DRePT PeNAl- PARTeA geNeRAlă -...

Începând cu luna martie 2011, Revista Română de Criminalistică a fost introdusă în Categoria B+ de către Consiliul Naţional al Cercetării

Ştiinţifice din Învăţământul Superior (CNCSIS) - Cod 687 CNCSIS

Revista este indexată în bazele de date internaţionale recunoscute de Panelul 4 - Ştiinţe Sociale (ştiinţe juridice)

din cadrul CNATDCU. (Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare)

DRePT PeNAl- PARTeA geNeRAlă- CURS UNIveRSITAR

Dreptul penal constituie instrumentul principal prin care sunt apărate valorile sociale împotriva unor comportamente care încalcă regulile de conveţuire unanim acceptate. Prin intermediul dreptului penal se studiază în profunzimea lor normele juridice cu caracter penal. Combaterea criminalităţii nu şi-ar avea finalitatea dacă normele juridice penale nu ar fi aplicate, de aceea considerăm că aceste norme formează o ramură disctinctă în sistemul de drept, anume dreptul penal.

Se poate aprecia că dreptul penal, ca ramură distinctă a sistemului de drept românesc,

care în conţinutul său totalitatea normelor juridice elaborate în sfera puterii legislative, care stabilesc faptele ce constituie infracţiuni, condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru o

răspundere penală, sancţiunile şi alte măsuri ce urmează a fi aplicate de către instanţele judecătoreşti persoanelor care au comis acele fapte, în scopul apărării valorilor constituţionale ale statului de drept, analizează aspecte privind norma penală,

infracţiunea, sncţiunile penale şi răspunderea penală în partea

generală a sa, iar în partea specială abordează fiecare infracţiune. Legătura între cele două părţi (partea generală şi partea specială) este evidentă, împreună formând un tot unitar.

De curând Editura Universul Juridic a editat lucrarea“ Dreptul penal” partea generală, autor prof. univ. dr. Tudor Amza, respectat cadru didactic în domeniul dreptului, criminologiei şi criminalisticii, membru în Consiliul Ştiinţific al Revistei Române de Criminalistică.

Lucrarea se referă la partea generală a noului Cod Penal, pus în aplicare prin Legea nr. 255/2013, cuprinzând următoarele capitole: ● Drept penal- ramură disctinctă de drept; ● Legea penală şi normele juridice penale; ● Aplicarea legii penale în spaţiu; ● Aplicarea legii penale în timp; ● Raportul juridic penal; ● Infracţiunea. Trăsăturile esenţiale ale infracţiunii; ● Eelementele constituitive ale infracţiunii; ● Infracţiuni intenţionate faze şi forme de desfăşurare; ● Pluraliatea de infracţiuni; ● Participaţia penală; ● Pedepsele; ● Minoritatea făptuitorului; ● Măsurile de siguranţă; ● Individualizarea pedepselor; ● Cauzele ce înlătură sau modifică executarea pedepsei.

Căteva date despre autor: Prof. univ. dr. Tudor Amza,

în perioada 1972-1990 a fost ofiţer în Ministerul de Interne, îndeplinind funcţii de execuţie şi conducere printre care şi şef de inspectorat şi şef de direcţie în aparatul central al M.A.I. A lucrat în calitate de cadru didactic la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, iar în perioada 2002-2014, la Universitatea „Hyperion” din Bucureşti prof. univ., şef

catedră, şef de departament prodecan, iar în prezent decan al Facultăţii de Ştiinţe Juridice. În perioada 1993-1994 a urmat şi absolvit cursuri de post universitar în Olanda. Ca urmare a rezulatelor obţinute şi a pregătirii sale, prof. univ. dr. Tudor Amza a fost numit decanul Facultăţii de Ştiinţe Juridice din cadrul Universităţii Hyperion din Bucureşti.

Pe timpul activităţii sale a scris peste 40 de cărţi, majoritatea în domeniul juridic, chiar şi cu aspecte sociale. Dintre acestea enumerăm pe următoarele:

1. Criminologie - Tratat în colaborare cu fiul său Cosmin Petronel Amza;

2. Sociologie juridică;3. Criminalitatea informatică;4. Semnătura electronică;5. Drept penal - partea generală;6. Fenomenul infracţional în rândul ţiganilor- studiu

criminologic;7. Apariţia şi proliferarea satanismului în rândul

ţiganilor; 8. Cauzele suicidului în rândul cadrelor M.A.I.;9. Drept procesual penal- partea specială.A scris în mai multe publicaţii articole pe diferite teme

şi a susţinut comunicări în cadrul unor simpozioane interne şi internaţionale, inclusiv la cele organizate de Asociaţia Criminaliştilor din România.

În concluzie, aşa cum l-am cunoscut pe prof. univ. dr. Tudor Amza, apreciez că este un om sociabil cu predispoziţie permanentă de a-i ajuta şi pe ceilalţi, are capacitate de comunicare, sociabilitate, fiind mereu preocupat de studiul juridic, a cauzelor şi condiţiilor care generează criminalitate.

Personal recomand lucrarea pentru specialişti şi cei interesaţi în domeniul Dreptului Penal, autorul reuşind să clarifice aspectele teoretice legate de partea generală a noului Cod Penal.

Col.(r.) prof. vasile lăPăDUŞI

APARIţII eDIToRIAle

Editor: Asociaţia Criminaliştilor din România, B-dul Dacia nr. 55, sector 1, telefon 0212103344Tipografie: Marius Roşu.

I.S.S.N. 1454-3117 LEI 10

Revistă realizată de Asociaţia Criminaliştilor din România; recunoscută de Guvernul României ca fiind de utilitate publică, prin Hotărârea nr. 1240/2005; Certificat de înscriere a persoanei juridice fără scop patrimonial nr. 17 din 26.02.2002, eliberat

de Judecătoria Sectorului 3, Bucureşti; Autorizaţie nr. 44/PJ/2002, 80-3/12.997; cod fiscal nr. 14523220; cont nou: 2511.E01.0.564199.0080.ROL. 6; cod IBAN RO58RNCB0080005641990006-B.C.R.

Sucursala Sala Palatului, BucureştiCertificat de înregistrare a mărcii la O.S.I.M. nr. 78602

www.asociatiacriminalistilor.ro; [email protected]

Redactor – şef: vasile lăPăDUŞIdistins de către Uniunea Ziariştilor Profesionişti cu „ordinul Ziariştilor clasa I - de AUR”

Redactori–şefi adjuncţi: gabriel ţÎRU, Nicolae gRoFU şi vladimir AleXANDReSCURedactori: Răzvan DoBâRCeANU, Cristian DIACoNeSCU, Nicolae SAvU, Steluţa gReJDINoIU, elena-Daniela DUMITRU, Renata Minodora WATSoN, Mihaela Irina CoNSTANTINeSCU, Marin RUIU, Horaţiu MăNDăŞeSCU, Cristian DUMITReSCU, Nicoleta-elena BUZATU, RAMoNA DoBReANU.

Traducerea: Răzvan DoBâRCeANU şi Ana-Maria vASIlACHe. Trezorier: Mihai IvANICI. Corectură: vladimir AleXANDReSCU. Purtător de cuvânt: Constantin oPRIŞIU

Secretar general de redacţie: Alexandru BARBU Preşedintele Comisiei de Cenzori: economist Costică TăNASe

Publicitate şi difuzare: liviu oPReA. Contabilitate: georgiana Alexandra BRAȘoveANUTel.: 021.210.33.44; E-mail: [email protected] Foto: Răzvan RIZeA, emanuel APeTReI şi Mihai MâRZA

Mobil: 0740.060.696 Revista a fost fondată în martie 1999 de prof. vASIle lăPăDUŞI

C U P R I N S

Revista Română de Criminalistică a fost evaluată şi clasată de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior (CNCSIS) la categoria „B+” - Cod 687 CNCSIS

Pentru conţinutul articolelor publicate sunt răspunzători autorii.

