Curs 07 Teoria Arhitecturii Ta02

7/15/2019 Curs 07 Teoria Arhitecturii Ta02

1/103

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

ARHITECTU

RA

TEDRADETEORIAARHITE

CTURII|FACULTATEADEAR

HITECTURA|USHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

CURS 07

CO

MPOZ

ITIAIN

TA02|2009-2010|SEMESTRUL

2|

LECT.DR.DAN

AGENT|

CA

FORMAFORMA SI SPATIU



2/103


ARHI

TECTU

RA

TEDRADETEORIAARHITECTURII|FACULTATEADEAR


FORMA SI SPATIU

Spatiul inconjoara permanent fiinta noastra.Ne miscam, vedem forme, auzim sunete,simtim aerul, miresmele florilor:

toate acestea in spatiu.Cu toate ca in mod inerent spatiul nuare forma. Forma sa vizuala,dimensiunile si scara, calitatea luminii

CO

MPOZ

ITIAIN


2|

LECT.DR.DAN

AGENT|

CA

FORMAFORMA SI SPATIU FORMAFORMA SI SPATIU

perceptia noastra asupra limitelorspatiului definite prin elementele deforma. De indata ce spatiul estedelimitat, modulat si organizatde elemente avand volum, deci forma.


3/103


ARHI

TECTU

RA



UNITATEA CONTRARIILOR

TAJ MAHAL, Agra, India 1630-1653

Forma arhitecturala se afla la junctiunea

intre volum si spatiu. Creind si citind desenelede arhitectura, ar trebui sa fim preocupatiatat de forma volumului continand o portiunede spatiu cat si de forma acestuia.

CO

MPOZ

ITIAIN


2|

LECT.DR.DAN

AGENT|

CA


Linie definind limitaintre plin si gol

Forma volumului plinposata cu negru

Forma definind golulspatial posata negru


4/103


ARHI

TECTU

RA




In functie de ceea ce percepem ca fiind elementele positive, relatia intre

figura si fond a formelor diverselor volume si ale spatiilor poate fi inversataasa cum se vede in aceasta portiune din planul Nolli al Romei.Pe de-o parte citim cladirile ca fiind forme pozitive ce definesc spatiilestrazilor. In acelasi timp insa pietele urbane, curtile si spatiile majore dincadrul cladirilor publice importante se citesc ca elemente pozitive

distingandu-se de fondul pe care il formeaza masa cladirilor inconjuratoare.

CO

MPOZ

ITIAIN


2|

LECT.DR.DAN

AGENT|

CA

FORMAFORMA SI SPATIU FORMAFORMA SI SPATIUPlanul Romei, fragment NOLLI 1748


5/103


ARHI

TECTU

RA




Relatia simbolica intre formele volumelor si spatiilor in arhitectura exista sipoate fi examinata pe mai multe planuri diferite.La fiecare nivel vom analiza nu numai forma cladirii ci si impactul acesteiaasupra spatiului din jur.La scara urbana, vom lua in considerare daca rolul cladirii este acela de a

continua structura existenta a locului, de a constituiun fundal pentru celelalte cladiri, sau sa defineasca un spatiu urban pozitiv, saudaca ar fi mai nimerit pentru ea sa stea izolat, sa se evidentieze independentca un obiect semnificativ in spatiu.

CO

MPOZ

ITIAIN


2|

LECT.DR.DAN

AGENT|

CA



6/103


ARHI

TECTU

RA



UNITATEA CONTRARIILORLa scara sitului unei cladiri existadiverse strategii pentru a pune inrelatie forma cladirii cu spatiul din

jurul ei. Astfel o cladire poate :

A. Sa formeze un front pe unadintre laturile sitului si sa inceapaconturarea un spatiu exteriorpozitiv.B. Sa deschida spatiul sau interiorcatre un spatiu neacoperit cu

CO

MPOZ

ITIAIN


2|

LECT.DR.DAN

AGENT|

CA


carac er pr va a unu sdelimitat.C. Sa inchida o portiune a sitului cape o camera deschisa si sa-lprotejeze de conditiile climaticenedorite.D. Sa inconjoare sau sa inchida ininteriorul sau un spatiu in forma decurte sau atrium intr-o schemaintrovertita.


7/103


ARHI

TECTU

RA



UNITATEA CONTRARIILORAstfel o cladire poate :

E. Sa constituie un obiect distinctin spatiu dominand situl prin formasi pozitia sa topografica intr-oschema extrovertita.F. Sa se extinda in afara pentru aprezenta o fatada alungita catre ovedere importanta, pentru aconstitui un cap de perspectiva saupentru a defini limita unui spatiu

CO

MPOZ

ITIAIN

TA02|

2009-2010|SEMESTRUL

2|

LECT.DR.DAN

AGENT|

CA


ur an.G. Sa constituie un element izolatin cadrul sitului dar extinzandu-sispatiile interioare astfel incat sase se creeze un spatiu de tranzitieinterior-exterior avand caracterprivat.H.Sa se afirme ca o forma pozitivaintr-un spatiu definit ca negativ.


9/103


ARHI

TECTU

RA

TEDRADETEORIAARHIT




CO

MPOZ

ITIAIN

TA02|

2009-2010|SEMESTRUL

2|

LECT.DR.DAN

AGENT|CA


BOSTON CITY HALL, 1960 Kallman McKinnell, Knowles


10/103


ARHI

TECTU

RA

TEDRADETEORIAARHIT




La scara cladirii avem tendinta sa

CO

MPOZ

ITIAIN

TA02|

2009-2010|SEMESTRUL

2|

LECT.DR.DAN

AGENT|CA


c t m con gurat a peret or ca peniste elemente pozitive ale planului.Spatiul alb dintre aceste elementenu trebuie vazut insa ca un simplufundal pentru pereti ci ca pe ofigura care poate avea contur siforma.


11/103


ARHI

TECTU

RA

TEDRADETEORIAARHIT




Chiar si la scara unei camere,elementele de mobilier pot fie saconstituie forme in cadrul campuluispatial sau sa serveasca pentru adefini forma spatiului insusi.

