Curs 06 Teoria Arhitecturii Ta02

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

CATEDRA DE TEORIA

ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

CURS 06COMPOZITIA IN ARHITECTURA

TA02

| 2009-2010 | SEMESTRUL 2 | LECT.D

R.D

AN AGENT| CATEDRA DE TEORIA

ARHITECTURII

FORMAFORME COMPUSE FORMAFORME COMPUSE



CATEDRA DE TEORIA


TRANSFORMARILE FORMEI TRANSFORMARI DIMENSIONALE

TRANSFORMARI PRIN EXTRAGERE

Toate formele care nu fac parte din categoria formelor primarepot fi privite ca transformari ale formelor primare, variatiunigenerate de manipularea uneiasau mai multor dimensiuni sauprin eliminarea (extragerea) , respectiv adaugarea unorelemente.


TA02


R.D


ARHITECTURII

FORMAFORME COMPUSE

TRANSFORMARI PRIN ADAUGARE

elemente.



CATEDRA DE TEORIA


TRANSFORMARILE FORMEI

TRANSFORMARI DIMENSIONALE

O forma poate fi transformataprin alterarea uneia sau maimultor dimensiuni pastrandu-sitotusi identitatea ca membru al aceleiasi familii de forme.Un cub de exemplu poate fitransformat in forme prismaticesimilare printr-o discretamodificare a inaltimii, lungimii


TA02


R.D


ARHITECTURII

FORMAFORME COMPUSE

modificare a inaltimii, lungimiisau profunzimii.El poate fi comprimat intr-o forma planara sau intins intr-o forma lineara.



CATEDRA DE TEORIA



O forma poate fi transformataprin extragerea unei portiuni din volumul sau. In functie de amploarea procesului extrageriiforma poate pastra identitateasa initiala sau poate fi transfor-mata intr-o forma dintr-o altafamilie de forme.



TA02


R.D


ARHITECTURII

FORMAFORME COMPUSE

De exemplu un cub isi poatepastra identitatea de cub chiardaca o portiune din el esteeliminata, sau sa se transformeintr-o serie de poliedre regulate care incep sa se apropie de forma unei sfere.



CATEDRA DE TEORIA



O forma poate fi transformataprin adaugarea de elemente la volumul sau. Natura procesului de adaugare si numarul si marimearelative a elementelor care sunt


TA02


R.D


ARHITECTURII

FORMAFORME COMPUSE

relative a elementelor care suntadaugate determina fie alterareafie pastrarea identitatii formeiinitiale.




CATEDRA DE TEORIA



Transformarea dimensional a unui cub intr-o dala verticala


TA02


R.D


ARHITECTURII

FORMAFORME COMPUSE



CATEDRA DE TEORIA



Transformare prin extragereCreind noi spatii in cadrul formei


TA02


R.D


ARHITECTURII

FORMAFORME COMPUSE



CATEDRA DE TEORIA



Transformare prin adaugare a unei formeinrudite prin adaugarea unor parti subordonate


TA02


R.D


ARHITECTURII

FORMAFORME COMPUSE



CATEDRA DE TEORIA


TRANSFORMARI DIMENSIONALE

O sfera poate fi transformata in mai multe tipuri de ovoide sauforme elipsoidale prin alungirea in lungul unei axe.


TA02


R.D


ARHITECTURII

FORMAFORME COMPUSE

O piramida poate fi transformata prin alterarea dimensiunilor bazei,modificand inaltimea la nivelul varfului sau modificand pozitia axei verticale.

Un cub poate fi transformat in forme prismatice similare prin scurtareasau alungirea inaltimii, latimii sau adancimii.



CATEDRA DE TEORIA


TRANSFORMARI DIMENSIONALECOMPOZITIA IN ARHITECTURA

TA02


R.D


ARHITECTURII

FORMAFORME COMPUSE



CATEDRA DE TEORIA



Intodeauna cautam regularitate si continuitate in formele pe care


TA02


R.D


ARHITECTURII

FORMAFORME COMPUSE

Intodeauna cautam regularitate si continuitate in formele pe care le vedem in campul nostrum vizual. Daca oricare din formele primareeste partial ascunsa vederii noastre, avem tendinta sa completam forma respectiva sis a o vizualizam asa cum este ea in intregul ei deoarecemintea completeaza acolo unde ochii nu vad. Intr-o maniera similara, cand formele regulate au fragmente lipsa din volumul lor, ele pastreazaidentitatea lor formala daca le percepem ca pe niste intreguri incomplete. Ne referim la aceste forme mutilate ca fiind forme rezultate prin extragere. .