CoNSIlIUl ŞTIINţIFICPreşedinte de onoare al Revistei Române de Criminalistică:Academician Marius SAlA, membru al Academiei RomânePreşedinte de onoare al A.C.R.:Prof. univ. dr. lazăr CâRJAN;Preşedinte al Consiliului Științific:Conf. univ. dr. Constantin DUvAC, Universitatea Româno-Americană, președinte al A.C.R.;vicepreşedinţi:General-maior magistrat (r.) conf. univ. dr. Dan voINeA, prim-vicepreşedinte al Asociaţiei Criminaliştilor din România; Lector univ. dr. Iancu ŞTeFAN, Universitatea Română de Ştiinţe şi Arte „Gheorghe Cristea”;Chestor de poliţie dr. gabriel ţÎRU, directorul Institutul Naţional de Criminalistică al I.G.P.R.;Lector univ. dr. Nicolae gRoFU, vicepreşedinte al A.C.R.;Prof.univ.dr. Petre BUNeCI, decanul Facultăţii de Drept - Universitatea Ecologică; Chestor dr. Jănică ARIoN-ţIgăNAŞU, Director în M.A.I.;Chestor de poliţie dr. vasile vIoRel, I.G.P.R.; Membri:Prof. univ. dr. Tudorel BUToI, Universitatea „Spirul Haret”;Senator în Senatul României Dian PoPeSCU, membru al Asociaţiei Criminaliştilor din România;Prof. univ. dr. habilitat Mihail gHeoRgHIţă, Universitatea Liberă Internaţională din R. Moldova; Prof.univ.dr. ing. lidia CRISTeA, Universitatea Română de Ştiinţe și Arte „Gheorghe Cristea” - Bucureşti;Conf. univ. dr. gheorghe golUBeNCo, Universitatea Liberă Internaţională din R. Moldova;lina lAZAReNKo, Institutul de Criminalistică din Republica Lituania;Prof.univ.dr. ing. Cătălin gRIgoRAŞ, University of Colorado, Denver, S.U.A.;Prof. dr. Saverio FoRTUNATo, Preşedinte al CSI - PERITI E CONSULENTI FORENSI Firenze, Italiavladislav YANev, Institutul de Criminalistică şi Crimonologie al Ministerului de Interne - Bulgaria;Conf.univ. dr. Silviu-gabriel BARBU, vicepreşedinte la Curtea de Apel Braşov;Chestor şef de poliţie dr. Aurel vlăDUleSCU, director general în M.A.I.;Prof.univ.dr. Cristian STAN, I.N.M.L. „Mina Minovici”;Conf.univ.dr. octavian BUDA, U.M.F. „Carol Davila”;Conf.univ.dr. Adrian IACoB, decanul Facultăţii de Poliţie din cadrul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”;Prof.univ.dr. Tudor AMZA, decanul Facultății de Științe Juridice - Universitatea „Hyperion”;Ing. Mircea FIeRBINţeANU, expert judiciar;Ing. Anca BălAN, director general al firmei Chronos;Conf. univ. dr. gheorghe AleCU, Universitatea „Spiru Haret”;Comisar-şef drd. Romică PoToRAC, director adjunct al Institutul Naţional de Criminalistică al I.G.P.R.;Comisar-şef dr. Crişan-Mucenic lăZUReANU, I.P.J. Sibiu; Comisar-şef dr. viorel CoRoIU, Academia de Poliţie „Al. I. Cuza”;Lector univ. drd. Pantelimon BoŞTINă, Universitatea „Titu Maiorescu”;General-locotenent (r.) lector univ. dr. Ioan HURDUBAIe, director executiv al Agenţiei Internaţionale pentru Prevenirea Criminalităţii şi Politici de Securitate;Lector univ. dr. gheorghe Iulian IoNIţă, Universitatea Româno-Americană Bucureşti;Comisar-şef dr. ing. georgeta SToIAN, Institutul Naţional de Criminalistică al I.G.P.R.;Conf.univ.dr. Jenică DRăgAN, Universitatea „Spiru Haret”;Lector univ. dr. Mariana RoŞU, I.N.M.L. „Mina Minovici”;Comisar-şef dr. octavian CoNICeSCU, Institutul Naţional de Criminalistică al I.G.P.R.;Comisar-şef dr. Cristian CăRPINeAN, I.P.J. Timiş;Lect.univ.dr. Marin RUIU, Academia de Poliţie „Al. I. Cuza”;Comisar-şef drd. Ionel NeCUlA, Institutul Naţional de Criminalistică al I.G.P.R.;Lector univ. dr. Cristian DUMITReSCU, B.C.R.;Comisar-şef grigore PăTRUţ, şeful serviciului criminalistic din D.G.P.M.B.;Lector univ. dr. Constantin DRăgHICI, Universitatea Română de Ştiinţe şi Arte „Gheorghe Cristea”;Lector univ. dr. Florin BoBIN, Procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4;Lector univ. dr. Cristian-eduard ŞTeFAN, Academia de Poliţie „Al. I. Cuza”;Conf.univ. dr. Nicoleta-elena BUZATU, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”;Lector univ. drd. Sorinel CăRăUŞU, Academia de Poliţie „Al. I. Cuza”

Pag.

1733. FACTORUL UMAN ÎN ETIOLOGIA ACCIDENTELOR RUTIERE DAN voINeA vASIle lăPăDUŞI

1735. CEA DE-A 14-A ÎNTâLNIRE A GRUPULUI DE LUCRU PE IMAGINE DIGITALă „DIGITAL IMAGING WORKING GROUP” DIN CADRUL ENFSI „EUROPEAN NETWORK OF FORENSIC SCIENCE INSTITUTES”, 2-5 SEPTEMBRIE, BUCUREȘTI, ROMâNIA vAleNTIN-IUlIAN ePURe RăZvAN-IUlIAN RIZeA eMANUel APeTReI

1737. DIN ISTORIA TEHNICII POLIGRAF vASIle lăPăDUŞI RAMoNA DoBReANU

1739. SEMINAR PROFESIONAL ÎN DOMENIUL POLIGRAF gABRIel ţÎRU

1741. SCHIMBUL AUTOMATIZAT DE DATE ÎNTRE STATELE UNIUNII EUROPENE vIoRel vASIle,

1747. NOUL VOLANT CINETIC AL MOTOARELOR CU COMBUSTIE INTERNă MIRCeA FIeRBINţeANU

1749. IMPORTANȚA DETECTOARELOR DE VOCE ÎN VERIFICAREA VORBITORULUI UTILIZâND REȚELE NEURONALE IoNUț FloRIN ARDeleAN

1752. VALORIFICAREA TEHNICO-ȘTIINȚIFICă CRIMINALISTICă A TUTUROR CATEGORIILOR DE URME RIDICATE CU OCAZIA CERCETăRII LA FAȚA LOCULUI. URMELE DE MăNUȘI ANToNeSCU IUlIAN FloRIN lăZăU

1755. METODOLOGIA CERCETăRII INFRACŢIUNILOR DE OMOR vIoRel CoRoIU

1759. INVESTIGAREA CRIMINALISTICă A INFRACŢIUNILOR DE EVAZIUNE FISCALă lICă FloRIN IlIe

1763. REZILIENŢă-VICTIMOLOGIE-JUSTIŢIE PENALă SAU O SUCCINTă INTRODUCERE ÎN REZILIENŢA JURIDICă ovIDIU PReDeSCU MIHAelA ToMIţă

1771. ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE IMPLICATE ÎN COMBATEREA INFRACȚIUNILOR COMISE PRIN VIOLENȚă IoAN HURDUBAIe

1774. ROLUL BURELOR CU PAHAR ÎN ESTIMAREA DISTANŢEI DE TRAGERE PAUl CHeNDe

1777. RECONSTITUIREA ÎNTREGULUI DIN PăRŢI COMPONENTE ÎN CAZUL ACCIDENTELOR RUTIERE IoNel BRATU MolIe CRISTIAN ADRIAN NeCUlIţă

1781. IMPORTANŢA EXPERTIZEI CRIMINALISTICE ÎN CAZUL ACCIDENTELOR RUTIERE TUDoR AMZA geoRgIAN ToMA

1732 CRIMINAlISTICA NR. 5 (95), oCToMBRIe 2014, vol. Xv

TABLE OF CONTENTS

Pag.

1733. THE HUMAN FACTOR IN THE ETIOLOGY OF TRAFFIC ACCIDENTS DAN voINeA vASIle lăPăDUŞI

1735. THE 14 TH MEETING OF DIGITAL IMAGING WORKING GROUP FROM EUROPEAN NETWORK OF FORENSIC SCIENCE INSTITUTES, 2-5 OF SEPTEMBER, BUCHAREST, ROMANIA vAleNTIN-IUlIAN ePURe RăZvAN-IUlIAN RIZeA eMANUel APeTReI

1737. HISTORY OF POLYGRAPH vASIle lăPăDUŞI RAMoNA DoBReANU

1739. PROFESSIONAL SEMINAR IN POLYGRAPH gABRIel ţÎRU

1741. AUTOMATED DATA EXCHANGE BETWEEN E.U. MEMBER STATES vIoRel vASIle,

1747. NEW KINETIC FLYWHEEL OF INTERNAL COMBUSTION ENGINES MIRCeA FIeRBINţeANU

1749. THE IMPORTANCE OF VOICE ACTIVITY DETECTORS IN SPEAKER VERIFICATION USING NEURAL NETWORKS IoNUț FloRIN ARDeleAN

1752. TECHNICAL AND SCIENTIFIC EXPLOITATION OF ALL FORMS OF FORENSIC EVIDENCE DURING CRIME SCENE INVESTIGATION. TRACES OF GLOVES ANToNeSCU IUlIAN FloRIN lăZăU

1755. METHODOLOGY INVESTIGATION OF HOMICIDE CRIME vIoRel CoRoIU

1759. FORENSIC INVESTIGATION OF THE CRIME OF TAX EVASION lICă FloRIN IlIe

1763. RESILIENCE – VICTIMOLOGY – CRIMINAL JUSTICE OR A BRIEF INTRODUCTION IN LEGAL RESILIENCE ovIDIU PReDeSCU MIHAelA ToMIţă

1771. INTERNATIONAL ORGANIZATIONS INVOLVED IN COMBATING VIOLENT CRIMES IoAN HURDUBAIe

1774. ROLE OF SHOTCUPS IN ESTIMATING DISTANCE SHOOTING PAUl CHeNDe

1777. RESTORING THE WHOLE OF PARTS IN TRAFFIC ACCIDENTS IoNel BRATU MolIe CRISTIAN ADRIAN NeCUlIţă

1781. THE IMPORTANCE OF FORENSIC EXPERTISE IN TRAFFIC ACCIDENTS TUDoR AMZA geoRgIAN ToMA

BUNUl De TIPAR A FoST ACoRDAT De ReDACToRUl-ŞeF

Varianta în limba engleză a revistei se află pe site-ul asociaţiei:

www.asociatiacriminalistilor.ro

Soluţiile teoretice şi practice din articolele publicate sunt opiniile autorilor

ÎN ATeNţIA CITIToRIloR ŞI ColABoRAToRIloR!