CO

MPOZ

ITIAIN

TA02|

2009-2010|SEMESTRUL

2|

LECT.DR.DAN

AGENT|CA



12/103


ARHI

TECTU

RA

TEDRADETEORIAARHIT

ECTURII|FACULTATEADEARHITECTURA|USHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT


Forma si inchiderea fiecarui spatiu

dintr-o cladire, fie determina, fieeste determinata de forma spatiuluidin jurul sau. La teatrul Seinajoki alui Alvar Aalto, de exemplu, putemdistinge cateva categorii de forme

spatiale si sa analizam cum acesteforme interactioneaza. Fiecarecategorie are un rol activ sau pasivin definirea spatiului.

CO

MPOZ

ITIAIN

TA02|

2009-2010|SEMESTRU

L

2|

LECT.DR.DAN

AGENT|CA


, -


13/103


ARHI

TECTU

RA

TEDRADETEORIAARHIT



Fiecare categorie are un rol activ sau pasiv in definirea spatiului.

A. Unele spatii, cum ar fi birourile, au functii specifice dar asemanatoare sipot fi grupate intr-o singura forma lineara sau in ciorchine.

B. Unele spatii, cum este sala de concert, au functiuni specifice si indeplinescconditii tehnice ce necesita forme specifice care vor influenta forma spatiilordin jurul lor.

C. Unele spatii, cum este foyer-ul, au o natura flexibila si drept urmare pot de

CO

MPOZ

ITIAIN

TA02|

2009-2010|SEMESTRU

L

2|

LECT.DR.DAN

AGENT|CA

FORMAFORMA SI SPATIU FORMAFORMA SI SPATIUTEATRUL DIN SEINAJOKI Finlanda, Alvar Aalto 1968-69

o man era era sa e e n e e ca re spa e sau grupur e e spa njurul lor.


14/103


ARHI

TECTU

RA

TEDRADETEORIAARHIT


FORME CE DEFINESC SPATIUL

Daca plasam o figura bi-dimensionala pe o foaie de hartie, aceasta influenteazaforma spatiului alb din jurul ei.La fel, orice forma tri-dimensionala articuleaza in mod natural volumul spatiuluidin jurul ei si genereaza un camp de influenta sau teritoriu pe care il afirma cafiind al sau.

In continuare ne vom ocupa deelementele orizontale siverticale ale formei si vom

CO

MPOZ

ITIAIN

TA02|

2009-2010|SEMESTRU

L

2|

LECT.DR.DAN

AGENT|CA

FORMAFORMA SI SPATIU FORMAFORMA SI SPATIUPiata in Giron, Columbia

diferite configuratii ale acestorelemente formale genereaza sidefinesc tipuri specifice despatiu.


15/103


ARHI

TECTU

RA

TEDRADETEORIAARHIT


ELEMENTE ORIZONTALE CE DEFINESC SPATIULPlanul de bazaUn plan orizontal care apare ca ofigura contrastand cu fondul sidefinind un camp simplu in spatiu.Acest camp poate fi consolidatvizual in mai multe feluri :Planul de baza ridicatUn plan orizontal ridicat deasupraterenului stabileste suprafeteverticale de-a lungul limitelor saleintarind separarea vizuala dintre

CO

MPOZ

ITIAIN

TA02|

2009-2010|SEMESTRU

L

2|

LECT.DR.DAN

AGENT

|CA


campul sau si terenul din jur.Planul de baza coboratPlanul de baza coborat fata deteren presupune suprafete verti-cale ale zonei coborate pentru

definirea volumului in spatiu.Planul de acoperireUn plan orizontal amplasatdeasupra, definind un volum inspatiu intre el si planul terenului.


16/103


ARHITECTU

RA

TEDRADETEORIAARHIT


PLANUL DE BAZA

Pentru ca un plan orizontal sa poatafi vazut ca o figura, este nevoie deo modificare perceptibila a culorii,tonului sau texturii dintresuprafetele sale si cele ale zonei

din jur.

Cu cat este mai puternica definirealimitelor planului orizontal cu atat

CO

MPOZ

ITIAIN

TA02|

2009-2010|SEMESTRU

L

2|

LECT.DR.DAN

AGENT

|CA


acesta se distinge mai bine decampul din jur.

Desi exista o continuitate a

spatiului deasupra sa, planulorizontal genereaza fara doar sipoate o zona spatiala sau domeniu incadrul limitelor sale.


17/103


ARHITECTU

RA

TEDRADETEORIAARHITECTURII|FACULTATEADEARHITECTURA|USHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

PLANUL DE BAZA

CO

MPOZ

ITIAIN

TA02|

2009-2010|SEMESTRU

L

2|

LECT.DR.DAN

AGENT

|CA


Articularea suprafetei tereului sau pardoselii este deseori utilizata inarhitectura pentru a defini o zona a spatiului in cadrul unui context mailarg. Acest tip de definire spatiala poate fi utilizata pentru a face

diferenta intre un traseu de deplasare si zonele de odihna, poate stabili unareal din care se naste cladirea sau poate articula o zona functionala incadrul unui living room multifunctional.


18/103


ARHITECTU

RA

TEDRADETEORIAARHITECTURII|FACULTATEADEA

RHITECTURA|USHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

PLANUL DE BAZA

Glass House Phillip Johnson

CO

MPOZ

ITIAIN

TA02|

2009-2010|SEMESTRU

L

2|

LECT.DR.DAN

AGENT

|CA


Parcul Cismigiu - BucurestiGradina japoneza

Hanul cu Tei, Bucuresti


19/103


ARHITECTU

RA



PLANUL DE BAZA RIDICAT

Ridicarea unei portiuni a planului de baza creaza un domeniu anume in cadrul

unui context spatial mai larg. Modificarile de nivel de-a lungul planului ridicatdefinesc marginile zonei si intrerup continuitatea spatiului in cadrul planuluide baza.

CO

MPOZ

ITIAIN

TA02|

2009-2010|SEMESTRU

L

2|

LECT.DR.DAN

AGENT

|CA


Daca caracteristicile suprafetei planului de baza continua si dincolo de limiteleplanului ridicat, atunci zona planului ridicat va aparea ca facand parte dinspatiul inconjurator. Daca totusi limitele sunt articulate printr-o schimbare deforma, culoare sau textura atunci zona respectiva va deveni un fel de platouseparat, distinct de zonele inconjuratoare.


