ulile <ocului. 'ac% deci e ade"%rat c% acţiunile celor

care deţin puterea contribuie la bun%starea social% ,acţiunile lor sunt consistente cu interesele

societ%ţii/0 lucrul acesta se datoreaz% nu pur şi simplu faptului c% fiecare şi urm%reşte

propriul interes0 ci unui cu totul alt aspect al lo$icii cooper%rii sociale: faptului c% cei ce

exercit% puterea contribuie la furnizarea unui bun colecti".

E interesant c% ar$umentul de mai sus0 de tip olsonian0 este acum unul cu un aer tipicmarxian. >arx ar$umenta c% bur$ezia nu numai c% obţine puterea economic% ,o parte totmai mare din "aloare nou creat%0 n terminolo$ia din Japitalul /0 ci ea construieşte şi re$ulile

<ocului0 şi de"ine clas% dominant% şi n plan social0 politic ,n statul modern0 scria el mpreun%

cu En$els n 0anifestul artidului Jomunist 0 puterea executi"% nu este dect un comitet de$estionare a afacerilor bur$eziei*/ şi cultural ,ideile dominante ale unei epoci0 ar$umenta>arx0 sunt ideile clasei dominante/.

S% ne amintim ns% acum c% furnizarea unui bun colecti" se poate realiza n dou% mari

moduri: exprimnd un interes special sau exprimnd un interes cuprinz%tor. Ceea ce0 cum

"om "edea imediat0 are consecinţe remarcabile.

Mea*ora )an%iului. lson apelelaz% la acest% metafor% ,lson: 13 2/ pentrua-şi formula teoria fiindc% banditul0 faţ% n faţ% cu un alt membru al societ%ţii0 nu se n$a<eaz%

cu acesta ntr-un scimb "oluntar de bunuri şi0 n plus0 n acţiunile sale lipsesc moti"e morale

sau care n $eneral nu ţin de interesul propriu al actorului. S% obser"%m ns% un aspect foarte

important. !e de o parte banditul doreşte ca societatea s% fie ct mai prosper%: el are de furat

mai mult din aceasta dect dintr-una s%rac%. !e de alt% parte ns%0 faptul c% el fur% face ca

societatea s% fie mai puţin prosper%: furtul pe care l practic% reduce eficienţa social%. +ntr-

101 !resupun aici0 f%r% a ar$umenta0 c% aceast% ultim% implicaţie este corect%.145



ade"%r0 banditul nu contribuie el nsuşi la creşterea a"uţiei sociale: el nu produce0 ci o ia pe

cea produs% de alţii. 'ar acţiunile sale au şi un alt efect: societatea trebuie s% consume resurse

pentru asi$urarea ordinii0 pentru poliţie0 ncisori0 lac%te etc.0 cea ce nseamn% c% resurse

importante sunt redistribuite ntr-un mod ineficient.

'ac% banditul este o persoan% indi"idual%0 sau e o band% de cţi"a indi"izi0 atunci

aceştia au un interes s% continue astfel de acţiuni0 f%r% ca pentru ei eficienţa social% s% impun%

"reo constrn$ere. 'ac% societatea are zece milioane de membri0 pierderea eficienţei sociale

pe care o suport% banditul ,sau membrii bandei/ n mod indi"idual este prea mic% ,e mult mai

mic% dect cşti$ul pri"at de pe urma furtului/: banditul sau membrii bandei au un interes

restrns sau special 8 şi de aceea ei nu "or iniţia acţiunea colecti"% pentru a mpiedica

sc%derea eficienţei sociale.

'ar s% "edem dac% lucrurile nu cum"a se scimb% radical atunci cnd banditul este

unul cu un interes cuprinz%tor. S% presupunem c% ntr-o societate ndea<uns de anaric% un

bandit nomad prad% cnd un un sat de a$ricultori0 cnd un altul0 dup% cum le ntlneşte n

timpul c%l%toriilor sale. n astfel de bandit nomad are un interes restrns: el "a dori s%

extra$% ct mai mult din a"uţia fiec%rui sat 8 şi nu este deloc interesat de prosperitatea

acestuia. >ai mult0 banditul respecti" s-ar putea s% nu mai "in% "reodat% n acel sat0 şi nu are

de ce s% i pese dac% data "iitoare "a mai a"ea ce s% prade. Situaţia este oarecum

asem%n%toare cu "enirea n primul "al a unei populaţii mi$ratoare ,de pild%0 atacurile

oardelor t%tare0 n secolele al q)))-lea ori al q)D-lea n >oldo"a/.

!e de alt% parte0 din punctul de "edere al ţ%ranului din satul pr%dat0 pesemne c% ar

p%rea c% este mai bine ca banditul s% "in% o dat%0 s% prade şi s% plece0 dect s% se

sedentarizeze0 s% "in% periodic n sat pentru a cere taxe ,adesea foarte ridicate/. @i totuşi0

ar$umenteaz% lson0 situaţia nu este de acest $en. C%ci ţ%ranii "or prefera un bandit staţionar

unuia nomad ciar dac% ne intri$%0 ideea este c% oamenii "or prefera un bandit care fur% n

continuu unuia care fur% o dat% şi apoi pleac%. Explicaţia este aceea c% banditul sedentar nu

doar extra$e resurse pentru cşti$ul propriu ,precum banditul nomad/0 ci face şi altce"a: el

produce un bun colecti". )ar de acel bun colecti" beneficiaz% şi el0 dar şi ţ%ranii din satele

respecti"e. Handitul sedentar monopolizeaz% folosirea forţei 8 şi astfel produce o ordine:

pentru locuitorii satelor respecti"e interacţiunea cu acel bandit de"ine una predictibil% şi

clar%.

Cu alte cu"inte0 un bandit sedentar obţine0 pe de o parte0 bunuri pri"ate0 dat fiind c% el

deţine monopolul forţei şi deci poate extra$e attea bunuri ct doreşte din a"uţia membrilor14



comunit%ţii respecti"e12. 'ar0 pe de alt% parte0 el a<un$e s% aib% un interes nu restrns0 ci

cuprinz%tor. El e acum interesat mai mult de bun%starea social%0 şi prefer% ca membrii

comunit%ţii s% aib% mai mult dect mai puţin 8 pentru ca el nsuşi s% poat% extra$e astfel mai

mult13. 'ac% banditul respecti" are si$uranţa stabilit%ţii şi a extiderii puterii sale o perioad%

mai ndelun$at%0 atunci interesul s%u "a fi mai cuprinz%tor. ,'e aceea principiul dinastic

fa"orizeaz% o asemenea e"oluţie. Succesiunea dinastic% ese dezirabil% social0 n condiţiile

unui re$im autocratic0 fiindc% reduce probabilitatea crizelor de succesiune şi0 de asemenea0 i

face pe monari s% se concentreze mai mult asupra unor proiecte pe termen lun$ şi la

producti"itatea societ%ţilor lor./

S% not%m aici un fapt extrem de important din punct de "edere explicati": lson consider% c%e"oluţiile de la anarie la autocraţie0 de la autocraţie la democraţie sunt rezultatele lo$icii

interacţiunii ntre oameni. Ele nu depinde de intenţii0 de dorinţe0 ci decur$ din nseşimodalit%ţile n care se realizeaz% interacţiunile ntre oameni.Ciar dac% trecerea de la banditismul nomad la cel sedentar produce cşti$uri att

banditului ct şi populaţiei0 acest lucru nu se realizeaz% printr-un contract social sau prin tranzacţii "oluntare. @i nu e nici rezultatul minii in"izibile care face ca adeseatranzacţiile pe piaţ% s% ser"easc% interesului social. Cu toate acestea0 creşterea

produsului şi a cşti$ului reciproc care se realizeaz% atunci cnd un lider banditnomad se sedentarizeaz% şi se proclam% re$e sunt rezultatele unui r%spuns lastimulente: iar rezultatele surprinz%tor de bune ... nu datoreaz% nimic bunelor intenţii.#stfel0 mbun%t%ţirea rezultatelor care se produce atunci cnd se face o tranziţie de defolosirea distructi"% la cea constructi"% a puterii 8 ca atunci cnd (r%zboiul fiec%ruia

mpotri"a tuturor* al lui Gobbes este nlocuit de o ordine furnizat% de o $u"ernareautocrat% 8 este datorat% unei alte mini in"izibile. #ceast% mn% in"izibil% 8 s% onumim mna stn$% in"izibil%9 8 care $ideaz% interesele cuprinz%toare s% şi

102 Se obser"% c% lson are o abordare asem%n%toare cu a lui K. =ozicF a statului: ca o asociaţie

dominant% de protecţie ,=ozicF: 160 pp. 4 8 ?/.103 lson recunoaşte c% analiza sa e asem%n%toare celei a mafiilor. n exemplu edificator n acest sens

e dat de 7. Darese ,n %e 4mergence of t%e /ussian 0afia0 xford ni"ersitP !ress0 2 apud

>c&ean: 2/. Este po"estea unui ntreprinz%tor care a nciriat o cl%dire n >osco"a0 n care "oia s%

descid% un restaurant. +n timpul lucr%rilor de restaurare0 un tn%r "ine la el şi i propune s% i asi$ure

protecţia. mul ezit%0 iar dup% puţin% "reme autoturismul s%u este incendiat. #tunci "ine la el un

domn bine. )at%0 zice el0 tn%rul care a "enit mai de"reme nu ştie s% se poarte. !roblema trebuie tratat%

altfel. !roprietarul accept% s% pl%teasc% taxa. 'ar dup% o "reme domnul "ine din nou0 şi i atra$e

atenţia c% lucr%rile de restaurare a cl%dirii mer$ cam $reoi. El se ofer% s% i fac% rost de o ecip% mai

bun% de muncitori. ;axa creşte0 dar şi lucr%rile mer$ mai bine. 'up% nc% o "reme0 domnul respecti"

"ine din nou: se intereseaz% dac% proprietarul are ndea<uns de mulţi bani pentru afacere şi dac% nu

cum"a are ne"oie de un credit. Se ofer% s% "orbeasc% la o banc% pentru a obţine mai uşor un credit 8

iar afacerea ,acum ntr-un fel n parteneriat/ ncepe s% mear$% şi mai bine.1



foloseasc% puterea0 cel puţin ntr-un anumit $rad0 potri"it interesului social0 ciar şicnd ser"eşte bunul public0 nu a fost parte a intenţiilor. #ceast% a doua mn%in"izibil% este la fel de nefamiliar% şi pesemne de contraintuiti"% cum a fost primamn% in"izibil% la "remea lui #dam Smit dar aceasta nu nseamn% c% ea este mai

puţin important%. =u poate s% existe o teorie satisf%c%toare a puterii0 a $u"ern%rii şi a

politicii0 a ceea ce face $u"ernarea bine sau r%u economiei0 care s% nu ţin% seam% de adoua mn% in"izibil%. ,lson: 2. pp. 12 - 13/

S% compar%m de pild% re$imul unui autocrat cu cel democrat. #m "%zut de<a c% un

re$im autocrat e preferabil anariei. 'ar o conducere democratic% are un caracter mai

cuprinz%tor dect cea autocrat%: ciar dac% ma<oritatea care o susţine este s% zicem doar puţin

peste 0 "a a"ea0 cum am ar$umentat mai de"reme0 interesul s% contribuie la prosperitatea

social% ,>cIuire0 lson: 1?/. ;recerea de la autocraţie la democraţie nu este explicabil% n

mod simplu. E $reşit s% se ar$umenteze c%0 ntruct sunt asupriţi de un autocrat0 oamenii "or

ncerca s% l r%stoarne. 7aptul c% le "a fi mai bine dac% l r%stoarn% şi dau naştere unei

democraţii nu este un moti" suficient pentru ca oamenii s% iniţieze acţiunea colecti"%.

;eoria su$ereaz% c% pentru a explica emer$enţa spontan% a democraţiei ceia const%

n absenţa condiţiilor obişnuite care $enereaz% autocraţia. Sarcina e aceea de a explica

de ce un lider care a or$anizat r%sturnarea unui autocrat nu se "a face pe el nsuşi noul

dictator sau de ce un $rup de conspiratori care au r%sturnat un autocrat nu "or forma o

<unt% pentru a conduce. #m "%zut c% autocraţia e cea mai profitabil% ocupaţie şi c%autorii celor mai multe lo"ituri de stat s-au numit pe ei nşişi dictatori. Ca urmare0

teoria are predicţia c% e cel mai probabil ca democraţia s% se nasc% spontan atunci

cnd indi"idul sau indi"izii sau liderii $rupurilor care au orcestrat r%sturnarea

autocratului nu "or putea stabili ei nşişi o alt% autocraţie... #utocraţia este e"itat%0 iar

democraţia f%cut% posibil% atunci cnd accidentele istorice dau naştere unei balanţe a

puterii sau unui impas 8 unei dispersii a forţelor şi a resurselor care face imposibil%

situaţia n care un lider sau un $rup s% aib% toat% puterea n raport cu ceilalţi. ,lson:130 p. 63/

Auocraţiile %e ip so!ieic

Doi ncepe aceast% subsecţiune cu scurt% obser"aţie ce"a mai $eneral%. &a noi n ţar%0

n cercet%rile asupra perioadei de dinainte de 150 de obicei se crede c% nu e ne"oie de

asumarea unei perspecti"e teoretice asupa obiectului studiului. Se crede c% obiectul de studiu

este dat0 şi c% doar faptele sunt cele care intereseaz%. 'e exemplu0 uneori accentul a c%zut

11



asupra studierii unor instituţii ale statului romn n acea perioad%0 precum securitatea 8 şi s-a

presupus c% nu e ne"oie dect de nţele$erea mecanismelor efecti"e ale funcţion%rii aceasteia0

a faptelor concrete0 pentru a putea spune ce"a semnificati" despre aceasta ,şi0 e"entual0

pentru ca apoi s% se poat% concide ce"a mult mai $eneral0 precum (condamnarea

comunismului*/. 'up% mine0 o asemena abordare este total $reşit%: ceea ce a"em ne"oie este

o ima$ine teoretica asupra unui sistem precum cel romnesc de dinainte de 15 8 pe care l

"oi numi0 pentru moti"e pe care le "oi formula pe lar$ n cel de-al treilea "olum al lucr%rii de

faţ%0 sistemul socialist . #bia n raport cu o asemena ima$ine putem s% ncerc%m s% nţele$em

realitatea. # pretinde c% poţi proceda in"ers0 sau c% poţi s% e"iţi s% ţii seam% de nţele$erea

conceptual% a sistemului socialist e0 dup% p%rerea mea0 o nai"itate0 care din p%cate0 n

contextul societ%ţii romneşte actuale0 de"ine extrem de periculoas%14. Ce astfel de abord%ri

teoretice pot fi asumate9 #ici "oi menţiona sumar doar una dintre acestea0 cea care deri"% n

cip direct din teoria olsonian% a acţiunii colecti"e1.

#naliza autocraţiilor de tip so"ietic0 consider% lson0 presupune cel puţin urm%toarele

trei teme: 1/ de ce acestea au a"ut succes o lun$% perioad% de timp 2/ de ce ele au sta$nat şi

au colapsat 3/ de ce tranziţia a fost una caracterizat% de c%dere economic%.

lson pleac% de la obser"aţia c% niunea Societic% ,şi la fel a fost cazul n celelalte

ţ%ri socialiste/ era o autocraţie $u"ernat% de !artid0 care reprezenta o coaliţie cuprinz%toare de

interese. 'in acest moti"0 mai nti0 conducerea autocrat% era interesat% n creşterea a"uţiei

sociale: cu ct societatea era mai producti"%0 cu att autocratul putea extra$e mai multe

resurse pentru a-şi ndeplini obiecti"ele şi0 de aceea0 interesul s%u era acela de a crea

condiţiile pentru ca societatea s% de"in% mai producti"%. +n al doilea rnd0 conducerea

autocrat% ,n cazul niunii So"ietice0 n perioada clasic% a sistemului socialist0 autocratul

poate fi pur şi simplu identificat0 pentru simplitate0 cu Stalin/ urm%rea s% maximizeze

cantitatea de resurse pe care le putea extra$e din societate pentru a-şi realiza obiecti"ele

,puterea politic%0 forţa militar%0 influenţa pe plan internaţional etc./ !otri"it lui lson0

explicaţia tipului de re$im autocrat din niunea So"ietic%0 bazat pe proprietatea de stat1? şi

pe economie planificat%0 nu trebuie c%utat% n ideolo$ia marxist-leninist% oficial% aceasta era

104 'oar ca exemplu aş menţiona c% studiul securit%ţii trebuie s% presupun% raportarea a ceea ce citeşti

n ari"e la o nţele$ere teoretic% a instituţiei respecti"e0 n contextul sistemului socialist. !entru o

abordare neoinstituţionalist% a se "edea AaminsFi ,120 capitolul /.105 !entru a-şi susţine punctul de "edere0 lson ,2/ face apel şi la alte dez"olt%ri teoretice0 precum

cele care pri"esc rolul birocraţiei.12



numai un instrument pentru a realiza obiecti"ul de maximizare a extra$erii de resurse din

societate. ;ot instrumente n acest sens erau şi instituţiile politice0 precum !artidul sau

ser"iciile secrete. Ceea ce a caracterizat autocraţiile de tip so"ietic a fost capacitatea acestora

de a extra$e o proporţie imens% de resurse din societate. Stalin0 spune lson0 literalmente a

<efuit societatea. El a construit un sistem eficient n acest sens. >ai nti0 a instaurat

proprietatea de stat şi a creat mecanismele pentru extra$erea unei proporţii uriaşe din

producţie pentru in"estiţii0 ceea ce a f%cut ca niunea So"ietic%16 s% aib% o rat% mai ridicat%

de in"estiţii dect celelalte societ%ţi apoi0 sistemul de taxe era centrat pe ntreprinderile de

stat0 care aduceau cele mai mari "enituri0 n timp ce populaţia a"ea salarii extrem de mici ,iar

plata era pro$resi"%0 ceea ce stimula oamenii s% munceasc% un num%r mai mare de ore şi

astfel s% extra$% o proporţie mai mare din produsul persoanelor mai producti"e 15/. +n sfrşit0

folosirea poliţiei politice0 a terorii ,ndreptat%0 cum se ştie0 n principal mpotri"a birocraţiei

superioare/ au a"ut ca efect mpiedicarea form%rii de coaliţii restrnse de distribuţie care ar fi

putut ncetini dez"oltarea economic%1.

+n socialismul trziu0 ar$umenteaz% lson0 lucrurile s-au scimbat radical. ,E foarte

important s% not%m c% sistemul socialist s-a transformat n decursul timpului. mare $reşeal%

care se face adesea n spaţiul public romnesc este aceea de a nu distin$e ntre socialismul

clasic0 de tip stalinist0 şi cel trziu0 ba mai mult de a-l reduce pe cel din urm% la primul./ +n

anii de dup% moartea lui Stalin rolul birocraţiei de stat şi de partid a crescut0 iar coaliţiile

restrnse de redistribuire0 formate "ertical sau orizontal0 au de"enit extrem de puternice. Ca

urmare0 aplicnd aici tipul de ar$umentare folosit de lson n cartea sa Jre*terea *i declinul

naţiunilor 0 putem imediat concide c% n socialismul trziu coaliţiile au produs o puternic%

sclerozare a sistemului: ele a"eau capacitatea de a ndrepta resursele c%tre ele şi deci de a

atin$e un ecilibru eficient.

Cu aceasta a<un$em la perioada tranziţiei post-socialiste. #nii Y0 imediat urm%tori

pr%buşirii re$imurilor din ţ%rile socialiste0 au fost unii de dramatic% sc%dere economic%. Cum106 7errero ,24/ discut% raţiunile pentru care a fost adoptat% scema propriet%ţii de stat n ţ%rile

socialiste.107 @i0 de asemenea0 celelalte ţ%ri socialiste. +n Komnia0 de pild%0 proporţia din "enitul naţional care

era ndreptat% spre in"estiţii a<un$ea n anumite perioade ,(cincinale*/ ciar la 3 8 33.108 'e exemplu0 orele suplimentare dup% pro$ram erau pl%tite mai bine0 la fel şi cele din zilele de

duminic%.109 +n acest sens0 pentru sistemul de tip so"ietic teroarea ,la fel ca şi re"oluţia cultural% din Cina lui

>ao/ a a"ut rolul de a mpiedica sclerozarea societ%ţii.13



se explic% acest lucru9 7iindc% am "%zut c% lson ,1/ ar$umentase c% n perioadele ce

urmeaz% unei crize puternice n societate creşterea economic% e mai rapid% ,precum0 am

"%zut0 n Iermania0 )talia sau Japonia dup% al doilea r%zboi mondial/. Explicaţia lui lson

este aceea c% n ţ%rile post-socialiste pr%buşirea re$imului politic nu a nsemnat şi distru$erea

coaliţiilor restrnse de redistribuire0 n principal cele ale birocraţilor din economie. Ele au

persistat şi au sufocat economia n anii Y11. ,Spre deosebire de Cina0 n care re"oluţia

cultural% distrusese aceste coaliţii restrnse de redistribuire0 iar re$imul lui 'en$ a fost unul

al unui autocrat foarte cuprinz%tor./

=u am abordat aici o problem% pe care o ridic% teoria acţiunii colecti"e a lui lson: cum seexplic% faptul c% n anul 15 populaţia s-a re"oltat mpotri"a re$imurilor socialiste9 #celere$imuri erau n acel moment foarte puternice0 dar ştim c% n $eneral nu au folosit forţa ,sau0ca n cazul Komniei0 au folosit-o la o scar% mult mai mic% dect puteau/ pe de alt% parte0

oamenii au participat la proteste0 deşi nu ştiau cum "a reacţiona re$imul. 'iscutnd aceast% problem%0 lson amintea ar$umentul s%u fundamental ,un model formal n acest sens ediscutat n >uller0 pp: 15?/:

'ac% un indi"id face un sacrificiu pentru a se re"olta mpotri"a re$imului pe care ldispreţuieşte0 atunci el "a lua asupra sa ntre$ul cost şi risc pentru ce "a face pentru aspri<ini r%sturnarea re$imului. Cu toate acestea0 orice beneficiu care rezult% din ceeace face "a mer$e automat la membrii din ntrea$a societate. 7iecare indi"id obişnuitcare acţioneaz% pentru a r%sturna o $u"ernare rea "a obţine doar o parte infinitezimalde mic% din beneficiile succesului0 oricare ar fi acela. ,lson: 1a0 p. 11/'esi$ur0 n perspecti"% olsonian% r%spunsul "a consta n indicarea modalit%ţilor prin

care protestatarii din anul 15 din ţ%rile atunci socialiste au a"ut acces la stimulenteselecti"e. #cestea0 cum ştim0 pot fi materiale sau nu: pot consta pur şi simplu n modul n carefiecare e recunoscut de ceilalţi ca a"nd un anumit tip de atitudine ,bun%oar%0 aceea de a seopune re$imului/. 'orinţa indi"izilor de a participa la acţiunea colecti"% depindea de moduln care ei percepeau felul n care ceilalţi "or participa ,Con$: 11 13/. con"in$ere

puternic% c% cei mai mulţi "or participa crea o disponibilitate ridicat% c% fiecare "a participa,cf. şi Coleman: 155/. Ca urmare0 problema care a ap%rut atunci era aceea de a nt%ricon"in$erea participanţilor c% cei mai mulţi "or participa la acţiunile de protest ,+n acest senso serie de factori au fost deosebit de importanţi: existenţa unor lideri0 rolul mass media dinţar% sau din afara ei la care a"eau acces indi"izii0 al inform%rii0 al reţelelor sociale existente0al tradiţiilor şi memoriei colecti"e n le$%tur% cu alte acţiuni de protest reuşite etc./

'e aceea0 ncerc%rile de a explica protestele din 15 s-au concentrat asupra situaţiilorn care indi"izii au perceput c% num%rul participanţilor la proteste "a dep%şi punctul critic,AarFlins0 !etersen: 13/. +ntr-ade"%r0 dac% num%rul participanţilor este redus0 atuncire$imul poate i identifica uşor şi pedepsi indi"idual. 'ar n acelaşi timp costurile re$imuluicresc0 şi la un moment dat 8 cnd num%rul protestatarilor atin$e un anumit ni"el 8 el nu mai

poate realiza aceast% acţiune. 'in acel moment0 pentru fiecare indi"id participarea lademonstraţie de"ine preferabil% 8 iar un efect care apare e acela c% fiecare se al%tur%: nimeninu mai doreşte s% apar% ca spri<initor al unui re$im f%r% nici un "iitor. ,n efect aparte esteacela c% n aceste cazuri bunul public care apare se produce n cantit%ţi ciar prea mari: e osupraproducţie din acel bun 8 toat% lumea susţine c% este anticomunist%. 7enomenul e descris0la modul $eneral0 n Coleman: 155./

110 Kose-#cFerman ,23/ este o lucrare semnificati"% n acest loc.14



3.2. Acţiuni coleci!e %e ni!el superior 456

Stimulentele selecti"e reprezint% dup% lson0 aşa cum am "%zut0 unul dinte

principalele mi<loace prin care problemele de acţiune colecti"% sunt soluţionate. 'at fiind

acest rol important pe care n au stimulentele selecti"e n teoria olsonian%0 nu e de mirare c%

unele dintre cele mai pertinente critici ale teoriei au pri"it exact rolul acestora0 precum şi

modul n care ele funcţioneaz% pentru a declanşa acţiunea colecti"%. +n acelaşi timp ns%0

cercetarea lo$icii utiliz%rii stimulentelor selecti"e a probat faptul c% ele ridic% o problem%

teoretic% nou%. +n aceast% secţiune "oi adopta urm%toarea strate$ie. >ai nti "oi prezenta

cte"a dez"olt%ri ale ideii de stimulente slecti"e apoi "oi aduce n discuţie problema

teoretic% ce r%sare pe aceast% baz% "oi ar%ta care au fost consecinţele recunoaşterii acesteia

iar la sfrşit "oi relua problema0 ar$umentnd mai abstract asupra importanţei ei.