Următorul număr al revistei va apărea în luna Decembrie 2014. Cei care doresc să-şi asigure procurarea publicaţiei noastre se pot adresa serviciilor de criminalistică de la inspectoratele

de poliţie judeţene şi de la Poliţia Capitalei. De asemenea, materialele date spre publicare, însoţite de ilustraţiile necesare, se vor trimite redacţiei, tot prin serviciile de criminalistică,

la Institutul Naţional de Criminalistică al I.G.P.R.

ÎN ATeNţIA CITIToRIloR

Revista Română de Criminalistică este disponibilă pe site-ul

journals.indexcopernicus.com

INDeX CoPeRNICUS INTeRNATIoNAl

CRIMINAlISTICA NR. 5 (95), oCToMBRIe 2014, vol. Xv 1733

FACTORUL UMAN ÎN ETIOLOGIA ACCIDENTELOR RUTIERE

THe HUMAN FACToR IN THe eTIologY oF TRAFFIC ACCIDeNTS

geNeRAl MAIoR MAgISTRAT (R)CoNF. UNIv. DR. DAN voINeA

Col. (R) PRoF. vASIle lăPăDUŞI

Abstract: Life, health and phisical integrity are beside the sacred prerogatives and freedom of the human being’s inviolable. They constitute the fundamental factors on which they are building their human personality and at the same time, the essential elements that define and jalonează possibilities, directions and limits its affirmation. Therefore, life, health, personal liberty and integrity of person became the supreme social value; they enjoy total protection against any international or antisocial neinternaţionale facts which, by their nature, would be likely to harm them. Traffic accidents have become nowadays one of the negative phenomena of wide spread and harmful implications for a normal social relations. Among the three main causes of death, after cardiovascular diseases and cancer, traffic accidents are the third cause of death.

Saving the life of a percentage as possible of the season, avoiding or reducing harm moral and legal order, to reduce disabilities and social recovery of victims is a primary concern of all liability involved in the organization and regulation of road traffic.

This article comes to highlight the issue of road traffic accident, which will be debated in the framework of the International Conference on 14-15 October 2014.

Key words: traffic accident, its causes, preventive measures, the fourth international forensic conference.

Rezumat: Viaţa, sănătatea şi integritatea corporală sunt alături de libertate, prerogative sacre şi inviolabile ale fiinţei umane. Ele constituie factori fundamentali pe care se edifică personalitatea omului şi totodată, elementele esenţiale ce definesc şi jalonează posibilităţile, direcţiile şi limitele afirmării acesteia. De aceea, viaţa, sănătatea, integritatea corporală şi libertatea persoanei au devenit valori sociale supreme; ele se bucură de protecţie totală împotriva oricăror fapte antisociale intenționate sau neintenționate care, prin natura lor, ar fi susceptibile să le prejudicieze. Accidentele de circulaţie au devenit în zilele noastre unul din fenomenele negative de largă răspândire şi cu implicaţii dăunătoare pentru desfăşurarea normală a relaţiilor sociale. Printre principalele trei cauze de deces, după bolile cardiovasculare şi cancer, accidentele de circulaţie este a treia cauză de deces.

Prin accident de circulaţie se înţelege evenimentul produs ca urmare a nerespectării normelor prevăzute în legislaţia rutieră.

Abaterile de la normele privind circulaţia pe drumurile publice sunt incriminate, în raport cu gravitatea acestora şi urmările care au survenit, drept contravenţii sau infracţiuni. Accidentul de circulaţie este un eveniment neintenţionat care constă în coleziunea a două vehicule pe un drum public, al unui vehicul cu un alt obstacol, derapare, răsturnare, cădere în gol, etc., având drept consecinţă vătămarea integrităţii corporale sau moartea unei persoane, distrugerea de bunuri materiale şi stânjenirea traficului rutier.

Salvarea vieţii unui procent cât mai mare de accidentaţi, evitarea sau micşorarea unor prejudicii de ordin moral şi juridic, reducerea infirmităţilor şi recuperarea socială a victimelor reprezintă o preocupare principală a tuturor factorilor de răspundere implicaţi în organizarea şi reglementarea circulaţiei rutiere.

Prezentul articol, vine să scoată în evidenţă problematica accidentului de trafic rutier, care va fi dezbătută şi în cadrul conferinţei internaţionale din 14-15 octombrie 2014.

Cuvinte cheie: Accidentul de circulaţie; cauzele producerii acestuia, măsurile care se intreprind în domeniul prevenirii acestuia; Cea de-a patra Conferinţă internaţională de Criminalistică.

eDIToRIAl


CEA DE-A 14-A ÎNTâLNIRE A GRUpULUI de lucru pe imagine digitală „digital IMAGING WORKING GROUp” DIN CADRUL

enFSi „eurOpean netWOrK OF FOrenSic SCIENCE INSTITUTES”,

2-5 Septembrie, bucurești, rOmânia

THe 14 TH MeeTINg oF DIgITAl IMAgINg WoRKINg gRoUP FRoM eURoPeAN NeTWoRK oF FoReNSIC SCIeNCe

INSTITUTeS, 2-5 oF SePTeMBeR, BUCHAReST, RoMANIA

Comisar de poliție valentin-Iulian epureInspector principal de poliție Răzvan-Iulian Rizea

Agent șef adjunct emanuel Apetrei

Abstract: Romanian Forensic Association in collaboration with National Forensic Institute of Romanian Police organised during 02-05.09.2014 The 14 th meeting of Digital Imaging Working Group from European Network of Forensic Institutes. The meeting took place at Intercontinental hotel Bucharest, at 21 th floor and was a real success. The discussions were very interesting in the following domains: image and video enhancement and analysing, image comparison, 3D, laser scanning, photogrammetry, authenticity, European projects in the field, quality assurance, and best practice manuals.

Key words: 14th DIWG-ENFSI meeting, September 2nd 2014, Intercontinental Hotel Bucharest, Romanian Forensic Association, National Forensic Science Institute, 24 foreign and 3 romanian experts / specialists.

Rezumat: Asociația Criminaliștilor din România în colaborare cu Institutul Național de Criminalistică al Poliției Române a organizat în perioada 02-05.09.2014 a 14-a reuniune a grupului de lucru imagine digitală din cadrul Rețelei Europene a Institutelor de Criminalistică. Întâlnirea a avut loc la hotel Intercontinental București la etajul 21 și a fost un real succes. Discuțiile au fost foarte interesante, în următoarele domenii: îmbunătățirea calității imaginilor și înregistrărilor video, analiza imaginilor, comparație imagini, 3D, scanare laser, fotogrammetrie, autenticitate, proiecte europene în domeniu, asigurarea calității, și manuale de bune practici.

Cuvinte cheie: Cea de-a 14-a întâlnire DIWG- ENFSI; 2-5.09.2014, Hotel Intercontinental București; Asociația Criminaliștilor din Romania și Institutul Național de Criminalistică; 24 experți/specialiști străini și 3 români.

20 octombrie 1995 este considerată data de naștere a Rețelei europene a Institutelor de Criminalistică (eNFSI), rețea considerată a fi singura voce a comunității criminalistice din europa. Scopul organizației este de a asigura calitatea dezvoltării și a procesului de furnizare a serviciilor criminalistice în toată europa. Scopul se realizează prin întâlnirile între membrii rețelei, întâlniri ale experților și specialiștilor, conferințe în domeniu, cu participare deschisă, precum și prin intermediul conducerii,

a comitetelor directoare precum și a grupurilor de lucru ale experților din cadrul organizației. În prezent, în cadrul rețelei funcționează 16 grupuri de lucru ale experților și specialiștilor, corespunzătoare următoarelor domenii: imagine digitală, ADN, documente, droguri, explozivi, fibre, dactiloscopie, arme de foc, investigarea incendiilor și a exploziilor, tehnologia informației, voce și vorbire, scris de mână, traseologie, vopseluri și sticlă, analiza accidentelor de circulație și investigarea locului faptei.


DIN ISTORIA TEHNICII pOLIGRAFHISToRY oF PolYgRAPH

Col. (r) prof. vASIle lăPăDUŞI și jurist RAMoNA DoBReANU

Abstract: This article presents some facts about the emergence and evolution of the polygraph, including Romania. There are a number of issues reported on the contribution of Prof. Univ. TUDOREL BUTOI PhD the use of polygraph in the Romanian Police. They also mentioned the work developed in this area.

Key words: The first attempts to use a scientific tool to detect lies; device used by Lombroso - hidrosfigmograf; concerns the polygraph: William Marston, Vittorio Benussi, John A. Larson, Leonarde Keeler; contribution of prof. univ. TUDOREL BUTOI PhD to the introduction of polygraph in Romania; on September 9, 2014, TUDOREL BUTOI celebrated 66 years of life.

Rezumat: Articolul prezintă câteva date în legătură cu apariţia şi evoluţia tehnicii poligraf, inclusiv în România. Sunt relatate o serie de aspecte privind contribuţia domnului prof. univ. dr. TUDOREL BUTOI în folosirea tehnicii poligraf în cadrul Poliţiei Române. De asemenea, sunt nominalizate lucrările elaborate în domeniu.

Cuvinte cheie: Primele încercări de a folosi un instrument ştiinţific în scopul de a detecta minciuna; aparatul folosit de Lombroso – hidrosfigmograf; preocupări în domeniul tehnicii poligraf: William Marston, Vittorio Benussi, John A. Larson, Leonarde Keeler; contribuţia prof. univ. dr. TUDOREL BUTOI în introducerea tehnicii poligraf în România; la 9 septembrie 2014, TUDOREL BUTOI a împlinit 66 de ani de viaţă.