CATEDRA DE TEORIA



Deoarece sunt usor recognoscibile, formele geometrice simple cum ar fivolumele primare, se adapteaza repedela tratamentul de extragere. Acesteforme vor pastra identitatile lorformale daca parti ale volumelor lorsunt indepartate fara sa fie deteriorate colturile, varfurile siprofilul general.


TA02


R.D


ARHITECTURII

FORMAFORME COMPUSE

Ambiguitatea in ceea ce privesteidentitatea originara a formei, varezulta daca partea indepartata din volumul sau afecteaza colturilevolumului si altereaza drastic profilul.



CATEDRA DE TEORIA



In seria de figuri alaturata, se vede in ce masura alterarea unuiadintre colturi face ca figura sa devina fie o configuratie in forma de “L” fie una alcatuita din doua planuri perpendiculare.


TA02


R.D


ARHITECTURII

FORMAFORME COMPUSE



CATEDRA DE TEORIA


TRANSFORMARI PRIN EXTRAGERECOMPOZITIA IN ARHITECTURA

TA02


R.D


ARHITECTURII

FORMAFORME COMPUSE



CATEDRA DE TEORIA


TRANSFORMARI PRIN EXTRAGERE - ADAUGARE

Compozitie cumulativa• Forma prin adaugare• Compozitie mai curand simpla• Pitoresc, plin de miscare• Poate fi complet ordonata prin clasificaresi ierarhizare

Compozitii cubice•Foarte dificile (pentru a satisface spiritul )


TA02


R.D


ARHITECTURII

FORMAFORME COMPUSE

Compozitii monobloc• Foarte simple • Usor de combinat

Compozitii prin extragere• Foarte generoase• In exterior: o vointa arhitecturala• La interior: toate necesitatile functionalesunt satisfacute ( lumina, strapungere, continuitate, circulatie ).



CATEDRA DE TEORIA



In timp ce o forma prin extragere rezulta prineliminarea unei portiuni din volumul originar, o forma prin adaugare se produce prinrelationarea sau adaugarea fizica a uneia saumai multor forme subordonate volumuluiprincipal.

Posibilitatile de baza de grupare a doua saumai multe forme sunt urmatoarele:


TA02


R.D


ARHITECTURII

FORMAFORME COMPUSE

Tensiune spatiala

Contact muchie la muchie

Contact fata la fata

Volume intrepatrunse



CATEDRA DE TEORIA



Tensiune spatialaAcest tip de relationare se bazeaza pe o stransa proximitate a formelor sau impartireaunor elemente vizuale comune cum ar ficonturul, culoarea sau materialul.

Contact muchie la muchieIn acest tip de relationare formele impart o muchie comuna si pot sa pivoteze in jurulacestei muchii.


TA02


R.D


ARHITECTURII

FORMAFORME COMPUSE

acestei muchii.

Contact fata la fataAcest tip de relationare cere ca doua formesa aiba suprafete planare corespunzatoarecare sa fie paralele unele cu altele.

Volume intrepatrunseIn acest tip de relationare formele se intrepatrund fara sa aiba nevoie de a isiimpartii elemente vizuale.



CATEDRA DE TEORIA



Formele prin adaugare rezulta din cresterea unor elemente de detaliu pot fi caracterizate princapacitatea lor de a creste si de a se imbina cu alte forme.

Pentru noi, pentru a percepegrupari aditionale ca pe o forma de compozitie unitara, ca figure facand parte din campul nostrum

Forma centralizataUn set de elemente secun-dare adunate in jurul uneifiguri dominante, centrale.

Forma linearaO serie de forme aranjatesecvential, in sir.

Forma radialaO compozitie de formelineare care se extind radial


TA02


R.D


ARHITECTURII

FORMAFORME COMPUSE

facand parte din campul nostrum vizual, elementele care se combinatrebuie sa se relationeze intre eleintr-un mod coerent.

Aceste diagrame categorisescformele prin adaugare dupa naturarelationarilor care exista intreformele componente ca siconfiguratile lor globale.

lineare care se extind radial pornind de la un nod central Forma ciorchineUn grup de forme alaturateprin proximitate sau prinimpartirea unor elementevizuale comune.