3imulene seleci!e pozii!e $i ne&ai!e

!robabil c% li"er ,15/ este articolul care a declanşat aceast% e"oluţie. li"er a

ar$umentat c% utilizarea stimulentelor selecti"e cere s% se ţin% seam% de o mare di"ersitate de

situaţii concrete. +n al doilea rnd0 ea a ar%tat c% lo$ica utiliz%rii stimulentelor poziti"e este

diferit% de cea a utiliz%rii stimulentelor ne$ati"e. Ciar dac% pentru cel c%ruia i sunt adresate

stimulentele nu exist% o diferenţ% de natur% ntre faptul c% este r%spl%tit şi cel c% este pedepsit0

pentru actorii care utilizeaz% stimulentele selecti"e r%spl%ţile şi pedepsele presupun tipuri

esenţial diferite de stituaţii.

li"er ar$umenteaz% c% concluziile lui lson cu pri"ire la faptul c% stimulentele

selecti"e pot declaşa acţiunea colecti"% depind de o serie de supoziţii pe care le face cu

pri"ire la modul n care e produs şi furnizat un bun colecti"111. r0 dac% 8 aşa cum se ntmpl%

n multe situaţii reale 8 astfel de condiţii restricti"e nu sunt ndeplinite0 atunci concluziile lui

111 S% ne amintim de modelul formal al lui lson. El presupune restricţii foarte aspre asupra felului n

care e produs şi e furnizat bunul colecti". #stfel0 se presupune c% tenolo$ia de producere e sumati"%

c% pentru fiecare indi"id n parte "aloarea bunului este o funcţie liniar% de cantitatea n care acesta e

produs c% funcţia care descrie costul mar$inal al producerii bunului este conca"% c% fiecare indi"id

decide independent de ceilalţi indi"izi0 iar aceast% decizie nu depinde de m%rimea $rupului.1



lson nu pot a"ea o $eneralitate ridicat%. 'impotri"%0 stimulentele selecti"e funcţioneaz% n

modalit%ţi foarte diferite n funcţie de natura lor şi de tipul de situaţii n care se aplic%.

distincţie esenţial% este cea ntre stimulentele secti"e poziti"e şi cele ne$ati"e

folosite pentru a determina membrii unui $rup s% contribuie la realizarea acţiunii coelcti"e.

n membru al $rupului poate fi recompensat pentru c% particip% ,fiind membru al

sindicatului are acces la concedii ieftine n otelul sindicatului sau participi la spectacolul de

muzic% oferit participanţilor la un marş de protest/ ori0 dimpotri"%0 poate fi sancţionat pentru

c% nu particip% ,poate fi obli$at s% de"in% membru al sindicatului0 sau poate fi pedepsit de

membrii sindicatului0 inclusi" fizic 8 cum s-a ntmplat n primele faze ale sindicaliz%rii 8

pentru c% nu particip% la acţiuni colecti"e precum $re"a/. Stimulentele selecti"e poziti"e sunt

ndreptate c%tre membrii care coopereaz% cele ne$ati"e c%tre membrii care nu coopereaz%. S%

obser"%m de asemenea c% fiecare membru al $rupului se poate $%si doar n una din dou%

situaţii: fie coopereaz%0 fie defecteaz% 8 a treia situaţie nu este posibil% ,cel care "rea s% fie

neutru de fapt nu coopereaz%/. Ca urmare0 dac% $rupul are n membri0 iar dintre ei

coopereaz%0 nseamn% c% restul de n nu coopereaz%. Stimulentele selecti"e poziti"e mer$

spre membri ai $rupului0 n timp ce stimulentele selecti"e ne$ati"e mer$ c%tre ceilalţi n

membri ai $rupului. Kemarca esenţial% pe cre o face li"er este c% dac% mai mulţi inşi

coopereaz%0 atunci stimulentele ne$ati"e sunt mai mici0 n timp ce stimulentele poziti"e sunt

mai mari şi in"ers0 dac% mai mulţi inşi defecteaz%0 atunci stimulentele ne$ati"e sunt mai

mari0 n timp ce stimulentele poziti"e sunt mai mici. Cu alte cu"inte0 funcţia care descrie un

stimulent poziti" e una cresc%toare n raport cu 0 n timp ce funcţia care descrie un stimulent

ne$ati" e una descresc%toare n raport cu .

#tunci cnd tenolo$ia de producere a unui bun este sumati"%0 cu ct mai mulţi

membri ai $rupului coopereaz%0 cu att bunul se produce n cantit%ţi mai mari. n caz extrem

1?



e ce al tenolo$iei "eri$ii slabe0 care presupune unanimitate n ceea ce pri"eşte participarea.

$re"% este eficient% atunci cnd c"asi-totalitatea salariaţilor particip% ap%rarea de o

epidemie presupune ca toţi membrii comunit%ţii s% se "accineze. +n aceste situaţii

stimulentele ne$ati"e au o mai mare probabilitate s% fie folosite. )n"ers0 cnd producerea

bunului se realizeaz% printr-o tenolo$ie de tipul celei mai bune lo"ituri0 preferabile sunt

stimulentele poziti"e. 'ac% tocmai am a<uns n$eţaţi n timpul iernii ntr-o caban% de munte0

atunci cel care face ceaiul produce sin$ur un bun colecti"0 iar stimulentul selecti" e

mulţumirea ,adic% recompensa/ care mer$e c%tre acesta.

+n cazul stimulentelor poziti"e0 uneori acestea au proprietatea neexclusi"it%ţii. 'e

pild%0 concertele de muzic% oferite participanţilor la un marş sau mitin$ de protest. +n aceste

cazuri0 cel care le ofer% nu are ne"oie s% restricţioneze num%rul celor ce beneficiaz% de

acestea0 fiindc% pentru furnizor costul furniz%rii acestora nu creşte cu num%rul beneficiarilor.

'ar unele stimulente poziti"e sunt exclusi"e. #tunci un nou beneficiar nseamn% costuri

suplimentare pentru a furniza acest stimulent. +n aceste cazuri0 ar$umenteaz% li"er0 cel ce

furnizeaz% bunul reprezentat de stimulentul selecti" are mai multe opţiuni de acţiune. >ai

nti0 poate s% prefere s% atra$% cţi"a contributori mari0 n loc s% prefere s% atra$% mulţi

contributori mici ntr-ade"%r0 bunul este produs0 dar costurile sale sunt n $eneral mai mici

,fiindc% de obicei ele nu cresc proporţional cu m%rimea actorilor/. n exemplu n acest sens

este aprobarea social% ,de exemplu0 in"itaţii la un e"eniment deosebit0 acordarea unui titlu

onorific sau a unei distincţii0 publicarea n pres% a unor informaţii despre acţiunea respecti"ei

persoane etc./. #cest stimulent se adreseaz% celor care contribuie "oluntar la producerea unui

bun colecti"112. E interesant c% dac% num%rul celor care beneficiaz% de un astfel de bun creşte0

atunci "aloarea lui poate s% scad%. 'ac% toţi primesc un titlu onorant0 atunci acel titlu nu mai

are deloc o semnificaţie deosebit%113.

112 neori aceste stimulente selecti"e aduc şi beneficii materiale.

113 !utem in"oca aici o distincţie celebr%: cea dintre onoare şi %emniae ,"ezi !arsons: 14/. )deea

de onoare este n mod intrinsec le$at% de cea de ine$alitate0 pri"eşte pri"ile$ii şi distincţii de pild%0

zicem c% unei persoane i s-a f%cut onoarea de a fi primit% ntr-un anume club select0 ori de a i se

acorda un anume premiu r"nit de mulţi etc. noarea nu este uni"ersal% dac% toţi am fi onoraţi0

atunci ea ar de"eni $oal% de sens. 'ar0 (al%turi de noţiunea de onoare0 exist% noţiunea modern% de

demnitate. Ea este de tendinţ% e$alitar% şi uni"ersalist%: cnd "orbim de demnitatea fiinţelor umane0

presupunem c% fiecare o posed%0 şi anume n mod e$al ,pesemne c% cea mai celebr% formulare a ideii

se afl% la Aant: n ideea sa c% fiinţele umane sunt locuitori ai unui re$at al scopurilor n sine/.

!r%buşirea or$aniz%rii ierarice a societ%ţii umane şi emer$enţa democraţiilor au dus la pre"alenţa16



E interesant aici s% not%m urm%toarea consecinţ% a lo$icii utiliz%rii stimulentelor

selecti"e poziti"e. 'ac% stimulentele de $enul aprob%rii sau presti$iului scad n "aloare atunci

cnd num%rul celor care beneficiaz% de ele creşte0 atunci0 concide li"er0 se naşte tendinţa

de a limita num%rul celor stimulaţi astfel. #pare o tendinţ% structural% de a apela la ,şi ciar a

crea/ un $rup mic0 de elit%0 de persoane care coopereaz% pentru acea acţiune colecti"%. +n

timp0 mişc%rile sociale0 sindicatele0 partidele politice tind s% se profesionalizeze. +n cadrul

acestora tendinţa care se extinde nu mai este aceea de a oferi sarcini mici ct mai multor

persoane ,astfel nct costurile particip%rii la producerea bunului colecti" s% fie ct mai mici

pentru fiecare/0 ci dimpotri"% de a oferi sarcini mari unui num%r mic de persoane. ;ot mai

puţini acti"işti muncesc tot mai mult. C%ci adesea e mai uşor s% $%seşti un num%r mic de

oameni dispuşi s% munceasc% mult dect un num%r mare de oameni dispuşi s% munceasc%

puţin iar costurile stimul%rii celor puţini cu mai mult sunt mai mici dect costurile stimul%rii

multora cu mai puţin.

Stimulentele selecti"e ne$ati"e funcţioneaz% ns%0 accentueaz% li"er0 dup% o alt%

lo$ic%. Cnd num%rul celor de care este ne"oie pentru a realiza acţiunea colecti"% se apropie

de unanimitate0 stimulentele ne$ati"e sunt mai ieftine. 7iindc%0 pe m%sur% ce num%rul celor

care coopereaz% este mai mare0 stimulentele ne$ati"e se adreseaz% unui num%r mai mic de

actori pe de alt% parte0 un stimulent ne$ati" e de multe ori pedeapsa de a exclude pe cine"a

de la folosirea unui bun0 ceea ce din nou face ca acest tip de stimulent s% fie mai ieftin.

Costurile scad şi dintr-un alt moti". +n $enere0 pentru a fi eficient%0 sancţiunea trebuie s% se

aplice uniform0 deci s% se ntemeieze pe o norm%. 'ar orice norm% uniformizeaz%0 şi deci

costurile formul%rii şi aplic%rii ei scad.

;otuşi0 tocmai aici apar şi problemele. C%ci0 dac% pentru producerea bunului nu e

necesar% ciar unanimitatea0 sancţiunile sunt n fond nenecesare 8 iar lucrul acesta este la un

moment dat notat de actori. #poi0 dac% sancţiunile nu se aplic% uniform0 tentaţia de a nu

coopera creşte ns% n acest caz apare pericolul ca bunul colecti" s% nu se mai produc% 8 iar

aplicarea stimulentelor ne$ati"e se poate do"edi ineficient%. Ciar dac% de multe ori oamenii

accept% s% sufere sancţiunea pentru c% nu au respectat o norm% ,şoferii accept% c% dac% au

dep%şit limita de "itez% trebuie s% pl%teasc% amenda/0 n multe cazuri sancţiunile sunt cu $reu

demnit%ţii asupra onoarei* ,>iroiu: 150 p. 1/. )deea de stimulent selecti" indic% ns% c% ntr-o

democraţie e$alitatea de tratament trebuie nsoţit% ns% de cea a unui tratament ine$al. Keconstruit% n

cadrul lar$ al demnit%ţii0 onoarea de"ine doar un tip special de bun pri"at furnizat ca rezultat al unei

acţiuni colecti"e.15



acceptate ,şi uneori nu sunt acceptate ca le$itime/. Situaţia e şi mai dificil% atunci cnd

situaţia de acţiune colecti"% este una care se repet% oamenii "or fi şi mai puţini dispuşi s%

accepte pedepse recurente.

3imulenele seleci!e ca )unuri coleci!e %e ni!elul %oi

'ac% deosebim ntre actorul care primeşte un stimulent selecti" şi cel care l

furnizeaz%0 atunci0 obser"% li"er0 de"ine e"ident% o proprietate esenţial% a acestor

stimulente. #nume faptul c%

folosirea stimulentelor selecti"e pentru a-i face pe alţii s% acţioneze colecti" este ea

ns%şi o form% de acţiune colecti"%0 prin faptul c% furnizeaz% un bun public ,li"er:

150 p. 13?1/.

'esi$ur0 stimulentul selecti" e de multe ori un bun pri"at ,deşi0 cum am menţionat0 uneori

acesta poate s% nu fie exclusi"/. 'ar acţiunea de a produce şi de a furniza membrilor $rupului

acest bun este una de natur% colecti"%. 7iindc% unii membri ai $rupului trebuie s% se

coordoneze pentru a produce nu bunul ori$inar0 ci un alt bun care este stimulentul selecti".

>embrii unui sindicat care "or s% fac% o $re"% ,bunul colecti" ori$inar/ trebuie s% coopereze

pentru a oferi oamenilor stimulentul de a participa le $re"% ,de pild%0 pentru a face picete

care s% mpiedice muncitorii s% mear$% la lucru este ne"oie de o cooperare de ni"elul doi/.

S% ne $ndim la modul n care ideolo$ia poate fi utilizat% ca stimulent de un $rup. &a modul$eneral0 o ideolo$ie contribuie la creşterea cooper%rii. Ca urmare0 o mişcare cu o ideolo$ie

puternic% "a a"ea ne"oie de mai puţine alte stimulente selecti"e pentru acţiunea colecti"%dect "a a"ea ne"oie o mişcare lipsit% de o astfel de ideolo$ie. Stimulentele selecti"e şiideolo$ia sunt astfel ntr-un sens intersubstituibile. !e de alt% parte0 cum n $eneral folosireastimulentelor ne$ati"e de c%tre un $rup mpotri"a unui membru al s%u "a face ca acela s% fiemai puţin de ncredere0 un mi<loc esenţial pentru a minimiza un astfel de efect este acela de aapela la o ideolo$ie potri"it%: dac% "a dispune de un sistem ideolo$ic dez"oltat0 un $rup "a fiatunci stimulat s% foloseasc% şi stimulente ne$ati"e ,li"er: 150 pp. 136 8 1362/.#cum s% lu%m ca exemplu perioada socialismului trziu n Komnia. )deolo$ia oficial% a

"remii era oferit% de partid dar cea pre"alent%0 acceptat% difuz cel puţin de o ma<oritate deoameni0 era una opus% re$imului. #ceasta era ns% foarte puţin explicit% şi dez"oltat%0 maide$rab% era un tip $eneral de atitudine ne$ati"% faţ% de o realitate dect o ima$ine coerent% aunor "alori şi a unei realit%ţi de dorit capacitatea acesteia de a explica realitatea0 dar şi cea dea furniza un $id de orientare conceptual% şi de acţiune erau extrem de reduse. ,'ar ştim c%aceste tr%s%turi sunt foarte importante pentru o ideolo$ie articulat%./ +ntrebarea pe care o ridiceste urm%toarea: din ce moti"e nu a existat un stimulent de creare a unei astfel de ideolo$iiarticulate9

1



!otri"it teoriei lui lson cred c% putem formula aici urm%torul tip de r%spuns. Ciardac% oamenii a"eau acelaşi $en de atitudini faţ% de re$imul din perioada socialismului trziudin Komnia0 dez"oltarea unei ideolo$ii coerente era o cestiune de acţiune colecti"%.!rocesul respecti" consta n capacitatea de a produce stimulente selecti"e ,şi0 am "%zut0ideolo$ia poate fi asimilat% funcţional acestora/. r0 producerea de stimulente selecti"e este o

acţiune colecti"% de ni"elul doi. Irupul care a"ea ne"oie de ele nu era pri"ile$iat: era foartemare şi ciar dac% am dori s% l reducem la intelectualitatea umanist%0 nc% nu putea fi "reo$aranţie c% de"enea pri"ile$iat. @tim foarte bine c% n acea perioad% nici acţiunea colecti"% deni"elul nti nu a fost efecti"% cu att mai mult cea de ni"el doi0 care e ntotdeauna mai $reude mplinit.

;eoria olsonian% a acţiunii colecti"e ntmpin% ns% n acest loc o obiecţie

fundamental%. #nume0 s% accept%m ar$umentul lui lson c% actorii raţionali nu "or coopera

pentru a produce bunul colecti". +n acest caz0 susţine el0 o soluţie este ca membrilor $rupului

s% li se ofere stimulente selecti"e: n $eneral bunuri pri"ate0 beneficiul c%rora i face s%

participe la acţiunea colecti"%. 'ar furnizarea acestor stimulente selecti"e este ea ns%şi o

acţiune colecti"%: unii membri ai $rupului trebuie s% coopereze pentru a le produce. 'ac%

$rupul este latent n ceea ce pri"eşte bunul ori$inar0 soluţia stimulentelor selecti"e presupune

c% $rupul este pri"ile$iat relati" la al doilea bun: anume0 c% exist% un membru sau o coaliţie

de membri din cadrul s%u care au costuri mai mici dect beneficiile producerii bunului care

const% n stimulentul selecti". r0 aceast% supoziţie nu se <ustific%. Construcţia situaţiei nu a

presupus c% ea este ade"%rat%.114

#r$umentul poate fi iterat. S% admitem c% $rupul nu este pri"ile$iat n ceea ce

pri"eşte bunul de ni"elul doi. #tunci0 pentru a se produce stimulentul selecti"0 e ne"oie s%

apel%m la un stimulent selecti" nou0 care s% i determine pe membrii $rupului s% fac% acţiunea

colecti"% de furnizare a primului stimulent selecti". r0 producerea acestui stimulent selecti"

nou0 de ni"elul doi0 este rezultatul unei acţiuni colecti"e de ni"elul trei. ,'e exemplu0

folosirea unui stimulent selecti" ne$ati" 8 pedepsirea acelor membri ai $rupului care

defecteaz% 8 presupune c% unii membri ai $rupului sunt dispuşi s% pl%teasc% pentru amonitoriza acţiunile membrilor $rupului şi pentru a-i pedepsi pe cei care defecteaz%./ Ca

aceast% acţiune s% se realizeze0 e ne"oie s% presupunem c% $rupul este pri"ile$iat ,n ceea ce

pri"eşte aceast% acţiune colecti"%/. 'ar acest lucru nu este cuprins n definiţia situaţiei. @i aşa

114 Kotstein ,20 p. 14?/ susţine un punct de "edere asem%n%tor: el ar$umenteaz% c% formarea unei

instituţii politice ca ncercare de a da un r%spuns unei probleme de acţiune colecti"% prezint% ea ns%şi

o problem% de acţiune colecti"%. C%ci dac% actorii sunt raţionali0 atunci nu se poate explica de ce

aceştia produc o instituţie. 7ormarea instituţiei ridic% aceeaşi problem% a stimulentelor pe care

instituţia ar trebui ns% s% o rezol"e.1?



mai departe0 putem concide c% pentru a explica acţiunea colecti"% ori$inar%0 teoria lui lson

a stimulentelor selecti"e presupune c% ea este rezol"at% la un al doilea ni"el0 ceea ce la rndul

s%u presupune c% e rezol"at% la un al treilea ni"el şi aşa mai departe. ;eoria colapseaz% n faţa

unui ar$ument de tipul re$resului la infinit.

+nainte de a indica modalit%ţile n care s-ar putea r%spunde acestei obiecţii0 s% "edem

ce consecinţe "a a"ea recunoaşterea faptului c% exist% ni"ele superioare ale acţiunii colecti"e

n particular0 "oi insista aspra recunoaşteri faptului c% stimulentele selecti"e sunt furnizate ca

rezultat al unei acţiuni colecti"e de ni"elul doi.