20/103


ARHITECTU

RA




CO

MPOZ

ITIAIN

TA02|

2009-2010|SEMESTRU

L

2|

LECT.DR.DAN

AGENT

|CA


FATEHPUR SIKRI, Palatul lui Akbar cel Mare


21/103


ARHITECTU

RA




Gradul de mentinere a continutatii

spatiale si vizuale intre spatiulridicat si zonele din jur depinde deamploarea acestei modificari.

1. Limita zonei este bine definita:continuitatea vizuala si spatiala estementinuta; accesul fizic este usorde rezolvat.

2. Este mentinuta continuitatea

CO

MPOZ

ITIAIN

TA02|

2009-2010|SEMESTRU

L

2|

LECT.DR.DAN

AGENT

|CA


vizuala: continuitatea spatiala esteintrerupta; accesul fizic necesitautilizarea de scari sau rampe.

3. Continuitatea vizuala si spatialasunt intrerupte: zona planului ridicat

este izolata de planul din jur; planulridicat este transformat intr-unelement de adapostire pentruspatiul de dedesubt.


22/103


ARHITECTU

RA




Ridicand o parte a planului de baza secreaza o platforma sau un podiumcare din punct de vedere structural sivizual sustine forma si volumul

cladirii.

Planul terenului ridicat poate sa fieasezat pe un element pre-existent al

CO

MPOZ

ITIAIN

TA02|

2009-2010|SEMESTRU

L

2|

LECT.DR.DAN

AGENT

|CA

FORMAFORMA SI SPATIU FORMAFORMA SI SPATIUPAVILIONUL SUPREMEI ARMONII, Orasul interzis, CHINA 1627

pentru a ridica cladirea deasupracontextului inconjurator sau pentru aintegra imaginea sa in peisaj.


24/103


ARHITECTU

RA

TEDRADETEORIAARHI




CO

MPOZ

ITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMESTRU

L

2|

LECT.DR.DAN

AGENT

|CA


TEMPLUL MUNTE, Templul Bakong, Haryharalaya, Cambodgia, 881 i.c.


25/103


ARHITECTU

RA

TEDRADETEORIAARHI




Farnsworth House, Mies va der Rohe 1950

CO

MPOZ

ITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMESTRU

L

2|

LECT.DR.DAN

AGENT

|CA


, . .

Un plan ridicat poate defini un spatiude tranzitie intre interiorul cladirii siambientul exterior.

In combinatie cu planul acoperisului secreeaza o zona semi-privata printr-unportic sau veranda.


26/103


ARHITECTU

RA



PLANUL DE BAZA RIDICATO sectiune a planului pardoselii poate firidicata pentru a delimita o anume zona a

spatiului in cadrul unei camere sau al unuihol mai larg.Aceasta zona ridicata poate sa serveascaca un spatiu anexa al activitatii principalesau poate fi o platforma din care sa poata

fi urmarit spatiul inconjurator.In cadrul unui spatiu cu character religios,poate demarca zona sacra a spatiului.

CO

MPOZ

ITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMESTRUL

2|

LECT.DR.DAN

AGENT

|CA



27/103


ARHITECTU

RA



PLANUL DE BAZA COBORAT

Coborarea unei portiuni a planului de baza izoleaza o parte a spatiului de

contextul mai larg. Suprafetele verticale care delimiteaza zona coboratastabilesc limitele acestei zone. Aceste limite sunt laturi vizibile care potcontitui inceputul formarii unor pereti care sa delimiteze spatiul.

CO

MPOZ

ITIAIN

TA02


2|

LECT.DR.DAN

AGENT|CA


Zona spatiului coborat poate fi articulata pentru a contrasta prin tratamentulsuprafetei cu zona inconjuratoare.

H


28/103


ARHITECTU

RA




Un contrast in forma, geometrie, sau orientare poate de asemenea sa

intareasca din punct de vedere vizual identitatea si independenta suprafeteicoborate fata de contextul spatial mai larg.

CO

MPOZ

ITIAIN

TA02


2|

LECT.DR.DAN

AGENT|CA


UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009 2010 / ANUL I SEMESTRUL 2 / LECT DR ARH DAN AGENTHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009 2010 / ANUL I SEMESTRUL 2 / LECT DR ARH DAN AGENT


29/103


ARHITECTU

RA



PLANUL DE BAZA COBORATGradul de continuitate spatiala intre zona coborata si zonele mai ridicate din

jur depinde de scara diferentei de nivel.

Zona coborata poate fi ointrerupere a planului de baza si saramana in acelasi timp o parteintegranta a spatiului din jur.

Cresterea diferentei de nivelslabeste relatia vizuala intre zonacoborata si spatiul din jur siintareste definirea sa ca un volumdistintinct in s atiu.

CO

MPOZ

ITIAIN

TA02


2|

LECT.DR.DAN

AGENT|CA


De indata ce planul de baza ajungedeasupra nivelului ochiului, zonacoborata devine o camera separatasi distincta in sine.

Creind o tranzitie in trepte, terasa-ta sau in panta de la nivelul de bazacatre nivelul coborat ajuta pentruasigurarea continuitatii intre spatiulcoborat si zonele ridicate din jur.

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009 2010 / ANUL I SEMESTRUL 2 / LECT DR ARH DAN AGENTHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009 2010 / ANUL I SEMESTRUL 2 / LECT DR ARH DAN AGENT


30/103


ARHITECTU

RA




Biserica taiata in stanca, Lilabela, sec.13

In timp ce ridicarea la o cota maiinalta a spatiului poate exprimanatura extrovertita sau o anumesemnificatie a spatiului, coborareaunui spatiu sub nivelul zonelor din

jur poate sugera natura saintrovertita sau la vocatia sa deadapostire si protectie.

CO

MPOZ

ITIAIN

TA02


2|

LECT.DR.DAN

AGENT|CA


UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT DR ARH DAN AGENTHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT DR ARH DAN AGENT


31/103


ARHITECTU

RA




CO

MPOZ

ITIAIN

TA02


2|

LECT.DR.DAN

AGENT|CA


UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT DR ARH DAN AGENTSHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT DR ARH DAN AGENT


32/103

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009 2010 / ANUL I SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

ARHITECTU

RA

TEDRADETEORIAARH

ITECTURII|FACULTATEADEARHITECTURA|USUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009 2010 / ANUL I SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT


CO

MPOZ

ITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMESTR

UL

2|

LECT.DR.DAN

AGENT|CA


Zonele coborate in topografia unui sit potservi ca scena pentru arene deschise siamfiteatre. Denivelarea naturala areavantajul asigurarii unei bune vizibilitati sia unei calitati acustice naturale.