Forma reticularaUn set de forme modularerelationate si ordonate de o trama tridimensionala.



CATEDRA DE TEORIA


TRANSFORMARI PRIN ADAUGARECOMPOZITIA IN ARHITECTURA

TA02


R.D


ARHITECTURII

FORMAFORME COMPUSE



CATEDRA DE TEORIA



Formele centralizate cer o dominanta vizuala a uneigeometrii regulate, o forma amplasata central, cum ar fi o sfera, un con sau un colindru. Datorita centralitatii lorinerente, aceste forme sunt orientate catre sine ca sipunctul si cercul. Acestea sunt ideale pentru structurileindependente isolate in context, dominand un punct in spatiusau ocupand central unui camp definit..


TA02


R.D


ARHITECTURII

FORMAFORME COMPUSE



CATEDRA DE TEORIA


FORME LINEARE

O forma lineara poate rezulta dintr-o modificareproportionala a dimensiunilor unei forme sau din dispunereaunei serii de forme de detaliu de-a lungul unei linii. In cazuldin urma, seria de forme poate fi repetitiva sau nu ca naturasi organizata printr-un element separat si distinct, cum ar fiun perete sau un traseu.


TA02


R.D


ARHITECTURII

FORMAFORME COMPUSE

- o forma lineara poate fi segmentata sau curbilinearapentru a raspunde topografiei, vegetatiei perspectivelor saualtor elemente ale sitului;



CATEDRA DE TEORIA


FORME LINEARE

- o forma lineara poate fi frontala sau poate defini o muchiesau un spatiu exterior, sau sa defineasca un plan, sauintrarea intr-un spatiu din spatele acesteia;- o forma lineara poate fi manipulata pentru a inchide o portiune a spatiului;


TA02


R.D


ARHITECTURII

FORMAFORME COMPUSE

- o forma lineara poate fi orientata vertical ca un turn pentru a stabili sau a marca un punct in spatiu;- o forma lineara poate servi drept element de organizarecaruia ii sunt atasate diverse forme secundare;



CATEDRA DE TEORIA


FORME LINEARE

Crestere lineara prin repetarea formelor

Forma lineara exprimand procesul de miscare


TA02


R.D


ARHITECTURII

FORMAFORME COMPUSE

Forma lineara exprimand procesul de miscare



CATEDRA DE TEORIA


FORME LINEARECOMPOZITIA IN ARHITECTURA

TA02


R.D


ARHITECTURII

FORMAFORME COMPUSE

Forme lineare alcatuind fronturisau definind spatii exterioare



CATEDRA DE TEORIA


FORME LINEARE

Organizarea lineara a spatiilor.


TA02


R.D


ARHITECTURII

FORMAFORME COMPUSE



CATEDRA DE TEORIA


FORME RADIALE

O forma radiala este constituitadin forme lineare care se extindin afara radial, pornind dinspre un element amplasat central. Forma radiala combina aspectelecentralitatii si linearitatii intr-o singura compozitie.

Nodul unei compozitii radiale este fie un centrusimbolic sau functional al organizarii. Pozitia sacentrala poate fi articulata cu o forma dominanta

Formele radiale pot creste intr-o retea de centre legate prin brate lineare.


TA02


R.D


ARHITECTURII

FORMAFORME COMPUSE

simbolic sau functional al organizarii. Pozitia sacentrala poate fi articulata cu o forma dominantavizual, sau poate sa se suprapuna cu sau sadeserveasca bratele formei radiale.Bratele radiale, avand proprietati similare celor ale formelor lineare, dau formei radiale natura saextrovertita. Ele pot sa intalneasca sau sa se afleintr-o relatie, sau chiar sa fie atasate unor anumiteelemente ale sitului. Ele pot sa-si expuna suprafe-tele alungite pentru a raspunde necesitatilor de clima, de lumina naturala, de perspectiva sau spatiu.



CATEDRA DE TEORIA


FORME RADIALE

Organizarea unei forme radiale poate fi vazutasi inteleasa cel mai bine dintr-o perspectiva aeriana. Vazuta la nivelul ochiului, nodul sau central poate sa nu fie vizibil in mod clar, iar schema radiala a bratelor lineare poate fi obturata si distorsionata in functie de unghiul perspectivei.