Acţiunea coleci!" cu %ou" ni!ele

S% presupunem c%0 ntr-o anumit% situaţie0 acţiunea colecti"% este or$anizat% prin

intermediul unor stimulente selecti"e. +n acest caz trebuie s% deosebim ntre dou% ni"ele ale

acesteia. >ai nti0 e acţiunea colecti"% de la primul ni"el0 care urm%reşte producerea bunului

colecti" dorit. 7iecare membru al $rupului are la acest ni"el 8 deci cnd urmeaz% s% fac% o

alegere de ni"elul înt3i 8 dou% opţiuni: s% coopereze pentru producerea bunului sau s%

defecteze. +n al doilea rnd0 actorii "or decide0 la al doilea ni"el al acţiunii colecti"e0 n ceea

ce pri"eşte producerea bunurilor de un tip nou 8 stimulentele selecti"e. &a ni"elul alegerilor

de ni"elul doi pentru fiecare actor exist% ns% ,GecFatorn: 1550 10 130 1?/ trei

alternati"e de acţiune: prima este aceea de a contribui la acţiunea colecti"% de producere a

stimulentelor selecti"e a doua e cea de a se opune acţiunii colecti"e iar cea de-a treia este0

iar%şi0 aceea de a defecta0 de a nu contribui. S% not%m c% primele dou% alternati"e au ce"a n

comun: şi atunci cnd contribuie la producerea stimulentului selecti"0 şi atunci cnd se opune

producerii acestuia0 actorul suport% anumite costuri ,care pot fi diferite ca m%rime/ cnd

defecteaz%0 actorul nu suport% ns% nici un cost. &a primul ni"el0 ale$erea pri"eşte actorul

indi"idual respecti"0 anume dac% s% contribuie sau nu la producerea bunului. &a ni"elul al

doilea0 ale$erea are un cu totul alt sens0 anume dac%: 1/ s% nu i influenţeze ,defectnd la

acest ni"el/0 sau 2/ s% influenţeze felul n care se comport% ceilalţi ,fie contribuind la

producerea stimulentului selecti"0 fie opunndu-se producerii lui/.

1?1



#cum0 dac% ţinem seam% de faptul c% actorul are de f%cut ale$eri la dou% ni"ele ,deci dac%

model%m comportamentul s%u ca funcţie att de de ale$erea de a contribui ct şi de ale$erea

de a-i controla pe alţii/0 atunci strate$iile de acţiune ale unui actor se multiplic%. Ele sunt

redate n urm%torul tabel ,GecFatorn: 130 p. 332/:

#le$ere pentru acontribui la bunul

public,primul ni"el/

#le$ere n ce pri"eşte controlul interpersonal,al doilea ni"el/

Control prin acord,cooperare/

=ici un control,'efectare/

Control prin opunere

Contribuie,cooperare/

Cooperare total% Cooperare pri"at% poziţie prin acord

=u contribuie,defectare/

Cooperare ipocrit% 'efectare total% poziţie total%

S% analiz%m pe scurt fiecare din cele şase strate$ii. >ai nti0 a"em cazurile n care la

ni"elul al doilea actorul ale$e s% defecteze: el nu ncearc% s% influenţeze felul n care se "or

comporta ceilalţi0 l%sndu-i s% fac% ceea ce doresc. Sistemul de interacţiune social% este

atunci unul de cooperare "oluntar%. !rima strate$ie de acţiune este cea n care actorul

contribuie la primul ni"el la acţiunea colecti"%0 dar defecteaz% la al doilea. ,Scematic0 acest

tip de comportament poate fi desemnat prin şirul C' 8 cooperare la primul ni"el U defectare

la al doilea ni"el./ +n acest caz a"em o strate$ie de cooperare pri"ată ,pri"at% pentru c%

actorul nu doreşte s% influenţeze ceea ce fac ceilalţi/. # doua strate$ie este de tip '': dedefectare totală. #ctorul se comport% ca un blatist la primul ni"el şi0 n mod consec"ent0 tot

ca un blatist la al doilea ni"el. El "rea s% beneficieze $ratuit de bunul colecti" produs0 dar nici

nu doreşte s%-i influenţeze pe ceilalţi0 contribuind la producerea unui stimulent selecti" care

s% fie furnizat celorlalţi actori0 astfel nct aceştia s% decid% s% participe la acţiunea colecti"%.

Costurile actorului sunt zero0 att la primul ct şi la al doilea ni"el.

Cazurile n care le ni"elul al doilea actorii nu defecteaz%0 ci dimpotri"% fie spri<in%

aplicarea de stimulente selecti"e0 fie se opun aplic%rii acestora0 sunt foarte interesante. >ainti0 e posibil% situaţia de tip CC0 de cooperare totală. +n aceasta0 actorul contribuie la

producerea de bun public şi0 de asemenea0 contribuie la sancţionarea celor care nu contribuie

un astfel de actor maximizeraz% att contribuţia indi"idual% ,la primul ni"el/ ct şi cea

colecti"% ,la al doilea ni"el/ pentru producerea bunului colecti". +n al doilea rnd0 e posibil% o

situaţie de cooperare ipocrită: una de tip 'C0 n care actorul nu contribuie0 are un

comportament de blatist0 dar contribuie cu resurse pentru a-i obli$a pe ceilalţi s% coopereze

actorul nostru "rea s% beneficieze $ratuit de un bun0 dar "rea ca bunul s% fie produs prin1?2



contribuţia celorlalţi. asemenea strate$ie este cea a mana$erilor0 n raport cu muncitorii din

subordine: mana$erul suport% costurile controlului normati" prin care ceilalţi membri ai

$rupului sunt constrnşi s% suporte costurile cooper%rii la primul ni"el ,GecFatorn: 10 p.

364/. strate$ie posibil% este aceea de opoziţie prin acord0 de tip C0 n care actorul ale$e s%

contribuie0 dar se opune sancţion%rii celor care nu "or s% contribuie. #ctorul nostru consider%

c% e bine s% coopereze0 dar ap%r% drepturile celor care nu "or s% contribuie. El "rea0 de

exemplu0 s% participe la o $re"%0 dar consider% c% cine nu doreşte s% participe la $re"% are tot

dreptul s% fie l%sat s% se comporte astfel. ltima strate$ie posibil% a unui actor este aceea de a

susţine o opo,iţie totală0 de tip ': el nu accept% s% coopereze şi0 n acelaşi timp0 se opune

instituirii unor norme care s% obli$e ceilalţi actori s% contribuie11.

Acţiunea coleci!" cu mai mul %e %ou" ni!ele

neori de"ine important s% studiem comportamentul la ni"elul al treilea. S% obser"%m

c% ni"elul al doilea const% din norme care se aplic% pentru a constrn$e modul n care se

comport% actorii la primul ni"el. 'ar este posibil s% mai urc%m un ni"el: obser"%m atunci c%

actorii pot ncerca s% controleze nu comportamentul de la ni"elul unu0 ci acel comportament

care const% n ncercarea de a impune norme de comportament. Eu pot s% fiu de acord c%

ceilalţi au tot dreptul s% fie l%saţi s% defecteze0 dar m% pot opune şi ncerc%rilor altor actori

de a-i contrn$e pe ceilalţi s% nu defecteze. #cum opoziţia mea nu "izeaz% modul n care se

ncearc% s% se contrn$% de c%tre alţi actori comportamentul de prim ni"el al actorilor0 ci eu

m% opun unui tip de normare a comportamentului actorilor la al doilea ni"el.

+n cazul controlului situat de la al doilea ni"el0 actorii creeaz% norme care afecteaz%

comportamentul actorilor la primul ni"el. +n cazul controlului situat la al treilea ni"el0 actorii

creeaz% şi fac apel la norme care "izeaz% modul n care sunt exercitate alte norme: e "orba

deci de norme de ordinul doi0 de (metanorme* 8 norme care re$lementeaz% norme.

n exemplu cu pri"ire la modul n care funcţioneaz% metanormele e dat de #xelrod ,15?0 pp. 111/. n mod de a aplica o norm% este acela de

a-i pedepsi pe cei care nu o spri<in%. Cu alte cu"inte0 s% i sancţionezi nu numai pe ceicare nu respect% le$ea0 dar şi pe cei care refuz% s% i pedepseasc% pe cei caredefecteaz%. #ceasta nseamn% s% stabileşti o norm% c% trebuie pedepsiţi cei care nu

pedepsesc o defectare. E ceea ce "om numi o metanormă.>etanormele sunt folosite pe lar$ n sistemele bazate pe denunţuri din societ%ţilecomuniste. #tunci cnd autorit%ţile l acuz% pe cine"a c% a f%cut ce"a $reşit0 altora lise cere s% i denunţe pe cei acuzaţi. 7aptul de a nu te al%tura acestei forme de pedeaps%

115 HroBn0 HosBell ,1/ aplic% teoria lui GecFatorn la analiza unui caz paradi$matic: $re"a

$eneral% din S# din anul 11.1?3



este el nsuşi luat ca o defectare n raport cu $rupul. ...n alt exemplu: atunci cnd niunea So"ietic% a spri<init reprimarea mişc%riiSolidaritatea n !olonia0 Satele nite au cerut aliaţilor lor s% nceteze furnizarea c%treniunea So"ietic% a componentelor pentru conductele sale noi de $aze. 'ar0 ne"rnds% pl%teasc% costurile aplic%rii acestei pedepse0 aliaţii au refuzat. +n aceast% situaţie0

Statele nite au adoptat metapedeapsa impunerii de sancţiuni companiilor str%ine carei$norau sancţiunile.

&a primul ni"el0 apare ntia dat% problema cooper%rii ntre a$enţi. &a al doilea ni"el0

problema acţiunii colecti"e reapare sub forma ne"oii ca actorii s% coopereze pentru a impune

controlul asupra comportamentului celorlalţi ,prin stimulentele selecti"e/. 'ar acum la al

treilea ni"el apare o nou% problem% de acţiune colecti"%0 constnd n necesitatea de a impune

o metanorm% şi e"ident0 apare şi problema unui blatism la acest al treilea ni"el ,GecFatorn:

10 p. 365/.

'ac% a"em n "edere nu dou%0 ci trei ni"ele ale acţiunii colecti"e0 atunci abordarea lui

GecFatorn poate fi re$ndit%. #nume0 el considera c% la al doilea ni"el al acţiunii colecti"e

actorii au n faţ% nu dou% opţiuni 8 C şi ' 80 ci trei opţiuni 8 C0 ' şi . +n acest fel0 la al

doilea ni"el actorul putea fie s% nu ncerce s% i influenţeze pe ceilalţi ,defectnd la acest

ni"el/0 fie s% ncerce s% i influenţeze pe ceilalţi. #ici ns% dup% GecFatorn sunt dou%

posibilit%ţi. #ctorul poate: 1/ s% contribuie la producerea stimulentului selecti" ,ale$nd

alternati"a C/0 sau 2/ s% se opun% producerii lui ,ale$nd alternati"a /. 'ar acum putem notac% alternati"a nu are acelaşi statut ca celelalte dou%. Cnd te opui producerii stimulentului

selecti" nu ai n "edere comportamentul de ni"elul nti al celorlalţi actori0 ci cu totul altce"a:

felului n care se comport% aceştia la al doilea ni"el. Ca urmare0 cnd te opui producerii

stimulentului selecti" te opui unui tip de normare a comportamentului actorilor la al doilea

ni"el. #stfel0 alternati"a nu este o alternati"% situat% la la doilea ni"el0 ci ea descrie

comportamentul de a te opune la al treilea ni"el. # te opune acţiunii colecti"e la ni"elul al

doilea este astfel un tip de acţiune ,de a defecta/ la ni"elul al treilea.

1?4



'ac% ns% analiza lui GecFatorn nu "izeaz% doar acţiunea colecti"% la primele dou% ni"ele0 ci

la primele trei0 nseamn% c% situaţiile n care se pot afla actorii pot fi descrise altfel. #nume0

ţinnd seam% c% la fiecare ni"el actorii au doar dou% opţiuni 8 s% defecteze ,'/ sau s%

coopereze ,C/ 8 cnd analiza noastr% are trei ni"ele situaţiile posibile sunt urm%toarele opt ,a

se "edea şi HroBn0 HosBell: 1/:

=i"elul

comportamentului Strate$ia Exemplu1 2 3C C C 999 Combinaţie inconsistent%C C ' Cooperare deplin% !articip% la $re"% şi ncura<eaz%-i

şi pe ceilalţi s% participe ,deexemplu0 faci parte dintr-un picetcare i mpiedic% pe ceilalţi s%spar$% $re"a/

C ' C Cooperare ipocrit% !articipi la $re"% dar i ncura<ezi pe ceilalţi s% spar$% $re"a

C ' ' Cooperare pri"at% !articipi la $re"%0 dar nici nu incura<ezi0 nici nu i descura<ezi peceilalţi s% participe la $re"%

' C C 999 Combinaţie inconsistent%' C ' Cooperare ipocrit% =u participi la $re"%0 dar i

ncura<ezi pe ceilalţi s% participe' ' C poziţie complet% =u participi la $re"% şi i ncura<ezi

pe ceilalţi s% spar$% $re"a' ' ' 'efectare complet% =u participi la $re"% şi nici nu incura<ezi0 nici nu i descura<ezi peceilalţi s% participe la $re"%

n model de acest tip al are mai multe propriet%ţi atracti"e. >ai nti0 el permite s% se

ar$umenteze cum se poate a<un$e la o stare de ecilibru. 'ac% primul actor face prima

mişcare0 urmat la momente succesi"e de ceilalţi n actori0 apoi la momentul n-1 primul actor

face a doua mutare etc.0 $rupul atin$e un ecilibru0 n care poziţia nici unui actor nu poate fi

mbun%t%ţit% printr-o scimbare unilateral% de strate$ie ,HroBn0 HosBell: 1/. +n al doilea

rnd0 se poat construi o funcţie simpl% de utilitate a actorilor care s% ţin% seam% de beneficiile

şi de costurile acestora la fiecare ni"el ,GecFatorn: 1 1?/.

!roblema fundamental% este ns% alta: nu exist% nici un ar$ument pentru a susţine c%

analiza trebuie s% se opreasc% la numai trei ni"ele. 'esi$ur0 dincolo de acestea intuiţia este

foarte puţin folositoare ,de pild%0 dincolo de metanorme/0 dar acesta nu poate fi un ar$ument.

'ificultatea cu care se confrunt% teoriile acţiunii colecti"e este aceea c% ncercarea de a ar%ta

c% la un ni"el n este soluţionat% problema acţiunii colecti"e presupune c% aceasta este1?



soluţionat% de<a la ni"elul n U 1. +n particular0 c% acţiunea la ni"elul nti se realizeaz% dac%

de<a ea era realizat% la ni"elul doi. Soluţia stimulentelor selecti"e a lui lson nu este deloc o

soluţie0 ci mai de$rab% indicaţia c% exist% o problem%.

Clasi*icarea re&ulilor+ a)or%area !erical"

na dintre cele mai importante dez"olt%ri ale distincţiei dintre acţiuni de ni"eluri

diferite const% n distincţia ntre trei ni"ele ale analizei arenelor de acţiune ,Aiser0 strom:

152 CraBford0 strom: 1 strom: 2/. #utorii distin$ ni"elul operaţional0 cel

coleci! şi cel consiuţional al acţiunii şi0 n raport cu acestea0 trei tipuri de re$uli. ( /egulile

operaţionale afecteaz% direct deciziile cotidiene f%cute de participanţii din orice situaţie.

#cestea se pot scimba relati" repede 8 de la o zi la alta. /egulile de alegere colecti"ă

afecteaz% acti"it%ţile şi rezultatele operaţionale prin felul n care determin% cine este eli$ibil

s% fie participant şi care re$uli specifice urmeaz% s% fie folosite pentru a scimba re$ulile

operaţionale. #ceste scimb%ri se fac mult mai ncet. /egulile de alegere constituţională

afecteaz% mai nti acti"it%ţile de ale$ere colecti"% prin aceea c% determin% cine este eli$ibil

s% fie participant şi care sunt re$ulile care "or fi folosite pentru construi mulţimea re$ulilor de

ale$ere colecti"% care0 la rndul lor0 afecteaz% mulţimea re$ulilor operaţionale* ,strom:

20 p. 5/.&a primul ni"elul0 orice indi"id face ale$eri operaţionale: ale$e ce s% m%nnce la

micul de<un0 ce aine0 autoturism sau cas% s% şi cumpere0 ce loc de munc% s% ocupe etc.

#ceste ale$eri sunt exprimate prin acţiunile sale la acest ni"el. Ke$ulile care apar aici sunt

cele care "izeaz% modul de comporament pri"ind ale$erile indi"iduale. 'e pild%0 pentru a-ţi

construi o cas% trebuie s% respecţi re$lement%rile n acest sens dac% foloseşti autoturismul

pentru a mer$e la firma unde lucrezi trebuie s% respecţi re$ulile de circulaţie etc. Ke$uli

precum cele de circulaţie0 care prescriu modul n care participanţii la trafic trebuie s% secomporte0 sunt poate exemplul cel mai bun de re$uli la ni"el operaţional. Ele pri"esc

comportamentul indi"idual efecti". 'esi$ur0 re$ulie de circulaţie nu se scimb% foarte uşor

,s% ne $ndim ct% confuzie ar crea o astfel de situaţieO/0 dar n $eneral astfel de re$uli se pot

scimba uşor iar unul dintre moti"e este acela c% scimbarea lor de obicei nu are consecinţe

asupra altor re$uli de la alte ni"ele. Cnd membrii unei familii decid s% se mute dintr-o

locuinţ% n alta ei pot s% ţin% cont de anumite standarte0 re$uli a$reate0 sau le pot scimba n

funcţie de situaţia concret% n care se afl%.

1??



&a al doilea ni"el0 indi"izii se afl% n arena de acţiune colecti"%. #ici0 ei pot participa

la ale$erea0 prin intermediul unor re$uli de ale$ere0 a unor re$uli obli$atorii pentru toţi sau

pentru unii membrii ai $rupului. )ndi"izii aflaţi ntr-o situaţie la primul ni"el pot ei nşişi s%

fie n acelaşi timp ntr-o situaţie de ale$ere de la al doilea ni"el. 'e pild%0 produc%torii de

lapte de consum dintr-o ţar% cad de acord s% adopte cu toţii un anumit standard pri"ind

calitatea produselor realizate. #ceştia acţioneaz% la primul ni"el şi tot ei decid la al doilea

ni"el ce re$uli s% se adopte pentru a constrn$e acti"it%ţile desf%şurate. #lteori ns%

participanţii sunt diferiţi: parlamentarii aleşi prin ale$eri sunt de bun% seam% ei nşişi

participanţi la situaţia definit% de primul ni"el şi care const% n ale$erile le$islati"e dar numai

ei sunt participanţi la acţiunea de la al doilea ni"el0 cnd ei pot ale$e ce re$uli s% se

foloseasc%0 de exemplu ciar pentru ale$erile de la primul ni"el. &a fel0 ntr-o familie

membrii acesteia ,adesea numai p%rinţii/ decid ce re$uli trebuie s% respecte fiecare dintre ei

,de exemplu0 ct timp poate un copil s% se uite la tele"izor sau s% lucreze la calculator/.

#ceste re$uli se pot scimba mai $reu dect cele operaţionale unul dintre moti"e este acela

c% o astfel de scimbare are consecinţe şi asupra confi$ur%rii re$ulilor de la primul ni"el.

#l treilea ni"el este cel al re$ulilor constituţionale11?. S% lu%m cte"a exemple: un

$rup de produc%tori de ap% se ntlnesc pentru a discuta care sunt re$ulile pentru a extra$e

ap% dintr-un anumit bazin ,strom: 20 p. ?1/ sau reprezentanţii unor comunit%ţi se

ntlnesc pentru a discuta formarea unei uniuni ntre acestea etc. Sau0 reprezentanţii acestor

comunit%ţi se adun% dup% un timp pentru ea rediscuta termenii fundamentali ai acordului lor

de cooperare. ,+n tradiţia contractualist%0 acest set de re$uli are "aloarea unui contract

fundamental al indi"izilor-membri./ Ke$ulile de la acest ni"el re$lementeaz% re$ulile de luare

a deciziilor colecti"e ,inclusi" modul de selectare a celor care urmeaz% s% ia decizii

colecti"e/. Ke$ulile constituţionale pri"esc aşadar ciar modul n care se selecteaz% şi se

aplic% re$ulile colecti"e. 'e pild%0 o re$ul% constituţional% este aceea c% !arlamentul poate

re$lementa modul n care se realizeaz% traficul rutier. 'esi$ur0 la fel ca şi la ni"elul colecti"0

participanţii la acest al treilea ni"el pot fi aceiaşi sau pot fi diferiţi de cei aflaţi la primele

ni"ele de acţiune. !e de alt% parte0 este uşor de obser"at c% re$ulile constituţionale se scimb%

cel mai $reu0 n parte şi fiindc% scimbarea lor "a afecta şi re$ulile de la primele dou%

ni"ele116.

116 #nalo$ ni"elului metanormelor su$erat de #xelrod ,15?/.

116 =u trebuie s% facem confuzia dintre ni"elul constituţional al acţiunii şi Constituţia unei ţ%ri. !rimul

moti" este acela c% putem "orbi de un astfel de ni"el constituţional şi n alte situaţii: de exemplu0 cnd1?6



S% obser"%m de asemenea c% num%rul ni"elelor de analiz% nu este n principiu

limitat. strom obser"% c% n multe situaţii primele trei ni"ele de abordare sunt suficiente0 dar

c% uneori se poate face apel la altele0 de pild% la un al patrulea0 metaconstituţional ,strom:

10 p. /. )mportanţa re$ulilor la ni"ele mai ridicate este deosebit%: (dac% se stabilesc

re$uli la un ni"el0 f%r% re$uli la celelalte ni"ele0 se "a produce un sistem incomplet care se

poate s% nu dureze un timp mai ndelun$at* ,strom: 10 p. 12/.

Scema urm%toare rezum% aceast% abordare0 accentund asupra distincţiei dintre

ni"elele diferite de acţiune şi dintre re$ulile de la fiecare ni"el ,strom: 10 p.?/.

se constituie o firm% sau se ntemeiaz% o familie n $eneral ni"elul constituţional poate pri"i şi alte

$rupuri de oameni dect cele care constituie un stat. +n orice $rup0 comunitate sau societate0 n orice

moment0 exist% seturi de re$uli constituţionale n uz.1?5



R"spunsuri

'in punct de "edere teoretic0 cred c% dificultatea indicat% mai de"reme 8 anume faptul

c% nu exist% nici un ar$ument pentru a susţine c% analiza trebuie s% se opreasc% la numai trei

ni"ele 8 este cea mai $ra"% pentru o teorie a acţiunii colecti"e. Cum poate fi acesta

soluţionat%9 Se poate obser"a uşor c%0 n forma n care a fost construit%0 dificultatea are

caracteristici comune altora: de pild%0 dificult%ţile construirii unei ierarii infinite a

mulţimilor0 sau ale construirii unei ierarii a limba<elor ,limba< obiect0 metalimba<0

metametalimba< etc/. 'e aceea0 am putea spune c% aici nu ne confrunt%m cu ce"a cu totul

nou0 ci dimpotri"% cu o situaţie de<a bine b%t%torit%.1?

#cţiunile indi"izilor care afecteaz% n mod direct "ariabile de stare ale lumiiS);#X)) !EK#X)=#&E

,7urnizarea0 producerea0 distribuţia0 aproprierea0 alocarea0 consumul/

#cţiuni indi"iduale care afecteaz% n mod direct re$ulile care afecteaz% situaţiile operaţionaleS);#X)) 'E #&EIEKE C&EC;)D

,!rescripţii0 e"ocare0 monitorizare0 aplicare0 impunere/

#cţiuni indi"iduale care afecteaz% n mod direct re$ulile care afecteaz% situaţiile de ale$ere colecti"%S);#X)) 'E #&EIEKE C=S;);X)=#&


#cţiuni indi"iduale care afecteaz% n mod direct re$ulile care afecteaz% situaţiile constituţionaleS);#X)) >E;#C=S;);X)=#&E


&umea biofizic% Comunitate

Comunitate&umea biofizic%

&umea biofizic%

&umea biofizic% Comunitate

Comunitate

Ke$uli operaţionale n uz

Ke uli constitu ionale n uz

Ke uli colecti"e n uz



Cte"a soluţii posibile apar imediat. !rima este aceea de a colapsa ieraria.