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENTSHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT


33/103

ARHITECTU

RA

TEDRADETEORIAARH

ITECTURII|FACULTATEADEARHITECTURA|US


CO

MPOZ

ITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMESTR

UL

2|

LECT.DR.DAN

AGEN

T|CA


UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENTU

SHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT


34/103

ARHITECTU

RA

TEDRADETEORIAARH

ITECTURII|FACULTATEADEARHITECTURA|U

PLANUL DE BAZA COBORATPlanul de baza poate fi coborat pentru a definiispatii deschise acoperite ale unor cladiri

ingropate. O curte interioara ingropata fiindprotejata de miscarile de aer si de zgomotulde la suprtafata, prin volumele care oinconjoara ramane in acelasi timp o sursa delumina naturala, ventilare naturala si asigura

vederea catre spatiile care o inconjoara.

CO

MPOZ

ITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMESTR

UL

2|

LECT.DR.DAN

AGEN

T|CA


Hallele din Paris, atriumul si proiect de acoperire


AU


CO O


35/103

ARHITECTU

RA

TEDRADETEORIAARH



Alvar Aalto, Biblioteca in Rovaniemi, Finlanda, 1965, 1968

CO

MPOZ

ITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMESTR

UL

2|

LECT.DR.DAN

AGEN

T|CA



AU


PLANUL DE ACOPERIRE


36/103

ARHITECTU

RA

TEDRADETEORIAARH


PLANUL DE ACOPERIRE

Asemanator modului in care umbra

unui arbore da sentimentul deadapost ca sub o umbrela, un plan deacoperire defineste o portiune despatiu cuprinsa intre el si planulterenului. Atata timp cat limitele

planului de acoperire constituiegranitele acestei portiuni de spatiu,conturul, marimea si inaltimea panuluide acoperire determina calitatile

CO

MPOZ

ITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMESTR

UL

2|

LECT.DR.DAN

AGEN

T|CA


orma e a e spatiu ui.

Daca anterior am vazut cum miscariale planului de baza sau ale pardoseliidefinesc zone ale spatiului ale caruilimite superioare erau stabilite de

elemente din context, un plan deacoperire ale calitatea de a definiprin el insusi un volum de spatiu.


AUSHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

PLANUL DE ACOPERIRE


37/103

ARHITECTU

RA

TEDRADETEORIAARH

ITECTURII|FACULTATEADEARHITECTURA| PLANUL DE ACOPERIRE

Daca elemente verticale liniare cumar fi coloanele sau stalpii suntutilizate pentru a sustine planul deacoperire, acestea vor contribui

suplimentar din punct de vederevizual pentru a stabili limitelespatiului definit fara sa intreruptacontinuitatea spatiului.

CO

MPOZITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMESTR

UL

2|

LECT.DR.DAN

AGEN

T|CA


In mod similar, daca marginileplanului de acoperire sunt coboratesau daca planul de baza dededesubt este articulat printr-o

diferenta de nivel, limitelevolumului spatial definit vor fiintarite din punct de vedere vizual.



PLANUL DE ACOPERIRE


38/103

ARHITECTU

RA

TEDRADETEORIAARH

ITECTURII|FACULTATEADE

ARHITECTURA|

Elemetul major de acoprire al unei cladirieste constituit din planul acoperisului.

PLANUL DE ACOPERIRE

CO

MPOZITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMESTR

UL

2|

LECT.DR.DAN

AGEN

T|CA


Acesta nu numai ca adaposteste spatiile

interioare ale cladirii ci le fereste de soare,ploaie si zapada, dar are si un impact asupraformei generale a cladirii si asupraconturarii spatiilor sale.Forma planului acoperisului, in schimb, este

determinata de materialul, geometria siproportiile sistemului sau structural si demodul in care sunt transferate incarcarilela elementele de sustinere.



PLANUL DE ACOPERIRE


39/103

ARHITECTU

RA

TEDRADETEORIAARH


ARHITECTURA| PLANUL DE ACOPERIRE

CO

MPOZITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMESTR

UL

2|

LECT.DR.DAN

AGEN

T|CA



A|

USHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

PLANUL DE ACOPERIRE


40/103

ARHITECTU

RA

TEDRADETEORIAARH


ARHITECTURA| PLANUL DE ACOPERIRE

Hotel Yas, Abu-Dhabi

Eztindere museul Prado, Rafael Moneo

Planul acoperisului poate fi elementulmajor de definire a spatiului uneicladiri si poate organiza din punct devedere vizual o serie de forme sispatii dedesubt.

CO

MPOZITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMESTR

UL

2|

LECT.DR.DAN

AGEN

T|CA



A|

USHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

PLANUL DE ACOPERIRE


41/103

ARHITECTU

RA

TEDRADETEORIAARH


ARHITECTURA PLANUL DE ACOPERIRE

Planul tavanului unui s atiu interior oate reflecta forma sistemului structural

CO

MPOZITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMESTR

UL

2|

LECT.DR.DAN

AGEN

T|CA


de sustinere a planseului de deasupra sau al planului acoperisului.

Daca nu este necesar sa reziste unor incarcari date de precipitatii si nici sasuporte sarcini importante, planul tavanului poate sa fie detasat de planulacoperisului sau planseului de deasupra si sa devina un element vizual activ incadrul spatiului.


A|USHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

PLANUL DE ACOPERIRE


42/103

ARHITECTU

RA

TEDRADETEORIAARH



Ca si in cazul planului de baza, planul tavanului poate fi lucrat pentru a defini siarticula zone ale spatiului in cadrul camerei. Poate fi fie coborat fie ridicatpentru a modifica scara spatiului, pentru a defini un traseu de circulatie, saupentru a permite iluminatul zenital.

CO

MPOZITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMESTR

UL

2|

LECT.DR.DAN

AGEN

T|CA


Forma, culoarea, textura si structura planului tavanului pot fi lucrate in asa felincat sa sporeasca calitatea luminii sau acustica in cadrul spatiului sau sa dea oanume directie sau orientare spatiului.