Încă din secolul al XIX-lea au existat preocupări pentru crearea şi folosirea unor mijloace şi metode tehnico – ştiinţifice în stabilirea adevărului şi administrarea probelor. Prima încercare de a folosi un instrument ştiinţific în scopul de a detecta minciuna a avut loc în anul 1895, când Cesare lombroso a făcut multe experienţe cu suspecţi de crimă, a căror sinceritate s-a hotărât să o stabilească pe baza urmăririi simultane a modificărilor de tensiune arterială şi puls în timpul interogatoriilor. Aparatul folosit de lombroso era un “hidrosfigmograf” utilizat în scopuri medicale. Cu acest aparat lombroso a obţinut înregistrări ale modificărilor pulsului şi tensiunii arteriale. Aparatul consta într-o cană umplută cu apă în care era pusă mâna individului. Modificările de puls şi de tensiune arterială din mână erau transmise apei, iar diferenţele de nivel ale apei erau transmise unui tub cu aer, ducând la un tub rotitor, un fel de manometru.

În anul 1915, cercetările lui Lombroso au fost continuate de William Marston, care a editat lucrarea despre “Urmele emoţiei”.

Alţi pionieri ai acestui domeniu au fost Vittorio Benussi şi John A. Larson. O preocupare a avut-o şi prof. de poliţie ştiinţifică din SUA în anul 1934, Fred Sanberg, care în anul 1934 l-a pregătit şi pe prof. univ. dr. Eugen Bianu, fost prefect al Capitalei României şi consilier regal.

În anul 1926, Leonarde Keeler a construit un nou aparat, mai performant decât cel utilizat de

Larson, adăugându-i un galvometru, menit să evidenţieze reflexul galvanic al pielii sau răspunsul electrodermic.

În anul 1954, Reid a conceput un aparat căruia i-a dat denumirea de “Poligraful Reid” pentru înregistrarea activităţii musculare cu cea a modificărilor tensiunii arteriale, pulsului, respiraţiei şi GSR-ului.

Pe parcurs firmele producătoare de poligrafe au perfecţionat aceste aparate, folosirea lor extinzându-se şi în activitatea organelor de informaţii, îndeosebi cele de spionaj şi contraspionaj.

Începând cu anul 1974, dr. ION ANGHELESCU, pe atunci directorul Institutului de Criminalistică din Inspectoratul General al Miliţiei, împreună cu prof. V. LăPăDUŞI s-au preocupat de introducerea tehnicii poligraf în institutul respectiv. La început, laboratorul de testări poligraf a fost dotat cu un aparat primit de la organele de informaţii, care aveau preocupări în acest domeniu. Conducerea acestui laborator i-a fost încredinţată tânărului absolvent al facultăţii de psihologie TUDOREL BUTOI, care a primit gradul de ofiţer. Fiind un om

intelligent şi bine pregătit în domeniul psihologiei, a intrat cu rapiditate în tainele poligrafului. Pentru a se specializa, TUDOREL BUTOI a urmat cursuri în mai multe ţări şi a continuat să-şi desăvârşească pregătirea în domeniul dreptului, criminalisticii, criminologiei, psihologiei judiciare.

În urma studiilor şi cercetărilor efectuate, şi a examenelor susţinute, TUDOREL BUTOI obţine titlul de doctor în psihologia judiciară. Pe parcursul activităţii sale, a contribuit la elucidarea unor grave erori judiciare şi în soluţionarea unor cauze penale complexe.


Avem onoarea să vă informăm că Institutul Național de Criminalistică din cadrul Inspectoratului general al Poliţiei Române împreună cu Asociaţia Criminaliştilor din România şi Firma venus 2000 au organizat în perioada 18-19 septembrie 2014, la Hotelul Premier Palace din București, cea de-a 2-a ediție a Seminarului profesional internaţional în domeniul tehnicii poligraf.

Acest eveniment a avut ca obiectiv principal dezvoltarea unei platforme profesionale de pregătire continuă de specialitate în domeniul tehnicii poligraf, fapt care nu poate evidenţia decât că, în Poliția Română, există o clasă profesională de experţi bine definită, care, utilizând echipamente moderne de examinare, fac performanţă prin respectarea unor norme internaţionale care garantează profesionalismul şi competenţa.

Seminarul a fost deschis de domnul chestor șef de poliție Dumitru Pârvu, adjunct al Inspectorului General, care a adresat felicitări organizatorilor, a subliniat importanța psihologilor în activitatea Poliție Române în general și cu precădere a celor care utilizează tehnica poligraf cunoscută publicului larg ca „lie detector” („detectorul de minciuni”). De asemenea, domnul chestor șef a transmis salutul domnului Inspector General al Poliției Române,

chestor general de poliție Petre Tobă și a urat succes tuturor participanților, încurajând și susținând totodată, organizarea unor astfel de evenimente în țara noastră.

Un cuvânt în deschiderea acestei manifestări științifice l-a avut și domnul col. (r) prof. Vasile Lăpăduşi, secretar general al Asociaţiei Criminaliştilor din România care a prezentat istoria domeniului poligraf în România, amintind în acest fel de marile personalități în acest domeniu și oferind invitaților străini, din partea Asociației pe care o reprezintă, Revista de Criminalistică, Dicționarul de Criminalistică bilingv și o diplomă de onoare pentru participarea la acest eveniment.

În continuare, directorul Institutului Național de Criminalistică, domnul chestor de poliție Gabriel Țîru, a salutat invitații și a mulțumit conducerii Poliției Române pentru sprijinul acordat în organizarea acestui eveniment și de asemenea, tuturor coorganizatorilor, având în vedere eforturile depuse de către aceștia pentru ca activitățile să se desfășoare la cel mai înalt nivel. De asemenea, acesta a precizat faptul că, ținând cont de succesul de care s-a bucurat, inclusiv la nivel European, primul Seminar de acest gen desfăşurat în România, în anul 2010, precum şi din experienţa acestuia, s-a constat că organizarea unei

SEMINAR pROFESIONAL ÎN DOMENIUL pOLIGRAF

PRoFeSSIoNAl SeMINAR IN PolYgRAPH

Chestor de poliţie dr. gabriel ţÎRU, directorul Institutul Naţional de Criminalistică al I.g.P.R.

Abstract: This paper presents the conduct of the polygraph professional seminar.Key words: seminar, the topics presented and results, latest news in polygraph

testing.

Rezumat: Articolul prezintă modul de desfăşurare a seminarului profesional în domeniul poligrafului.

Cuvinte cheie: organizatori seminarului, temele prezentate şi rezultatele obţinute, ultimele noutăţi în domeniul testări poligraf.


SCHIMBUL AUTOMATIZAT DE DATE ÎNTRE STATELE UNIUNII EUROpENE1

AUToMATeD DATA eXCHANge BeTWeeN e.U. MeMBeR STATeS

Chestor de poliţie dr. viorel vASIle,adjunct al Inspectorului general al Poliției Române

Abstract: This communication reveals: the need of the international police cooperation in the current european context, national and european legal systems, developing mode of cooperation through the Exchange’s automated fingerprint and genetic data.

Key words: international police cooperation, Prüm Treaty, database, genetic dactiloscopy, forensic science, European Union.

Rezumat: În această comunicare se relevă: necesitatea cooperării polițienești internaționale în actualul context european, cadrul legislativ intern și european, dezvoltându-se modul de cooperare prin schimbul automatizat de date dactiloscopice și genetice.

Cuvinte cheie: Cooperare polițienească internațională, tratat Prüm, baze de date, dactiloscopie, genetică, criminalistică, Uniunea Europeană..

obiectivul Uniunii europene este de a menţine şi de a dezvolta Uniunea ca spaţiu de libertate, securitate şi justiţie în cadrul căruia se va asigura un înalt nivel de siguranţă prin acţiunea comună a statelor membre în domeniul cooperării poliţieneşti şi judiciare în materie penală.

În contextul internaţional actual, libertatea de mişcare a cetăţenilor asociată unei legislaţii specifice fiecărei ţări, oferă posibilitatea ca într-un interval scurt de timp o persoană sau membrii grupărilor de criminalitate organizată să se deplaseze fără restricţii în acest spaţiu şi să comită infracţiuni în diferite ţări, altele decât cele de origine.

Lupta continuă a statelor lumii împotriva tuturor formelor de criminalitate a diversificat cooperarea poliţienească internaţională, astăzi ea realizându-se în cele mai diverse forme – training-uri internaţionale, grupuri de lucru, summit-uri, acţiuni comune, schimburi de date, legislaţie internaţională care să creeze practici şi reguli comune etc.

Schimbul de date şi informaţii cu caracter poliţienesc are ca obiect identificarea reţelelor de infractori şi a mijloacelor de probaţiune. Aceste activităţi se desfăşoară între unităţile de poliţie din diferite state prin intermediul unor organisme internaţionale OIPC-INTERPOL, EUROPOL, Centrul SELEC (South-east European Law Enforcement Center, fost SECI), prin intermediul ofiţerilor de legătură sau ataşaţilor de afaceri interne şi prin baze de date comune.

În cadrul cooperării polițienești Uniunea Europeană și-a afirmat ambiţia de a crea, până în anul 2020, un

spaţiu european al criminalisticii, în care procedurile criminalistice de rutină pentru colectarea, prelucrarea, utilizarea şi furnizarea de date criminalistice sunt bazate pe standarde echivalente minime din domeniul criminalisticii şi în care furnizorii de servicii de expertiză criminalistică îşi vor desfăşura activitatea pe baza unei abordări comune cu privire la punerea în aplicare a acestor standarde, contribuind la o cooperare mai strânsă între aceştia şi sistemele de justiţie penală.

Programul de la Stockholm subliniază importanţa consolidării încrederii reciproce între autorităţile şi serviciile din diferite state membre, deschizând calea către ajungerea la un acord cu privire la standarde comune în domeniul criminalisticii.