GecFatorn a procedat astfel0 atunci cnd a introdus o acţiune tipic la ni"elul al treilea ,cea de

a te opune impunerii de sancţiuni celor care nu contribuie la primul ni"el/ ca o alternati"% la

al doilea ni"el. =ecazul este c% aceasta nu e de fapt o soluţie: nu exist% nici o moti"aţie

teoretic% a acestei abord%ri. +n al doilea rnd0 am putea su$era c% ieraria la un moment dat se

ncide exist% un ultim ni"el la care acţiunea colecti"% este asumat% ca realizat%. Soluţiile

contractualiste au mers pe o astfel de cale. )deea este aceea c% ieraria are un cap%t care

const% n inter"enţia statului astfel se asi$ur% c% acţiunea colecti"% la cel mai nalt ni"el se

realizeaz%. !roblema cu acest tip de r%spuns este ns% c% nu explic% cum apare acţiunea

aceasta a statului. K%spunsul contractualist justifică felul n care se realizeaz% acţiunea

colecti"% la cel mai nalt ni"el0 dar el nu e!plică felul n care se constituie acesta. ,Ce i face

pe oameni s% fac% acţiunea colecti"% de a construi mecanismul statului9/ n alt r%spuns de

acelaşi tip se afl% n lucr%rile lui E. strom ,1 2/. strom su$ereaz% c% ni"elele pot fi

orict de multe0 c% nu exist% nici un temei teoretic al opririi la unul dintre ele ,de exemplu0 la

cel constituţional sau metaconstituţional/. @i totuşi ea pare s% su$ereze un cap%t al ierariei ,a

se "edea şi scema de mai sus n acest sens/: anume lumea biolo$ic%. #ltfel zis0 strom pare

s% accepte un anumit tip de fundamentare n biolo$ic0 un ni"el non-social care ar reprezenta

cap%tul ierariei. =u cred c% o asemenea su$estie poat fi luat% foarte n serios: ciar n

contextul lucr%rilor lui strom ea nu este dect o idee near$umentat%. !roblema unei astfel de

ncerc%ri de a nceia ieraria este c% ea e reducţionist%: ncearc% o fundamentare a socialului

n non-social0 a normati"ului n factual. Exist%0 dup% p%rerea mea0 multe ar$umente filosofice

mpotri"a unei asemea su$estii115.

+n lucr%rile sale din anii Y0 lson su$ereaz% un alt r%spuns: ideea c% apariţia acţiunii

colecti"e este rezultatul unei e"oluţii a cooper%rii0 iar lo$ica cooper%rii ntre actorii raţionali

impune apariţia statului ,prin mecanismul celei de-a doua mini in"izibile/. K%spunsul

olsonian este dup% p%rerea mea de tipul punctului fix. #nume0 conform cu lson ,13

2/ exist% cel puţin o situaţie n care dou% ni"ele succesi"e se identific%: cele descrise de

banditul staţionar0 care de"ine compreensi". +n particular0 saul are un rol re*lei!0 fiind

118 Ciar dac% sunt dispus s% admit c% unele ncerc%ri n acest sens sunt atr%$%toare0 de pild% ideea lui

Searle ,1?/ a faptelor instituţionale. Eu sunt ns% mult mai apropiat de o nţele$ere de alt tip a

raportului dintre fapte şi "alori sau norme0 anume aceea c% faptele nu exist% dect nc%rcate "aloric.

,+n acest sens0 problema care se ridic% nu e cea a locului "alorilor ntr-o lume de fapte0 ci a locului

faptelor ntr-o lume a "alorilor a se "edea şi !utnam: 151./16



pe de o parte mecanismul prin care se realizeaz% acţiunea colecti"% la un ni"el0 iar pe de alt%

parte el nsuşi parte a structurii de acţiune la acel ni"el. 'esi$ur0 acest r%spuns olsonian "a

putea de"eni şi mai semnificati" n m%sura n care ar putea s% su$ereze c% astfel de

mecanisme funcţioneaz% nu numai atunci cnd a"em sistemul ca ntre$ ,şi deci cnd "orbim

despre stat/0 ci şi cnd a"em n "edere de exemplu cooperarea care conduce la acţiunile

sindicale. 7iindc%0 ne amintim0 el su$era n Cogica acţiunii colecti"e c% statul şi celelalte

instituţii ale acţiunii colecti"e trebuie s% aib% o aceeaşi lo$ic%0 deri"at% din faptul c% ofer%

acelaşi tip de bunuri11.

119 #m discutat mai pe lar$ n mod explicit acest tip de soluţii n >iroiu ,150 pp. 8 ?2/0 unde am

şi ar$umentat de ce soluţiile reflexi"e sunt de preferat.161



Capiolul '+

IN3TITU=II I AC=IUNE COLECTI>?

4.1. Insiuţiile coneaz"F

Slo$anul instituţionaliştilor 8 instituţiile conteaz% 8 este pe ct de important0 pe att de

dificil de nţeles şi de apreciat. 'ou% sunt principalele intero$aţii pe care le pune acesta: mai

nti0 ce nţele$em prin instituţii9 Cu ce instrumente teoretice le definim şi le apreciem9 @i0 n

al doilea rnd0 ce nseamn% c% ele (conteaz%*9 +n ce mod conteaz%0 pentru ce conteaz%0 şi care

dintre instituţii conteaz%9

7oarte pe scurt0 s% ne oprim la cel de-al doilea set de ntreb%ri ,>atteBs: 15?

Hardan: 2 #oFi: 21 &ane0 Ersson: 2/. >ai nti0 cnd folosim un termen precum

(conteaz%*0 acestuia i putem ataşa dou% $enuri de nţelesuri. !otri"it primului0 (conteaz%*

este un predicat unar0 adic% propoziţia ()nstituţiile conteaz%* are un sens la fel de bine definit

precum şi propoziţia (amenii sunt fiinţe raţionale*. # conta e o proprietate pe care

instituţiile o au n cip intrinsec ele conteaz%0 sunt importante ca atare: ciar faptul c% ele

exist% n orice societate0 c% unele dintre ele au o "iaţ% deosebit de lun$% spune c% ele sunt

importante. #poi0 ele au propria lor lo$ic% de funcţionare şi propria dinamic%0 iar nţele$erea

acesteia este imporant% n sine. Exist% ns% o a doua cate$orie de nţelesuri ale termenului

(conteaz%*0 care sunt relaţionale. #nume0 acum cnd spunem ()nstituţiile conteaz%*0 aceast%

expresie admitem c% nu are un sens precis0 ci unul care abia trebuie definit e ca şi cum am

spune: (!oliticile publice influenţeaz%* şi nu am mer$e mai departe s% spunem ce

influenţeaz%. (Conteaz%* "a trebui s% specifice pentru ce0 care sunt consecinţele funcţion%rii

instituţiilor. +n aceste cazuri0 instituţiile sunt pri"ite mai curnd instrumental: ele sunt bune0

semnificati"e0 importante pentru ce"a.

'ac% ne-am opri ns% la o susţinere abstract% de forma ()nstituţiile conteaz%*0 ciar

considerat% instrumental0 nu ar fi de a<uns: e ne"oie s% se specifice care instituţie conteaz% n

ce fel. C%ci poate c% unele dintre ele conteaz% mai mult0 altele mai puţin. 'e pild%0 n ştiinţa

politic% unele instituţii au fost demult recunoscute ca a"nd un impact puternic: drepturile de

proprietate0 or$anizarea federal% sau unitar% a statelor0 rolul diferitelor puteri n stat ,dac%

sistemul politic este prezidenţial sau parlamentar/0 al sistemului electoral sau al instituţiilor

pieţei ,"ezi &ane0 Ersson: 2/.162



+n sfrşit0 e ne"oie s% se specifice sensul n care o instituţie e important%0 modul n

care ea are un impact asupra membrilor societ%ţii. )ar aici putem de asemenea distin$e ntre

mai multe aspecte: a/ ce impact are o instituţie asupra comportamentului indi"idual b/ dac% o

instituţie poate fi e"aluat% n termeni normati"i ,conform lui KaBls0 dac% ea este sau nu

dreapt%/ c/ ce consecinţe cauzale are aceasta asupra rezultatelor sociale ,aici s% ne amintim

exemplul clasic: le$ea lui 'u"er$er c% sistemul ma<oritar bazat pe re$ula pluralit%ţii şi un

sin$ur tur fa"orizeaz% un sistem cu dou% partide/.

7aptul c% instituţiile conteaz% trebuie deci ar$umentat dincolo de formularea sintetic%

din titlul acestei secţiuni. )ar cercet%rile instituţionale exact acest lucru au f%cut. +n acest loc

nu "oi insista ns% asupra acestui aspect. El e redat ns% de multitudinea de susţineri specifice

cu pri"ire la rolul diferitelor aran<amente instituţionale n parte. Ce"a mai mult% atenţie cred

c% trebuie acordat% ns% celuilalt tip de ntreb%ri pe care l ridic% susţinerea c% instituţiile

conteaz%. #nume0 ce nseamn% o instituţie.

Ce ese o insiuţie

E interesant de notat c% dicţionarele limbii romne nu acord% termenului (instituţie*

$enul de sensuri pe care l "oi a"ea n "edere mai <os. 'Eq ,ediţia din 15/ formuleaz%

urm%toarele nţele$eri ale termenului:

1. r$an sau or$anizaţie ,de stat/ care desf%şoar% acti"it%ţi cu caracter social0 cultural0

administrati" etc. 2. 7orm% de or$anizare a raporturilor sociale0 potri"it normelor

<uridice stabilite pe domenii de acti"itate institut ,#/. Anstituţia căsătoriei. #.

r$anizaţie care desf%şoar% o acti"itate de interes internaţional. `Dar.: insiuţine

s.f. 8 'in fr. insiuion8 lat. insiuio8 9onis.

Sensul principal recunoscut al termenului e cel de or$anizaţie ciar dac% se indic%

drept uz şi ce"a precum instituţia c%s%toriei0 acesta nu e explicitat de altfel0 n ediţia din 154

acest mod de a folosi termenul era calificat ca impropriu12.

!e de alt% parte0 cred c% din nou e necesar s% fac o obser"aţie cu un caracter mai

$eneral0 epistemolo$ic. #nume0 exist% o tendinţ% a multor cercet%tori s% considere c% trebuie

s% porneasc% n cercetare cu clarific%ri conceptuale0 ndeosebi cu definiţii ale termenilor

folosiţi. )mpresia lor este c% astfel se "or plasa pe o traiectorie care s% le permit% apoi

dez"oltarea unei perspecti"e teoretice şi0 de asemenea0 raportarea critic% la abord%ri

alternati"e. Cred c% aceast% strate$ie de cercetare este $reşit%. 7iindc% o definiţie este

120 =u cred c% e important faptul c% n acea ediţie ar$umentul adus era unul ideolo$ic.163



ntotdeauna relati"% la o perspecti"% teoretic% de aceea0 cred c% ar trebui0 dimpotri"%0 s% se

indice perspecti"a teoretic% adoptat%0 pentru ca apoi n raport cu aceasta s% se construiasc%

definiţii ale conceptelor utilizate. Cum "om "edea0 n literatura instituţional% exist% dou%

sensuri de baz% ale termenului (instituţie*: primul ,cel indicat şi n dicţionarle limbii romne/

este cel de or$anizaţie cel de-al doilea0 care n acest loc "a fi cel mai important0 este acela de

re$ul%0 norm%0 practic%0 rutin% etc. 'ar felul n care se conexeaz% ntre ele aceste sensuri

depinde de fiecare dintre perspecti"ele teoretice posibile.

#stfel0 pentru instituţionalismul inte$rati" susţinut de >arc şi lsen sensul de or$anizaţii alinstituţiilor este important. 'e aceea0 instituţiile dobndesc unele din propriet%ţileor$anizaţiilor. Cum scriu cei doi autori:

'emocraţia politic% depindenu numai de condiţiile sociale şi economice0 ci şi de feluln care sunt construite instituţiile politice. #$enţiile birocratice0 comitelele le$islati"e0

curţile de apel sunt arene n care se confrunt% forţele sociale0 dar ele sunt şi colecţii de proceduri şi structuri operati"e standardizate care definesc şi ap%r% "alori0 norme0interse0 identit%ţi şi credinţe. ,>arc0 lsen: 120 p. 44/

'impotri"%0 pentru un instituţionalist cum e =ort ,1/ or$anizaţiile trebuie clardiferenţiate de instituţii dup% el0 trebuie distins ferm ntre <uc%tori şi re$uli:

distincţie crucial% trebuie f%cut% ntre instituţii şi or$anizaţii. &a fel ca şi instituţiile0or$anizaţiile ofer% o structur% pentru interacţiunile umane. C%ci atunci cnd examin%mcosturile care apar drept consecinţe ale cadrului instituţional obser"%m c% ele nu suntdoar rezultatele acelui cadru0 ci şi ale or$anizaţiilor care s-au dez"oltat ca urmare aexistenţei acelui cadru. Conceptual0 trebuie s% fie clar diferenţiate re$ulile de <uc%tori.Scopul re$ulilor este acela de a defini felul n care se desf%şoar% <ocul. 'ar0 n cadrul

acelei colecţii de re$uli0 obiecti"ul ecipei e de a cşti$a <ocul 8 printr-o combinaţiede abilit%ţi0 strate$ii şi coordonare0 prin mi<loace corecte şi uneori prin unele murdare.>odelarea strate$iilor şi abilit%ţilor ecipei0 aşa cum se dez"olt% acestea0 este un

proces separat de cel de modelare a cre%rii0 e"oluţiei şi consecinţelor re$ulilor. ,=ort:10 pp. 4 8 /

+n secţiunea 4.2 "oi aminti un instituţionalism (or$anizaţional* de tip ale$ere raţional% ,Ireif:140 15 Ireif0 >il$rom0 hein$ast: 14/0 care de asemenea face apel la actorii nşişi.

'e asemenea0 perspecti"e teoretice diferite pot induce un accent pe un mod sau altul

de a defini instituţiile: ntr-ade"%r0 dac% le nţele$em ca re$uli0 norme0 practici0 rutine etc.0 nu

e nc% definit aspectul ontolo$ic al acestora. 7iindc% am putea nţele$e o instituţie ca o ordine

normati"% ,real%/0 dar şi altfel: ca o ordine simbolic% sau co$niti"%. instituţie poate fi

definit% fie0 s% zicem0 ca o re$ul% de comportament0 fie ca o (colecţie lar$% de constrn$eri şi

oportunit%ţi lin$"istice împărtă*ite care prescriu0 permit sau su$ereaz% acţiuni sau rezultate

pentru participanţii aflaţi ntr-o situaţie de a acţiona* ,strom: 20 pp. 13? 8 136/.

Kaporturile dintre fenomenele reale0 ordinea co$niti"% sau simbolic% şi cea lin$"istic%,fiindc%0 e"ident0 a"em şi formul%ri lin$"istice ale unei instituţiiO/ pot fi studiate cu uneltelesemanticii lo$ice. &in$"istic0 a"em susţineri instituţionale ,

institutional statements/0 a c%ror

164



form% lo$ic% poate fi analizat% mai mult sau mai puţin n detaliu ,dup% ct de bo$at estelimba<ul utilizat/ dar trebuie s% putem distin$e cel puţin ntre dictum ,care pri"eşte conţinutulnormei ori re$ulii/ şi modus ,exprimat prin operatori deontici: obli$atoriu0 interzis0 permisetc./. Semantica indic% înţelesurile acestor susţineri instituţionale0 care sunt definite n funcţiede abordarea a$reat%0 dar şi referinţa acestora. =u "oi insista asupra acestor aspecte "on

hri$t ,15/ este o lucrare clasic% wR"ist ,22/ este o recent% trecere n re"ist% a problemei strom ,20 cap. / abordeaz% problema n perspecti"% instituţional%.

#ici "oi indica definiţiile formulate n perspecti"a unui instituţionalism de tip ale$ere

raţional%. ricare0 n aceast% perspecti"%0 ar fi poziţia teoretic% preferat%0 instituţiile r%mn

totuşi ntr-un anumit sens0 aşa cum au sezizat foarte limpede >arc şi lsen ,120 p. 15/0

a$re$ati"e şi nu inte$rati"e sau olistice. 'e bun% seam%0 trebuie precizat n ce fel ele sunt

nc% nţelese a$re$ati". Cel puţin e acceptat c% ele %epin% %e *elul 7n care in%i!izii au

pre*erinţe $i acţioneaz". entru a$*i ma!imi,a c3*tigurile+ indi"i,ii acceptă să se comporte

conform constr3ngerilor instituţionale. E mai bine s% acţionezi conform constrn$erilor

instituţionale dect s% acţionezi n afara acestora. 'e exemplu0 accept inter"enţia statului ntr-

o situaţie de dilem% social%0 fiindc% astfel se atin$e un ecilibru mai nalt dect cel la care s-ar

a<un$e dac% nu ar exista nici o constrn$ere instituţional% sau: accept ca n $estionarea unui

bun s% fie instituţionalizate drepturile de proprietate0 fiindc% astfel bunul "a fi $estionat mai

bine. ,Sau0 n cazul prizonierilor din dilema standard0 instituţia şefului lor mafiot0 care le

transmite c% dac% defecteaz% "or fi ucişi0 duce la un rezultat mai bun pentru ambii prizonieridect cel care ar urma s% apar% dac% fiecare prizonier s-ar fi comportat aşa cum face predicţia

teoria./ )nstituţiile sunt aşadar instrumente care permit atin$erea unui ecilibru superior. +ns%

n acest fel definiţia lor n sensul unei teorii a ale$erii raţionale este diferit% de cea construit%

n perspecti"a unui instituţionalism sociolo$ic sau or$anizaţional ,a se "edea n acest sens

>arc0 lsen: 12 Irano"etter: 15 !oBell0 'i>a$$io: 11/.

#"ertizam cititorul0 la nceputul cursului de teoria ale$erii raţionale0 c% modelele

teoretice care "or fi construite au ni"ele de sofisticare diferit%. !rimele pe care le-am construiterau cele mai simple erau construite n primul rnd cu intenţia de a exprima structura

fundamental% a situaţiei de ale$ere. 'e exemplu0 cnd am discutat situaţiile de dileme sociale0

am nceput cu cele mai simple cazuri: cele n care num%rul <uc%torilor este minim ,doar doi

<uc%tori se afl% n acea situaţie/0 ei nu pot comunica n nici un fel ntre ei0 au informaţie

complet%0 iar situaţia apare o sin$ur% dat% ,dilema nu este iterat%/. >odelul permitea s%

nţele$em mult mai limpede structura situaţiei de interacţiune social% dar situaţiile concrete

de multe ori nu ndeplinesc cel puţin una din condiţiile formulate. !entru a le modela trebuie

16



s% relax%m aceste condiţii. 'e pild%0 am "%zut c% dac% dilema se repet% de un num%r mare de

ori0 oamenii sunt stimulaţi s% fac% apel la patternuri de comportament: ei folosesc anumite

strate$ii de comportament0 dintre care unele sunt mai eficiente0 iar altele mai puţin eficiente

,şi am "%zut cum poate fi definit% eficienţa unui asemenea pattern de comportament: de

exemplu0 utiliznd o metod% precum cea a turnirurilor lui #xelrod/. 'e ce procedaz% astfel

oamenii9 #pelul la astfel de re$ularit%ţi n comportament permite reducerea incertitudinii 121

prin aceea c% furnizeaz% o structur% pentru pentru "iaţa cotidian%: ele (sunt un $id n

interacţiunea uman%0 astfel nct atunci cnd ne salut%m prietenii pe strad%0 cnd conducem

un automobil0 cnd cump%r%m portocale0 mprumut%m bani0 facem o afacere0 ne

nmormnt%m morţii sau orice altce"a0 noi ştim ,sau putem n"%ţa uşor/ cum s% facem aceste

lucruri* ,=ort: 10 pp. 3 8 4/.

>odelele n care se face apel la instituţii sunt mai complexe 8 şi mai recente strom

,150 p. / consider% c% a"em a face cu modele de o a doua $eneraţie. Ele relaxeaz% n

primul rnd asumpţia raţionalit%ţii: abdicnd de la ideea de raţionalitate complet% sau

compreensi"%0 se face apel la un concept ce"a mai slab de raţionalitate0 mai apropiat de

pild% de cel al raţionalit%ţii limitate a lui G.#. Simon.

>odelele de ale$ere raţional% de prim% $eneraţie sunt maşini puternice de predicţie

pentru cazurile n care o competiţie puternic% elimin% <uc%torii care şi maximizeaz%

imediatşi n mod a$resi" anumite "alori externe. Ciar dac% raţionalitatea complet%

este incorect confundat% cu o teorie $eneral% a comportamentului uman0 modelele

bazate pe aceasta "or continua s% fie folosite cu profit de c%tre cercet%torii din ştiinţele

sociale. ... 'ar acest model necon"in$%tor al raţionalit%ţii trebuie considerat ... ca un

caz limit% al raţionalit%ţii limitate sau incomplete122. teorie $eneral% a

comportamentului uman 8 care trateaz% fiinţele umane ca actori care n"aţ% şi care

$reşesc0 care caut% s% procedeze cum se poate mai bine date fiind constrn$erile cu

121 # se "edea n acest sens şi _amfir ,1/.122 !otri"it acestei perspecti"e0 actorul raţional compreensi" este doar un caz limit% al actorului cu

raţionalitate limitat%: acela n care cunoaşterea de care dispune actorul admitem c% este perfect%0 iar

capacit%ţile lui de raţionare sunt optime. S% obser"%m ns% c% relaţia dintre raţionalitatea

compreensi"% şi cea limitat% este mult mai complex%. 7iindc% am putea s% ar$ument%m şi altfel0

anume s% admitem c% raţionalitatea limitat% este un caz al raţionalit%ţii compreensi"e: anume acel

caz n care actorii adopt% raţional ,compreensi"/ un comportament consistent cu ideea de

raţionalitatea limitat%. +n acest sens0 raţionalitatea limitat% este0 dimpotri"%0 un caz particular al

raţionalit%ţii compreensi"e.16?



care se confrunt% şi care sunt capabile s% n"eţe euristic%0 norme0 re$uli şi cum s%

construiasc% re$uli pentru a-şi mbun%t%ţi rezultatele 8 este consistent% cu oricare

dintre modelele ale$erii raţionale. ,strom: 150 p. /

#ceste modele fac apel la conceptul de instituţie. Dirtual exist% un consens pri"itor la

ceea ce reprezint% acestea. nii autori le definesc ca fiind re$ulile <ocului ,fie c% ele sunt

formale sau informale/ alţii fac apel la ideea de norme ,sociale/ de comportament0 la rutine0

obiceiuri0 stiluri de decizie0 proceduri de operare etc. ,Kotstein: 20 pp. 13? 8 136/. Ciar

dac% terminolo$ia este diferit% ,şi poate s% exprime perspecti"e teoretice diferite/0 ne putem

face o ima$ine asupra ideii $enerale subiacente. #nume0 instituţia nu pri"eşte acţiuni

indi"iduale0 cu mai de$rab% tipuri de acţiuni sau constr3ngeri de natură generală ,ca urmare0

aplicabile mai multor situaţii n care oamenii "or acţiona concret/. 'e exemplu0 n ce pri"eşte

distincţia dintre acţiuni indi"iduale şi tipuri de acţiuni0 una este a-mi respecta promisiunea

f%cut% aici şi acum c% ţi "oi mprumuta o carte şi cu totul altce"a este re$ula c% promisiunile

trebuie respectate. ,'ac% eu nu mi respect promisiunea aceasta0 mi "oi pierde din

credibilitate dar dac% re$ula se pr%buşeşte0 atunci acest lucru "a afecta n $eneral ncrederea

ntre oameni şi deci modul n care se poate realiza cooperarea social%./ +n ce pri"eşte

constrn$erile de natur% $eneral% asupra comportamentului actorilor0 s% ne amintim c% una

dintre primele discuţii pri"itoare la dilema prizonierului era aceea dac% cele dou% persoane

pot sau nu s% comunice ntre ele. @i am menţionat rezultatele care ar%tau c% faptul c%

persoanele aflate ntr-o astfel de situaţie pot comunica ,se pot auzi se pot "edea se pot auzi

şi n acelaşi timp se pot "edea/ influenţeaz% ni"elul de cooperare ntre ele. #ceste tipuri de

constrn$eri $enerale pri"ind comportamentul indi"idual sunt0 n sensul a"ut aici n "edere0

instituţii.

