Drept Penal II. 09.10.2014

Principalele scoli si curente de politica penala

Evolutia dreptului penal, stiinta dreptului penal, scolile de drept penal

Stiinta dr pen reprez ans de teorii, conceptii, dezv in jurul institutiilor dr pen.St dr pen e reflectata de luicrarile scrise in ...practicarea institutiilor de dr : codul penal, legile penale, legile spec care cont dispoz penale sunt exemple care se includ in dr pen ca ramura de dr, ansamblu de nme, iar ceea ce se scrie despre aceste legi, nme ,institutii, reprez stiinta dr pen.Evol st dr pen a reprez si evol dr penal.De-a lungul timpului, ratiunea dr de a pedepsi, clarificarile aduse notiunii de pedeapsa, studiul privind cauzele infractionalitatii au facut obiectul stiintei dr penal si in raport de conceptiile adoptate cu priv la aceste subiecte, s-au dezv scolile de dr penal.

Politica penala identifica ratiunea schimbarilor legislative, da sensul pt care se adopta o lege. intotdeauna acest sens a treb sa fie binele social.Modalit in care binele social a sfost interpr de-a lungul timp a variata- apararea celor care erau la putere, faptele treb sa fie reprimate inainte de a se fi produs, aplicarea unei sanct egala cu raul ; produs, depenalizarea dr pen- renuntarea la sanct pt ca acestea nu si-au prod scopul.Conceptiile ref la pedeapsa, infr sunt cele care dif sc de dr pen-si-au gasit relfectarea in legislatie, in evol sa istorica si au exploicat sol adoptate in ceea ce priv natura sanct, modul in care era perceputa infraciunea, garantiile oferite persoanelor care erau implicate intr-un raport juridic de drept penal.

Caraxct profund vatamator al infractiunilor a det intotdeauna societatea sa reactioneze.Reactia soc se dorea a fi cat mai eficienta si avea ca scop diminuarea acestui fenomen infractional.Mij prin care s-a incercat diminuarea fenomenului infractional au fost diverse : de la o reactie egala cu cea prod prin infractiune, si pana la ceea ce astazi intelegem prin justitia restaurativa. Fiecare soc a reflectat insa, asupra modalitatii in care ar putea fi mai eficienta actiunea de reprimare a infractiunilor.

Legea Talionului considera ca vinov treb sa fie adus in aceeasi stare cu victima.Unul dintr epreceptele celebrul ochi pt ochi ne arata c aaplicand legea talionului in litera sa s-ar fi aj mai putin la o soc bazata pe ideea de dreptate si mai mult la o societate cu grave probleme de vedere.Eficienta soc a det abandonarea legii talionului.Comunitatile aveau nevoie de membrii lor pt a se apara, aveau nev de membrii lor pt a putea sa produca cele neces supravietuirii, asa incat diminuarea fortei de munca, mutilarea nu puteau sa prod efecte sociale.

In evul mediu, fund dr de a pedepsi nu mai decurgea din ideea de razbunare, fund dr de a pedepsi era legat de ispasirea culpabilit de catre cel caere savarsise fapta si decurgea de asem din nevoia de aintimida pe ceilalti care ar fi fost tentati sa savarseasca infract respective.Statul era cel care justifica orice represiune prin apararea intereselor sale.

Modalit prin care s-a aplicat conc ref la pedeapsa in ev med a cond la dif majore intre diverse comunitati in aplicarea legii, in dif majore in rapo de starea soc pe care o avea cel vinovat de savars faptei, legile nu descriau sanct, ramanand ca judecatorul sa fie cel care legifera, stabilea intr-un caz concret sanctiunea.

Anumite categ de sanct erau aplicabile pt o anumita stare soc, diferentele ion aplic legii erau atat de mari incat de ex, legitima aparare nu putea fii nvocata de anumite persoane.Leg aparare e o institutie a dr roman, justitia privata, defensiva, pe car o regas in dr modern- exemplu de perpetuare a unei institutii prin utilit ei sociala.