Spaţiul european al criminalisticii va include, de asemenea, următoarele obiective suplimentare:

• sprijinirea şi facilitarea cooperării între statele membre în domeniul criminalisticii, împreună cu partajarea rezultatelor activităţilor în domeniul criminalisticii şi al asigurării calităţii în domeniul criminalisticii;

• menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii activităţilor în domeniul criminalisticii furnizate în statele membre prin intermediul măsurilor prevăzute în anexă;

• sprijinirea statelor membre în dezvoltarea unor abordări care încurajează o cooperare mai strânsă între sistemele lor individuale de justiţie penală şi furnizorii de servicii de expertiză criminalistică.

Reafirmând necesitatea de a aborda în mod coerent, cuprinzător şi eficient provocările cu care se confruntă societăţile datorită criminalităţii pe întreg teritoriul Uniunii Europene şi rolul crucial pe care criminalistica îl joacă în atingerea obiectivului de a furniza informaţii bazate


NOUL VOLANT CINETIC AL MOTOARELORcu cOmbuStie internă

NeW KINeTIC FlYWHeel oF INTeRNAl CoMBUSTIoN eNgINeS

Past Prof. Univ. Ing. Mircea FIeRBINţeANUexpert tehnic auto judiciar

Asociaţia Criminaliştilor din România;Corpul experţilor Tehnici din România;e-mail: [email protected];

www.expert-auto.ro; www.experts.ro

Abstract: The material presents an innovative solution in the construction of automobiles, with the possibility to extend the application to other areas.

Key words: flywheel, kinetics, engine, speed.

Rezumat: Materialul prezintă o soluţie inovatoare din domeniul construcţiei de automobile, cu posibilități de extindere a aplicării şi în alte domenii.

Cuvinte cheie: volant, cinetică, motor, turație, viteză.

1. Introducere

Firma Volvo în activitatea ei novatoare vine și prezintă una dintre cele mai interesante soluții constructive pentru motoarele cu combustie internă, volantul KERS care aduce o economie de combustibil de până la 25 % care atrage după ea și alte avantaje, materiale superioare neconvenționale, uzuri mai mici ale părților componente și, nu în ultimul rând, surmontarea problemelor ecologice.

2. Soluțiile constructive adoptate

În tehnologia de construcție a motoarelor pentru automobile a apărut conceptiv un nou tip de volant, care vine să revoluționeze modul de gândire asupra

funcționării pentru toate tipurile de motoare, atât pentru automobile cât și pentru cele folosite în alte domenii. Astfel, s-au încheiat testările tehnologiei volantului cinetic, ai cărui indicatori de funcționare schimbă radical modul de concepere prin, tipurile de materiale, viteze și turații în funcționarea motoarelor, energia stocată a volantului etc.

Rezultatele au confirmat că acesta reprezintă o soluție simplă, viabilă financiar, foarte eficientă și mai ales ecologică. Testarea acestui sistem complet experimental pentru recuperarea energiei cinetice s-a făcut în anul 2012. Rezultatul ne arată că această tehnologie combinată cu un motor turbo cu patru cilindri are potențialul de a reduce consumul de combustibil cu până la 25 % față de un motor în șase cilindri la un nivel comparabil de performanță.

Pentru că îi dă șoferului un plus de 80 CP, tehnologia face ca o mașină cu un motor în patru cilindri să accelereze precum una cu șase cilindri. Sistemul experimental cunoscut ca volantul KERS, este fixat pe osia din spate. În timpul reducerii vitezei, energia de frânare face volantul să se învârtească cu până la 60.000 rpm. Când mașina începe să se miște din nou rotația volantului este transferată roților din spate printr-o transmisie special proiectată.

Fig. 2 Volantul KERS


impOrtanȚa detectOarelOr de VOce ÎN VERIFICAREA VORBITORULUI UTILIZâND

reȚele neurOnale

THe IMPoRTANCe oF voICe ACTIvITY DeTeCToRS IN SPeAKeR veRIFICATIoN USINg NeURAl NeTWoRKS

Inspector principal de poliție ing drd. Ionuț Florin ARDeleAN S.C.I al I.P.J Maramureș

Abstract: This article targets a carefull analisys of voice activity detectors used in speaker verification. Of course the main goal is to achieve classification systems using neural metworks. The improvements proposed by the new VAD aims at increasing the overall accuracy of the systems. The experiments show the dynamic of the results as a comparison of the newly proposed algorithm versus a classical one.

Key words: model,voice activity detector,neural networks, verification.

Rezumat: Articolul urmărește o analiză atentă a detectoarelor de vorbire utilizate in verificarea vorbitorului. Desigur scopul final este acela de a realiza sisteme de clasificare utilizând rețele neuronale. Îmbunatățirile propuse pentru implementarea detectorului vizează creșterea acurateții generale ale sistemelor. Experimentele realizate prezintă dinamica rezultatelor din prisma unui algoritm clasic comparativ cu unul nou.

Cuvinte cheie: model, detector vorbire,rețele neuronale, verificare.

Considerații despre preprocesarea semnalelor vocale

Scopul preprocesării este acela de a îmbunătăți performanțele sistemelor de recunoaștere a vorbirii în prezența zgomotelor. Dificultatea proiectării unui sistem de preprocesare eficient este aceea că lipsesc modelele statistice pentru vorbire și zgomot[4]. În plus vorbirea nu este un proces staționar, probabil nici zgomotul. Din această cauză se și utilizează în recunoaștere ferestruirea[2].În mod normal îmbunătățirea parametrilor vorbirii presupune sursa zgomotului ca fiind aditivă nu corelată cu vorbirea. Una dintre cele mai populare metode de reducere a zgomotului din background este metoda cu substracție spectrală propusă de Boll în 1979. Metoda este relativ simplă și ușor de implementat. Spectrul zgomotului N(f) este estimat în timpul perioadelor inactive și apoi scăzut din spectrul curent X(f), rezultând o estimare a spectrului vorbirii curate S(f).

(1)

Relația se poate rafina :

(2)

fiind eficientă pentru zgomot staționar și cvasistaționar[5].

O alta metodă populară de filtrare, aparținând clasei metodelor bayesiene de filtrare[11], este filtrarea Wiener ce obține o estimare a semnalului „curat” de tipul “least square estimate”. Răspunsul în frecvență al unui filtru Wiener este:

(3),

unde ϕss (f) este estimarea spectrului puterii semnalului util, iar ϕnn (f) este estimarea spectrului puterii zgomotului.

Detectoarele de vorbire

Procesul prin care se separă vorbirea de liniște în cadrul unei conversații se numește detecție vorbire/liniște sau voice activity detection (VAD) în engleză. Procesul este utilizat în recunoașterea vorbirii, codarea vorbirii, telefonie, hands-free, eliminarea ecoului, etc.

Problema nu este una trivială, majoritatea algoritmilor propuși pentru rezolvarea ei întâmpină probleme în cazul


ValOriFicarea tehnicO-știinȚiFică criminaliStică a tuturOr

CATEGORIILOR DE URME RIDICATE cu Ocazia cercetării la FaȚa lOcului.

urmele de mănuși

TeCHNICAl AND SCIeNTIFIC eXPloITATIoN oF All FoRMS oF FoReNSIC evIDeNCe DURINg CRIMe SCeNe

INveSTIgATIoN. TRACeS oF gloveS

Specialist criminalist, inspector principal de poliție, ANToNeSCU IUlIAN – BITȘlF expert criminalist, inspector principal de poliție, FloRIN lăZăU - Comp. expertize, ambii din cadrul Serviciul Criminalistic al Inspectoratul de Poliție Județean Bihor

Abstract: Direct perception of the place of committing the crime by forensic and application procedures tact and professionalism to search, discovery, and lifting of all categories of evidence, must be a solid and quality evidence and information, which recovered under specific conditions laboratory, lead to the right conclusion on how the crime was committed, and to identify the authors.

Key words: trace categories, specific laboratory conditions, forensic expertise, traces of gloves.

Rezumat: Perceperea nemijlocită a locului săvârșirii faptei de către criminaliști și aplicarea cu tact și profesionalism a procedeelor de căutare, descoperire, fixare și ridicare a tuturor categoriilor de urme, trebuie să constituie o bază solidă și calitativă de probe și informații, care, valorificate în condiții specifice de laborator, să conducă la o concluzie justă cu privire la modul în care a fost comisă infracțiunea, precum și la identificarea autorilor.

Cuvinte cheie: categorii de urme, condiții specifice de laborator, expertiza criminalistică, urme de mănuși.

Perceperea nemijlocită a locului săvârșirii faptei de către criminaliști și aplicarea cu tact și profesionalism a procedeelor de căutare, descoperire, fixare și ridicare a tuturor categoriilor de urme, trebuie să constituie o bază solidă și calitativă de probe și informații, care, valorificate în condiții specifice de laborator, să conducă la o concluzie justă cu privire la modul în care a fost comisă infracțiunea, precum și la identificarea autorilor.

La nivelul Serviciului Criminalistic al Inspectoratului de Poliție Județean Bihor, cazurile în care s-au întocmit expertize sau rapoarte criminalistice traseologice pe baza urmelor lăsate de mănuși au fost foarte rare. Această frecvență scăzută a examinărilor criminalistice a urmelor de mănuși se datorează faptului că aderența acestora pe suporturi precum cele poroase, nelustruite, esențe de lemn cu structuri diverse, este mică. Caracteristicile individuale cele mai valoroase în identificare, sunt redate de elementele de uzură precum și de încrețiturile ce se formează în procesul utilizării mănușilor, în special în cazul mănușilor din piele.