'incolo ns% de aceast% idee $eneral%0 consensul cu pri"ire la ce este o instituţie se

disipeaz%. 'e pild%0 unii autori consider% c% sunt instituţii orice norme sociale0 mentalit%ţi sau

ale elemente ale (culturii* unei comunit%ţi. #parent0 aceast% strate$ie are consecinţe

dezirabile remarcabile: se poate face apel n explicaţii la mai toţi factorii care am putea

admite c% pot $ida comportamentul indi"idual. rice tip $eneral de comportament sau orice

constrn$ere $eneral% asupra comportamentului indi"idual poate fi luat n considerare şi

inclus n explicaţiile propuse. !roblema este c% astfel se pierde orice specificitate a

conceptului de instituţie: dac% el poate fi folosit pentru a explica orice0 atunci nu mai explic%

nimic. 'e"ine prea lar$0 prea diluat şi nu mai e pertinent123.

123 # se "edea şi Kotstein ,2/.166



#bord%rile ideii de instituţie sunt foarte diferite ntre ele şi nu cred c% merit% s%

ncerc%m s% le punem mpreun%0 s% presupunem c% pot fi compatibilizate. 'e aceea0 "oi

discuta ce"a mai pe lar$ n ceea ce urmeaz% o sin$ur% modalitate de abordare a ideii de

instituţie. #le$erea mea mer$e c%tre cea formulat% de @coala instituţional% de la

Hloomin$ton.

;ermenul instituţie "a referi0 n acest cadru0 la concepele 7mp"r"$ie %e oameni $i

*olosie 7n siuaţii repeii!e8 or&anizae prin re&uli8 norme $i srae&ii ,strom: 10 p.

36/. 'esi$ur0 centrali n definiţie sunt trei termeni: cei de (re$ul%*0 de (norm%* şi de

(strate$ie*.124 trategiile "izeaz% acele planuri ,deci comportamente de tip repetiti"/ pe care

indi"izii le fac dat% fiind structura de stimulente cu care se conflunt% ei ntr-o situaţie dat%. +n

terminolo$ia folosit% pn% acum0 pro"enit% din teoria <ocurilor0 acestea sunt strate$ii de

ecilibru. Doi acorda strate$iilor un loc important n secţiunea urm%toare0 cnd "oi discuta

abord%rile care deri"% instituţiile din conceptul de ecilibru.

&ormele sunt prescripţii cu pri"ire la faptul c% o acţiune 12 este obli$atorie0 permis%

sau interzis% ,strom: 20 p. 121/. =ormele se n"aţ% prin interacţiunile pe care le a"em cu

ceilalţi membri ai comunit%ţii şi n raport cu aştept%rile pe care le a"em pri"ind

comportamentul celorlalţi n anumite situaţii. 'e aceea0 normele "ariaz% foarte mult de la o

comunitate la alta. #ceste norme sunt internalizate ,prin n"%ţare/ şi pot produce o modificare

a preferinţelor noastre. 'e pild%0 ţinnd seam% de beneficiile pe care le am n interacţiunile

repetate cu ceilalţi pot s% mi modific comportamentul0 urmnd un anumit pattern de acţiune

,"oi adopta bun%oar% strate$ia ;); 7K ;#; sau0 dac% am fost (fraierit* n multe cazuri0 "oi

adopta o alt% strate$ie care s% constea n faptul c% nu "oi ncepe niciodat% prin a coopera/. @i0

desi$ur0 odat% ce unii membri ai $rupului au internalizat anumite norme0 "a fi afectat astfel şi

comportamentul celorlalţi ,strom: 15/.

/egulile constau n faptul c% membrii $rupului au dez"oltat nţele$eri reciproc

mp%rt%şite ale faptului c%0 n situaţii particulare0 anumite acţiuni sunt obli$atorii0 interzise

sau permise şi c% cei care nu se conformeaz% pot fi sancţionaţi.

=u putem "orbi de o (re$ul%* dect dac% cei mai mulţi oameni ale c%ror strate$ii sunt

afectate de aceasta ştiu c% ea exist% şi se aşteapt% ca alţii s% monitorizeze

124 Confrom acestei definiţii0 insiuţiile eprim" o or%ine comcepual". 'ar aceast% ordine

desemneaz% o realitate empiric%.125 =orma poate pri"i şi rezultatul unei acţiuni.

165



comportamentul şi s% sancţioneze neconformarea la aceasta12?. Cu alte cu"inte0

re$ulile n funcţiune sunt cunoaştere comun% şi sunt monitorizate şi aplicate. 7aptul c%

sunt cunoaştere comun% implic% faptul c% fiecare participant cunoaşte re$ulile0 şi

cunoaşte c% ceilalţi cunosc re$ulile0 şi cunoaşte c% ei de asemenea cunosc c%

participantul cunoaşte re$ulile. Ke$ulile n funcţiune sunt ntotdeauna monitorizate şi

aplicate ,cel puţin ntr-o anumit% m%sur%/ de c%tre cei implicaţi. !utem presupune c%0

n orice situaţie cu caracter repetiti"0 indi"izii a<un$ s% cunoasc%0 prin experienţ%0 cu o

bun% aproximaţie0 ni"elele de monitorizare şi de aplicare a acestora. ,strom: 10 p.

1/

strom ,150 p. 1/ recunoaşte c% n cazuri concrete e dificil s% deosebeşti cu

limpezime ntre o norm% şi o re$ul%. =orma0 aşa cum am "%zut0 este o prescripţie

internalizat% şi mp%rt%şit% de membrii $rupului cu pri"ire la ce acţiuni sunt potri"ite şi ce

acţiuni nu sunt potri"ite ntro anumit% situaţie. Ke$ulile difer% de norme prin aceea c% n cazul

lor acceptarea nu "ine din internalizarea unei prescripţii0 ci din faptul c% sunt adoptate de

membrii $rupului ,şi de foarte multe ori create de ei/ n mod conştient pentru a fi folosite n

situaţii particulare. 'ar n cazuri concrete aceast% distincţie analitic% e uneori $reu de trasat.

instituţie este definit% aşadar prin strate$ii0 norme şi re$uli care indic% mai multe

aspecte ale comportamentului membrilor $rupului ,strom: 10 p. 1/: cine este eli$ibil s%

fac% anumite decizii ntr-o situaţie dat% ce acţiuni sunt permise şi ce acţiuni sunt constrnse

care este controlul exercitat asupra acţiunilor membrilor $rupului ce proceduri sunt urmate n

acest scop ce informaţie "a fi furnizat% membrilor $rupului care "or fi cşti$urile acestora0

n funcţie de acţiunile pe care le "or face. strom ,10 pp. 2 8 3/ propune urm%toarea

clasificare a re$ulilor:

/eguli de intrare *i de ie*ire: cine ar dreptul s% beneficieze de un anumit bun9 Cum

au a<uns la acest statut9

126 7olosind analizele din capitolul 14.2 pri"ind ni"ele diferite ale acţiunii colecti"e0 cred c% e

important de subliniat c% re$ulile pot fi re$%site la ni"ele diferite. #stfel0 a"em re$uli care pri"esc

felul n care se comport% membrii $rupului0 dar şi re$uli pri"ind monitorizarea comportamentului

membrilor $rupului şi pentru sancţionarea acestora ,care0 de bun% seam%0 sunt re$uli de un ni"el mai

nalt/. # se "edea şi strom ,20 p. 3/:

'ac% indi"izii care formuleaz% şi modific% re$ulile nu nţele$ felul n care anumite combinaţii

de re$uli afecteaz% acţiunile şi rezultatele ntr-un anumit mediu ecolo$ic şi cultural0

scimbarea re$ulilor poate produce rezultate neaşteptate şi0 uneori0 dezastruoase.16



/eguli po,iţionale: ce poziţie au membrii $rupului9 Cu se poate scimba rolul lor9

Cum a<un$e un actor s% deţin% o anumit% sarcin%9

/eguli de limitare: Care sunt rezultatele ce pot fi afectate de acţiunile actorilor9 !n%

unde se ntind efectele acţiunile admise9

/eguli de autoritate: Care este ni"elul de nţele$ere a influenţei acţiunilor asupra

lumii9 Care e ni"elul de nţele$ere a tenolo$iilor folosite pentru a acţiona9

/eguli de agregare: Care este ni"elul de control exercitat de un actor aflat ntr-o

anumit% poziţie n selectarea unei anumite acţiuni9 #u ne"oie anumite acţiuni de

permisiunea sau acordul altora9

/eguli pri"ind informaţia: Ce informaţie poate fi f%cut% public% şi ce informaţie

trebuie ţinut% secret%9

/eguli pri"ind c3*tigurile: Ct de mari pot fi sancţiunile pentru nerespectarea unor

re$uli9 Cum e monitorizat% conformarea cu re$ulile9 Cine e responsabil cu

sancţionarea celor care nu se conform% re$ulilor9 Se ofer% şi recompense pentru cei

care fac anumite acţiuni1269

Ciar dac% definiţia dat% aici conceptului de instituţie nu este extrem de lar$%0 ea are

totuşi dou% caracteristici uni"ersalizatoare: pe de o parte0 ea este ndea<uns de abstract% nct

8 aşa cum "om putea obser"a cu uşurinţ% 8 instituţiile apar ca forme de or$anizare a tuturor

formelor de interacţiuni repetiti"e şi structurate ntre actorii umani0 incluznd familia0

"ecin%t%ţile0 pieţele0 firmele0 bisericile0 asociaţiile pri"ate şi $u"ernamentale0 la orice scar%.

!e de alt% parte0 conceptul de instituţie ,şi cele subiacente0 precum cele de norm% sau de

re$ul%/ poate fi astfel construit nct s% folosim aceleaşi componente pentru a nţele$e aceast%

"arietate uriaş% de aran<amente sociale.

!entru aceasta E. strom ,1 1 2/ a dez"oltat un cadru teoretic sofisticat:

cel de analiz" $i %ez!olare insiuţional" ,)#': institutional analysis and de"elopment /.

=u e ns% aici locul pentru a-l discuta. Dreau doar s% menţionez dou% lucruri: mai nti0 c%

acest tip de abordare nu poate fi nţeles n afara istoriei construirii de de modele de tip ale$ere

raţional% a interacţiunilor dintre oameni. +n al doilea rnd0 c% 8 aşa cum "oi ar$umenta n

urm%toarea secţiune 8 conceptul de instituţie definit n aceast% abordare presupune şi el

modelul actorului raţional ,ciar dac% raţional n sens limitat sau incomplet125/.

127 'e exemplu0 pentru cel ales ntr-o poziţie oficial% n cadrul $rupului.128 Kepet0 relaţiile dintre raţionalitatea compreensi"% şi cea limitat% sau incomplet% pot fi pri"ite nu

doar n sensul consider%rii primeia ca un caz limit% al celei de-a doua0 ci şi in"ers.15



Dou" %e*iniţii ale poliicii 456

S% obser"%m c% discuţia pri"ind modalit%ţile diferite de conceptualizare a

comportamentului indi"idual are consecinţe n ceea ce pri"eşte ns%şi modalitatea n care

definim ştiinţa politic%. E"ident0 simplific foarte mult0 n special prin faptul c% am n "edere

doar dou% modalit%ţi ,mai mult0 considerate ca strict opuse/ de nţele$ere a comportamentului

indi"idual. 'ar s% "edem care sunt concluziile la care putem a<un$e plecnd de aici.

Simplificnd din nou0 "oi spune c% prima nţele$ere a comportamentului persoanelor

indi"iduale este consecinţionalist%: potri"it ei0 comportamentul este $idat de preferinţele

indi"iduale şi de aştept%rile pri"ind rezultatele la care se a<un$e. Cea de-a doua nţele$ere a

comportamentului indi"idual insist% c% acesta este $idat mai de$rab% de re$uli şi de ideea

conformit%ţii la acestea12. 'ac% accept%m prima dintre aceste nţele$eri0 politica apare ca (un

sistem de a$re$are a preferinţelor indi"iduale mediate de scimburi "oluntare* ,>arc0

lsen: 120 p. 153/. 'ac% ns% suntem dispuşi s% ader%m la a doua nţele$ere a

comportamentului indi"idual0 atunci perspecti"a asupra politicii care emer$e are o cu totul

alt% structur%: acum (instituţiile politice sunt colecţii de re$uli interrelaţionate şi de rutine

care definesc acţiunea potri"it% n termenii relaţiilor dintre roluri şi situaţii. !rocesul cere s%

determin%m care este situaţia0 ce rol e ndeplinit0 care sunt obli$aţiile ataşate acelui rol n

situaţia respecti"%* ,p. 232/. !rin mi<locirea re$ulilor0 acţiunile dobndesc o nou% tr%s%tur%:

ele sunt sau nu corespunz%toare situaţiei respecti"e. +n acest fel0 cred >arc şi lsen0

instituţiile politice realizeaz% ordinea0 stabilitatea şi predictibilitatea0 dar n acelaşi timp

asi$ur% flexibilitatea şi adaptabilitatea13. >arc şi lsen susţin superioritatea abord%rii

129 'eşi nu doresc s% insist asupra urm%torului aspect0 cred c% el trebuie menţionat aici: distincţia

dintre cele dou% nţele$eri apare n numeroase alte contexte. 'e pild%0 filosofii utilitarişti sunt fie act$

utilitarians0 fie rule$utilitarians. +n primul caz0 al utlitarismului relati" la acţiuni0 "aloarea moral% a

unei acţiuni e determinat% n raport cu consecinţele acesteia. +n cel de-al doilea caz0 al utilitartismului

relati" la re$uli0 "aloarea moral% a unei acţiuni e determinat% n raport cu modul n care aceasta se

raportez% la o re$ul% de comportament.130 'up% >arc şi lsen ,pp. 234 8 23/ diferenţei dintre cele dou% tipuri de abord%ri ale politicii i

corespunde o distincţie metodolo$ic% esenţial%. &o$icii consecinţioniste i corespunde modul n care

noi suntem tentaţi s% 0usi*ic"m comportamentul indi"idual. 7acem apel la distincţia dintre scopuri şi

mi<loace şi la consecinţele acţiunilor noastre nu atunci cnd urmeaz% s% facem o acţiune0 ci mai

curnd atunci cnd "rem s% ne <ustific%m ale$erile f%cute. 'impotri"%0 7nemeiem acţiunea noastr%151



instituţionale iar aceasta0 cred ei0 este cel mai bine nţeleas% ca o alternati"% la prima

abordare0 de tip ale$ere raţional%.

'up% >arc şi lsen ,16 "ezi şi Coen0 >arc0 lsen0 162/ modelele standard aledeciziei actorului raţional i$nor% sau respin$ ca ilo$ice tr%s%turi ale deciziei n or$anizaţii

care sunt ns% importante şi foarte r%spndite: de exemplu0 cazurile n care preferinţeleactorilor sunt problematice 8 sunt inconsistente şi sunt prost definite 8 şi n care mai de$rab%

preferinţele sunt descoperite n cadrul acţiunii dect sunt temeiul nf%ptuirii acesteia. Sau0sunt cazurile n care modul de luare a deciziilor n or$anizaţii ,(tenolo$ia* lu%rii deciziilor/nu este clar: actorii nu ştiu exact cum se "a decide0 consideraţiile pra$matice sunt foarteimportante0 iar mecanismul ncerc%rii şi erorii este foarte mult uzitat. +n sfrşit0 sunt cazurilen care participarea la decizii este fluid%: $raniţele or$anizaţiei nu sunt clare0 nu e precisdelimitat cine ia decizii. #ceste caracteristici ale unei or$anizaţii ,care o fac s% fie o (anarieor$anizat%*131/ apar ns%0 n perspecti"a modelelor actorului raţional0 ca patolo$ice şi caizolate.

+n r%sp%rul acestor modele0 Coen0 >arc şi lsen propun modelul (coşului de $unoi*. &atemelia lui se afl% respin$erea supoziţiei c% ale$erile n or$anizaţii sunt ct de ct raţionale,inclusi" n sensul slab la care apeleaz% acele modele care fac apel la teoria lui G.#. Simon araţionalit%ţii limitate sau la cea incrementalist% a lui &indblom/.:

'eşi or$anizaţiile pot fi adesea tratate con"enabil ca "eicule de rezol"are a unor probleme bine definite sau ca structuri n cadrul c%rora conflictul este rezol"at prinne$ociere0 ele furnizeaz% de asemenea seturi de proceduri prin care participanţii a<un$la o interpretare a ceea ce fac ei şi ce au f%cut n acest proces. 'in acest punct de"edere0 o or$anizaţie este o colecţie de ale$eri care sunt n c%utare de probleme decestiuni şi de sentimente aflate n c%utarea unor situaţii de decizie n care ele ar puteafi scoase la i"eal% de soluţii aflate n c%utarea unor cestiuni pentru care ele ar puteafi un r%spuns de decidenţi care şi caut% de lucru.132

astfel de perspecti"% asupra ale$erilor din or$anizaţii concentreaz% atenţia asuprafelului n care nţelesul ale$erii se scimb% n timp... !entru a nţele$e procesele dincadrul or$anizaţiilor0 putem considera c% o oportunitate de ale$ere este un fel de coşde $unoi n care di"ersele probleme şi soluţii sunt aruncate de c%tre participanţi0 pem%sur% ce ele sunt create. #mestecul de $unoi ntr-un sin$ur coş depinde de amesteculdisponibil de coşuri0 de eticetele ataşate di"erselor coşuri0 de tipul de $unoi care se

produce la un moment dat0 de "iteza cu care $unoiul este colectat şi aruncat. ,Coen0>arc0 lsen0 162: p. 2/

'istincţia dintre o abordare consecinţionist% şi o alta care accentueaz% pe structuri a

dobndit n filosofia normati"% o importanţ% deosebit% odat% cu formularea teoriei drept%ţii ca

ecitate a lui KaBls ,a se "edea şi Kotstein: 2/. +n 6 teorie a dreptăţii ,161/ KaBls are

prin apelul la re$uli0 la rutine0 n $eneral la instituţii0 şi proced%m dup% cum consider%m c% acţiunea

noastr% e un r%spuns corespunz%tor ,appropriate/ la situaţia n care ne afl%m.131 'up% Coen0 >arc şi lsen0 uni"ersit%ţile sunt poate cel mai bun exemplu de anarii or$anizate.132 !robabil c% susţinerea lui Ce Iue"ara c% treaba re"oluţionarului este s% fac% re"oluţii este o

ilustrare exemplar% a acestui tip de abordare.152



ca principal ad"ersar teoria utilitarist% a drept%ţii. !otri"it acesteia0 (o persoan% acţioneaz% ct

de poate de potri"it0 cel puţin atunci cnd nu i afecteaz% pe alţii0 pentru a-şi atin$e cel mai

mare bun propriu0 pentru a-şi realiza ct se poate de mult scopurile sale raţionale. 'ar de ce

nu ar acţiona şi o societate potri"it aceluiaşi principiu aplicat $rupului şi de aceea s%

considere c% ceea ce este raţional pentru un om c% fie corect pentru o asociaţie de oameni9 ...

'eoarece pentru un indi"id principiul este acela de a urm%ri ct se poate de mult propria

bun%stare0 propriul s%u sistem de dorinţe0 principiul pentru societate "a fi s% urm%reasc% ct se

poate de mult bun%starea $rupului0 s% realizeze n cea mai mare m%sur% sistemul de dorinţe

obţinut din dorinţele membrilor s%i* ,KaBls: 1610 pp. 23 8 24/.

'up% KaBls0 subiectul drept%ţii sociale este reprezentat nu de acţiunile indi"iduale

,decizii0 <udec%ţi0 imput%ri/0 ci de structura de baz% a societ%ţii. #ceasta const% n modul n

care instituţiile sociale ma<ore distribuie drepturile şi datoriile fundamentale şi determin%

di"iziunea a"anda<elor care decur$ din cooperarea social%. )nstituţiile ma<ore sunt constituţia

politic% şi principalele aran<amente economice şi sociale0 care definesc datoriile şi drepturile

oamenilor şi influenţeaz% perspecti"a lor de "iaţ%0 ceea ce ei se aşteapt% s% fie şi ct de bine

sper% c% le "a fi ,KaBls: 1610 p. 6 10 p. 134/. Exist%0 dup% KaBls0 mai multe moti"e care

susţin aceast% ale$ere a strcturii de baz% a societ%ţii ca subiect al drept%ţii sociale. >ai nti0

orice discuţie cu pri"ire la dreptatea social% presupune o raportare la aceast% structur% de

baz%. Structura de baz% e cea care specific% condiţiile de fundal n funcţie de care indi"izii0

$rupurile0 asociaţiile acţioneaz%. E ca şi cum cel mai important acord este cel care stabileşte

principiile care $u"erneaz% structura de baz%. +n al doilea rnd0 forma pe care o au dorinţele şi

aspiraţiile membrilor sistemului social depinde de structura acestuia. n sistem economic nu

este numai un instrument instituţional prin care sunt satisf%cute anumite dorinţe0 ci şi un mod

de a form% acestora133 ,KaBls: 10 pp. 2? 8 25/.

'ar s% not%m c% nţele$erea din perspecti"% raBlsian% a utilitarismului nu este totuşi

una strict consecinţionalist%0 n sensul lui >arc şi lsen. 7iindc% KaBls accentueaz% c%

"irtuţile şi limitele utilitarismului trebuie considerate tot n raport cu modul n care acesta

nţele$e instituţiile de baz% ale societ%ţii şi felul n care acestea constrn$ acţiunile

indi"iduale. >orala cred c% este foarte important% pentru e"aluarea distincţiei lui >arc şi

lsen.