AA|USHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

PLANUL DE ACOPERIRE


43/103

ARH

ITECTU

RA

TEDRADETEORIAARH



Le orbusier, Manastirea Cisterniana La-TouretteAlvar Aalto, Centrul Parohial Wolfsburg, Germania 1960-1962

Zone negative bine definite

sau goluri in cadrul planului deacoperire, cum ar filuminatoarele, pot fi vazute casi contururi pozitive cestabilesc prezenta unor zoneale spatiului dedesubtul lor.

CO

MPOZITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMESTR

UL

2|

LECT.DR.DAN

AGEN

T|CA




ELEMENTE VERTICALE CE DEFINESC SPATIUL


44/103

ARH

ITECTU

RA

TEDRADETEORIAARH


ARHITECTURA

Anterior am vazut cum zone alespatiului definite de planuri orizontalesunt delimitate de elemente verticaleimplicite mai curand decat descrise in

mod explicit.

Vom vedea in continuare care este roluldeterminant al elementelor formale

CO

MPOZITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMESTR

UL

2|

LECT.DR.DAN

AGEN

T|CA


vert ca e n sta rea erma a m te or

vizuale ale campului spatial.





45/103

ARH

ITECTU

RA

TEDRADETEORIAARH


ARHITECTURA

Formele verticale par a fi mai prezente in campul nostru vizual decat planurileorizontale si de aceea sunt preferate pentru a defini in detaliu volumulspatiului si a da un sens de inchidere si de privat spatiului cuprins intre ele. Inplus, acestea servesc pentru a separa spatiile intre ele si pentru a stabilii olimita comuna intre interior si exterior.

CO

MPOZITIAIN

TA02


2|

LECT.DR.DAN

AGEN

T|CA


Elementele verticale ale formei joaca de asemenea un rol important in

constituirea formelor si spatiilor arhitecturale. Ele servesc ca elemente desustinere structurala a planseelor si a planului acoperisului. Ele asigura adapostsi protectie fata de elementele climatice si ajuta la controlul circulatieiaerului, caldurii si sunetului catre si intre spatiile interioare ale cladirii.



ARA|USHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT



46/103

ARH

ITECTU

RA

TEDRADETEORIAARH


ARHITECTUR

Elemente verticale lineareElementele verticale lineare definesclaturile perpendiculare ale volumului

unui spatiu.

Plan vertical izolatUn lan vertical izolat articuleaza

COMPOZITIAIN

TA02


2|

LECT.DR.DAN

AGEN

T|CA


spatiul catre care este pozitionat.

Planuri in LO configuratie de planuri in Lgenereaza o zona a spatiului de lacoltul de itersectie inspre afara, de-alungul axei diagonale.





47/103

ARH

ITECTU

RA

TEDRADETEORIAARH


ARHITECTUR

Planuri paraleleDoua planuri verticale paraleledefinesc un volum in spatiul cuprinsintre ele, care este orientat axialcatre ambele capete deschise ale

configuratiei.

Planuri in U

COMPOZITIAIN

TA02


2|

LECT.DR.DAN

AGEN

T|CA


U

defineste un volum in spatiu careeste orientat in primul rand catrelatura deschisa a configuratiei.

Patru planuri: inchidere

Patru planuri verticale stabilesclimitele unui spatiu introvertit siinfluenteaza spatiul din jurul inchideriiperimetrale.



ELEMENTE VERTICALE LINEARE


48/103

ARH

ITECTU

RA

TEDRADETEORIAARHITECTURII|FACULTATEADE

ARHITECTUR

Un element linear vertical, cum ar fi o coloana, un obselisc sau un turn,determina pozitia unui punct in planul de baza si il fac vizibil in spatiu.Amplasat izolat, un element linear este non-directional exceptand traseul pecare ne indreaptam catre pozitia sa in spatiu. Un numar nelimitat de axeorizontale pot sa treaca prin acest punct.

COMPOZITIAIN

TA02


2|

LECT.DR.DAN

AGEN

T|CA


Niciun volum in spatiu nu poate fi stabilit fara a-i fi definite laturile sicolturile. Elementele liniare servesc pentru acest scop marcand limitelespatiilor.





49/103

ARH

ITECTU

RA


ARHITECTU

Atunci cand este amplasat in cadrulunui volum definit al spatiului, ocoloana va genera o zona spatiala prinea insasi si va interactiona cu

inchiderile perimetrale ale spatiului.O coloana angajata unui peretenuanteaza planul si articuleazasuprafata acestuia. Amplasata la

COMPOZITIAIN

TA02


2|

LECT.DR.DAN

AGENT|CA


co u spa u u , o co oana punc eaza

nasterea celor doua planuri.Amplasata izolat in spatiu, o coloanadefineste in mod automat zone alespatiului in cadrul inchiderii.


AURA|USHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT



50/103

ARH

ITECTU

RA


ARHITECTU

Cand este am lasata central in s atiu

COMPOZITIAIN

TA02


2|

LECT.DR.DAN

AGENT|CA


o coloana se va afirma ca centrulzonei si va defini zone echivalente alespatiului, intre sine si planurileperetilor perimetrali. Cand esteamplasata deplasat fata de centru, ocoloana va defini o ierarhizare aformelor spatiului prin diferentiereaacestora, atat prin marime, forma catsi prin pozitionare.


AURA|USHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT



51/103

ARH

ITECTU

RA


ARHITECTU

Doua coloane stabilesc un soi demembrana spatiala transparenta prinlegatura vizuala intre verticalele lor.Trei sau mai multe coloane pot fiaranjate in asa fel incat sa

defineasca colturile volumului inspatiu. Acest spatiu nu are nevoie deun context spatial mai larg pentru afi definit, dar se afla intr-o relatie

COMPOZITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMEST

RUL

2|

LECT.DR.DAN

AGENT|CA


libera cu acest context.


RAURA

|USHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT



52/103

ARH

ITECTU

R


ARHITECTU

Limitele volumului in s atiu ot fi

COMPOZITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMEST

RUL

2|

LECT.DR.DAN

AGENT|CA


intarite dpdv vizual prin articulareaplanului de baza si stabilirea limitelorsuperioare cu ajutorul unor grinzifacand legatura intre coloane sauprintr-un plan de acoperire. O serierepetitiva de elemente verticale de-a lungul perimetrului sau va consolidain plus definirea volumului.


