CURS 12 Ergonomie

7/29/2019 CURS 12 Ergonomie

1/10

CURS NR.12 ERGONOMIE

CONCEPTUL DE LUCRU LA PATRU MINI

Conceptul lucrului la patru mini implic colaborarea medic-asistent pe parcursul

tuturor timpilor de lucru, pentru reducerea timpului de lucru, creterea eficienei, reducerea

stress-ului terapeutic, cu beneficii pozitive asupra calitii actului medical. Cheia succesului n

cadrul lucrului la patru mini o constituie aplicarea principiilor ergonomice de baz, i anume:

-Echipamentul trebuie astfel proiectat nct s minimalizeze micrile inutile.

-Att echipa operatorie, ct i pacientul s i desfoare activitatea n poziia eznd,

ct mai confortabil (se impune un design ergonomic pentru scaunul de tratament i al

medicului i asistentei).

-Planificarea etapelor de tratament urmeze o secven logic a timpilor de lucru

-Plasarea pacientului n poziia supin (culcat)

-Folosirea tvielor cu instrumentar pregtite de asistent (preset trays)

Lucrul la patru mini

Lucrul la patru mini este pe departe cel mai ergonomic mod de a asigura servicii

medicale de calitate. Astfel, micrile inutile ale operatorului sunt minimalizate , acesta

putndu-se concentra asupra pacientului, crescnd eficiena muncii i scurtndu-se

perioada tratamentului. Pentru un efect maxim trebuie s existe un aranjament n spaiul

cabinetului favorabil activitii la patru mini. Astfel, trebuie realizat o selecie a

echipamentului folosit de asistenti plasarea acestuia n apropierea scaunului dentar,

unde se desfoar majoritatea manoperelor.

Lucrul la patru mini nu se poate desfura cu succes dac echipa medical folosete

micri prea multe pentru a accesa instrumentarul.

Un aspect important n alegerea aparatului dentar din punct de vedere al ergonomiei l

constituie accesibilitatea aparaturii pentru asistent, astfel fiind scutit medicul de micri

suplimentare pentru a avea acces la aparatur. Accesul la piesele de mni alte aparate

dinamice trebuie s fie facil n primul rnd pentru asistenti n al doilea rnd pentru

medic. Piesele folosite mai des trebuie s fie mai aproape de utilizator. Astfel, turbina

trebuie s fie mai aproape de medic dect piesa contraunghi; aspiratorul chirurgical

trebuie s fie mai aproape de asistent dect de medic.


2/10

n mod ideal, lucrul la patru mini necesit nsuirea tehnicilor operative din poziia

eznd, att pentru medic ct i pentru asistenta, un bun transfer al instrumentarului ntre

asistenti medic, o evacuare eficient a fluidelor orale, precum i controlul septic. Toate

acestea trebuiesc efectuate cu ct mai puin efort, printr-o repartizare judicioas a

micrilor.

Conceptul lucrului la patru mini poate include n mod didactic patru sub-concepte:

1. Simplificarea muncii2. Economia de micri3. Clasificarea micrilor4. Zonele de activitate.

Responsabilitile asistenteiA. Comune cu ale medicului dentist- S cunoasc nevoile celuilalt membru al echipei operatorii- S dezvolte un protocol standard fa de procedurile de baz- S realizeze nevoia repoziionrii pacientului sau a echipei operatorii- S observe micrile pacientului, mai ales fa de manoperele cu grad mare de stress

(anestezii prin infiltraie, extracii, excizii) i s evite transferul acestor instrumente n

apropierea pacientului pentru a nu se crea accidente

- Transferul instrumentarului s fie fcut doar n zona de transferB. Proprii activitii asistentei- S ntmpine pacientul i s recunoasc nevoile sale- S realizeze pregtirea generali local a pacientului, precum i a instrumentarului

necesar derulrii actului terapeutic programat

- S remarce orice schimbare de procedur terapeutici s asigure instrumentarulsuplimentar necesar

- S se poziioneze ct mai aproape de pacient, n stnga acestuia, cu posibilitateadeplasrii n funcie de cadranul la care se lucreaz.