Ultiil ei soc a fost vazuta intr-o modalit interesanta in ev med, leg aparare presupune faptul ca poti sa respingi un atac printr-o aparare egala cu ea (dr modern) apararea sa fie subsecventa atacului si sa existe o proportionalitate, legea nu

1

cere sa dem ca puteai sa fugi de la locul respectiv, In ev med se verifica aptitudinea pers daca ar fi putut sa fuga.daca cineva era atacat- daca prov de aristocratie onoarea ii cerea sa stea sa lupte- ii era apliccata leg aparare, daca era dintr-o comunitate rurala, trebuia sa fuga,nu ii era alicabila legitima aparare.Acest mod de a interpreta leg aparare era aplicabil si in alte inst ale dr : diferentiere de sanctiuni.

Aceste discreptante vadite , caract profund injust al legii, pedepsele inumane si degradante, care s ebazau pe obt ..prin totura au fost obs de filosofii perioadi de dinaintea rev fr si s-au concr in scoala clasica ideile sc clasice nu s-au numit ei insisi astfel, den a fost data de sccare au urmat- conceptele de baza, clasice.

Doctrina clasica e reflectata in toate codurile pen moderne.Doctr clas aparuta anterior rev fr e cea care inca se mai regaseste in codurile penale- valabilitatea, adev preceptelor pe care le-a sustinut.Doctr clas a aparut ca o reactie la ultragiu si la abuz – ,arbitratiu- intotdeauna o preocupare a codurilor.Cartea fund a acestei doctrine e caerrtea lui cesare beccaria despre infractiuni di pedepse, o lucrare succinta care exprima prin fund ale dr pen si ale soc modrne, ale st moder, asa cum le intelegem si astazi.Despre...reprez solutiile pe care autorul le da situatiei din timpul sau.Arbitrariul jud, care putea sa dispuna orice pedeapsa – ii opune preeminenta legii, legalitatea ca principiu fundamental.Reactia autorului in raport cu realit din timpul sau – jud nu are cum sa interpreteze legii, legea e atrib exclusiv al aut legiuitoare, iar sep puterilor in stat impune ca jud sa aplice legea, CEREA OP STRICTA DET A FAPTELOR SI A PEDEPSELOR- o justa reparatie a raului produs, ce excludea posibil ca pedepsele sa fie inumane si degradante.Beccaria a cerut inlat pedepselor care presupuneau mutilarea dar si a pedepsei cu moarte.rATIUNEA pt care o cerea era faptul ca nu s-ar fi putut inlatura greselile, solutiile nedrepte date in judecata.

Beccaria a reflectat si asupra infraxctiunii- sursa sa.B consid c ainfractiunea e o alegere gresita, fiecare suntem inzestrati cu posibil de a alege, infract era o manif gresita a lib noastre de a alege.Cand lib de a alege nu exista nu puteam fi trasi la rasp penala.Pt a aprecia exist faptei, cesare cerea publicitatea procedurilor, publice si contradictorii ca partile sa-si expuna pctul de vedere una fata de cealalta, sa cun apararile fiecareia.Mod de obt a probelor- c.b – procura nu face altceva decat sa testeze rezist unei persoane si nu sa demonstreze un adevar.

DDoctrina clasica a fundamentat represiunea pe nev societatii de a asigura o justa reparatie raului produs, dar odata ce pedeapsa era executata, faptuitorul ar fi inteles realtatea faptei sale si nu ar fi comis alte infr.

D clasica a avut anumite limitari- infractiunea, infractorul si pedeaspsa ca entitati juridice abstracte, din dorinjta de a sig egalit in fata legii, nu s-au preocupat de mediul din are prov faptuitorul.Duin cdorinta de a aig o limitare a rolului jud farta de abuzurile comise in trecut, nu s-au ocupat de a limita repararea raului produs.

Pozitivistii au scos in evid limitele doc clasice.Doctr pozitivista apare in spcietate bazandu-se pe nevoia de a studia fenomenul infractional si cazuele sale.Scoala clasica a consid ca sursa infractional e o alegere gresita.Scaoala poz se preocupa de sursa acestei alegeri.ASc poz consid ca alegerea gresita era imposibil sa fie facuta, in realit era determinarea mediului, care conditioneaza actiunile viitoare.Concl lor se baza pe obs si nega posibilit pers de a se schimba sub influenta educatiei,sub influenta unui alt mediu.Sc poz a avut doua laturi ; una din ele consid ca syursa det comport noastre e antropologica.a DOUA latura consid ca suntem produsul mediului social, nu al ereditatii.Principalii sustinatori ai doctr pozi : cesare longrozo si en...

