curs 11

7
CURS 11 Tactica la serviciu În volei după fiecare oprire a jocului, asistăm la aceeaşi situaţie, punerea mingii în joc prin serviciu. Acest „moment fix” executat frecvent de către jucători poate determina victoria uneia dintre cele două echipe care se întrec. Pentru a obţine dreptul de a servi în continuare, echipele îşi iau fie măsuri de organizare a atacului, fie de apărare. Sub acest aspect distingem clar două situaţii: A. tactica la efectuarea serviciului; B. tactica la primirea serviciului. În prima situaţie, întâlnim următoarele acţiuni tactice: Aşezarea jucătorilor pe teren cu păstrarea formaţiei; Aşezarea jucătorilor pe teren cu diferite schimbări de locuri (zone) în linia întâi şi/sau a II-a, în funcţie de specializarea pe posturi şi zone. În a două situaţie pot exista următoarele acţiuni: Aşezarea jucătorilor pe teren cu păstrarea formaţiei; Cu schimburi de locuri (zone) într-o linie sau în ambele linii; Cu trecerea unui jucător din linia a II-a în prima linie; Cu aşezări derutante (false). În cele două situaţii se realizează poziţii specifice ale jucătorilor, în ambele linii, atât pentru faza de efectuare cât şi pentru faza de primire a serviciului. Tactica colectiva în atac 1

description

Volei,tehnici de joc

Transcript of curs 11

CURS 11Tactica la serviciu

n volei dup fiecare oprire a jocului, asistm la aceeai situaie, punerea mingii n joc prin serviciu. Acest moment fix executat frecvent de ctre juctori poate determina victoria uneia dintre cele dou echipe care se ntrec.

Pentru a obine dreptul de a servi n continuare, echipele i iau fie msuri de organizare a atacului, fie de aprare. Sub acest aspect distingem clar dou situaii:

A. tactica la efectuarea serviciului;

B. tactica la primirea serviciului.

n prima situaie, ntlnim urmtoarele aciuni tactice:

Aezarea juctorilor pe teren cu pstrarea formaiei;

Aezarea juctorilor pe teren cu diferite schimbri de locuri (zone) n linia nti i/sau a II-a, n funcie de specializarea pe posturi i zone.

n a dou situaie pot exista urmtoarele aciuni:

Aezarea juctorilor pe teren cu pstrarea formaiei;

Cu schimburi de locuri (zone) ntr-o linie sau n ambele linii;

Cu trecerea unui juctor din linia a II-a n prima linie;

Cu aezri derutante (false).

n cele dou situaii se realizeaz poziii specifice ale juctorilor, n ambele linii, att pentru faza de efectuare ct i pentru faza de primire a serviciului.

Tactica colectiva n atac

Tactica colectiv n atac este constituit din nsumarea aciunilor de organizare, efectuarea i asigurare a atacului, aciuni individuale sau colective, cu minge sau fr minge.

Atacul este aciunea de finalizare i concretizare a eforturilor ntregii echipe pentru ctigarea punctului.

Aciunile individuale, componente ale bazei de atac, n ordinea lor logic sunt:

Preluarea din serviciu;

Ridicarea (pasa) pentru atac;

Atacul propriu-zis (lovitura de atac).

Aciunile colective care intr n componena fazei de atac sunt:

Simularea atacului n cadrul combinaiilor;

Asigurarea atacului de cel puin doi coechipieri.

Aciunile ntreprinse de juctorii unei echipe din momentul intrrii n posesia mingii i pn la trecerea ei peste fileu n terenul advers se desfoar dup un anumit plan tactic, avnd ca scop obinerea punctului i a serviciului. Aceste aciuni se numesc combinaii. n general atacul se concretizeaz prin combinaii tactice, determinate de posibilitile juctorilor i alctuirea formaiei. S-ar crede c la echipele cu un numr mare de trgtori, posibilitile de finalizare a atacului sunt mai numeroase. n mod teoretic acest lucru este valabil, dar practic, innd seama de sarcinile i calitile cerute juctorilor, precum i de specificul jocului n care nu se pot organiza combinaii n atac fr ca mingea s fie ridicat n anumite condiii , nu este posibil. Nu se pot gsi ase juctori care s ndeplineasc n acelai timp i la acelai nivel de miestrie cerinele fiecrui post din echip. Prerile referitoare la formula de echip sunt mprite. Ideal este ca o echip s aib n componena sa juctori ct mai complei.