RA

TURA|USHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT


El l i l li i i


53/103

ARH

ITECTU

R


ARHITECT Elementele verticale lineare pot constitui

terminarea unui ax, pot marca centrul unuispatiu urban sau pot fi punctul de focalizare alunui spatiu urban pe una din laturile acestuia.

COMPOZITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMEST

RUL

2|

LECT.DR.DAN

AGENT|CA



RA



I l 3 l di f d i t


54/103

ARH

ITECTU

R

TEDRADETEORIAAR

HITECTURII|FACULTATEADE

ARHITECT

Piazza del Campo - Siena

Mormantul Taj Mahal, Agra

Mormantul Jahangir, Lahore

Mormantul Itimad-ud-daula

In cele 3 exemple, diverse forme de minaretemarcheaza colturile unei platforme sidelimiteaza o zona de spatiu ca pe o structuratridimensionala.

COMPOZITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMEST

RUL

2|

LECT.DR.DAN

AGENT|CA



RA




55/103

ARH

ITECTU

R

TEDRADETEORIAAR

HITECTURII|FACULTATEADE

ARHITECT

COMPOZITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMEST

RUL

2|

LECT.DR.DAN

AGE

NT|CA


Muzeul de arta moderna, San Francisco, Mario Botta

Patru coloane pot constitui colturile unui volumde spatiu, in cadrul unui spatiu mai larg.


RA

CTURA|USHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT



56/103

ARH

ITECTU

R

TEDRADETEORIAAR

HITECTURII|FACULTATEADEARHITEC

Casele traditionale romane tipice erau organizatein jurul unui atrium deschis catre cer si limitat deun acoperis sustinut la colturi de 4 coloane.Vitruviu a denumit acest sistem Atrium-Tetrastil.

COMPOZITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMEST

RUL

2|

LECT.DR.DAN

AGE

NT|CA


, , , .

Palatul Antonini, Udine, Palladio, 1556

In timpul renasterii, Andrea Palladio a incorporattema Tetrastilului in cadrul vestibulului sauholului la o serie de vile si de palate.Cele patru coloane nu numai ca sustin tavanulboltit si planseul de deasupra, ci sunt adaptatedimensiunilor camerelor in care sunt amplasate.


RA




57/103

ARH

ITECTU

R

TEDRADETEORIAAR


Patru coloane pot constitui colturile unui volum despatiu, in cadrul unui spatiu mai larg.

COMPOZITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMEST

RUL

2|

LECT.DR.DAN

AGE

NT|CA


Ondominium, Sea Ranch, MLTW


RA




58/103

ARH

ITECTU

R

TEDRADETEORIAAR


O serie de coloane distantate egal sau elemente verticalesimilare formeaza o colonada. Acest element arhetipal alvocabularului arhitectural defineste laturile unui volum inspatiu, permitand in acelasi timp pastrarea continuitatiispatiale si vizuale intre spatiile aflate de-o parte si de

alta a colonadei.

Un sir de coloane poate fi de asemenea angajat unuiperete devenind pilastrii care sustin peretele,

COMPOZITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMEST

RUL

2|

LECT.DR.DAN

AGE

NT|CA


,

si proportia traveelor.

O retea de stalpi in cadrul unei camere mai mari servestenu numai la sustinerea planseului sau acoperisului dedeasupra. Sirurile ordonate de coloane puncteaza de

asemenea volumul spatiului, marcheaza zonele modulatein cadrul spatiului si stabilesc un ritm si o scaramasurabile care fac dimensiunile spatiului inteligibile.


RA

ECTURA|USHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

ELEMENTE VERTICALE LINEAREMt.Saint Michel, Sala Cavalerilor 1203-1228


59/103

ARH

ITECTU

R

TEDRADETEORIAAR

HITECTURII|FACULTATEADEARHITE

COMPOZITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMEST

RUL

2|

LECT.DR.DAN

AGE

NT|CA



RA


ELEMENTE VERTICALE LINEAREIn 1926, Le Corbusier a stabilit cele 5puncte ale noii arhitecturi Teoria sa era in


60/103

ARH

ITECTU

R

TEDRADETEORIAAR

HITECTURII|FACULTATEADEARHITE puncte ale noii arhitecturi. Teoria sa era in

mare parte rezultatul dezvoltarii tehnicilorbetonului armat de la inceputul secolului 20.Acest tip de constructie, mai ales utilizareastalpilor pentru sustinerea planselor siacoperisului, ofera noi posibilitati pentru

definirea si inchiderea spatiilor in cadrulunei cladiri.

Placile din beton armat pot avea console inafara aliniamentului sta lilor de sustinere,

COMPOZITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMEST

RUL

2|

LECT.DR.DAN

AGE

NT|CA


Le Corbusier Cele 5 puncte ale Arhitecturii Moderne

permitand o fatada a cladirii libera, cu

orizontale vitrate continui, ca niste ecrane.In cadrul unei cladiri, planul liber a devenitposibil din momentul in care inchiderile sicompartimentarile spatiului nu au mai fostdeterminate sau restrictionate de peretii

portanti. Spatiile interioare au putut fidefinite prin pereti neportanti, iaramplasarea lor a putut sa raspunda libercerintelor de program.


RA


ELEMENTE VERTICALE LINEARE Le Corbusier Millowner Association Building, Ahmedabad, 1954


61/103

ARH

ITECTU

R

TEDRADETEORIAAR

HITECTURII|FACULTATEADEARHITE

In exemplele alaturate sunt ilustrate douamoduri diferite, contrastante, de a utilizao trama de stalpi.1. O retea de stalpi definind o zona

spatiala neutra in cadrul careia spatiile

interioare sunt conturate si distribuiteliber PLAN LIBER.2. O retea de stalpi in relatie stransa cu

distrbutia camerelor, existand o

COMPOZITIAIN

TA02


2|

LECT.DR.DAN

AGE

NT|CA


Locuinta traditionala japoneza


RA

TECTURA|USHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

PLAN VERTICAL

Un plan vertical izolat are calitati


62/103

ARH

ITECTU

R

TEDRADETEORIAAR

HITECTURII|FACULTATEAD

EARHIT

Un plan vertical izolat are calitativizuale diferite de cele ale unuistalp izolat.Un stalp rotund nu are o directiepreferentiala in afara axei saleverticale.Un stalp patrat are doua seturiechivalente de laturi si deci douaaxe identice.Un stalp rectangular are

COMPOZITIAIN

TA02


2|

LECT.DR.DAN

AGE

NT|CA


insa prin efectul lor.Daca stalpul rectangular sealungeste si incepe sa semene cu unperete, poate sa apara ca unfragment al unui plan infinit, mai

larg sau mai lung, divizand volumulspatiului.