Observatiile facute de sc poz cu priv la fen infractonal sunt corecte in ceea ce priveste sursa mediului care influenteaza fen infractional, sursa factorilor de mediu a fost obs in studierea criminalit din sicilia- cand au analizat cum se dezv fen infractional in aceasta regiune. s-a obs ca toamna se prod un val extrem de crescut de fapte cu gravitate mica, catre sf toamnei.S-a aj la concluzia ca aceste infr se savar din cauza saraciei- nu sveau cum sa treaca peste iarna din csauza de lipsa de resurse personale pt a fi trimisi in penitenciar.Aceasta fluctuatie observata se gaseste inca si astazi.Infl mediului, a factorilor economici nu poate fi negata in ceea ce priv sursa infr.Acest lucru e util pt soc pt ca poate interveni in soc repectiva si indrepta lipsurile comunitatii respective.

2

Ideile utile ale sc poz au fost denaturate insa.Sc poz aprecia ca suntem absolut determ in coduita noastra, de aceea fund represiune nu il reprez o justa reparatie a raului produs, ci fund repres il reprez nevoia de aparare a soc.

Era mai bine ca acele persoane sa ie scoase din comunitate, sa se ia masuri ante delictum.Acest mod de a gandi nega garantiile lib pers promovater de doctr clasica.Prez de nevinov.Acest mod de a gandi a fost exagerat, aplicat abuziv, conducand la masuri luate ante delictum in perioada celui de-=al doile arm.

Doctr care au urmat aureprez o imbinare a celor doua scoli.Se incerca sa se imbine fund repres cu garantiile libertatii individuale.Masurile de sig si ideile sc poz ref la ele –treb sublniat ca mas de sig in dr modern nu au fost niviodata luate ante delictumModalitata de includere in legislatie repsecta garant lib, se iau subsecvent savars infract, sdarau ca scop apararea societatii.Sc care au urmat imbina doctrinele celor doua scoli.

Terza scuolla incerca sa imbine conceptia pozitivista si conceptia clasica a rasp morale bazata pe vinovatie.Ts face si o analiza critica a sc clas si poz – era un teatru al crimei – totul era restrictie, iar sc poz era un muzeu al crimei- o conduita ciminala prov din mediul...

Dr pen se orienteza catre nevoia de reprimare univ a fen infractional.se incearca fundamentarea de idei care justificau unificarea represiunii, fiecare stat in parte nu putea de unul singur sa reprime fen infractional.Era nev de cooperare internationala, doctrina politico-criminala – pune bazele acestei nevoi dea acoopera, este reflectata de asco internat de dr penal care are studii extr de importante in ceea ce priveste trib penale internationale, stautul curtii penale internationale.

Stiintele penale au evoluazt de la sc clasica, care aprecia ca sanct treb sa fie absolut det la ideila cf carora sanct treb sa fie limitata pana la nevoia unor alte sanct in afara celor privative de libertate.Fiecare soc areflectat la ne vde a se apara imptotriva fen infractonal.Sanctiunile clasice nu conduc la diminuarea fen infr, au inceput sa se gandeasca la modalitati alternative, din moment ce u=o modalit esuase.