Procedeele de căutare a urmelor de mănuși rămase în stare latentă nu diferă cu nimic de procedeele de căutare a urmelor papilare, cu deosebirea că aceste urme (de mănuși) se disting mai greu decât crestele papilare, putând fi ușor confundate cu diverse mânjituri sau pete.

În cazul următor, încercăm să prezentăm importanța căutării, fixării și ridicării cu tact și responsabilitate a urmelor de mănuși și valorificării tehnico-științifice eficiente a acestora în condiții de laborator:

În noaptea de 28/29.03.2014, prin sistemul 112, s-a primit o sesizare prin care se reclamă faptul că mai multe persoane străine au fost văzute într-o parcare, deschizând portiera unui autoturism. Prin acțiuni specifice polițienești, au fost reținute trei persoane suspecte de săvărșirea infracțiunii de furt calificat.

Echipa operativă s-a deplasat la fața locului, iar în urma examinării elementelor de caroserie ale autoturismului nu au fost descoperite urme papilare cu valoare de identificare criminalistică. Însă, pe portiera stânga față a fost descoperită și relevată o urmă de destratificare, despre care inițial s-a apreciat că este creată de talpa


metOdOlOgia cercetării inFracȚiunilOr de OmOr

MeTHoDologY INveSTIgATIoN oF HoMICIDe CRIMe

lect. univ. dr. viorel CoRoIUAcademia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, Bucureşti

Departamenul de Criminalistică

Abstract: This article tackles the forensic investigation of homicide. It present the main issues that should be use. Also, present differents between the old legislation and the current legislation and the main steps in this activity.

Key words: crime investigation, homicide, old legislation, current legislation.

Rezumat: Acest articol abordează investigarea criminalistică a infracţiunii de omor. Prezintă principalele probleme care ar trebui intrebuințate. De asemenea, prezintă diferenţele dintre vechea legislaţie şi legislaţia actual şi principalii paşi în această activitate.

Cuvinte cheie: investigarea infracţiunii, omor, legislaţia veche, legislaţia în vigoare.

Baza legalăInfracţiunile contra vieţii reprezintă cele mai grave

infracţiuni contra persoanei căci, prin săvârşirea lor, omului i se răpeşte bunul cel mai de preţ, care este viaţa. Pentru acest motiv, faptele îndreptate împotriva vieţii omului au fost incriminate din cele mai îndepărtate timpuri, fiind întotdeauna sancţionate cu mare severitate.1

Infracţiunile contra vieţii au ca obiect juridic relaţiile sociale referitoare la dreptul la viaţă, fiecare persoană, luată individual, apare ca titular al dreptului absolut la viaţă, iar toate celelalte persoane apar cu obligaţia de a se abţine de la săvârşirea oricărei fapte prin care s-ar aduce atingere dreptului la viaţă al titularului2.

Viaţa este bunul cel mai de preţ al unei persoane, pe care l-a căpătat odată cu naşterea. Acest bun odată pierdut, duce la dispariţia persoanei. Nimeni nu a reuşit până în prezent să redea viaţa unei persoane.

Din acest considerent omenirea a căutat din totdeauna să îşi protejeze dreptul la viaţă.

Cum era şi normal, dreptul la viaţă a fost şi este consfinţit în Constituţie, convenţii internaţionale cu privire la drepturile omului, legi speciale etc.

Constituţia României, în art 22 garantează dreptul la viaţă şi, mai mult, interzice pedeapsa cu moartea (art. 22, alin. 3).

Convenţia pentru protecţia omului şi a libertăţilor fundamentale, adoptată în noiembrie 1951, convenţie la care a aderat în mai 1994 şi România, stipulează clar: “dreptul oricărei persoane la viaţă este protejat de lege. Moartea nu poate fi aplicată în mod intenţionat în afară de executarea unei sentinţe capitale pronunţată de către un tribunal în cazul în care infracţiunea este sancţionată de lege cu această pedeapsă.

Codul Penal al României, încriminează, ca şi codul penal vechi infracţiune a de omor cu aceiaşi exigenţă, dar cu unele deosebiri, astfel:

Art. 188. Omorul. (1) Uciderea unei persoane se pedepseşte cu închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Tentativa se pedepseşte. Art. 174: „Omorul. (1) Uciderea unei persoane

se pedepseşte cu închisoare de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi. (2) Tentativa se pedepseşte”.

observaţii 1. reglementarea este similară în ambele forme

de cod penal; 2. va constitui omor simplu, iar nu omor calificat:a. omorul comis în public;b. omorul comis profitând de starea de neputinţă a

victimei de a se apăra; c. omorul comis prin mijloace care pun în pericol viaţa

mai multor persoane;

Art. 189. Omorul calificat. (1) Omorul săvârşit în vreuna dintre următoarele împrejurări:

a) cu premeditare;b) din interes material;c) pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul

de la tragerea la răspundere penală sau de la executarea unei pedepse;

d) pentru a înlesni sau a ascunde săvârşirea altei infracţiuni;

e) de către o persoană care a mai comis anterior o infracţiune de omor sau o tentativă la infracţiunea de omor;

f) asupra a două sau mai multor persoane;g) asupra unei femei gravide;


inVeStigarea criminaliStică a inFracȚiunilOr de eVaziune FiScală

FoReNSIC INveSTIgATIoN oF THe CRIMe oF TAX evASIoN

lICă FloRIN IlIe doctorand UlIM

Abstract: To combat tax evasion is not necessary to impose some severe penalties, but should be done an effective fiscal control, a viable legal system which can first fiscal education of citizens. Tax laws should be simple, clear, precise and relatively stable, to make a distinction between cases where laws are violated with intent to defraud or violate the fault, negligence, or from causes beyond the control of the taxpayer. It is necessary to reorganize the control and verification of tax, to be developed by the competent bodies of clear rules concerning the conditions to be met and the documents to be submitted by individuals.

Key words: tax evazion, fiscal control, legal accounting expertise, tax heavens.

Rezumat: Pentru a combate evaziunea fiscală nu este necesară impunerea unor sancțiuni severe, dar ar trebui să fie făcut un control fiscal eficient, un sistem juridic viabil care poate educa fiscal cetăţenii. Legislaţia fiscală ar trebui să fie simplă, clară, precisă şi relativ stabilă, pentru a face o distincţie între cazurile în care legile sunt încălcate cu intenţia de a frauda sau încalcă din vina, neglijenţa, sau din cauze dincolo de controlul contribuabilului. Este necesar să se reorganizeze controlul și verificarea fiscală, pentru a fi dezvoltate de către organele competente de norme clare privind condiţiile care trebuie îndeplinite și documentele să fie transmise de persoane fizice.

Cuvinte cheie: evaziune fiscală, control fiscal, expertiză contabilă judiciară, paradisuri fiscale.

Pentru combaterea evaziunii fiscale nu este necesar să se impună nişte sancţiuni drastice, ci ar trebui realizat un control fiscal eficient, un sistem legislativ viabil şi poate în primul rând o educaţie fiscală a cetățenilor. legile fiscale trebuie sã fie simple, clare, precise și relativ stabile, să se facă o deosebire între cazurile când legile sunt încalcate cu intenție de fraudă sau când sunt încalcate din culpă, din neglijenţã, sau din cauze independente de voinţa contribuabilului. este necesar sã se reorganizeze controlul şi verificările fiscale, să se elaboreze de către organele abilitate a unor norme clare cu privire la condiţiile ce trebuie îndeplinite şi documentele ce trebuie prezentate de persoanele fizice.

Activitățile care se întreprind pentru probarea activității infracționale, a persoanelor care comit fapte de evaziune fiscală, sunt foarte complexe şi elaborioase, implicând efectuarea unor activităţi specifice, printre care:

1. Constatarea infracțiunii flagrante.O astfel de activitate este mai puţin întâlnită la acest

gen de infracţiuni, însă trebuie raportate la modalitățile

normative de comitere a evaziunii fiscale și la informațiile pe care organele de urmărire penală le deţin la un moment dat, astfel:

• refuzul de a prezenta documentele justificative și actele de evidență contabilă pentru stabilirea obligațiilor față de stat se constată cu ocazia controlului efectuat de către organele prevăzute de lege. Refuzul trebuie să vină din partea contribuabilului, iar în cazul persoanelor juridice fie din partea reprezentantului legal cu orice titlu, fie din partea persoanelor cu atribuții financiar-contabile în societățile comerciale unde se efectuează controlul. De asemenea, pentru ca refuzul să constituie modalitate de săvârșire a infracțiunii este absolut necesar ca organele de urmărire penală să precizeze în mod clar scopul controlului și să solicite în mod expres actele de evidență contabilă sau documentele justificative pe care le consideră necesare pentru stabilirea obligațiilor fiscale ale celui controlat.

• dacă fapta s-a concretizat în sustragerea de la plata impozitelor, taxelor sau contribuțiilor prin neînregistrarea activităților generatoare de venituri - impozabile sau taxabile - momentul intervenției trebuie să se situeze în timp, atunci când cel în cauză desfășoară astfel de


rezilienȚă-VictimOlOgie-JuStiȚie penală Sau O Succintă intrOducere

În rezilienȚa Juridică

ReSIlIeNCe – vICTIMologY – CRIMINAl JUSTICe oR A BRIeF INTRoDUCTIoN IN legAl ReSIlIeNCe

Prof. univ. dr. ovIDIU PReDeSCU, director – Publicaţiile “Dreptul” Conf. univ. dr. MIHAelA ToMIţă – Facultatea de Sociologie şi Psihologie,

Universitatea de vest din Timişoara

Abstract: The scientific approach of the authors is based on the fact that when we are talking about concepts, such as toughness or victimology which cannot be understood or applied without a multidisciplinary approach, interdisciplinary or transdisciplinary (see the conclusion that the authors about the possibility of a new disciplines, namely the legal resilience), the powers of legal science, specialists in general and those in the field of criminal law, in particular, with those of experts in psychology, psychiatry, etc. are particularly important.