133 'in punct de "edere normati"0 cea mai important% consecinţ% n acest sens este c% structura de baz%

conţine ,şi0 n $eneral0 nu poate s% nu conţin%/ ine$alit%ţi economice şi sociale153



+ntr-ade"%r ea duce la concluzia c% potri"it primei abord%ri a politicii0 ceea ce ar

interesa cu prec%dere sunt caracteristicile preferinţelor indi"iduale şi re$ulile de a$re$are a

acestora. &u%m fiecare re$ul% şi ncerc%m s% determin%m care sunt rezultatele la care se

a<un$e. ;otuşi0 e acum momentul s% ne amintim c% principalele rezultate ale acestei prime

abord%ri sunt ne$ati"e: apare circularitatea0 nu exist% n"in$%tori Condorcet0 nu se pot face

a$re$%ri care s% respecte cerinţe minimale de raţionalitate ,teoreme precum cele ale lui #rroB

sau Sen/0 orice funcţie poate fi manipulat% ,teoremele lui Iibbard- SattertBaite şi

>cAel"eP/ etc. 'e aceea0 pe direcţia primei nţele$eri a politicului accentul tinde s% cad%

asupra propriet%ţilor modalit%ţilor de a$re$are a preferinţelor indi"iduale şi asupra felului n

care acestea pot fi utilizate pentru a obţine rezultatele dorite ,de pild%0 n ncerc%rile de

(in$inerie constituţional%*/. &a un ni"el mai adnc al analizei0 ideea de re$ul% de"ine foarte

important%: c%ci ea descrie patternuri de comportament indi"idual care tinde spre eficienţ% şi0

de asemenea0 descrie ncerc%rile de studia re$ulile pri"ind ale$erea dintre re$uli.

#ş concide c% distincţia propus% de >arc şi lsen are de aceea n principal o

"aloare polemic% ,şi0 e"entual0 didactic%/0 dar nu de conţinut0 fiindc% şi prima nţele$ere a

politicii are un interes central n ideea de re$ul% şi de re$ul% de e"aluare a re$ulilor distincţia

doar permite s% formul%m cu mai mare precizie perspecti"a instituţional% asupra politicii.

4.2. Insiuţionalism $i ale&ere raţional"

Doi discuta n cele ce urmeaz% dou% tipuri de abord%ri n perspecti"a teoriei ale$erii

raţionale ale instituţiilor: cele care le definesc n raport cu (re$ulile <ocului* sau cu ecilibrele

permise. Ke$ulile şi ecilibrele sunt componente esenţiale ale unei situaţii de ale$ere

colecti"% ,şi sunt deosebite de <uc%torii nşişi/. Care e relaţia dintre aceste componente şi

<uc%tori9 Dom "edea c% r%spunsul nu e foarte simplu.

Re&ulile 0oculuiF

!rimul $en de componente ale unei situaţii de ale$ere colecti"% care apare imediat

este acela care n mod $eneric e definit ca fiind alc%tuit din (re$ulile <ocului*. ,#ici putem

mer$e mai n adncime şi putem defini0 aşa cum procedeaz% strom0 o serie de concepte

conexe: se poate distin$e ntre re$ulile propriu-zise şi norme./ #ccentul pe (re$ulile <ocului*

154



n sens $eneric134 d% naştere uneia dintre cele mai influente perspecti"e asupra instituţiilor. Ea

este exemplar definit% de =ort:

)nstituţiile includ orice form% de constrn$ere pe care fiinţele umane le elaboreaz%

pentru a structura interacţiunea uman%. ... Ele sunt cadrul n care are loc interacţiunea

uman%. Ele sunt perfect analoa$e re$ulilor unui <oc ntr-un sport de ecip% competiti".

#nume0 ele constau att n re$uli formale scrise ct şi coduri de comportament de

obicei nescrise care sunt subiacente şi care se adau$% re$ulilor formale0 precum s% nu

"%t%mezi deliberat un <uc%tor de baz% de ecipa ad"ers%. ,=ort: 10 p. 4/

+nţele$erea instituţiilor ca re&uli 47n sens &eneric6 ale 0ocului0 ca seuri %e consrn&eri

*ormulae %e persoanele umane13 asupra comporamenului in%i!i%ual are cte"a

caracteristici care cred c% trebuie accentuate. S% obser"%m0 mai nti0 c% admitem c%

persoanele indi"iduale acţioneaz% n cadrul reprezentat de aceste constrn$eri0 dar ele nu le

pot modifica prin comportamentul lor. Cadrul exist% şi actorii trebuie s% se conformeze

existenţei lui. +n al doilea rnd0 actorii au preferinţe0 care nu sunt definite de cadrul

instituţional. !referinţele indi"iduale sunt anterioare existenţei acestui cadru.

'ar modul n care actorii se "or comporta "a fi afectat de instituţii. #ceasta n dou%

sensuri. !e de o parte0 la ni"el colecti" existenţa instituţiilor "a putea afecta ale$erea de $rup.

'ac% actorii au un anumit comportament0 ale$erea colecti"% depinde de instituţia n funcţiune

8 de exemplu0 de re$ula de a$re$are a preferinţelor indi"iduale. S% ne aducem aminte de

ecuaţia lui !lott.

!referinţe Η Ke$uli Ψ Kezultate

#ceast% relaţie ,ecuaţia fundamental% a politicii0 aşa cum e cunoscut% uneori/ indic% faptul c%

dac% preferinţele indi"iduale se scimb%0 atunci şi rezultatele se pot scimba0 ciar dac%

re$ulile r%mn nescimbate0 dar şi c% dacă regulile se sc%imbă+ atunci *i re,ultatele se pot

sc%imba+ c%iar dacă preferinţele indi"iduale răm3n constante. +n acest sens0 re$ulile <ocului

au un impact uriaş asupra rezultatelor cooper%rii umane.

!e de alt% parte0 la ni"el indi"idual re$ulile <ocului modific% preferinţele indi"iduale.

Kepet exemplul clasic0 al prizonierilor: dac% exist% un şef al lor0 care poate s% i ameninţe0

atunci fiecare "a fi stimulat s% se comporte altfel ,s% coopereze şi s% nu defecteze/. &a fel0 o

134 Kepet0 nu n sensul tenic restrns a"ut n "edere de E. strom şi discutat n secţiunea anterioar%.135 #cest adaos e necesar0 fiindc% altminteri am putea trata drept instituţii orice constrn$eri naturale.

'e exemplu0 am putea zice c% e o instituţie constrn$erea ca indi"izii umani s% nu poat% aler$a cu mai

mult de o sut% de Filometri pe or%. r0 o asemenea susţinere nu pare acceptabil%.15



instituţie precum o tax% impus% de stat altereaz% preferinţele indi"iduale ,existente/ şi d%

naştere altor stimulente de acţiune n particular0 dac% sunt bine construite0 instituţiile fac ca

rezultatul colecti" la care se a<un$e s% fie !areto-superior celui la care s-ar a<un$e n absenţa

instituţiei.

#ccentuez: n aceast% perspecti"%0 o instituţie este definit% de dou% componente

distincte. !rima este ideea de constrn$ere: o instituţie limiteaz%0 afecteaz%0 modific%0

struneşte preferinţele. # doua este aceea c% o instituţie n funcţiune furnizeaz% un set de

stimulente de acţiune: actorii sunt stimulaţi s% menţin% o anumit% re$ularitate n

comportamentul lor.

#şa cum noteaz% Gall0 ;aPlor ,15/0 n acest nţeles abord%rile instituţionale de tip

ale$ere raţional% au cel puţin patru tr%s%turi notabile.- >ai nti0 ciar dac% o calific%0 modelele instituţionale de tip ale$ere raţional% p%streaz%idea c% indi"izii se comport% raţional0 pe baza preferinţelor lor.- +n al doilea rand0 aceste modele promo"eaz% o ima$ine distincti"% a domeniului

politicii. #ceasta apare n mod fundamental ca o aren% n care apar dileme de acţiunecolecti"%. #şa cum am "%zut0 acestea sunt situaţiile n care urm%rirea de c%tre actoriiraţionali a propriilor interese produce un rezultat care la ni"el colecti" este suboptimal. +nacest context0 instituţiile sunt instrumente de a pre"eni producerea unor astfel derezultate.- +n al treilea rand0 instituţionalismul de tip ale$ere raţional% accentueaz% asupra roluluiinteracţiunilor strate$ice n determinarea rezultatelor politice. Comportamentul unei

persoane indi"iduale apare n aceast% perspecti"% ca determinat nu de forţe istorice orisociale impersonale0 ci pur şi simplu de ncercarea sa de a-şi maximiza beneficiile0 ţinndseam% de felul n care ,ea consider% c%/ ceilalţi actori "or acţiona. )nstituţiile inter"in nacest proces prin aceea c% "or constrn$e setul opţiunilor de pe a$end% şi prin faptul c%ofer% informaţii ,deci reduc incertitudinea/ pri"ind felul n care se "or comporta ceilalţi.- +n sfrşit0 instituţionalismul de tip ale$ere raţional% ofer% o explicaţie a ori$inii 13? şimenţinerii instituţiilor: #ctorii afectaţi de ele le menţin n sens instrumental0 apelnd laconsideraţii cu pri"ire la cşti$ul pe care l au ca urmare a existenţei acestora. 'ac% oinstituţie se menţine0 acest lucru e datorat faptului c% actorii rele"anţi obţin astfel

beneficii mai mari dect din existenţa unor instituţii alternati"e136.

136 @tim0 desi$ur0 c% ori$inea instituţiilor nu se explic% uşor: e ne"oie de explicarea apariţei unor

acţiuni colecti"e de ni"el superior. Cum "om "edea imediat0 instituţionalismul care accentueaz% pe

strate$iile de ecilibru are mai multe şanse s% explice acest tip de acţiune colecti"%.137 #cest punct e consistent cu susţinerea f%cut% n secţiunea anterioar%0 c% instituţiile sunt instrumente

care permit atin$erea unui ecilibru superior0 n sensul c% ele sunt alese raţional de indi"izi. E mai

)ine s" acţionezi con*orm consrn&erilor insiuţionale %ec s" acţionezi 7n a*ara acesora.

>oti"ul pentru care ei accept% s% se comporte conform constrn$erilor instituţionale este acela c%

astfel şi pot maximiza cşti$urile.15?



S% ncerc%m acum s% pri"im ns% lucrurile şi diacronic. !otri"it acestei nţele$eri a

instituţiilor0 ntruct prin ciar existenţa lor ele modific% beneficiile pe care le au actorii din

ale$erea unei sau altei alternati"e0 n timp impactul se extinde ciar asupra situaţiei de ale$ere

ca atare. #ctorii şi modific% preferinţele ca r%spuns la noua situaţie0 şi ca urmare structura

acestora se scimb%0 iar eficienţa instituţiilor existente scade. rmndu-şi propriile preferinţe0

actorii aflaţi ntr-o situaţie de cooperare social% "or a<un$e din nou s% produc% un ecilibru 8

care ns% "a tinde s% fie mai puţin eficient. 'e aceea0 n timp se naşte necesitatea de a aplica

alte instituţii0 pentru ca rezultatul s% fie !areto-superior celui la care se a<un$e n condiţiile

existenţei "ecilor instituţii.

#cest mod de a nţele$e apariţia0 rolul0 dar şi scimbarea instituţiilor 8 de ce

e"olueaz% societ%ţile de-a lun$ul unor traiectorii instituţionale distincte9 'e ce adesea ele nu

reuşesc s% adopte structura instituţional% a societ%ţilor cu mai mare succes9 Care e relaţia

dintre aspectele explicite0 formale şi cele implicite0 informale ale instituţiilor9 8 ridic% ns%

imediat o problem% $ra"%. #nume0 pentru a modela situaţia de ale$ere e ne"oie s% a"em n

"edere nu doar <uc%torii ,informaţia lor0 alternati"ele disponibile0 cşti$urile aosciate fiec%rui

rezultat/0 nu doar cadrul instituţional n care ei acţioneaz%0 ci şi altce"a: un mecanism de

elaborare a (re$ulilor <ocului* şi de impunere0 de implementare a acestora. #cest mecanism

presupune existenţa unui num%r de actori care elaboreaz% re$ulilor ,parlament0 $u"ern etc./ şi

a unora care aplic% re$ulile ,tribunale0 poliţie etc./. 'ar dac% aşa stau lucrurile0 teoria se

confrunt% cu problema pe care am discuta-o pe lar$ n capitolul anterior : trebuie s% fie

presupus% ca rezol"at% o problem% de acţiune colecti"% de ni"elul doi trebuie să e!iste

mecanisme care să producă stimulente adec"ate pentru ca ace*ti actori+ situaţi la un ni"el

mai înalt al acţiunii colecti"e+ să acţione,e.

Ecili)re a%misi)ile

K%spunsul cel mai interesant la dificultatea pe care tocmai am semnalat-o const% n

nţele$erea instituţiilor n termenii conceptului de ecilibru al <ocului ,#oFi: 21 Ireif:

15/.

!entru a "edea n ce const% acest r%spuns0 s% re"enim mai nti la conceptul de

instituţie. #şa cum am subliniat n subsecţiunea de mai sus0 o instituţie are dou% componente

esenţiale: ea este o constrn$ere asupra comportamentului indi"idual0 care ns% furnizeaz%

stimulente care menţin un anumit pattern de comportament al actorilor afectaţi. r0 cele dou%

componente0 la o analiz% atent%0 ridic% problema mecanismelor ,de ni"el superiorO/ prin care156



se realizeaz% desi$nul şi aplicarea unei instituţii. )ar pro"ocarea este de a ar%ta cum se poate

internaliza aplicarea unei instituţii: cum ea nu mai are ne"oie de impunere exterioar% şi

reuşeşte s% se (auto-impun%*.

K%spunsul face apel la noţiunea de ecilibru al unui <oc ,a se "edea secţiunea 1.1/. &a

modul $eneral0 ideea este aceea de a %e*ini o insiuţie ca un ip %e consrn&ere care

asi&ur" un ecili)ru 4sa)il6 al 0ocului. 'e aici decur$e o consecinţ% extrem de important%:

astfel pot fi examinate constrn$erile endo$ene ntr-o anumit% situaţie de acţiune0 care sunt

impuse de nşişi actorii participanţi0 iar nu prin inter"enţia unei autorit%ţi externe.

+n cadrul acestei c%rţi am a"ut n "edere nu de puţine ori astfel de situaţii. 'oar dou%

exemple. >ai nti0 s% ne aducem aminte de conceptul lui '. &eBis de con"enţie. Con"enţia

este una dintre primele instituţii discutate n acest curs ,deşi doar implicit ca instituţie/. #m

ar$umentat n secţiunea 1.2 c% o con"enţie este o re$ularitate n comportamentul membrilor

unui $rup. 'e asemenea0 con"enţia a fost definit% cu claritate n termeni de ecilibru al

interacţiunilor ntre actori: am ar%tat c% o con"enţie este un ec%ilibru stabil într$un joc

necooperati"+ repetat în mod indefinit . #ceasta0 fiindc% este n interesul fiec%rui <uc%tor s%

urmeze o anumit% strate$ie dac% toţi ceilalţi ,sau aproape toţi ceilalţi/ urmeaz% acea strate$ie.

>ai mult0 am insistat c% ntr-o astfel de situaţie spunem c% a"em de-a face cu o con"enţie

doar dac% credem c% un comportament de tipul adoptat de <uc%tori nu se impune ca fiind

constrn$%tor ,deci cnd acest ecilibru nu e considerat de aceştia ca sin$urul posibil/. &a

stopuri ne putem ima$ina c% se adopta con"enţia s% tra"ers%m cnd apare culoarea roşie 8

ciar dac% n realitate exist% o alt% con"enţie. #ltfel spus0 n acest sens con"enţia este o

constrn$ere care nu se impune diafar%0 ci care se (auto-impune*. #l doilea exemplu pri"eşte

strate$iile pe care actorii tind s% le adopte n dileme ale prizonierului repetate indefinit. #m

"%zut n secţiunea 1.4 c% n astfel de situaţii pot apare şi alte ecilibre dect perecea ,D0D/0

precum cele exprimate intuiti" de pro$rame precum ;); 7K ;#; sau !#D&D.

)deea c% o instituţie este un tip de constrn$ere care asi$ur% un ecilibru ,stabil/ al

<ocului a fost dez"oltat% pe dou% mari direcţii: cea e"oluţionist% şi cea a emer$enţei noilor

<uc%tori.

1. A)or%area e!oluţionis". !otri"it acestei abord%ri ,Su$den: 15 [oun$: 13

Hinmore: 15 "ezi şi #oFi: 21/ o con"enţie de comportament este stabilit% nu prin

inter"enţia unui actor care elaboreaz% re$ulile sau care le aplic%0 ci ca rezultat al unui proces

e"oluţionist. ,!entru aceast% abordare ideile lui #xelrod: 154 15? 16 sunt extrem de

semnificati"e./ !e m%sur% ce o con"enţie e"olueaz%0 sub presiunea unei selecţii e"oluţioniste155



a$enţii tind s% dez"olte anumite tr%s%turi ,precum: anumite percepţii ale mediului0 preferinţe0

obişnuinţe0 abilit%ţi/. Selecţia e"oluţionist% face ca o anumit% con"enţie s% fie aleas% şi s%

de"in% un ecilibru stabil n comportamentul oamenilor. con"enţie poate0 e"entual0 s% fie

codificat% <uridic0 iar statul poate <uca un rol important n impunerea şi menţinerea ei dar

acest lucru nu e obli$atoriu s% se ntmple. 'impotri"% ,n tradiţia lui Gume: 1630 cartea 30

partea a 2-a0 secţ. 1 8 3 şi0 mai recent0 a lui GaPeF: 1520 n special "ol. 1/0 re$ulile <ocului

sunt con"enţii care e"olueaz% spontan.

>ulte dintre instituţiile unei economii de piaţ% sunt con"enţii pe care nimeni nu le-a

proiectat0 ci care pur şi simplu au e"oluat. S% ne $ndim la un aran<ament prin care

nişte cump%r%tori şi nişte "nz%tori fac un contract. Cum se a<un$e s% fie cunoaştere

comun% faptul c% publicitatea pentru un $en anume de slu<b% trebuie f%cut% mai

de$rab% ntr-un ziar dect ntr-altul şi c% este sarcina cump%r%torului de munc%0 iar nu

a "nz%torului0 s% fac% publicitate9 T 'eşi pieţele pot s% funcţioneze mai lin atunci

cnd drepturile de proprietate sunt definite de le$i formale şi impuse de c%tre stat0 ele

pot s% apar% şi s% persiste f%r% un astfel de spri<in exterior. S% ne $ndim la felul n

care pieţele "alutelor str%ine0 ale <ocurilor de noroc0 ale prostituţiei0 alcoolului şi

narcoticelor pot s% continue s% funcţioneze n ciuda ncerc%rilor $u"ern%rii de a le

suprima. #stfel de pieţe pot continua numai pentru c% participanţii recunosc de facto

drepturi de proprietate pe care statul nu le recunoaşte. 'e aici se ridic% posibilitatea ca

ns%şi instituţia propriet%ţii s% fie0 n ultim% instanţ%0 o form% de ordine spontan%.

,Su$den: 150 p. 5?/

#bordarea e"oluţionist% arunc% o lumin% nou% asupra nseşi ideii de raţionalitate.135

+ntr-ade"%r0 am "%zut c% prin e"oluţie spontan% anumite con"enţii a<un$ s% reprezinte

ecilibre stabile n comportamentul oamenilor. 'ar ţine de esenţa con"enţiei c% ea este una

dintre mai multele soluţii ale unui <oc13 de aceea0 e"oluţionist nu se poate susţine c% un <oc

138 alt% consecinţ% a acestei abord%ri pri"eşte felul n care abord%m cestiunile cu caracter normati".

#stfel0 apelnd la modele de tip ale$ere raţional%0 Hinmore ,15/ asum% c% problemele cu care se

confrunt% o societate apar ca <ocuri repetate indefinit de mult n acest cadru0 contractul social este un

set de con"enţii adoptate pentru a coordona un sau alt mod de realizare a unui ecilibru ntr-un <oc

repetat.139 Su$den defineşte o strate$ie e"oluţionist% stabil% ,SES/ ca un pattern de comportament cu

proprietatea c%0 dac% el este urmat n $eneral de populaţie0 atunci dac% un num%r mic de persoane

de"iaz% de la acesta0 ei "or fi ntr-o situaţie mai proast% dect ceilalţi. con"enţie este o SES ntr-un

<oc care are cel puţin dou% SES: aşadar0 o con"enţie este o re$ul% de comportament care e aleas% din15



trebuie s% aib% o sin$ur% soluţie raţional% ,Su$den: 15 a se "edea de asemenea nrea$a

discuţie din secţiunea 1.4/.

2. Emer&enţa unor noi 0uc"ori. abordare alternati"% a instituţiilor porneşte de la

impactul interacţiunilor strate$ice şi al unor caracteristici att exo$ene ct şi endo$ene asupra

re$ulilor <ocului. #bordarea face de asemenea apel la teoria <ocurilor repetate. 'ar ea insist%

c% unul din instrumentele puse la lucru pentru a stabili şi pentru a scimba (re$ulile <ocului*

este acela de a crea noi <uc%tori0 diferiţi de cei existenţi: este "orba de (or&anizaţii* ,Ireif:

14/. #cestea altereaz% re$ulile <ocului n mai multe feluri: n primul rnd prin aceea c%

introduc n structura situaţiei o nou% component%: un nou <uc%tor0 or$anizaţia ns%şi apoi0

fiindc% ele modific% informaţia disponibil% pentru actori şi scimb% beneficiile asociate cu

diferitele rezultate ale <ocului0 alternd astfel comportamentul actorilor. )no"aţii

or$anizaţionale de acest fel sunt sistemul tribunalelor0 biroul de credit0 firma. !rin aceasta0

cantitatea de cunoaştere a membrilor unei comunit%ţi creşte ,ciar dac% procesul poate fi

rezultatul unei e"oluţii neintenţionate/. dat% ce o anumit% or$anizaţie a fost creat%0 ea are un

impact mult mai mare asupra constrn$erilor instituţionale cu care se confrunt% actorii.

#cesta se exprim% n mod esenţial prin faptul c% or$anizaţiile pot defini ecilibre stabile0 deci

patternuri repetiti"e de comportament ale indi"izilor an$renaţi ntr-o acti"itate de cooperare

social%.14

)nstituţiile 8 constrn$erile ne-tenolo$ice asupra interacţiunilor umane 8 sunt

compuse din dou% elemente interrelaţionate: credinţe culturale ,cum se aşteapt%

indi"izii ca ceilalţi s% acţioneze n anumite circumstanţe/ şi or$anizaţii ,constructe

umane endo$ene care altereaz% re$ulile <ocului şi care0 dac% sunt aplicabile0 trebuie s%

reprezinte un ecilibru/. #stfel0 capacitatea or$aniz%rii societale de a se scimba este

funcţie de istoria sa0 ntruct instituţiile sunt combinaţii de or$anizaţii şi de credinţe

culturale0 credinţele culturale sunt aştept%ri necoordonate0 or$anizaţiile consolideaz%

credinţele culturale care au dus la adoptarea lor0 iar or$anizaţiile şi credinţele culturale

din trecut influenţeaz% n mod istoric <ocurile0 or$anizaţiile şi ecilibrele ulterioare.