TA02


R.D


ARHITECTURII

FORMAFORME COMPUSE



CATEDRA DE TEORIA


FORME TIP CIORCHINE

In vreme ce organizarea centrala are o puternica baza geometrica, pentru ordonareaformelor sale, o organizare de tip ciorchineisi grupeaza formele dupa necesitatilefunctionale de marime, contur sauproximitate. Daca ii lipsesc regularitateageometrica si natura introvertita a formelorcentralizate, organizarea in ciorchine estesuficient de flexibila pentru a incorporaforme de diverse contururi, marimi si


TA02


R.D


ARHITECTURII

FORMAFORME COMPUSE

forme de diverse contururi, marimi siorientari in structura sa.

Din punct de vedere al flexibilitatii, organizarile de tip ciorchine pot fialcatuite in felul urmator:* pot fi atasate ca anexe la o forma sau un spatiu mai mare;* pot fi legate prin proximitate, izolat sau articulat si saexprime volumele lor ca pe niste entitati individuale;* pot avea volumele intrepatrunse si suprapuse intr-o singuraforma oferind o mare diversitate de fatete.



CATEDRA DE TEORIA


FORME TIP CIORCHINECOMPOZITIA IN ARHITECTURA

TA02


R.D


ARHITECTURII

FORMAFORME COMPUSE

O organizare tip ciorchine poate de asemenea sa fie constituitadin forme in general echivalente ca marime, contur si functiune. Aceste forme sunt ordonate vizual intr-o organizare coerenta, nonierarhica, nu numai prin stransa lor proximitate, ci si prinsimilitudinea proprietatilor lor vizuale.



CATEDRA DE TEORIA


FORME TIP CIORCHINE

O grupare de forme in jurul unei forme inrudite

O grupare de forme intrepatrunse


TA02


R.D


ARHITECTURII

FORMAFORME COMPUSE



CATEDRA DE TEORIA


FORME TIP CIORCHINE

Numeroase exemple de locuintegrupate in sistem ciorchine pot figasite in arhitectura vernaculara a diverselor culturi.

Chiar daca fiecare cultura a produs un singur stil ca raspuns la diversii factori tehnici, climatici si


TA02


R.D


ARHITECTURII

FORMAFORME COMPUSE

diversii factori tehnici, climatici sisocio-culturali, aceste forme de organizare a locuirii in sistemciorchine au pastrat, de obicei, individualitatea fiecarei unitati sia moderat gradul de diversitate in contextul unui intreg ordonat.



CATEDRA DE TEORIA


FORME TIP CIORCHINE

Exemplele vernaculare de forme tip ciorchinepot fi cu usurinta transformate in compozitiimodulare, ordonate geometric, intr-un mod inrudit cu organizarea formala de tip retea.


TA02


R.D


ARHITECTURII

FORMAFORME COMPUSE



CATEDRA DE TEORIA


FORME RETICULARE

O retea este un sistem de doua sau mai multe sisteme de linii distantateregulat intersectate. O retea genereaza o schema geometrica de punctedistantate intr-un mod regulat la intersectia liniilor retelei si campuri avandcontururi regulate definite de liniile retelei.


TA02


R.D


ARHITECTURII

FORMAFORME COMPUSE



CATEDRA DE TEORIA


FORME RETICULARE

Cea mai obisnuita retea se bazeazape geometria patratului. Datoritaegalitatii dimensiunilor sale sisimetriei bilaterale, o retea patrataeste in mod esential nonierarhica sibirectionala.

Ea poate fi folosita pentru a reduce scara unei suprafete la unitati


TA02


R.D


ARHITECTURII

FORMAFORME COMPUSE

scara unei suprafete la unitatimasurabile si pentru a-i conferichiar o textura.

Ea poate fi folosita pentru a divizasuprafetele unei forme si a le unifica prin geometria sa repetitivasi pregnanta.



CATEDRA DE TEORIA


FORME RETICULARE Trama patrata, proiectata in 3 dimensiuni, genereaza o retea spatiala de puncte si liniide referinta. In cadrul acestei tramemodulare pot fi organizate vizual orice numarde forme si spatii.


TA02


R.D


ARHITECTURII

FORMAFORME COMPUSE



CATEDRA DE TEORIA


FORME RETICULARECOMPOZITIA IN ARHITECTURA

TA02


R.D


ARHITECTURII

FORMAFORME COMPUSE



CATEDRA DE TEORIA


INTERFERENTE FORMALE GEOMETRICE

Cand doua forme difera ca geomtrie sau orientare, se intalnesc si se intrepatrund, fiecare va avea tendinta sadomine si sa detina suprematiadin punct de vedere vizual.