- S aeze msua mobil ct mai aproape de scaun- S anticipeze nevoile operatorului- Cnd realizeaz transferul unui instrument s plaseze partea activ spre arcada creia

i este destinat: superior pentru maxilar i n jos pentru mandibul


3/10

- Schimbul de instrumente s se fac n zona de transfer- S ndeprteze resturile de substan (debris) de pe instrumente nainte de a le

poziiona pe tvi

- S menin aezarea instrumentarului i a materialelor n scvena utilizrii acestora- S menin tvia cu instrumentar n zona de lucru, ct mai curat.

n etapa de examinare clinic asistenta va servi medicului trusa de examinare. De

exemplu, oglinda i sonda pot fi servite simultan cu ambele mini, astfel nct operatorul

s evite micrile suplimentare.

Majoritatea actelor terapeutice necesitanestezie loco-regional. Asistenta pregtete

materialele i instrumentarul necesare, servete medicul cu oglinda, pensa cu compres cu

alcool, compres usact, preia pensa i servete seringa ncrcat, pregtiti verificat,

apoi o preia.Izolarea cmpului operator este efectuat cu ajutorul asistentei: montarea digii, a

rulourilor, a canulei de aspitaie, care va fi plasat de asistent n dreptul sursei de ap la

turbin, n poziie decliv n fundul de sac sau zona lingual, n funcie de zona n care se

lucreaz cu turbina. Dac medicul lucreaz n vedere indirect, canula de aspiraie se va

orienta la nivelul oglinzii, pentru a permite o bun vizibilitate. Poziia canulei i a minii

asistentei (de obicei dreapta) nu trebuie s jeneze relizarea micrilor n cadrul zonei de

lucru de ctre medic. Sunt situaii n care asistenta realizeaz aspiraia cu mna stng, iar

cu dreapta are oglind, ndeprtnd prile moi.

Tratamentul odontal implic cunoaterea de ctre asistent toate tipurile de freze,

materuiale de obturaie de baz, definitive i provizorii.

Tratamentul endodontic impune cunoaterea tipurilor de ace de canal, pastele de

obturaie radicular, antiseptice de uz endodontic.

Tratamentul protetic impune cunoaterea tuturor tipurilor de materiale de amprent,

port-amprente, cheie de culori, materiale auxiliare (pentru evidenierea anului gingival,

pentru nregistrarea ocluziei).

Tratamentul parodontal impune cunoaterea tipurilor de scalere utilizate pentru

detartrajul cu ultasunete, a chiuretelor parodontale, a instrumentarului de chirurgie

parodontal, a antisepticelor specifice i a altor matereiale utilizate n parodontologie.

Asistenta trebuie s cunoasci s efectueze educaia pentru igiena oral a pacientului

parodontopat, evidenierea depozitelor de plac bacterian cu revelatorii de plac.


4/10

Tratamentul ortodontic implic cunoaterea de ctre asistent a timpilor de

nregistrare a amprentei n alginat i lingur universal, realizarea izolrii n cazul

aplicruu de brackets-uri, precum i realizarea educaiei sanitare a pacienilor purttori de

aparate ortodontice.

Protecia muncii n cabinetul de medicin dentar. Principii

Bolile transmisibile. Protecia mpotriva bolilor transmisibile.

n Romania n anul 2007, din totalul personalului activ cu un loc de munc, 45,64%

sunt expui uneia sau mai multor noxe la locul de munc.

Prin definitie, boal profesional reprezint afeciunea care se produce ca urmare a

exercitrii unei meserii sau profesii, cauzat de ageni nocivi fizici, chimici ori biologicicaracteristici locului de munc, precum i de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme

ale organismului, n procesul de munc;

Organizarea ergonomic a activitii n cabinetul de medicin dentar include n mod

obligatoriu msurile de protecie a muncii.

Obiectivul fundamental al activitii medicale l constituie Protecia antimicrobian

i antiviral, de care depinde sigurana personalului medical, precum i a pacienilor.

Principii de protecie:

- Inlocuirea vestimentaiei de strad de ctre personalul din cabinetul medicalcu cea specific: halat de protecie, masc, mnui, ochelari i bonet.

- Se recomand schimbarea mtii i a mnuilor dup fiecare pacient.- Minile se spal cu api spun lichid, se terg cu ervete de hrtie sau se

usuca cu aer cald. Mnuile nesterile se dezinfecteaz.

- Ochelarii de protecie se dezinfecteaz cu spray dezinfectant de cte ori estenecesar

- Aerul din cabinet, contaminat n urma lucrului se recomand a se dezinfectacu ajutorul lmpilor cu UV pentru dezinfecie.