RA


PLAN VERTICAL


63/103

ARH

ITECTU

R

TEDRADETEORIAAR


EARHIT

Un plan vertical are calitatifrontale. Cele doua suprafete alesale sunt orientate catre, si

determina laturile, a doua campurispatiale separate si distincte.

COMPOZITIAIN

TA02


2|

LECT.DR.DAN

AGE

NT|CA


Aceste oua ete a e unui p an, pot

fi echivalente si pot fi orientatecatre spatii similare, sau pot fidiferentiate ca forma, culoare sautextura, pentru a raspunde la sau aarticula conditii spatiale diferite.

Un plan vertical poate, prin urmare,sa aiba doua fete sau o fata si unspate.


RA


PLAN VERTICAL


64/103

ARH

ITECTU

R

TEDRADETEORIAAR


EARHIT

Campul spatial catre care este

COMPO

ZITIAIN

TA02


2|

LECT.DR.DAN

AGE

NT|CA


bine definit.Planul prin el insusi poate stabilinumai o singura latura a acestuicamp.Pentru a defini un volum

tridimensional in spatiu, planultrebuie sa interactioneze cu alteelemente de forma.


RA

ITECTURA|USHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

PLAN VERTICAL

Inaltimea unui plan vertical relativa lai lti l i i i l l i


65/103

ARH

ITECTUR

TEDRADETEORIAAR


EARHI inaltimea corpului omenesc si a nivelului

ochiului este factorul determinantcare influenteaza capacitatea planuluide a descrie spatiul dpdv vizual.

Culoarea, textura si structura

suprafetei unui plan influenteazaperceptia noastra in ceea ce privestegreutatea vizuala, scara si proportia.

COMPO

ZITIAI

N

TA02


2|

LECT.DR.DAN

AGE

NT|CA


In relatie cu un volum definit in spatiu,un plan vertical poate fi fataimportanta a spatiului conferindu-i oorientare specifica. El poate fiorientat catre spatiu si poate defini un

plan al intrarii, poate fi un elementizolat in spatiu, divizand volumul indoua parti separate dar aflandu-se inlegatura una cu alta.


RA

ITECTURA|USHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

PLAN VERTICAL


66/103

ARH

ITECTU

TEDRADETEORIAAR


EARH

COMPO

ZITIAI

N

TA02


2|

LECT.DR.DAN

AGENT|CA


Roma, Biserica San Agostino, 1479-1483 Roma, Arcul lui Septimius Severus

Un plan vertical izolat poate sa defineasca fatada principala a unei cladiriindrepatata catre un spatiu public, poate stabili o poarta prin care sa setreaca, tot asa cum poate sa articuleze zone ale spatiului intr-un volum mailarg.


RA


PLAN VERTICAL


67/103

ARH

ITECTU

TEDRADETEORIAARHITECTURII|FACULTATEAD

EARH

Mies van der Rohe Pavilion, Berlin 1929

O compozitie de planuri verticale

COMPO

ZITIAI

N

TA02

|2009-2010|SEMES

TRUL

2|

LECT.DR.DAN

AGENT|CA


James Stirling, Apartamente pentru studenti, Selwyn College, Cambridge, 1959

volumului arhitectural, creind un

open-plan - spatii care seintrepatrund unele cu celelalte.Compartimentarile nu formeazaniciodata inchideri ferme, zonestatice dpdv geometric.


URA


PLANURI IN LO configuratie in L de planuri verticale,defineste o zona a spatiului de-a lungul unei


68/103

ARH

ITECTU


EARH defineste o zona a spatiului de a lungul unei

diagonale ce porneste din coltul format deplanuri inspre afara. Daca aceasta zona aspatiului, este puternic definita laintersectia celor doua planuri aleconfiguratiei, ea se disipeaza rapid pe

masura ce se indeparteaza de colt.Caracterul introvertit al zonei catre coltdevine extrovertit pe masura ce neindepartam de acesta.

COMPO

ZITIAI

N

TA02

|2009-2010|SEMES

TRUL

2|

LECT.DR.DAN

AGENT|CA


In timp ce doua laturi ale spatiului suntdefinite clar de catre cele doua planuri aleconfiguratiei, celalalte doua laturi ramanambigue daca nu sunt operate alte articulari,prin adaugarea unor elemente verticale,

miscari ale planului de baza sau ale planuluide acoperire.de-a lungul diagonalei configuratiei.


URA


PLANURI IN L


69/103

ARH

ITECTU


EARH

COMPO

ZITIAI

N

TA02

|2009-2010|SEMES

TRUL

2|

LECT.DR.DAN

AGENT|CA


coltului configuratiei, definirea campuluispatial va fi slabita. Cele doua planuri vor fiizolate unul de celalalt, unul dintre eleaparand ca gliseaza fata de celalalt,dominandu-l dpdv vizual.

Daca niciunul dintre planuri nu atinge coltul,campul spatial va deveni mai dinamic si se vaorganiza de-a lungul diagonalei configuratiei.


URA


PLANURI IN L

Forma unei cladiri poate avea o configuratie in L si sa poata fi citita in mai


70/103

ARH

ITECTU


EAR

p f g p f

multe feluri. Unul din bratele configuratiei poate fi o forma lineara careincorporeaza coltul in timp ce celalalt brat este vazut ca o anexa a acestuia.Sau coltul poate fi articulat ca un element independent care imbina laolaltadoua forme lineare.

COMPO

ZITIAI

N

TA02

|2009-2010|SEMES

TRUL

2|

LECT.DR.DAN

AGENT|CA



URA


PLANURI IN L

O cladire poate avea o configuratie in L pentru a define coltul sitului in care


71/103

ARH

ITECTU


EAR

p g p

se afla, sa inchida o zona a spatiului exterior cu care spatiile sale interioare seafla intr-o relatie, sau sa adaposteasca o portiune a spatiului exterior fata deanumite conditii adverse din jurul sau.