In aceste situatii, pot sa aparaurmatoarele tipuri de forme:

-doua forme care-si supun

Patrat + cerc Doua trame rotite


TA02


R.D


ARHITECTURII

FORMAFORME COMPUSE

-doua forme care-si supunidentitatile individuale si se combina pentru a crea o nouaforma compozita;

- una dintre cele doua forme, o poate primi pe cealalta in totalitate in cadrul volumului sau;



CATEDRA DE TEORIA



In aceste situatii, pot sa aparaurmatoarele tipuri de forme:

-cele doua forme isi pot pastrapropria identitate si in acelasitimp sa imparta o parte a volumului lor;

- cele doua forme sunt separate


TA02


R.D


ARHITECTURII

FORMAFORME COMPUSE

- cele doua forme sunt separate si legate intre ele printr-un al treilea element care amintestegeometria uneia dintre formeleoriginare;



CATEDRA DE TEORIA



Formele diferind ca geometrie sauorientare pot fi incorporate intr-o singura organizare pentru unul dintreurmatoarele motive:

- pentru a se adapta sau a accentuadiverse necesitati ale spatiuluiinterior si ale formei exterioare;

- pentru a exprima importanta


TA02


R.D


ARHITECTURII

FORMAFORME COMPUSE

- pentru a exprima importantafunctionala sau simbolica a formei sauspatiului in context;

- pentru a genera o forma compozitacare incorporeaza geometriile aflatein contrast intr-o organizarecentralizata;



CATEDRA DE TEORIA




- pentru a crea o inflexiune a spatiuluicatre un anume element sau cladire a sitului;

- pentru a decupa un volum bine


TA02


R.D


ARHITECTURII

FORMAFORME COMPUSE

- pentru a decupa un volum binedeterminat din forma cladirii;

- pentru a exprima si articula diverse sisteme constructive sau mecanicecare exista in cadrul formei cladirii;



CATEDRA DE TEORIA




- pentru a consolida o conditie locala a simetriei in forma cladirii;

- pentru a raspunde geometriiloraflate in constrat ale tomografiei,


TA02


R.D


ARHITECTURII

FORMAFORME COMPUSE

aflate in constrat ale tomografiei, vegetatiei, granitelor sau structurilorexistente in sit;

- pentru a pune in evidenta un traseudeja existent de parcurgere a situluicladirii;



CATEDRA DE TEORIA


INTERFERENTA CERC + PATRAT

O forma circulara poate fi independenta in context pentru a exprima conturul ideal, dar in acelasi timppentru a incorpora o mai functionala geometrierectilineara in limitele sale.


TA02


R.D


ARHITECTURII

FORMAFORME COMPUSE



CATEDRA DE TEORIA



Centralitatea formei circulare ii permite saactioneze ca un nod care unifica formele avandgeometrii sau orientari contrastante.


TA02


R.D


ARHITECTURII

FORMAFORME COMPUSE



CATEDRA DE TEORIA



Un spatiu circular sau cilindric poate servi pentru a organiza spatiile in cadrul unei inchideri rectangulare


TA02


R.D


ARHITECTURII

FORMAFORME COMPUSE



CATEDRA DE TEORIA


INTERFERENTA DE TRAME ROTITECOMPOZITIA IN ARHITECTURA

TA02


R.D


ARHITECTURII

FORMAFORME COMPUSE

Spatiul interior al moscheii din Agra / India, este orientat exact catrepunctele cardinale astfel ca peretele quibla sa fie pe directia spre Mecca in timp ce inchiderea exterioara raspunde conditiilor de amplasare in cadrulfortului.



CATEDRA DE TEORIA


INTERFERENTA DE TRAME ROTITECOMPOZITIA IN ARHITECTURA

TA02


R.D


ARHITECTURII

FORMAFORME COMPUSE



CATEDRA DE TEORIA


ARTICULAREA FORMELOR

Articularea formei se refera la modulin care suprafetele unei formedefinesc impreuna conturul si volumul.

O forma articulata reveleaza in mod clar natura partilor sale si relatiileintre ele si cu forma ca intreg. Suprafetele sale apar ca niste planuri


TA02


R.D


ARHITECTURII

FORMAFORME COMPUSE

Suprafetele sale apar ca niste planuride detaliu, avand contururi distinctedar configuratia generala fiind lizibilasi usor de perceput.