- Echipamentul medical, suprafeele, mobilierul din cabinet se dezinfecteaz lasfritul zilei de lucru prin tergere cu substante detergente, apoi cu soluii

dezinfectante cu spectru bactericid, virulicid, sporicid.


5/10

- Instrumentarul dinamic se dezinfecteaz dup fiecare pacient chimic sau laautoclav.

- Instrumentarul de tratament se dezinfecteaz dup utilizarea la pacient, prinintroducerea n bi de decontaminare, ceea ce mpiedic rspndirea

microbilor n cabinet. Imersia se face nti n soluii detergente, apoidezinfectante.

- Se recomand protecia foilor de observaie cu folii de plastic transparentecare se pot dezinfecta.

Protecia mpotriva radiaiilor ionizante urmresc mrinea distanei de lucru

fa de sursa de radiaii X, ecranarea acesteia, utilizarea instalaiilor de ventilare i

filtrare a aerului. Aciunea nociv a razelor X apare prin acumularea de mici cantiti

n timp, att de radiaii directe, ct isecundare, emite de aparat, mobilier, perei,

podea. Riscul pentru medic sau asistent este de a contacta o radiodermit cronicdatorit susinerii filmului cu propriile degete, lucru de evitat prin folosirea unor

suporturi speciale de poziionare a fimului n cavitatea oral. Pentru persoanele care

manipuleaz aparate de radiologie exist sisteme de control dozimetric individual.

Sistemele moderne de radioviziografie diminueaz cu mult canitatea de radiaii

emis.

Protecia fa de instalaiile electrice, de gaze naturale implic respectarea

regulilor cuprinse n regulile de protecie prevzute. Instalaiile vor fi verificate

periodic de personal specializat.

Protecia vizualurmrete evitarea contactului direct cu:

-aerosolii, pulberea, saliva de la pacient

-sursele luminoase, de radiaii ultraviolete (lampa de fotopolimerizare), laser

-monitoarele computerelor

Se recomand respectarea distanei de lucru corecte, lucrul la 4 mini.

Cmpul operator va fi plasat la nivelul cotului operatorului, astfel nct vederea

operatorului s fie perpendicular pe cmpul operator, iar iluminarea paralel cu

direcia privirii.

Mijlocul direct de protecie al ochilor l constituie ochelarii.

Caracteristici: -s un micoreze cmpul visual

-s fie optic neutri


6/10

-s permit ventilarea spaiului dintre ei i ochi,

-s nu jeneze operatorul n timpul lucrului

Rol: de a mpiedica ptrunderea corpilor strini n ochi, de a absorbi radiaiile

nocive i de a asigura un cmp vizual normal.

Protecia mpotriva pulberilor, gazelor, acizilor o realizeaz mascai ochelarii.

Cabinetul va fi dotat cu un sistem eficient de ventilaie, calculat in functie de volumul

incaperii cabinetului.

Noiuni legate de medicina muncii

Introducere

Primul studiu stiintific referitor la bolile profesionale a fost intocmit in 1700 de catreDr. Bernardino Ramazzini (1633-1714). Cartea sa numita Bolile Muncitorilor s-a bazat pe

problemele de sanatate si bolile aparute n cazul a 54 de profesii diferite. Autorul este

considerat a fi precursorul cercetarilor in domeniul muncii si este vazut de multi ca parintele

printele medicinei muncii. Conform lui Ramazzini, muncitorii implicati in topirea argintului

au prezentat o incidenta mai mare de pierdere a dintilor. Autorul releva de asemenea

afectiunile lamentabile cauzate muncitorilor care manevreaza mercur, descriind simptome ca

hipersalivaca si ulceratiile gatului.

Midorikawa a afirmat ca referintele istorice ale practicii medicinei dentare in

companiile mari dateaza inca din 1887, cand a fost construita in Anglia marea cale ferata

vestica si cand au fost create companii precum cea nord-americana Ford (1916), sau cea

italiana Olivetti (1936). In secolele XIX si XX s-au facut investitii mai mari pentru sanatatea

angajatilor si pentru dezvoltarea interactiunii sociale printre muncitori.