The authors show the role, with strong arguments that resilience and victimology have it, in the work of the justice, generally, and criminal justice,in particular, concluding that this work should have it, as the consignee on the one who suffered the consequences of unlawful acts, or family or social traumatized environment.

Key words: resilience, legal resilience, victimology, victimization, criminal justice, restorative justice.

Rezumat: Demersul ştiinţific al autorilor pleacă de la faptul că atunci când este vorba despre concepte ca, de pildă, rezilienţă ori victimologie care nu pot fi înţelese sau aplicate fără o abordare multidisciplinară, interdisciplinară sau chiar transdisciplinară (a se vedea concluzia la care ajung autorii cu privire la posibilitatea apariţiei unei noi discipline, şi anume rezilienţa juridică), competenţele specialiştilor ştiinţelor juridice, în general, şi ale celor din domeniul dreptului penal, în special, alături de acelea ale speciliştilor în psihologie, psihiatrie ş.a. sunt deosebit de importante. Autorii plasează conceptele sus-menţionate la interfaţa drept-psihologie-psihiatrie şi le analizează din perspectiva justiţiei penale şi a relaţiei persoanelor implicate, respectiv, victimele infracţiunilor (în egală măsură minori şi adulţi), cu societatea, dar şi cu agresorul, atât înainte de comiterea actului criminal, cât şi după acest moment. În plus, cu referire la rezilienţă şi victimologie, după ce se subliniază faptul că acestea nu dispun de definiţii unice, unanim acceptate, sunt relevate punctele esenţiale asupra cărora există un acord din partea celor implicaţi în cercetarea acestor materii, precum şi schimbul de informaţii şi proceduri ce se realizează la graniţa dintre rezilienţă şi victimologie. Totodată, justiţia penală este tratată nu atât sub aspect retributiv, ci mai mult din punctul de vedere al unei justiţii reparatorii, restaurative, a mijloacelor prin care aceasta contribuie la sănătatea mintală a victimelor, a populaţiilor care trăiesc în societăţi traumatizate, la repararea traumei sociale, la stabilirea cauzelor şi a prevenirii victimizării etc. Deopotrivă, autorii prezintă şi garanţiile dreptului la un proces echitabil acordate victimelor infracţiunilor, precum şi unele reglementări destinate prevenirii victimizării şi protecţiei juridice a persoanelor aflate în situaţii precare, cum ar fi: refugiaţi, bolnavi psihici, copii abandonaţi ş.a.

Autorii arată cu argumente puternice rolul pe care rezilienţa şi victimologia îl au în opera de înfăptuire a justiţiei, în general, şi a celei penale, în special, concluzionând că această operă ar trebui să-l aibă, în definitiv, ca destinatar pe cel care a suferit consecinţele faptei ilicite ori ale mediului familial sau social traumatizat.

Cuvinte cheie: rezilienţă; rezilienţă juridică; victimologie; victimizare; justiţie penală; justiţie reparatorie (restaurativă).


OrganizaȚii internaȚiOnale IMpLICATE ÎN COMBATEREA

inFracȚiunilOr cOmiSe prin ViOlenȚă

INTeRNATIoNAl oRgANIZATIoNS INvolveD IN CoMBATINg vIoleNT CRIMeS

general-locotenent (r.) lector univ. dr. Ioan HURDUBAIe

Abstract: In combating offences with violence, international organizations play an important role on two plans: the first concerns the codification of rules of international law to assist States in the development and promotion of effective cooperation in this area, the second takes into account the operational aspect of this intervention, which will facilitate international prosecution of persons accused of acts of this kind, in order to identify the arrest and punish their criminal responsibility. The article refers in this regard to the work carried out by the United Nations and some of its specialized agencies, the Council of Europe, Interpol, Europol, Eurojust and other regional organizations, which play an important role in assessing the threat to society and to the individual, they represent this kind of criminal activities, but also in their daily struggle carried out with exponent of organized crime.

Key words: coding, international conventions, pólice cooperations, tracking notes, organized crime, warrants, mutual investigation teams.

Rezumat: În domeniul combaterii infracțiunilor cu violență organizațiile internaționale joacă un rol important pe două planuri: primul se referă la codificarea unor norme de drept internațional care să ajute statele în dezvoltarea și promovarea unei cooperării eficiente în materie, al doilea are în vedere aspectul operațional al acestei intervenții, care să faciliteze urmărirea internațională a persoanelor acuzate de fapte de acest gen în vederea identificării, arestării și tragerii lor la răspundere penală. Articolul face referire în acest sens la activitatea desfășurată de Organizația Națiunilor Unite și unele dintre instituțiile sale specializate, Consiliul Europei, Interpol, Europol, Eurojust și alte organizații regionale, care joacă un rol important în evaluarea amenințărilor, la adresa societății și a individului, pe care le reprezintă acest gen de manifestări criminale, dar și în lupta cotidiană desfășurată cu exponenții crimei organizate.

Cuvinte cheie: codificare, convenții internaționale, cooperare polițienească, notițe de urmărire, crima organizată, mandate de arestare, echipe comune de intervenție.

Cu o sută de ani în urmă, la primul Congres internațional de poliție judiciară, desfășurat în principatul Monaco, participanții la acest eveniment au subliniat importanța deosebită a cooperării între autoritățile de aplicare a legii pentru stăvilirea fenomenului criminalității. evoluția societății și transformările intervenite de-a lungul unui veac pe toate planurile au amplificat această necesitate ba, mai mult, a făcut necesară apariția și intervenția unor organisme internaționale care să exprime, la nivel planetar sau regional, interesele statelor membre și să le sprijine în prevenirea și combaterea unor fenomene greu de înfrânt numai prin forțele proprii.

O asemenea necesitate s-a făcut simțită și în ceea ce privește domeniul infracțiunilor comise prin violență care, de-a lungul timpului, au devenit tot mai frecvente și au cunoscut moduri de operare dintre cele mai sofisticate, în concordanță cu progresul tehnologic și al mijloacelor de transport.

Comunitatea mondială, pusă în fața unor astfel de sfidări, nu a stat cu mâinile în sân, ci a reacționat prin elaborarea și adoptarea unor mijloace specifice de acțiune, concretizate îndeosebi în domeniul codificării unor norme specifice de drept internațional și în cel al intervenției polițienești și judiciare propriu-zise.


ROLUL BURELOR CU pAHAR ÎN ESTIMAREA diStanȚei de tragere

Role oF SHoTCUPS IN eSTIMATINg DISTANCe SHooTINg

Comisar şef Paul CHeNDe- expert criminalist I.P.J. Maramureş

Abstract: The article presents some important aspects of the ballistic behavior of shotcups fired with shotguns and its importance in range of fire determination in close range firings. in which the distance from the muzzle to the target can not be determined by examining the hole created by pellets.

Key words: shotguns, pellets, shotcups, range of fire, target.

Rezumat: Articolul de faţă prezintă unele repere importante ale comportamentului balistic al burelor cu pahar trase cu arme cu ţevi lise şi importanţa acestuia în aprecierea distanţei de tragere în situaţia focurilor executate de aproape, în cazul cărora, distanţa de la ţeava armei la ţintă nu poate fi apreciată pe baza aspectului orificiului creat de proiectile.

Cuvinte cheie: arme de foc cu ţeava lisă, alice, bure cu pahar, distanţa mică de tragere, ţintă.

Armele cu ţevi lise reprezintă adevărate provocări pentru experţii criminalişti. Acest lucru se datorează în principal unei complexităţi şi varietăţi mari a muniţiilor folosite, comparativ cu muniţiile armelor cu ţevi ghintuite. Astfel, există o varietate mare de bure, proiectilele sunt de diferite mărimi, forme şi compoziţii, unele cartuşe conţin în regiunea superioară rondele, altele sunt echipate cu material glanular inert din polipropilenă sau polietilenă( cu rolul de-a reduce deformarea alicelor sferice din plumb, care apare în mod normal datorită forţelor de accelerare foarte mari din timpul descărcării) etc, toate aceste elemente în parte prezentând proprietăţi balistice importante. Aspectul frustrant este acela că identificarea armei după alicele trase este aproape imposibil de realizat, excepţie făcând unele cazuri rare în care alice mari se freacă de pereţii interiori ai ţevii, la trecerea prin aceasta. oricum, în ceea ce priveşte tuburile de cartuş, idetificarea acestora se realizează similar cu cele cu glonţ, după urmele cuiului percutor, peretelui frontal al închizătorului, extractorului, ejectorului etc. În plus, tuburile cartuş recuperate pot oferi informaţii despre producător, calibru, cantitatea şi mărimea alicelor, încărcătură etc.

Unul dintre elementele componente care prezintă proprietăţi balistice importante este bura, confecţionată în general din materiale gen pâslă, plastic, carton, plută sau fibre. Diferitele tipuri de bure simple sau cu pahar servesc aceluiaşi scop, şi anume să etanşeizeze gazele

produse prin arderea pulberii de încărcătura de alice şi de a conduce încărcătura afară din ţeavă. Caracteristicile de clasă ale acestor componente au, de asemenea, o importanţă specială în determinarea calibrului armei şi producătorul muniţiei, însă, suplimentar ele au proprietăţi balistice utile. În situaţia unei trageri de foarte aproape, acestea vor urma încărcătura de alice, care va crea un singur orificiu de intrare mare. Dacă distanţa de tragere creşte, burele se debarasează de traiectoria snopului de alice şi vor lovi într-o parte inferioară a orificiului de intrare.