,140 p. 43/

mai multe şi care0 odat% stabilit%0 se auto-impune ,Su$den: 150 p. 1/.140 =u e aici locul pentru a compara abordarea lui E. strom cu cele discutate n aceast% secţiune. 'ar

att explicit0 ct şi prin structura ar$ument%rii0 cred c% aceasta se apropie mai mult de cea de-a doua

perspecti"% asupra instituţiilor0 care le defineşte n raport cu ecilibrele stabile.1



#ceste susţineri pot fi ilustrate printr-un exemplu. !robabil c% cea mai cunoscut%

analiz% n acest sens a fost realizat% de Ireif0 >il$rom0 hein$ast ,14/ pri"itoare la apariţia

$ildei ne$ustorilor. Jocul de la care se porneşte este unul repetat0 <ucat ntre $rupul

ne$ustorilor şi conduc%torul unui oraş sau 8 n contextul comerţului medie"al 8 al unui centru

comercial. raşul sau centrul comercial urm%reşte s% extind% oportunit%ţile de a face comerţ.

'e aceea0 el trebuie s% asi$ure persoana şi propriet%ţile ne$ustorilor care "in acolo.

Conduc%torul oraşului "a f%$%dui c% ne$ustorii care "in "or a"ea si$uranţa dorit% dar 8

raţional 8 el ar putea fi tentat s% şi ncalce cu"ntul atunci cnd ne$ustorii "in n oraş. S% ne

$ndim acum la ne$ustori. Ei se pot or$aniza ntr-o $ild%. @i "or adopta urm%toarea

strate$ie: "or face comerţ ntr-un oraş numai dac% nici unul dintre ei nu a fost nşelat de c%tre

conduc%torul acestuia. 'ac% s-a ntmplat ns% aşa ce"a0 "or boicota oraşul141. S% presupunem

c%0 la rndul s%u0 şeful oraşului nu "a nşela nici un ne$ustor atta "reme ct $ilda nu anunţ%

"reun boicot. Ireif0 >il$rom şi hein$ast au demonstrat c% cele dou% strate$ii alc%tuiesc un

ecilibru: n multe cazuri0 nici un boicot nu a fost obser"at. +ntrebarea este: de ce actorii s-au

comportat astfel9 n prim r%spuns ar fi acela c% re$ulile <ocului nu permiteau acest lucru.

+ns% el nu poate s% explice de ce actorii nu erau tentaţi s% defecteze. >ai de$rab%0

ar$umenteaz% Ireif0 >il$rom şi hein$ast0 şeful oraşului se aşteapt% ca $ilda s% l boicoteze

efecti" dac% "a nşela0 situaţie care nu e deloc n propriul beneficiu. )nstrumentul folosit de

ne$ustori pentru a le impune interesele a fost acela de a crea o or$anizaţie: $ilda. #ceasta

are forţa de a-l determina pe şeful oraşului s% se an$a<eze s% şi respect% promisiunile şi este

un mecanism credibil de impunere a contractelor ,comerciale/.

k

7ie c% este definit% n raport cu re$ulile <ocului0 fie c% e definit% prin in"ocarea

ecilibrelor stabile0 instituţia apare n perspecti"a teoriilor de tipul ale$erii raţionale ca un

construct teoretic care pe de o parte reuşeşte s% induc% o complexitate uriaş% n analiz%0

capabil% s% dea naştere unor modele mult mai apropiate de realitatea empiric%0 iar pe de alt%

parte p%streaz% liniile fundamentale ale abord%rilor de acest tip: accentul pe actorul raţional şi

pe ideea c% acţiunile acestuia sunt fundamentale pentru nţele$erea cooper%rii sociale.

Ceea ce r%mne acum de f%cut este s% trecem la analize aplicate0 cu metodolo$ia

formulat% pn% acum. #cestea0 desi$ur0 "or consta n construirea de modele informate

teoretic şi n confruntarea lor cu faptele sociale. >%rturisesc c% nu "%d o alt% cale de a face

ştiinţ%.

141 Cum reuşeşte $ilda s% impun% un astfel de comportament tuturor membrilor s%i e o alt% po"este.11



12



(i)lio&ra*ie

• #czel0 !. ,155/: &on$Kell$@ounded ets0 CS&)0 Stanford.

• #lesFero"0 7.0 #"ci0 I.0 )aFouba0 D.0 ;rem0 _.. ,22/: European nion

Enlar$ement: !oBer 'istribution )mplications of te =eB )nstitutional #rran$ements0

4uropean Pournal of olitical /esearc%0 410 pp. 36 8 34.

• #ndreoni0 J. ,155/: !ri"atelP !ro"ided !ublic Ioods in a &ar$e EconomP: ;e

&imits of #ltruism0 Pournal of ublic 4conomics0 30 pp. 6 8 63.

• #oFi0 >. ,21/: o9ard a Jomparati"e Anstitutional nalysis0 ;e >); !ress0

Hoston.

• wR"ist0 &. ,22/: 'eontic &o$ic0 n IabbaP0 '.>.0 Iuenter0 7.: andboo of

%ilosop%ical Cogic0 2nd ed.0 "ol. 50 AluBer #cademic !ublisers0 pp. 146 8 2?4.

• #rroB0 A. ,14/: >etodolo$ical )ndi"idualism and Social AnoBled$e0 %e

merican 4conomic /e"ie90 540 20 pp. 1 8 .

• #umann0 K. J. ,16?/: #$reein$ to disa$ree0 nnals of tatistics0 40 pp. 123?8.

• #umann0 K. J. ,1/: )nteracti"e epistemolo$P ): AnoBled$e0 Anternational Pournal

of Game %eory0 250 pp. 2?383.

• #xelrod0 K. ,154/: %e 4"olution of Jooperation0 Hasic HooFs0 =eB [orF.

• #xelrod0 K. ,15?/: #n E"olutionarP #pproac to =orms0 %e merican olitical

cience /e"ie90 50 40 pp. 1 8 1111.

• #xelrod0 K. ,16/: %e Jomple!ity of Jooperation. gent$Based 0odels of

Jompetition and Jooperation0 !rinceton ni"ersitP !ress0 !rinceton.

• #xelrod0 K.0 Aeoane0 K.. ,15/: #cie"in$ Cooperation under #narcP:

Strate$ies and )nstitutions0 Korld olitics0 350 10 pp. 22? 8 24.

• Haccaro0 &. ,22/: ;e Construction of 'emocratic* Corporatism in )talP0 olitics

Q ociety0 30 20 pp. 326-36.

• Hacarac0 >. ,12/: ;e #Ruisition of Common AnoBled$e0 n Hiccieri0 C.0 'alla

Ciara0 >.&. Rno9ledge+ Belief+ and trategic Anteraction0 Cambrid$e ni"ersitP !ress0

Cambrid$e0 pp. 25 8 326.

13



• Hacrac0 !. Haratz0 >.S. ,16/: o9er and o"erty. %eory and ractice0 xford

ni"ersitP !ress0 =eB [orF.

• Hanzaf0 J.7. ,1?/: hei$ted Dotin$ 'oesn\t horF: # >atematical #nalPsis0

/utgers Ca9 /e"ie90 10 20 pp. 316 8 343.• H%rbulescu0 ). ,2/: 7.4. de la economic la politic0 ;ritonic0 Hucureşti.

• HarrP0 H.0 Gardin0 K. ,eds./ ,152/: /ational 0an and Arrational ociety;0 Sa$e0

&ondon.

• HarBise0 J. ,15/: %e ituation in Cogic0 CS&)0 Stanford.

• HarBise0 J.0 >oss0 &. ,1?/: Ficious Jircles0 CS&)0 Stanford.

• HecFer0 I.S. ,153/: # ;eorP of Competition amon$ !ressure Iroups for !olitical

)nfluence0 %e Luarterly Pournal of 4conomics0 50 30 pp. 361 8 4.• Hendor0 J. ,13/: ncertaintP and te E"olution of Cooperation0 Pournal of Jonflict

/esolutions0 360 pp. 6 8 634.

• Hendor0 J.0 Aramer0 K.>.0 Stout0 S. ,11/: hen in 'oubt: Cooperation in a =oisP

!risonerYs 'ilemma0 Pournal of Jonflict /esolutions0 30 pp. ?1 8 61.

• Hennett0 !.I. ,1/: >odellin$ 'ecisions in )nternational Kelations: Iame ;eorP

and HePond0 0ers%on Anternational tudies /e"ie90 30 10 pp. 1 8 2.

• Her$strom0 ;.C.0 Hlume0 &.0 Darian0 G. ,15?/: n te !ublic !ro"ision of !ublicIoods0 Pournal of ublic 4conomics0 20 pp. 2 8 4.

• Herlin0 ). ,1?/: 'ou% concepte de libertate0 n atru eseuri despre libertate0

Gumanitas0 Hucureşti.

• Hiccieri0 C. ,15/: Self-Kefutin$ ;eories of Strate$ic )nteraction: # !aradox of

Common AnoBled$e0 4renntnis0 30 pp. ? 8 5.

• Hinmore0 A. ,15/: Game %eory and t%e ocial Jontract. AA Pust laying 0 >);

!ress0 Cambrid$e0 >ass.• Hrams0 S.J. ,14/: %eory of 0o"es0 Cambrid$e ni"ersitP !ress0 Cambrid$e.

• Hrams0 S.J. ,24/: Game %eory and olitics+ 'o"er0 =eB [orF.

• HroBn0 C.0 HosBell0 ;. ,1/: StriFebreaFin$ or SolidaritP in te Ireat Steel StriFe

of 11: # Split &abor >arFet0 Iame-;eoretic0 and yC# #nalPsis0 %e merican

Pournal of ociology0 10 ?0 pp. 146 8 11.

• Hucanan0 J.0 ;ullocF0 I. ,1?2/: %e Jalculus of Jonsent 0 ni"ersitP of >ici$an

!ress0 #nn #rbor.14



• Hunce0 D. ,153/: ;e !olitical EconomP of te Hrezne" Era: ;e Kise and 7all of

Corporatism0 Britis% Pournal of olitical cience0 130 pp. 12 8 15.

• Hunce0 D.0 Ecols0 J.>. ,15/: So"iet !olitics in te Hrezne" Era: !luralism or

Corporatism0 n AellP0 '.K. ,ed./: o"iet olitics in t%e Bre,%ne" 4ra0 !rae$er0 =eB[orF.

• Cirot0 '. ,165/: Social Can$e in Communist Komania0 ocial @orces0 60 20 pp.

46 8 4.

• Cirot0 '. ,15/: ;e Corporatist >odel and Socialism0 %eory and ociety0 20 pp.

3?3 8 351.

• Con$0 '. ,11/: Jollecti"e ction and t%e Ji"il /ig%ts 0o"ement 0 ni"ersitP of

Cica$o !ress0 Cica$o.• Con$0 '. ,13/: Coordinatin$ 'emands for Social Can$e0 nnals of t%e merican

cademy of olitical and ocial cince0 250 pp. 12? 8 141.

• ClarF0 !.H.0 hilson0 J.y. ,1?1/: )ncenti"e SPstems: # ;eorP of r$anizations0

dministrati"e cience Luarterly0 ?0 20 pp. 12 8 1??.

• Coase0 K.G. ,1?/: ;e !roblem of Social Cost0 Pournal of Ca9 and 4conomics0 30

pp. 1 8 44.

• Coase0 K.G. ,164/: ;e &i$touse in Economics0 Pournal of Ca9 and 4conomics0160 20 pp. 36-36?.

• Coen0 >.0 >arc0 J.0 lsen0 J. ,162/: (# Iarba$e Can >odel of r$anizational

Coice*0 n dministrati"e cience Luarterly0 160 10 pp. 1 8 2.

• Coleman0 J. ,155/: 7ree Kiders and _ealots: ;e Kole of Social =etBorFs0

ociological %eory0 ?0 pp. 2 8 6.

• Constantiniu0 7. ,162/: /elaţiile agrare din Sara /om3nească în secolul al XFAAA$

lea0 Editura #cademiei0 Hucureşti.

• CraBford0 S.0 strom0 E. ,1/: # Irammar of )nstitutions0 %e merican olitical

cience /e"ie90 50 30 10 pp. 52 8 ?.

• Crenson0 >. ,161/: %e 7n$olitics of ir ollution. tudy of &on$

Tecisionmaing in t%e Jities0 Jon GopFins ni"ersitP !ress0 Haltimore.

• Cubitt0 K. !.0Su$den0 K. ,23/: Common AnoBled$e0 Salience and Con"ention: #

Keconstruction of 'a"id &eBis\ Iame ;eorP0 4conomics and %ilosop%y0 10 pp. 168

21.

1



• 'al0 K.#. ,16/: ;e Concept of !oBer0 Be%a"ioral cience0 20 pp. 21-21.

• 'al0 K.#. ,1?1/: K%o Go"erns;0 [ale ni"ersitP !ress0 =eB Ga"en.

• 'al0 K.#. ,165/: !luralism Ke"isited0 Jomparati"e olitics0 10 20 pp. 11 8 23.

• 'oBns0 #. ,16/: n 4conomic %eory of Temocracy0 Garper Collins0 &ondon.• 'unlea"P0 !. ,11/: Temocracy+ Bureaucracy+ and ublic J%oice0 Gar"ester0 =eB

[orF.

• EFiert0 I. ,11/: 'emocratization !rocess in East Central Europe: # ;eoretical

Keconsideration0 Britis%Pournal of olitical cience0 210 pp. 25 8 313.

• Elster0 J. ,152/: >arxism0 7unctionalism0 and Iame ;eorP: ;e Case for

>etodolo$ical )ndi"idualism0 %eory and ociety0 110 pp. 43-452

• Elster0 J. ,15/: 0aing ense of 0ar!0 Cambrid$e ni"ersitP !ress0 Cambrid$e.• 7elsental0 '. S.0 >aco"er0 >. ,15/: %e 0easurement of Foting o9er 0 EdBard

El$ar0 #ldersot.

• 7elsental0 '. S.0 >aco"er0 >. ,24/: # !riori Dotin$ !oBer: hat )s )t #ll

#bout90 olitical tudies /e"ie90 20 pp. 1823.

• 7errero0 >. ,24/: # Kational ;eorP of Socialist !ublic Bnersip0 /ationality and

ociety0 1?0 40 pp. 361836.

• Iautier0 '. ,1?6/: >oralitP and #d"anta$e0 %e %ilosop%ical /e"ie90 6?0 40 pp.4? - 46.

• Iautier0 '. ,16/: ;omas Gobbes: >oral ;eorist0 Pournal of %ilosop%y0 6?0 pp.

46 8 .

• Iautier0 '. ,15?/: 0orals by greement 0 Clarendon !ress0 xford.

• Iautier0 '. ,1/: 0oral Tealing. Jontract+ 4t%ics+ and /eason0 Cornell

ni"ersitP !ress0 )taca.

• IeanaFoplos0 J. ,12/: Common AnoBled$e0 %e Pournal od 4conomic erspecti"es0 ?0 40 pp. 3- 52.

• Ieddes0 H. ,11/: # Iame ;eoretic >odel of Keform in &atin #merican

'emocracies0 %e merican olitical cience /e"ie90 50 pp. 361 8 32.

• Irano"etter0 >. ,15/: Economic #ction and Social Structure: ;e !roblem of

Embeddedness0 %e merican Pournal of ociology0 10 30 pp. 451 8 1.

1?



• Ireif0 #. ,14/: Cultural Heliefs and te r$anization of SocietP: # Gistorical and

;eoretical Keflection on Collecti"ist and )ndi"idualist Societies0 %e Pournal of

olitical 4conomy0 120 0 pp. 12 8 .

• Ireif0 #. ,15/: Gistorical and comparati"e institutional analPsis0 %e merican 4conomic /e"ie90 550 20 pp. 5 8 54.

• Ireif0 #.0 >il$rom0 !.0 hein$ast0 H.K. ,14/: Coordination0 Commitment0 and

Enforcement: ;e Case of te >ercant Iuild0 %e Pournal of olitical 4conomy0 120 40

pp. 64 8 66?.

• Gall0 !.#.0 ;aPlor0 K.C.K. ,15/: !olitical Science and te ;ree )nstitutionalisms0 n

Soltan0 A.0 slander0 E.>.0 Gaufler0 D. ,eds./: Anstitutions and ocial 6rder 0 ;e

ni"ersitP of >ici$an !ress0 #nn #rbor.

• Galpern0 J. [.0 >oses0 [.. ,12/: # Iuide to Completeness and ComplexitP for

>odal &o$ics of AnoBled$e and Helief0 rtificial Antelligence0 40 pp. 31 8 36.

• Gampton0 J. ,15?/: obbes and t%e ocial Jontract radition0 Cambrid$e ni"ersitP

!ress0 Cambrid$e.

• Gardin0 I. ,1?5/: ;e ;ra$edP of te Commons0 cience0 1?20 pp. 1243 8 1245.

• Gardin0 K. ,152/: Jollecti"e ction0 Jon GopFins ni"ersitP !ress0 Haltimore.

• Gardin0 K. ,11/: Gobbesian !olitical rder0 olitical %eory0 10 20 pp. 1? 8 15.• GarsanPi0 J.C. ,1/: Cardinal helfare0 )ndi"idualistic Etics0 and )nterpersonal

Comparisons of tilitP0 %e Pournal of olitical 4conomy0 ?30 40 pp. 3 8 321.

• GaPeF0 7.#. ,152/: Ca9+ Cegislation and Ciberty0 Koutled$e Ae$an !aul0 &ondon.

• GaPBood0 .I. ,14/: >ilitarP 'ecision and Iame ;eorP0 Pournal of t%e

6perations /esearc% ociety of merica0 20 40 pp. 3? 8 35.

• Geal0 J. ,165/: Common AnoBled$e0 %e %ilosop%ical Luarterly0 250 1110 pp. 116

8 131.• GecFatorn0 '. '. ,155/: Collecti"e Sanctions and te Creation of !risonerYs

'ilemma =orms0 %e merican Pournal of ociology0 40 30 pp. 3 8 ?2.

• GecFatorn0 '. '. ,1/: Collecti"e Sanctions and Compliance =orms: # 7ormal

;eorP of Iroup->ediated Social Control0 merican ociological /e"ie90 0 pp. 3?? 8

354.

• GecFatorn0 '. '. ,1?/: ;e 'Pnamics and 'ilemmas of Collecti"e #ction0

merican ociological /e"ie90 ?10 20 pp. 2 8 266.16



• GecFatorn0 '.'. ,13/: Collecti"e #ction and Iroup Getero$eneitP: DoluntarP

!ro"ision Dersus Selecti"e )ncenti"es0 merican ociological /e"ie90 50 30 pp. 32 8

3.

• Geifetz0 #. ,1/: )terati"e and 7ixed-!oint Common Helief0 Pournal of %ilosop%ical Cogic0 250 pp. ?1 8 6.

• Geifetz0 #.0 >eier0 >.0 Scipper0 H. C. ,2?/: )nteracti"e unaBareness0 Pournal of

4conomic %eory.

• GintiFFa0 J. ,1?2/: Rno9ledge and Belief 0 Cornell ni"ersitP !ress0 )taca.

• Girsman0 #.. ,163/: ;e Can$in$ ;olerance for )ncome )neRualitP in te Course

of Economic 'e"elopment0 hit a >atematical #ppendix bP >icael Kotscild0

Luarterly Pournal of 4conomics0 560 pp. 44 8 ??.• Gitcins0 A. ,15/: /om3nii 1UUV 1W 0 Gumanitas0 Hucureşti.

• Gix0 S. ,2/: %e olitical ystem of t%e 4uropean 7nion0 2nd ed.0 !al$ra"e0 =eB

[orF.

• Gollis0 >. ,16/: Kational >an and Social Science0 n K. Garrison ,ed./0 /ational

ction0 Cambrid$e ni"ersitP !ress0 Cambrid$e.

• Gollis0 >. ,21/: Antroducere în filosofia *tiinţelor sociale0 ;rei0 Hucureşti.

• Gume0 '. ,163/: reatise of uman &ature0ttp:VVetext.librarP.adelaide.edu.auVVumeVda"idV2tVcapter66.tml0 accesat la

11.4.2?.

• Gume0 '. ,12/: 4nMuiries concerning t%e %uman understanding and concerning t%e

principles of morals0 Clarendon !ress0 xford.

• JanFoBsFi0 K. ,155/: !reference #$$re$ation in !olitical !arties and )nterests

Iroups: # SPntesis of Corporatist and Encompassin$ r$anization ;eorP0 merican

Pournal of olitical cience0 320 10 pp. 1 8 12.• AaminsFi0 #. _. ,12/: n Anstitutional %eory of Jommunist /egimes0 )CS !ress0

San 7rancisco.

• AaneFo0 >. ,22/: Epistemic &o$ics and teir Iame-;eoretic #pplications:

)ntroduction0 4conomic %eory0 10 pp. 6 8 ?2.

• AarFlins0 K.0 !etersen0 K. ,13/: 'ecision Calculus of !rotesters and Ke$imes:

Eastern Europe 150 %e Pournal of olitics0 0 30 pp. 55 8 ?14.

15

http://etext.library.adelaide.edu.au/h/hume/david/h92t/chapter77.html

http://etext.library.adelaide.edu.au/h/hume/david/h92t/chapter77.html



• Aeefer0 !. ,24/: hat 'oes !olitical EconomP ;ell s about Economic

'e"elopment{and Dice Dersa90 nnual /e"ie9 of olitical cience0 60 pp. 246862.

• Aeser0 C.0 Iardner0 K. ,1/: Strate$ic bea"ior of experienced sub<ects in a

common pool resource $ame0 Anternational Pournal of Game %eory0 250 pp. 241 8 22.• Ain$0 K.7. ,2/: trategia cercetării0 !olirom0 )aşi.

• Aiser0 &.&.0 strom0 E. ,152/: ;e ;ree horlds of #ction: # >etateoretical

SPntesis of )nstitutional #pproaces0 n strom0 E. ,ed/: trategies of olitical AnMuiry0

Sa$e0 He"erlP Gills.

• Arapol0 S. ,24/: Credible Commitment in =on-)ndependent Ke$ulatorP #$encies:

# Comparati"e #nalPsis of te European #$encies for !armaceuticals and 7oodstuffs0

4uropean Ca9 Pournal 0 10 0 pp. 15835.• Aun0 S.;. ,2?/: risoner#s Tilemma0 ttp:VVplato.stanford.eduVentriesVprisoner-

dilemmaV0 accesat la 4.11.2?.

• &ane0 J. E.0 >aeland0 K. ,2/: Constitutional analPsis: ;e !oBer )ndex #pproac0

4uropean Pournal of olitical /esearc%0 360 pp. 31 8 ?.

• &ane0 J.-E.0 Ersson0 S. ,2/: %e &e9 Anstitutional olitics. erformance and

6utcomes0 Koutled$e0 &ondon.

• &anzendorf0 .0 ;eicler0 . ,23/: tatistics on tudent 0obility 9it%in t%e 4uropean 7nion0 European !arliament0 'irectorate-Ieneral for Kesearc0 &uxembour$.