COMPO

ZITIAI

N

TA02

|2009-2010|SEMES

TRUL

2|

LECT.DR.DAN

AGENT|CA



URA


PLANURI IN L


72/103

ARH

ITECTU


EAR

Configuratiile de planuri in L suntstabile si autoportante putand staizolate, independent, in spatiu.Deoarece sunt deschise pe doualaturi, ele constituie elementeflexibile de definire a spatiului.Ele pot fi utilizate in combinatie cuo alta confirguratie similara sau cu

COMPO

ZITIAI

N

TA02


2|

LECT.DR.DAN

AG

ENT|CA


astfel sa defineasca o gama largade tipuri de spatii.


URA


PLANURI IN L

O tema uzuala gasita la multe exemple de arhitectura rezidentiala esteconfiguratia in L a unei locuinte care inchide un spatiu exterior ca o


73/103

ARH

ITECTU

TEDRADETEORIAA

RHITECTURII|FACULTATEAD

EA configuratia in L a unei locuinte care inchide un spatiu exterior ca o

extensie a living-ului in aer liber.De obicei una dintre aripile L-ului contine spatiile zonei de zi, in timp cecealalta aripa contine zona de noapte -spatiile individuale cu caracter privat.Spatiile pentru utilitati si servicii ocupa de obicei pozitia din colt sau suntdispuse pe partea opusa curtii, de-a lungul uneia dintre aripi.

C

OMPO

ZITIAI

N

TA02


2|

LECT.DR.DAN

AG

ENT|CA


Locuinte tip covor, Kingo Housing Estate,

Elsinore, Danemarca, Jorn Utzon

In ansamblul Kingo Housing se obtine o densitate foarte mare cu acest tip delocuinta fiecare avand propriul sau spatiu exterior privat.


URA

ARHITECTURA|USHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

PLANURI IN L


74/103

ARH

ITECTU

TEDRADETEORIAA


EA

C

OMPO

ZITIAI

N

TA02


2|

LECT.DR.DAN

AG

ENT|CA


F.L.Wright, Rosenbaum House, Florence, Alabama 1939 Casa traditionala, Konya, Turcia

Avantajul acestui tip de dispunere esteobtinerea unei curti private adapostita

prin forma cladirii si catre care spatiileinterioare pot fi deschise.


URA


PLANURI IN L


75/103

ARH

ITECTU

TEDRADETEORIAA


EA

C

OMPO

ZITIAI

N

TA02


2|

LECT.DR.DAN

AG

ENT|CA


Alvar Aalto, Biroul arhitectului, Helsinki

Similar exemplelor rezidentiale aceste cladiri folosesc forma lor in L ca peun element de adapostire. Spatiul exterior inchis in cazul biroului lui AlvarAalto in Helsinki este utilizat ca un amfiteatru pentru prelegeri si diverseocazii speciale. Nu este un spatiu pasiv a carei forma este determinata decladirea care il inchide, mai curand isi afirma forma pozitiva si exercitapresiune asupra formei inchiderilor perimetrale.


URA


PLANURI IN LCladirea facultatii de istorie de la Cambrigdeutilizeaza un bloc in forma de L cu sapte


76/103

ARH

ITECTU

TEDRADETEORIAA


EA

nivele pentru a inchide atat functional cat sisimbolic acoperirea spatiului pentru bibliotecacel mai important spatiu al cladirii.

C

OMPO

ZITIAI

N

TA0

2


2|

LECT.DR.DAN

AG

ENT|CA


James Stirling, Cladirea Facultatii de Istorie, Cambridge, 1964-1967


URA


PERETI IN FORMA DE L

Mies van der Rohe Pavilion de expozitie Berlin 1931


77/103

ARH

ITECTU

TEDRADETEORIAA

RHITECTURII|FACULTATEADE

Mies van der Rohe, Pavilion de expozitie, Berlin, 1931

C

OMPO

ZITIAI

N

TA0

2


2|

LECT.DR.DAN

AG

ENT|CA


F.L.Wright, Suntop Homes, 1939 F.L.Wright, scheme pentru ST.Mark Tower 1929


URA

EARHITECTURA|USHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

PLANURI PARALELE

O pereche de planuri vertical paralele defineste o zona a spatiului cuprins


78/103

ARH

ITECTU

TEDRADETEORIAA


p p p p p

intre ele. Capetele deschise ale zonei, definite de muchiile vertical aleplanurilor dau spatiului o puternica calitate directionala. Orientarea principalaeste de-a lungul axelor fata de care planurile sunt simetrice. Atata timp catplanurile paralele nu se intalnesc pentru a forma colturi si pentru a inchidecomplet zona, spatiul respectiv este de natura extrovertita.

C

OMPO

ZITIAI

N

TA0

2

|2009-2010|SEME

STRUL

2|

LECT.DR.DAN

AG

ENT|CA


Definitia zonei spatiale de-a lungul deschiderilor configuratiei pot fi intaritedin punct de vedere vizual prin lucrarea planului de baza sau adaugarea unorelemente de acoperire compozitiei.


URA


PLANURI PARALELE

Zona spatiala poate fi extinsa prin prelungirea planului de baza dincolo de


79/103

ARH

ITECTU

TEDRADETEORIAA


capetele deschise ale configuratiei. Aceasta zona extinsa poate in schimb sase termine printr-un plan vertical a carui inaltime si latime sunt egale cu celeale zonei.

C

OMPO

ZITIAIN

TA0

2

|2009-2010|SEME

STRUL

2|

LECT.DR.DAN

AG

ENT|CA

FORMAFORMA SI SPATIU FORMA

Daca unul din planurile paralele se diferentiaza de celalat printr-o schimbare

de forma, culoare, textura automat o axa secundara, va fi definita in cadrulzonei, perpendiculara pe directia spatiului.Golurile intr-unul sau amandoua planurile pot introduce axe secundare si nuantacalitatea directionala a spatiului.


URA


PLANURI PARALELE


80/103

ARH

ITECTU

TEDRADETEORIAA


Diverse elemente in arhitectur pot fi vazute ca planuri paralele ce defines ozona a spatiului:

C

OMPO

ZITIAIN

TA0

2

|2009-2010|SEME

Curs 07 Teoria Arhitecturii Ta02

Documents

Transcript of Curs 07 Teoria Arhitecturii Ta02