Burele cu pahar sunt confecţionate din material plastic şi formate din trei părţi suprapuse, cu funcţii bine delimitate: cupa inferioară, care asigură obturaţia, partea mediană, având rol de amortizor şi un pahar cilindric, în pereţii căruia sunt practicate 4-5 fante longitudinale. În pahar se introduce încărcătura de alice. Un fenomen foarte interesant şi util asociat cu unele bure cu pahar este faptul că “petalele” paharului se deschid la scurtă distanţă după ieşirea din ţeavă, datorită rezistenţei aerului. Acestea trec printr-o fază de deschidere, apoi de întoarcere(datorită rezistenţei aerului şi a centrului de greutate plasat în spate), pierzându-şi foarte repede viteza datorită masei mici. Etapele importante ale acestui ciclu sunt ilustrate în Figura 1. Faza de deschidere şi de rotire apare în mod obişnuit pe distanţă mică şi are valoare de reconstituire foarte importantă. La această distanţă mică, încărcătura de alice este încă compactă şi va produce un singur orificiu de intrare. În această situaţie, determinarea distanţei de la ţeava armei la urmă bazată


RECONSTITUIREA ÎNTREGULUI din părȚi cOmpOnente

ÎN CAZUL ACCIDENTELOR RUTIERE

ReSToRINg THe WHole oF PARTS IN TRAFFIC ACCIDeNTS

inspector principal de poliţie Ionel BRATUşef Birou Criminalistic - Brigada Rutieră Bucureşti

agent şef adjunct Molie CRISTIANexpert criminalist autorizat laborator Balistică-Traseologie

Serviciul Criminalistic Bucureştiinspector de poliţie Adrian NeCUlIţă

specialist criminalist – laborator Balistică-TraseologieServiciul Criminalistic Bucureşti

Abstract: Restoring the whole of parts is one of the methods with which the criminal judicial trail method brings the contribution to clarifying some facts or circumstances which are important for finding out the truth in various causes.In the case of traffic accidents resulting in casualties, this method is often used to determine the origin of plastic fragments, shards of glass, metal fragments or other raised in connection with the investigation on the spot.

Key words: means of evidence, forensic examination, restoration.

Rezumat: Reconstituirea întregului din părţi componente este una din metodele criminalistice cu ajutorul căreia traseologia judiciară îşi aduce contribuţia la clarificarea unor fapte sau împrejurări ce prezintă importanţă pentru aflarea adevărului în diverse cauze.

În cazul accidentelor de circulaţie rutieră soldate cu victime, această metodă este des utilizată pentru stabilirea provenienţei unor fragmente din material plastic, cioburi din sticlă, fragmente metalice ori de altă natură, ridicate cu ocazia cercetării la faţa locului.

Cuvinte cheie: mijloace de probă, examinare criminalistică, reconstituire.

Cu ocazia efectuării cercetării la faţa locului în cazul accidentelor de circulaţie rutieră, de regulă, se descoperă multe mijloace materiale de probă constituite din fragmente metalice şi de material plastic, cioburi de sticlă, părţi componente ale caroseriilor de vehicule ori alte obiecte ce trebuie fixate prin descrierea lor în procesul-verbal de cercetare la faţa locului, în schiţa accidentului şi prin realizarea fotografiilor judiciare. Dacă în cazul accidentelor de circulaţie cu autori cunoscuţi, ridicarea mijloacelor materiale de probă menţionate anterior se face după o interpretare judicioasă, aprecierea probelor fiind atributul organelor judiciare, în cazul celor cu autori neidentificaţi acestea se ridică obligatoriu întrucât pot conduce la vehiculul implicat în accident, la identificarea victimei etc.

Pentru stabilirea împrejurărilor în care a avut loc accidentul sunt foarte importante individualizarea şi determinarea poziţiei mijloacelor materiale de probă descoperite la faţa locului. De la caz la caz, marcarea se realizează fie individual fie ca grup de obiecte împrăştiate pe o suprafaţă determinată, poziţia acestora fiind stabilită prin măsurători în raport cu repere fixe.

De exemplu, în cazul unui accident produs în zona unei treceri pentru pietoni, dacă sunt descoperite fragmente ale unor obiecte în dreptul marcajului pietonal, apreciem că este necesară marcarea individuală a probelor de pe marcaj şi din imediata apropiere a acestuia sau a indicatorului rutier. Fragmentele care nu sunt în proximitatea trecerii pentru pietoni sau a indicatorului se pot marca grupat, într-o zonă bine determinată prin marcarea extremităţilor acesteia. Aceste date sunt necesare expertului criminalist sau tehnic auto pentru determinarea locului producerii accidentului.

În cazul accidentelor de circulaţie cu autori neidentificaţi, se impune o examinare atentă a tuturor mijloacelor materiale de probă, pe de o parte, pentru a le stabili caracteristicile (natura materialului, forma, dimensiunea, culoarea, eventualele inscripţii sau etichete) şi, pe de altă parte, pentru a stabili care prezintă caracteristici asemănătoare şi dacă ar putea forma corp comun. Cu privire la acest ultim aspect, anterior ambalării probelor, dacă situaţia permite, se va încerca o reconstituire rapidă a întregului din părţi componente. Odată efectuate aceste operaţii, este posibilă obţinerea unor indicii care pot ajuta la identificarea generică a


impOrtanȚa eXpertizei criminaliStice ÎN CAZUL ACCIDENTELOR RUTIERE

THe IMPoRTANCe oF FoReNSIC eXPeRTISe IN TRAFFIC ACCIDeNTS

Prof. Univ. Dr. Tudor AmzaAv. georgian Toma

Universitatea Hyperion Facultatea de Drept, Jurnalism, Psihologie și Științele educației

Abstract: Evolution and complexity of road accidents have pushed the adaptation of new methods of reasearch of the new reality, to new realities, which often involve great human and material resources.

Forensic expertise is important in determining the exact circumstances of the road accident, especially to achieve the distinction between possible actions that may be the subject of a crime and do not meet the specific elements of a crime.

Key words: road accident, forensic expertise, traffic offenses.

Rezumat: Evoluția și complexitatea accidentelor rutiere a impus adaptarea metodelor tradiționale de cercetare noilor realități, care de cele mai multe ori presupun resurse umane și materiale deosebite.

Expertiza criminalistică prezintă o importanță deosebită în stabilirea circumstanțelor exacte în care s-a petrecut un eveniment rutier, mai ales pentru a se realiza deosebirea dintre posibilele fapte ce pot forma obiectul unei infracțiuni și cele ce nu întrunesc elementele specifice unei infracțiuni.

Cuvinte cheie: accident rutier, expertiză criminalistică, infracțiuni rutiere.

Progresul înregistrat de domeniul transportului auto, înmulțirea semnificativă a numărului de autovehicule au influențat într-o manieră reală accentuarea ideilor, a eforturilor pentru a se asigura siguranța traficului rutier. Aceste activități sunt necesare întrucât numărul accidentelor este relativ apropiat cu creșterea indicelui de motorizare al autovehiculelor, cu dezvoltarea performanțelor autovehiculelor, în principiu a vitezei de deplasare, aspect care este esențial în cauzele accidentelor rutiere.

Periculozitatea deosebită a accidentelor rutiere este reliefată de faptul că, la ora actuală, din totalul deceselor și al rănilor ce au caracter involuntar, violent, mai mult de 30 % provin din evenimente auto, peste care se suprapun prejudiciile însemnate ce sunt provocate de acest tip de întâmplări nefericite.

În România, circulația autovehiculelor pe drumurile publice este reglementată prin intermediul H.G. nr.1391/2006 modificată prin H.G. nr.480/2013. Acest regulament este completat de dispozițiile din titlul VII, cap.II, art.334-341 din noul Cod penal care prevăd faptele ce pot constitui infracțiuni contra siguranței circulației pe drumurile publice (punerea în circulație sau conducerea unui vehicul neînmatriculat, conducerea unui vehicul fără permis de conducere, conducerea unui vehicul sub influența băuturilor alcoolice sau a altor

substanțe, refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice, părăsirea locului accidentului ori modificarea sau ștergerea urmelor acestuia, împiedicarea sau îngreunarea circulației pe drumurile publice, nerespectarea atribuțiilor privind verificarea tehnică ori efectuarea reparațiilor, efectuarea de lucrări neautorizate în zona drumului public).

Legiuitorul a cuprins în sfera faptelor ce pot face obiectul cercetării penale activitățile foarte grave, care reprezintă adesea urmările obligației de a conduce un autovehicul în stare de inconstiență, depășirile neregulamentare, nerespectarea limitelor legale de viteză, conducerea sub influența băuturilor alcoolice sau a drogurilor, manifestarea violentă la volan etc.

Privitor la conducerea unui autovehicul pe drumurile publice sub influența băuturilor alcoolice, într-o anumită stare de îmbibație alcoolică, în eventualitatea în care o asemenea faptă ar avea ca urmare decesul din culpă al unei alte persoane, făptuitorul nu va mai fii tras la răspundere pentru ucidere din culpă în varianta agravată (art.178 alin.3 din vechiul Cod penal), fapta formând conținutul unui concurs real de infracțiuni, ucidere din culpă (art.192 alin.2 noul Cod penal) și conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe (art.336 noul Cod penal). Observăm, că legiuitorul s-a distanțat de soluția ce a fost promovată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recursul în interesul Legii nr.1/2007, considerând că o infracțiune din culpă nu poate absorbi

DRePT PeNAl- PARTeA geNeRAlă -...

Documents

Transcript of DRePT PeNAl- PARTeA geNeRAlă -...