Modalitatea dusa la extrem a fost cea a dpenalizarii dr pen- treb sa se renunte.Doctrina apararii sociale subiective e cea care a promovat ideea renuntarii la sanctiuni penalesi promovarii unui sistem de masuri prin interm caruia faptuitorul sa fie reintegrat in societate.Doctr consid ca in realitate nu faptuitorul neaga valorile soc ci soc e cea care il respinge pe cel care sarvs infracitunea.In aceaasta ruptura apare infractuhnea... asa incat doctrina promova luarea unor masuri in afara dr pen care sa concilieze pe faptuitor si societar.Apararea soc sub nu a avut o reflectare sub.Dotricna care aurm, noua aparare sociala, e doctr care infl ca scoala clasica.Npua aparare soc nu a negat roulu dr pen, sdar a consid ca masurile prin care soc trb sa reactioneze imptriva fen infr nu se pt limita la pedep[se.Noua...a sust ideea de personalizae a sanct, de adaptare a sanct in cf cu persoana celui care savarsise fapta.Doctrina noii aparari soc a reiterat conceptul substituirii pedepsei inchisorii.In sec 19 in fr si belgia se discuta despre necesitatea unopr sanct neprivative de libertate.Sist probatiunii, (astazi : suspendarea executarii pedespei) a aparut pe baza conceptiilor dezv atunci.Au pornit de la un fapt simplu  de la o lege – senatorul Berranger- prin contagiunea criminala, prin ment per sintr- un mediu inchis, ele vor tinde sa repete conduitele infractiunea.Riscul de recidiva era extr de ridicat.Berrr a propus suspendarea executarii pedespei.

Aceeasi institutie s-a bazat pe altceva in SUA- probstiunea e dartorata unui cizmar, don augustus, asista la procese si a fost impresionat de sit unei persoane – a propus sa i se dea lui acel baiat pt a avea grija de el.

Marc- noua aparare sociala – personaliz sanct- era nev de cun personalit faptuitorului pe baza unui dosar intocmit de specialistii stiintelor sociale pt a propune sanctiuni – cel condamat la o pedeapsa mai aspra putea avea un regim mai usor sau invers, era reversibil sist sanctionator.Sub infl doctt noii in fr rolul sanct a fost atat de imp incat s-au dezv institutii in procedura penala- judecatorul se ocupa cu individualizarea regimului sanctionator si avea in sub mai multor penitenciare.

3

Legile romane au fost o oglinda a doctrinelor respective ?:

Primul cod penal din ro a fost cel de la 1865.Legile sunt expresia unei anumite perioade istorice.In ro primele coduri au corespuns nevoii de unificare legislative- un nou sis politic a avut nevoie intotdeauna pt a fi sustinut, de lege,inclusiv de legea penala.Primul dintre codurile penale coresp perioadei dupa prima unire.

Codul 1865 a repetat ideile sc clasice, reprez o adaptare a cod pen fral lui napoleon.Incriminarea si pedeapsa treb sa decurga din lege, aplicarea lor fiind expresia stab raspunderii pe baza vinov.Codul a promovat egalit in fata legii si un caract mai ...al sanctiunilor.Codul 1865 nu a preluat pedeapsa cu moartea.

Urm cod penal corespunde unui alt niv al dezv statului roman- vine dupa marea unire ,1918.In cazul unirii 1918 legiuitoru la treb sa unifice sisteme diverse – a fost nevoie de o perioada mai lunga pt a adopta un nou cod- codul 1937 a avut o existenta tumultoasa, a treb sa coresp atat peroadei de dictatura regala cat si perioadelor de proclamare a republicii, fiind in vigoare pana in 1969.Desii nitial codul a reflectat idei legate de umanismul sanctiunirlo de la sc clasica, idei extr de novatoare : rasp persoanei juridice prin introd unor masur de siguranta – legate d [ericolul faptei pentru soc- post delictum.

Orice cod e expresia timpului sau. Codul 1937 a fost modif pt a corespune unui alt mod de org a st- dictatura regala, un regim represiv nu putea avea ca fundament o lege blanda.De accfea, a fost modif in 1938, prin introd pedepsei cu moatea si prin scaderea varstei de la care se raspundeapenal.

In 1948, codul a fpst mod esential prin intro unui articol care abolea principiul legalitatii, se intro analogia, o pers putea sa fie cond chiar daca fapta ei nu era descrisa de lege, pe baza unei asem a periculozitatiii acelei fapte cu o alta fapta descrisa de cod.Se spunea in 1949 in decret ca faptele consid ca periculoase pt soc si at cand nu sunt prevazute ca infractiuni.Era desch calea abuzului si a unei represiuni nedrepte, iar Conventia europeana a dr omului, dupa al doilea razboi mondial, descrie ca in toate statele toate pedepsele treb sa provina din lege, art.7.