Intr-o maniera similara, un gruparticulat de forme accentueazacontactele intre partile constitutive in asa fel incat sa se exprime dpdv vizual, individualitatea fiecareia.



CATEDRA DE TEORIA



O forma poate fi articulata prin:

- diferentierea planurilor alaturateprintr-o modificare de material, culoare, textura sau structura;

- tratarea colturilor ca elementelineare distincte independent de suprafetele pe care le delimiteaza;


TA02


R.D


ARHITECTURII

FORMAFORME COMPUSE

- eliminarea colturilor in locurile in care planurile invecinate se intersecteaza;

- luminarea formei astfel incat sa se creeze contraste ferme de-a lungulmuchiilor si colturilor;



CATEDRA DE TEORIA



Contrar accentuarii muchiilor sizonelor de contact, colturile simuchiile unei forme pot fi rotunjitesau atenuate pentru a accentuacontinuitatea suprafetelor.

Sau un material, culoare, textura saustructura pot fi trecute de parteacealalta a muchiei sau coltului pentru a atenua senzatia de individualitate a


TA02


R.D


ARHITECTURII

FORMAFORME COMPUSE

atenua senzatia de individualitate a suprafetelor plane si a accentua in schimb volumul formei.



CATEDRA DE TEORIA



Atata timp cat articularea unei formedepinde de modul in care suprafetelesale se intalnesc la colturi, maniera in care sunt rezolvate relatiile de intersectare este critic pentrudefinirea si claritatea formei.

Un colt poate fi articulat prin simplacontrastare a calitatilor suprafetelorplanurilor care se intersecteaza, sau


TA02


R.D


ARHITECTURII

FORMAFORME COMPUSE

planurilor care se intersecteaza, saupoate fi atenuat prin crearea uneicontinuitati a suprafetelor apeland la o structura optica unitara;Perceptia noastra despre existentacoltului este insa deasemeneainfluentata de regulile perspectivei sicalitatea luminii care pune in valoareforma.

Pentru ca un colt sa fie activ dpdvformal trebuie sa existe mai multdecat o usoara deviere de unghi intreplanurile intersectate. Deoarece in



CATEDRA DE TEORIA



Pentru ca un colt sa fie activ dpdvformal trebuie sa existe mai multdecat o usoara deviere de unghi intreplanurile intersectate.

Deoarece in mod constant cautamregularitate si continuitate in cadrulcampului vizual, avem tendinta saregularizam sau sa atenuam micileimperfectiuni in formele pe care le


TA02


R.D


ARHITECTURII

FORMAFORME COMPUSE

imperfectiuni in formele pe care le vedem.

De exemplu, planul unui perete care este numai usor deviat ne va aparea ca o suprafata perfect plana, poate cu o usoara imperfectiune.

Un colt, in anumite conditii, poatechiar sa nu fie observat.



CATEDRA DE TEORIA



Colturile definesc intalnirea a doua planuri. Dacacele doua planuri se ating pur si simplu iar coltul nu are un tratament special, prezenta coltului vadepinde de tratamentul vizual al suprafetelor care vin in contact. Conditiile de la colt pun in valoarevolumul formei.

O conditie de colt poate fi intarita dpdv vizualprin introducerea unui element separat si distinct, independent de suprafetele cu care intra in contact. Acest element articuleaza coltul ca o


TA02


R.D


ARHITECTURII

FORMAFORME COMPUSE

independent de suprafetele cu care intra in contact. Acest element articuleaza coltul ca o conditie lineara, defineste muchiile planurilor in contact si devine un element pozitiv al formei.

Daca o deschidere este introdusa pe una din laturile coltului, unul dintre planuri va aparea ca se suprapune peste celalalt. Deschiderea diminueazaconditia de colt, slabeste definirea volumului in cadrul formei si pune accentul pe calitatile planareale suprafetelor invecinate.



CATEDRA DE TEORIA



Daca niciunul dintre planuri nu este suficient de extins pentru a defini coltul, se creaza un volumspatial care inlocuieste coltul. Aceasta conditie de colt deterioreaza volumulformei, permite spatiului interior sa se extindacatre exterior si pune in evidenta in mod clarsuprafetele ca planuri in spatiu.