In 1979, Guimares si Rocha au propus dezvoltarea unui sistem stomatologic pentru

companiile mari, medii si mici, care sa ofere asistenta totala angajatilor, referitor la

cunoasterea necesitatilor de baza si la planificarea tratamentului. Autorii credeau ca acest

sistem va reduce numarul absentelor de la munc, crescand productivitatea muncii.

Accidentele de munca datorate cauzelor dentare vor fi reduse sau chiar eliminate si prestigiul

intern al companiei va creste ca si ceilalti factori care sunt importanti pentru dezvoltarea

companiei.

Garrafa (1986) a stabilit obiectivele Stomatologiei Muncii precum: studierea,

interpretarea si solutionarea diverselor probleme orale care ating pe toti muncitorii vazuti ca


7/10

participanti la procesul de producere si consum al bunurilor, inclusiv proprii lucratori din

sectiunea de sanatate. Tot el a separat relevanta bolilor profesionale si accidentelor de munca

care afecteaza zona buco-maxilo-faciala, insistand ca medicul dentist sa-si asume

responsabilitatea in cautarea ideilor capabile sa imbunatateasca calitatea vietii populatiei.

O noua informatie de risc emisa de Administratia Proteciei si Sanatatii Ocupationale(OSHA) alerteaza laboratoarele dentare cum sa previna expunerea la beriliu, care poate cauza

boala cronica a beriliului (CBD), adesea o boala fatala de plamani, sau cancer pulmonar.

Inhalarea prafului de beriliu la anumite concentratii este extrem de riscanta-uneori mortala si

est ngrijorzor faptul ca tehnicienii din laboratoarele dentare continua sa contracteze boala

asociata cu expunerea la beriliu. Este important informarea laboratoarelor dentare si a

tehnicienilor despre riscul potential si sa le oferim metode efective de prevenire a expunerii la

beriliu. Conform standardului OSHA in vigoare pentru beriliu angajatii nu pot fi expusi la mai

mult de 2 micrograme de beriliu pe metru cub de aer pentru un program de 8 ore munca nmedie. O informatie recenta sugereaza ca aceasta limita de expunere nu este adecvata pentru a

preveni aparitia CBD.

Bolile profesionale

M.S. definete afeciunile musculo-scheletice ca afeciuni ale musculaturii, tendoanelor,

nervilor periferici, sistemului vascular, nu ca rezultat direct al unor stri acute sau accidente

instantanee. Ele sunt considerate ca fiind induse de munca efectiv, dar i ca o consecin a

altor factori.

Cele mai frecvente afeciuni musculo-scheletice, consecin a posturii statice prelungite,

sunt:

- durerea cronic lombar care de multe ori coboar spre regiunea sacrali picior; cauza

poate fi contracia muscular prelungit (febra muscular, crcei dureroi), reducerea

mobilitii articulare, degenerarea discurilor vertebrale.

- sindromul tensiunii gtului: durere, spasme musculare pe musculatura cervicali care

iradiaz ntre umr i regiunea occipital, i cteodat d dureri pe unul dintre brae pn la

mn; mai grav, cteodat poate duce la hernia discului vertebral cervical.

- mialgia trapezului: durere, spasme musculare n partea superioar a trapezului; lucrul cu

mna ridicat.

- durerea n jurul ncheieturii minii (maneta dureroas): durere n umr, n zona

scapular care susine braul ridictor i ajunge pn la maneta minii.


8/10

Principiile ergonomiei constituie cel mai sigur, mai eficient i mai simplu mod de a

munci n cabinetul de medicin dentari n laboratorul de tehnic dentar. mbuntirea

acetora, scop al ergonomiei moderne va duce la creterea senzaiei de confort i de bine

att pentru pacieni, ct i pentru echipa medic-asistent-tehnician dentar. Totodat astfelsunt prevenite apariia att a bolilor profesionale, ct i a accidentelor de munc. Cea mai

frecvent categorie de boli profesionale o constituie afeciunile musculo-scheletice. n

aceast categorie sunt incluse o serie de probleme survenite la nivelul:

-musculaturii

-nervilor

-discurile vertebrale

-articulaiilor

-cartilagiilor-ligamentelor i tendoanelor.

Cele mai afectate regiuni sunt de obicei regiunea lombari extremitile membrelor.

Ceea ce trebuie cunoscut este faptul co organizare pe principii ergonomice a activitii

personalului din cabinetul dentar, previne apariia patologiei mai sus amintite.