Cp 1969 a fost promulgat in 1968 – este expresia unei gandiri extr de echilibrate in materia dr pen.Prof vintila dogoroz a creat cp din 1969.Prof a fost in perioada interbelica o personalitate a culturii europene.Cp 1969 este expresia gandirii sale.A REZISTAT in partea sa generala pana in 2014, supravietuind perioadei care l-a generat, aplicabil unei soc bazate pe pluralism si contradictorialitate.Incercari de as chimba codul au existat : in anul 2004, lwegea 301 a acvut ca obiect un alt cod penal.Nu s-a aplicat niciodata.Intrarea sa in vigoare a fost anulata in permanenta, pana cand s-a renuntat def la acest cod.Utilitatra legii 301/2—4 ne-a permis sa reflectam la instituii dif de dr penal : a constituit un punct de reflectie si pt lehgea 286/2009 – codul penal actual.Diferentele intre codul penal actual sicel anterior sunt exprimate de expunerea unor motive si de tezele prealabile- publiacate in legea de punere in aplicare.Legea 286/2009 preia unele inst ale cp anterior : tentativa, varsta de la care se rasp penal, prescriptia rasp penale, unele inst care tin de caract penal al faptei, inst noi- materia tratamwntului infractional, recidiva, solutiilepe care le putem da anularea palicarii pedepsei, o regandire a modului in csre se sanctioneaz aminorii, prin abandonarea sist sanct mixt si revenirea la sist sanctionator anterior.

Cp actual reprez ca si codurile anterioare, prin raportare la ele, o lege mai blanda.Orice cod nou penal a fost mai bland decat codurile anterioare, cu exceptia perioadelor de dictatura – Niciodata agravarea excesiva a sanct nu a condus la eliminarea fen inractional.

C 1969 a fost md limita de pedespe : maimul sanct pt talharie+ inselaciune sa se apropie de maximul sanct pt omor.Criminalitatea a scazut in romania.DIMINUAREA FEN INFRACT LA Inceputul anilor 200 a fost consecinta deschiderii granitelor ro, nu consecinta sanctiunilor.Toate aceste coduri penale au fost redactare in jurul anumitor prin fund ale dr penal.

4

Cadrul princ dr pen nu este unanim acceptat de doctrina.Sunt autori- prof.g antoniu care considreau ca dr pen are doua princ fund : princ legalit si umanismului, din care decurg toate celelalte.Aaltii apreciaza ca nr prin e mai mare.Chiar daca nu e un csdrul gen al princ unanim acceptat, se consid ca prin legalitatii, incriminarilor si sanctiunilor e cel fund : infractiunea e unicul temei al rasundeiii penale, individualizarea sanct treb sa se faca in limitele prevazute de lege, decurge faptul ca e interzisa aplicarea legii prin analogie.Princ umanismului dr pen il regasim la scoala clasica si perpetuat decodurile moderne prin introd unor substitutive a pedepsei inchisorii, prin stbilitrea unor cauze de nepedepsire fund pe relatiile de familie.

Egalitatea in fata legii penale are in vedrere faptul ca nimeni nu este mai presus de lege.Interzicerea discriminarii este uneori explicita prin incriminarea faptelor contrare.

Principiul raspunderii penale- are un caracter personal – princ dezbatut at cand s-a discutat introd rasp penale a pers juridice.Se consid ca pers juridica nu poate comite infractiuni, numai pers fizica.Vespasian Verpella in cadrul congrasului de la buc, a asoc internat de dr pen a promovat rasp pen a pers jurid justificand ca e o rasp bazata pe o vinovatie dif , hot unei pers jurid se iau prin maj voturilor, e dif de hot fiecaruia dintre membrii.Sub infl acestui principiu, cp actual a modificat sist propus de l301/2004, care se baza pe o raspundere pt fapta altuia.Bazandu-se pe rasp cu caracter pers cp reglem forme specifice de participatie, care sa traga la rasp pe instigator si complice pt fapta proprie, dif de sanct aplicata pt faptuitor.

sapt viitoare : c.b. –despre infractiuni, HG de adoptare a tezelor prealabila a noului cod penal si expunerea de motive la legea de punere in aplicare a noului cod penal.SAa identificam numerele acestora.pe site-ul camerei deputatilor.

5