Rotunjirea coltului accentueaza continuitateasuprafetelor aflate in contact, aspectul de


TA02


R.D


ARHITECTURII

FORMAFORME COMPUSE

Rotunjirea coltului accentueaza continuitateasuprafetelor aflate in contact, aspectul de compact al volumului si aspectul atenuat al conturului. Raza curburii la colt este importanta. Daca este prea mica dpdv vizual devinenesemnificativa; daca este prea mare afecteazaspatiul interior si forma exterioara pe care o descrie.



CATEDRA DE TEORIA


COLTURI

Colturile exprimate curat, fara decoratii, accentueaza volumul.


TA02


R.D


ARHITECTURII

FORMAFORME COMPUSE

Imbinarile pieselor din lemn articuleaza individualitatea elementelor la colt



CATEDRA DE TEORIA


COLTURI

Coltul este retras pentru a lasa fatadele independente


TA02


R.D


ARHITECTURII

FORMAFORME COMPUSE

La basilica lui Palladio coloana de colt accentueaza muchia verticala a cladirii



CATEDRA DE TEORIA


COLTURICOMPOZITIA IN ARHITECTURA

TA02


R.D


ARHITECTURII

FORMAFORME COMPUSE



CATEDRA DE TEORIA


COLTURI

Colturile rotunjite exprimacontinuitatea suprafetei, volumul compact sicaracterul soft al formei


TA02


R.D


ARHITECTURII

FORMAFORME COMPUSE



CATEDRA DE TEORIA


COLTURI

Golurile amplasate la colt accentueazadefinirea planurilor in dauna volumului.


TA02


R.D


ARHITECTURII

FORMAFORME COMPUSE



CATEDRA DE TEORIA


COLTURICOMPOZITIA IN ARHITECTURA

TA02


R.D


ARHITECTURII

FORMAFORME COMPUSE



CATEDRA DE TEORIA


ARTICULAREA SUPRAFETELOR

Perceptia noastra asupra conturului, marimii, scarii, proportiei si greutatii vizuale a uneisuprafete este influentata de proprietatileacestei suprafete ca si de contextul vizual.

* Un contrast clar intre culoarea suprafetei si cea a campului din jur poate face clar conturul sau, in timp cemodificarea valorii tonului acestei culori poate fie sacreasca, fie sa diminueze greutatea sa vizuala.* O vedere frontala pune in evidenta adevaratul contur


TA02


R.D


ARHITECTURII

FORMAFORME COMPUSE

* O vedere frontala pune in evidenta adevaratul contural unui plan; Vederile oblice il distorsioneaza.* Elemente avand o marime cunoscuta in cadrulcontextului vizual al unei suprafete, pot ajutaperceperea marimii sale si scara.* Textura si culoarea impreuna influenteaza greutateavizuala si scara unui plan, dar si gradul in care acestaabsoarbe sau reflecta lumina si sunetul.* Structurile optice directionale sausupradimensionate pot distorsiona conturul sau exageraproportiile unui plan.



CATEDRA DE TEORIA



Culoarea, textura si structura suprafetelorarticuleaza existenta planurilor siinfluenteaza greutatea vizuala a formei.


TA02


R.D


ARHITECTURII

FORMAFORME COMPUSE



CATEDRA DE TEORIA



Transformarea de la o schema cu goluri impuscate la o fatada liberasi apoi o fatada usoara articulatade trama lineara a strcturii fatadei


TA02


R.D


ARHITECTURII

FORMAFORME COMPUSE

Forma tridimensionala a golurilor creaza p textura a luminii, umbrelor si umbrelorpurtate care articuleaza suprafata fatadei



CATEDRA DE TEORIA



Schema golurilor si cavitatilorintrerupe continuitatea planurilorperetilor exteriori


TA02


R.D


ARHITECTURII

FORMAFORME COMPUSE



CATEDRA DE TEORIA



Transformarea de la o schema cu goluri impuscate la o fatada libera si apoi o fatada usoara articulata de trama lineara a strcturii fatadei


TA02


R.D


ARHITECTURII

FORMAFORME COMPUSE



CATEDRA DE TEORIA


CURS 07COMPOZITIA IN ARHITECTURA

TA02


R.D


ARHITECTURII

FORMAFORME COMPUSE FORMAFORMA SI SPATIU

Curs 06 Teoria Arhitecturii Ta02

Documents

Transcript of Curs 06 Teoria Arhitecturii Ta02