• &eec0 '. ,22/: #n Empirical Comparison of te !erformance of Classical !oBer

)ndices0 olitical tudies0 0 pp. 1822.

• &eec0 '. ,22a/: 'esi$nin$ te Dotin$ SPstem for te Council of te European

nion0 ublic J%oice0 1130 pp. 436 8 4?4.

• &eBis0 '.A. ,1?/: Jon"ention. %ilosop%ical tudy0 Gar"ard ni"ersitP !ress0

Cambrid$e0 >ass.

• &inster0 H.I. ,12/: E"olutionarP StabilitP in te )nfinitelP Kepeated !risonersY

'ilemma !laPed bP ;Bo-State >oore >acines0 out%ern 4conomic Pournal 0 50 40 pp.

55 8 3.

• &ipseP0 K.I.0 CrPstal0 A.#. ,1/: 4conomia po,iti"ă0 Editura Economic%0

Hucureşti.

• &ismond0 &.0 >on$in0 !. ,14/: n te &o$ic of Common Helief and Common

AnoBled$e0 %eory and Tecision0 360 pp. 6 8 1?.

1

http://plato.stanford.edu/entries/prisoner-dilemma/






• &o"e0 J. ,23/: @ăurirea Cumii a reia0 ni"ers0 Hucureşti.

• &uFes0 S. ,164/: o9er /adical Fie90 >ac>illan0 &ondon.

• >acP0 >.h. ,1/: !#D&D and te E"olution of Cooperation: #n Experimental

;est0 ocial syc%ology Luarterly0 50 20 pp. 64 8 56.• >anoilesco0 >. ,134/0 Ce iecle du Jorporatisme+ #lcan0 !aris.

• >anoilescu0 >. ,13/: 0emorii0 "ol. ))0 Editura Enciclopedic%0 Hucureşti.

• >arc0 J.0 lsen0 J. ,16/: (r$anization Coice nder #mbi$uitiP*0 n >arc0 J.0

lsen0 J. ,eds./: mbiguity and J%oice in 6rgani,ations0 ni"ersitetsforla$en0

Her$en.Hardan0 !. ,2/: )nstitutions matter0 but Bic ones90 4conomics of

ransition0 130 30 pp. 4832.

• >arc0 J.C.0 lsen0 J.!. ,154/: ;e =eB )nstitutionalism: r$anizational 7actors in!olitical &ife0 %e merican olitical cience /e"ie90 650 30 pp. 634 8 64.

• >arc0 J.C.0 lsen0 J.!. ,12/: /iscoprire le istitu,ioni0 )l >ulino0 Holo$na.

• >ars0 '.0 StoFer0 I. ,eds./ ,1/: %eory and 0et%ods in olitical cience0

>ac>illan0 &ondon.

• >arBell0 I.0 li"er0 !.E.0 !ral0 K. ,155/: Social =etBorFs and Collecti"e #ction: #

;eorP of te Critical >ass. )))0 merican Pournal of ociology0 40 30 pp. 2 8 34.

• >arx0 A. ,1??/: Japitalul 0 "ol. 10 n A. >arx0 7. En$els0 pere0 "ol. 230 Editura!olitic%0 Hucureşti.

• >atteBs0 K.C.. ,15?/: ;e Economics of )nstitutions and te Sources of IroBt0

%e 4conomic Pournal 0 ?0 pp. 3 8 15.

• >cClennen0 E.7. ,12/: Kational Coice in te Context of )deal Iames0 n Hiccieri0

C.0 'alla Ciara0 >.&. Rno9ledge+ Belief+ and trategic Anteraction0 Cambrid$e

ni"ersitP !ress0 Cambrid$e.

• >cClintocF0 C.I.0 >c=eel0 S.!. ,1??/: Cross Cultural Comparisons of )nterpersonal>oti"es0 ociometry0 20 40 pp. 4? 8 426.

• >cIuire0 >.C.0 lson0 >. ,1?/: ;e Economics of #utocracP and >a<oritP Kule:

;e )n"isible Gand and te se of 7orce0 Pournal of 4conomic Citerature0 340 10 pp. 62 8

?.

• >c&ean0 ). ,2/: Ke"ieB #rticle: ;e 'i"ided &e$acP of >ancur lson0 Britis%

Pournal of olitical cience0 30 pp. ?1 8 ??5.

2



• >il$rom0 !. ,151/: #n #xiomatic Caracterization of Common AnoBled$e0

4conometrica0 40 10 pp. 21 8 222.

• >ill0 J. St. ,1/: rinciples of olitical 4conomy 9it% some of t%eir pplications to

ocial %ilosop%y0 &on$mans0 6

t

ed.0 ,ed. h.J. #sleP/0 lattp:VVBBB.econlib.or$VlibrarPV>illVml!.tml0 accesat pe 1.5.2?.

• >iroiu0 #.0 'inca0 I. ,eds./ ,2/: supra unor probleme pri"ind finanţarea globală

a uni"ersităţilor 0 !aideia0 Hucureşti a se "edea şi ttp:VVBBB.politice.roVproiecteV114.pdf

• >iroiu0 #drian ,15/: @ilosofie fără %aine de gală0 #ll0 #ucureşti.

• >iroiu0 #drian ,21/: Antroducere în anali,a politicilor publice0 !unct0 Hucureşti.

• >iroiu0 #drian ,22/: rgumentul ontologic. 6 cercetare logico$filosofică0 #ll0

Hucureşti.• >iroiu0 #drian ,2?/: @undamentele politicii. A. referinţe *i alegeri colecti"e0

!olirom0 )aşi.

• >iroiu0 #ndrei0 !irc%0 K.#. ,22/: !%duri0 p%şuni şi iazuri ca resurse publice

comunitare. !ractic% instituţional% şi implicaţii teoretice0 n >iroiu0 #. ,ed./0 Anstituţii în

tran,iţie0 !unct0 Hucureşti.

• >odica0 S.0 Kusticini0 #. ,1/: naBareness and !artitional )nformation

Structures0 Games and 4conomic Be%a"ior 0 268 pp. 2? 8 25.• >olina0 .0 Kodes0 >. ,22/: Corporatism: ;e !ast0 !resent0 and 7uture of a

Concept0 nnual /e"ie9 of olitical cience0 0 pp. 3 8 331.

• >oulin0 G. ,151/: Game %eory for t%e ocial ciences0 =eB [orF ni"ersitP !ress0

=eB [orF.

• >ueller0 '. ,15?/: Kational E$oism "ersus #dapti"e E$oism as a 7undamental

!ostulate for a 'escripti"e ;eorP of Guman Hea"ior0 ublic J%oice0 10 10 pp. 3 8 23.

• >ueller0 '. ,15/: ublic J%oice AA 0 Cambrid$e ni"ersitP !ress0 =eB [orF.• >uller0 E.=.0 pp0 A.-'. ,15?/: Kational Coice and Kebellious Collecti"e #ction0

%e merican olitical cience /e"ie90 50 20 pp. 461 8 455.

• >undall0 ). ,2?/: Hid to alt decline in A 4rasmus participation8 imes ig%er

4ducation upplement 6V6V2? )ssue 16.

• =as0 J.7. ,1/: ;e Har$ainin$ !roblem0 4conometrica0 150 20 pp. 1 8 1?2.

• =ort0 '.C. ,1/: Anstitutions+ Anstitutional J%ange and 4conomic erformance0

Cambrid$e ni"ersitP !ress0 Cambrid$e.21

http://www.econlib.org/library/Mill/mlP.html

http://www.politice.ro/proiecte/114.pdf

http://www.econlib.org/library/Mill/mlP.html

http://www.politice.ro/proiecte/114.pdf



• =oBaF0 >.0 Si$mund0 A. ,13/: # Strate$P of hin-StaP0 &ose-Sift tat

utperforms ;it-for ;at in te !risonerYs 'ilemma Iame0 &ature0 3?40 pp. ? 8 5.

• =ozicF0 K. ,16/: nar%ie+ stat *i utopie0 Gumanitas0 Hucureşti.

• =ozicF0 K. ,21/: An"ariances. %e tructure of t%e 6bjecti"e Korld 0 Gar"ardni"ersitP !ress0 Cambrid$e 0 >a.

• li"er0 !.E. ,15/: KeBards and !unisments as Selecti"e )ncenti"es for Collecti"e

#ction: ;eoretical )n"esti$ations0 %e merican Pournal of ociology0 50 ?0 pp. 13? 8

136.

• li"er0 !.E. ,13/: 7ormal >odels of Collecti"e #ction0 nnual /e"ie9 of

ociology0 10 pp. 261 8 3.

• li"er0 !.E.0 >arBell0 I. ,155/: ;e !aradox of Iroup Size in Collecti"e #ction: #;eorP of te Critical >ass. ))0 merican ociological /e"ie90 30 10 pp. 1 8 5.

• li"er0 !.E.0 >arBell0 I.0 ;eixeira0 K. ,15/: # ;eorP of te Critical >ass. ).

)nterdependence0 Iroup Getero$eneitP0 and te !roduction of Collecti"e #ction0

merican Pournal of ociology0 10 30 pp. 22 8 ?.

• lson0 >. ,1?/: %e Cogic of Jollecti"e ction. ublic Goods and t%e %eory of

Groups0 Gar"ard ni"ersitP !ress0 Cambrid$e0 >#.

• lson0 >. ,15?/: # ;eorP of te )ncenti"es 7acin$ !olitical r$anizations: =eo-Corporatism and te Ge$emonic State0 Anternational olitical cience /e"ie90 60 20 pp.

1? 8 15.

• lson0 >. ,13/: 'ictatorsip0 'emocracP0 and 'e"elopment0 %e merican

olitical cience /e"ie90 560 30 pp. ?6 8 6?.

• lson0 >. ,1/: ;e 'e"olution of te =ordic and ;eutonic Economies0 %e

merican 4conomic /e"ie90 50 20 pp. 22 8 26.

• lson0 >. ,1a/: ;e 'e"olution of !oBer and te Societies in ;ransition:

;erapies for Corruption0 7ra$mentation and Economic Ketardation0 n SFidelsFP0 K.

,ed./0 /ussiaYs tormy at% to /eform0 Social >arFet 7oundation0 &ondon.

• lson0 >. ,1/: Jre*terea *i declinul naţiunilor. rosperitate+ stagflaţie *i rigidităţi

sociale0 Gumanitas0 Hucureşti.

• lson0 >. ,2/: o9er and rosperity. 6utgro9ing Jommunist and Japitalist

Tictators%ips0 Hasic HooFs0 =eB [orF.

22



• lson0 >.0 _ecFauser0 K. ,1??/: #n Economic ;eorP of #lliances0 /e"ie9 of

4conomics and tatistics0 450 pp. 2?? 8 26.

• rdersooF0 !.C. ,15?/: Game %eory and olitical %eory0 Cambrid$e ni"ersitP

!ress0 Cambrid$e.• st0 '. ,2/: )llusorP Corporatism in Eastern Europe: =eoliberal ;ripartism and

!ostcommunist Class )dentities0 olitics Q ociety0 250 40 pp. 3-3.

• strom0 E. ,1/: Go"erning t%e Jommons. %e 4"olution of Anstitutions for

Jollecti"e ction0 Cambrid$e ni"ersitP !ress0 Cambrid$e.

• strom0 E. ,11/: Kational Coice ;eorP and )nstitutional #nalPsis: ;oBard

ComplementaritP0 %e merican olitical cience /e"ie90 50 10 pp. 236 8 243.

• strom0 E. ,15/: # Hea"ioral #pproac to te Kational Coice ;eorP ofCollecti"e #ction0 %e merican olitical cience /e"ie90 2 ,1/0 pp. 1 8 22.

• strom0 E. ,1/: )nstitutional Kational Coice: #n #ssessment of te )nstitutional

#nalPsis and 'e"elopment 7rameBorF0 n Sabatier0 !. ,ed./: %eories of t%e olicy

rocess0 hest"ieB !ress0 Houlder0 Colorado.

• strom0 E. ,2/: Collecti"e #ction and te E"olution of Social =orms0 %e Pournal

of 4conomic erspecti"es0 140 30 pp. 136 8 15.

• strom0 E. ,2/: 7nderstanding Anstitutional Ti"ersity0 !rinceton ni"ersitP !ress0!rinceton.

• strom0 E.0 'ietz0 ;.0 'olsaF0 =.0 Stern0 !.C.0 Stonic0 S.0 heber0 E.. ,eds./ ,22/:

%e Trama of t%e Jommons0 ;e =ational #cademies !ress0

ttp:VVBBB.nap.eduVbooFsV3521Vtml

• strom0 E.0 Iardner0 K.0 halFer0 J. ,14/: /ules+ Games+ Q Jommon$ool

/esources0 ;e ni"ersitP of >ici$an !ress0 #nn #rbor.

• strom0 D.0 strom0 E. ,1/: !ublic Ioods and !ublic Coices0 n >cIinnis0 >.'.

,ed./: olicentricity and Cocal ublic 4conomies0 >ici$an ni"ersitP !ress0 #nn #rbor0

pp. 6 8 13.

• strom0 D.0 ;iebout0 C.>.0 harren0 K. ,1/: ;e r$anization of Io"ernment in

>etropolitian #reas: # ;eoretical )nRuirP0 n >cIinnis0 >.'. ,ed./: olicentricity and

Cocal ublic 4conomies0 >ici$an ni"ersitP !ress0 #nn #rbor0 pp. 31 8 1.

• !anitc0 &. ,15/: Kecent ;eoretizations of Corporatism: Keflections on a IroBt

)ndustrP0 %e Britis% Pournal of ociology0 310 20 pp. 1 8 156.

23

http://www.nap.edu/books/0309082501/html

http://www.nap.edu/books/0309082501/html



• !arfit0 '. ,154/: /easons and ersons0 Clarendon !ress0 xford.

• !arsons0 C. ,14/: ;e !olitics of Keco$nition0 n #. Iutmann ,ed./0

0ulticulturalism0 !rinceton ni"ersitP !ress0 !rinceton.

• !asti0 D. ,1/: /om3nia în tran,iţie. Jăderea în "iitor 0 =emira0 Hucureşti.• !%unescu0 >. ,2?/: 6rgani,are *i c3mpuri organi,aţionale. 6 anali,ă

instituţională0 !olirom0 )aşi.

• !eltzman0 S.0 &e"ine0 >.E.0 =oll0 K.I. ,15/: ;e Economic ;eorP of Ke$ulation

after a 'ecade of 'ere$ulation0 Brooings apers on 4conomic cti"ity.

0icroeconomics0 pp. 1 8 .

• !enrose0 &. S. ,14?/: ;e ElementarP Statistics of >a<oritP Dotin$0 Pournal of t%e

/oyal tatistical ociety0 1 ,1/0 pp. 386.• !eters0 H.I. ,1/: Anstitutional %eory in olitical cience. %e Z&e9

AnstitutionalismY 0 !inter0 &ondon.

• !ettit0 !. ,15?/: 7ree Kidin$ and 7oul 'ealin$0 Pournal of %ilosop%y0 530 pp. 3?1-

36.

• !ettit0 !. ,1/: Dirtus =ormati"a: Kational Coice !erspecti"es0 4t%ics0 10 40 pp.

62 8 6.

• !lott0 C.K. ,11/: hill Economics Hecome an Experimental Science90 out%ern 4conomic Pournal 0 60 pp. 1 8 2.

• !op0 >.&. ,23/: Amagini instituţionale ale tran,iţiei0 !olirom0 )aşi.

• !osner0 K.#. ,161/: ;axation bP Ke$ulation0 Bell Pournal of 4conomics and

0anagement ciences0 20 pp. 22 8 .

• !oBell0 h.h.0 'i>a$$io0 !.J. ,11/: Anstitutionalism in 6rgani,ational nalysis0

;e ni"ersitP of Cica$o !ress0 Cica$o.

• !utnam0 G. ,151/: /eason+ rut%+ and istory0 Cambrid$e ni"ersitP !ress0Cambrid$e.

• Kapoport0 #. ,152/: !risonerYs 'ilemma: Kecollections and bser"ations0 n HarrP0

Gardin ,152/.

• Kapoport0 #.0 Camma0 #.h. ,1?/: risoner#s Tilemma0 ni"ersitP of >ici$an

!ress0 #nn #rbor.

• Kasmusen0 E.0 KamsePer0 >. ,14/: Ceap Hribes and te Corruption Han: #

Coordination Iame amon$ Kational &e$islators0 ublic J%oice0 650 pp. 3-326.24



• Ka"id0 ). ,1//: >ilitarP 'ecision0 Iame ;eorP and )ntelli$ence: an #necdote0

6perations /esearc%0 350 20 pp. 2? 8 2?4.

• KaBls0 J. ,161/: %eory of Pustice0 Gar"ard ni"ersitP !ress0 Cambrid$e0 >ass.

• KaBls0 J. ,1/: Jollected apers0 Gar"ard ni"ersitP !ress0 Cambrid$e0 >ass.• Kescer0 =. ,16/: 7nselfis%ness. %e /ole of Ficarious ffects in 0oral %ilosop%y

and ocial %eory0 ni"ersitP of !ittsbur$ !ress0 !ittsbur$.

• Kicardson0 I. ,2/: Craft Iuilds and CristianitP in &ate->edie"al En$land. #

Kational-Coice #nalPsis0 /ationality and ociety. 160 20 pp. 13 8 15.

• Kose-#cFerman0 S. ,23/: has >ancur a >aoist9 #n EssaP on AleptocracP and

!olitical StabilitP0 4conomics and olitics0 10 20 pp. 1?3 8 15.

• Kosental0 K.h. ,151/: Iames of !erfect )nformation0 !redatorP !ricin$ and Cain-Store !aradox0 Pournal of 4conomic %eory0 20 pp. 2 8 1.

• Kotstein0 H. ,2/: )nstituţiile politice: o perspecti"% de ansamblu0 n Ioodin0 K.E.0

Alin$emann0 G.-'. ,eds./ 0anual de *tiinţă politică0 !olirom0 )aşi.

• Sabia0 '.K. ,155/: KationalitP0 Collecti"e #ction0 and Aarl >arx0 merican Pournal

of olitical cience0 320 10 pp. 8 61.

• Sandler0 ;. ,12/: Jollecti"e ction. %eory and pplications0 ;e ni"ersitP of

>ici$an !ress0 #nn #rbor.• Sandler0 ;.0 GartleP0 A. ,21/: Economics of #lliances: ;e &essons for Collecti"e

#ction0 Pournal of 4conomic Citerature0 30 pp. 5?85?

• Scellin$0 ;.C. ,2/: trategia conflictului0 )nte$ral0 Hucureşti.

• Scmitter0 !. C. ,153/: 'emocratic ;eorP and =eocorporatist !ractice0 ocial

/esearc%0 0 40 pp. 55 8 25.

• Scmitter0 !.C. ,164/: Still te CenturP of Corporatism9*0 /e"ie9 of olitics0 3?0

pp. 5 8 131.• Scmitter0 !.C.0 &embruc0 I. ,eds./ ,16/: rends o9ards Jorporatist

Antermediation0 Sa$e0 &ondon.

• Searle0 J. K. ,1?/: GoB to 'eri"e u$t from )s0 n Gudson0 h. '. ,ed./0 %e

As$6ug%t Luestion0 >ac>illan0 &ondon.

• Sen0 #. ,156/: 6n 4t%ics and 4conomics0 HlacFBell0 xford.

• SapleP0 &.S. ,1?2/: Simple Iames: #n utline of te 'escripti"e ;eorP0

Be%a"ioral cience0 60 pp. 8 ??.2



• SapleP0 &.S.0 SubiF0 >. ,14/: # >etod for E"aluatin$ te 'istribution of !oBer

in a Committee SPstem0 %e merican olitical cience /e"ie90 450 30 pp. 656 8 62.

• Sepsle0 A.#. ,15/: StudPin$ institutions. Some &essons from te Kational Cocie

#pproac0 Pournal of %eoretical olitics0 10 20 pp. 131 8 146.• Sepsle0 A.#.0 HonceF0 >.S. ,16/: naly,ing olitics0 =orton Comp.0 =eB

[orF.

• Simon0 G.#. ,16/: dministrati"e Be%a"ior 0 4t edition0 7ree !ress0 =eB [orF.

• Snidal0 '. ,15/: ;e Iame ;eorP of )nternational !olitics0 Korld olitics0 350 10

pp. 2 8 6.

• Sti$ler0 I.J. ,161/: ;e ;eorP of Economic Ke$ulation0 %e Bell Pournal of

4conomics and cience0 20 10 pp. 3 8 21.• Stone0 K.h. ,21/: ;e se and #buse of Iame ;eorP in )nternational Kelations:

;e ;eorP of >o"es0 %e Pournal of Jonflict /esolution0 40 20 pp. 21? 8 244.

• Su$den0 K. ,15/: Spontaneous rder0 Pournal of 4conomic erspecti"e0 30 40 pp.

5-6.

• ;eicler0 . ,24/: ;emporarP StudP #broad: te life of EK#S>S students0

4uropean Pournal of 4ducation+ 30 40 pp. 3 8 45.

• ;"ersFP0 #.0 Aaneman0 '. ,15?/: Kational Coice and te 7ramin$ of 'ecisions0%e Pournal of Business0 0 40 pp. S21 8 S265

• Danderscraaf0 !. ,15/: AnoBled$e0 ERuilibrium and Con"ention0 4renntnis0 40

pp. 33683?.

• Darese0 7. ,16/: ;e ;ransition to te >arFet and Corruption in !ost-Socialist

Kussia0 olitical tudies0 40 pp. 6 8 ?.

• Darian0 G. ,15?/: n te !ri"ate !ro"ision of !ublic Ioods0 Pournal of ublic

4conomics0 pp. 2-4.• Dl%sceanu0 &. ,21/: olitică *i de,"oltare. /om3nia încotro;0 ;rei0 Hucureşti.

• "on hri$t0 I. G. ,15/: &ormă *i acţiune0 Editura @tiinţific% şi Enciclopedic%0

Hucureşti.

• halFer0 J.0 Iardner0 K.0 Gerr0 #.0 strom0 E. ,2/: Collecti"e Coice in te

Commons: Experimental Kesults on !roposed #llocation Kules and Dotes0 %e 4conomic

Pournal 0 110 pp. 212 8 234.

2?



• hallerstein0 >.0 >oene0 A.-. ,23/: 'oes te &o$ic of Collecti"e #ction Explain

te &o$ic of Corporatism90 Pournal of %eoretical olitics0 10 30 pp. 261 8 26.

• heimer0 '.&.0 Dinin$0 #.K. ,24/: #naliza politicilor publice0 #rc0 Cişin%u.

• hilliamson0 . ,15/: %e 4conomic Anstitutions of Japitalism0 7ree !ress0 =eB[orF.

• hiniecFi0 J. ,16/: ;e ;ransformation of te >arFet: #t Gi$ Costs0 ften hit

&on$ &a$s0 and =ot hitout yuestion >arFs0 Pournal of ublic olicy0 160 30 pp. 21-

2?5.

• [oun$0 G.!. ,13/: ;e E"olution of Con"entions0 4conometrica0 ?10 10 pp. 6-54.

• _amfir0 C. ,1/: Ancertitudinea. 6 perspecti"ă psi%osociologică0 Editura @tiinţific%0

H ti

Curs Teoria Jocurilor

Documents

Transcript of Curs Teoria Jocurilor