Prevenia pornete de la cunoaterea cauzelor principale ale apariiei afeciunilor de la

locul de munc, anume:

- ederea postural pentru o perioad lung de timp,- statul n picioare n poziia aplecat,- munca n condiii de stress.

Factorii de risc pentru apariia afeciunilor musculo-scheletice, care sunt luai n discuie

n majoritatea studiilor de ergonomie sunt:

-repetiia (micrile pe care le repet o articulaie sau grup de muchi ntr-un interval

de timp)

-fora (efortul mecanic sau fizic depus pentru realizarea unei activiti)

-stressul mecanic

-postura

-vibraiile (micrile vibratorii ale piesei de mn se apropie de cele exercitate n

timpul ofatului)

-frigul

-stressul extrinsec.


9/10

Echipa stomatologica prezinta un risc ridicat al problemelor de gat si spate din cauza

zonei de lucru i accesului dificil la cmpul operator. Aceste restrictii de lucru il obliga

frecvent pe clinician sa-si asume pozitii de lucru stresante pentru realizarea unui bun acces si

a unei bune vizibilitati in interiorul cavitatii orale. In plus, procedurile dentare sunt deobiceilungi si cer o mai mare concentrare in timpul lucrului. Durerea de spate este una din cele mai

comune si mai suparatoare probleme. Durerile de spate au fost citate ca fiind cel de al doilea

motiv comun al absentelor de la serviciu in populatia industriala a Statelor Unite. S-a afirmat

ca cea mai comuna localizare a durerilor printre dentisti si tehnicienii dentari este in zona

vertebrelor cervicale si lombare. Forma coloanei vertebrale, modificarile datorate varstei,

musculatura slaba, practica pozitionala, miscarile, tehnicile de ridicare, si stresul mecanic au

fost identificate ca factori care contribuie la durerile de gat si de spate in general. Un

investigator s-a concentrat pe durerile de gat si de spate printre dentisti si ajutoarele acestora.Studiul a evidentiat ca stresul, practicile pozitionale (indoirea si rasucirea incercand sa obtii

un acces si o vizibilitate mai buna in cavitatea orala), ca si programul de lucru prelungit,

conduc la oboseala. Diversi investigatori au aratat ca greselile comune de pozitie printre

dentisti si ajutoarele acestora sunt intinderea si/sau indoirea si rasucirea excesiva a gatului,

indoirea inainte din mijloc, ridicarea umerilor, si indoirea sau rasucirea generala a spatelui.

Dentistii si igienitii sunt supusi unui risc crescut de boli musculo-scheletice legate de

munca, comparativ cu populatia generala. Aceste boli se pot manifesta prin durere si

disfunctionalitate a gatului, spatelui, mainilor si degetelor. S-a estimat ca afectiunile musculo-

scheletice legate de munca apar la 54% pana la 93% din dentistii profesionisti, cele mai

frecvente afectiuni aparand in coloana vertebrala (gat si spate), umeri, coate si maini. La

igieniti s-au raportat intr-un studiu dureri de gat asociate lucrului intr-o pozitie indoita a

gatului, si simptomele gatului au fost raportate la 72% din cele 94 de persoane supuse

investigaiei (varsta medie: 46 de ani). Factorii responsabili pentru afectiunile musculo-

scheletice legate de munca la lucratorii din domeniul sanatatii dentare includ miscarile si

pozitiile repetate si/sau nenaturale. Un risc crescut al afectiunilor musculo-scheletice si al

bolilor se stie ca exista la oamenii angajati in ocupatii implicand miscari si pozitii manuale

neindemanatice repetate. Afectiunile degetelor si mainilor sunt mult mai frecvente cu

miscarile repetate care in plus necesita si aplicarea unei presiuni; detartrajul manual, planarea

radacinii, si utilizarea de ace manuale pentru terapia endodontica sunt exemple care plaseaza

clinicianul la risc. O examinare amanuntita a dentistilor a gasit ca 62% se plang de una sau


10/10

mai multe afectiuni musculo-scheletice, si o examinare amanuntita a igienitilor a gasit ca

riscul afectarii degetelor creste odata cu marirea timpului de lucru al clinicianului

CURS 12 Ergonomie

Documents

Transcript of CURS 12 Ergonomie