Sistemul de atac

Sistemul de atac constituie scheletul sau dispozitivul pe baza cruia se vor organiza aciunile ofensive.

O echip cu juctori experimentai, cu un bogat bagaj tehnic i un bun potenial fizic poate s abordeze jocul combinativ, n vitez i n for.

O echip cu juctori nceptori sau mai puin experimentai, cunoscnd n mai mic msur tehnica jocului, trebuie s joace la limita siguranei, cu mingi mai lente, cu traiectorii mai nalte. Orice echip trebuie s aib concepie de joc n funcie de posibilitile tehnico-tactice individuale i colective, ale juctorilor proprii i cele ale adversarului.

Tactica jocului n atac se fixeaz n funcie de numrul de trgtori (sau ridictori) cuprini ntr-o echip. ntre echipele de nceptori se recomand folosirea sistemului 6R atunci cnd fiecare juctor ajuns n zona 3 paseaz i 3T +3R deoarece n oricare aezare n teren datorit rotaiei un ridictor se va afla n zona 2 sau 3. pentru echipele de avansai i cadei se recomand sistemul 4T+2R iar pentru juniori I i performan sistemul 5T+1R.

Realizarea atacului depinde de o serie de aciuni dup cum urmeaz:

Trecerea rapid din faza de atac n faza de aprare i invers;

Pasarea mingii n cel mai scurt timp i n cele mai bune condiii la trgtori, pentru a nu da posibilitatea echipei adverse s-i organizeze aprarea.

Aciunile celor trei juctori din linia I trebuie s duc la concretizarea atacului, cei din linia a II-a avnd rolul de a prelua orice minge trecut de blocaj, trimind-o ct mai precis la ridictori sau la juctorul situat poziional cel mai favorabil, pentru ridicarea mingii sau executarea unei lovituri de atac din prima pas. n ultima perioad de timp, un rol deosebit n realizarea fazelor de finalizare, n cadrul unor aciuni tactice de atac, revine unor juctori din linia a II-a, cu caliti fizice deosebite i cu pregtire tehnico-tactic superioar.

Combinaiile tactice colective n atac

Combinaiile tactice n atac se alctuiesc n momentul primirii serviciului sau n timpul jocului, cnd se trece dintr-o faz de aprare ntr-una de atac. i ntr-un caz i n cellalt, echipa dispune de trei lovituri regulamentare (lovirea mingii de ctre blocajul propriu nu anuleaz numrul celor trei lovituri). Prima condiie cerut organizrii unei combinaii n atac, indiferent de formula de echip, este ca mingea trimis din linia a II-a la fileu, s ajung n zona ocupat de ridictor. Cu ct mingea va fi trimis n condiii optime , cu att ridictorul o va putea folosi mai bine, determinant fiind numai pregtirea lui tehnico-tactic individual.

Combinaiile colective n atac sunt aciuni de joc colective cu mingea, la care particip 2,3 i chiar 4 juctori (atac din linia a II-a), i se desfoar pe baza sistemului de atac deci n funcie de aezarea juctorilor n teren. Scopul acestor combinaii este de a favoriza aciunea de finalizarea a atacului, prin punerea atacanilor proprii n situaii optime pe de o parte i dezorganizarea echipei adverse , mai ales a blocajului, pe de alt parte.

Clasificarea combinaiilor se poate efectua dup mai multe criterii i anume:

Dup viteza de execuie - care vizeaz preluarea din serviciu lent, rapid pasarea mingii nalt joas;

Surpriza aciunii faza n care ridictorul este cel care pune adversarul n dificultate;

Distana i direcia pasei;

Numrul juctorilor participani la combinaia n atac 2,3 sau chiar 4 juctori;

n funcie de locurile (zonele) de unde pleac i unde execut lovitura de atac trgtorul (cu schimb de locuri) sau fr schimb de locuri (fiecare trgtor atac din zona lui), aglomerarea unei zone cu 2, 3 atacani, etc.

Pentru realizarea unui joc combinativ cu posibiliti rapide de adaptare considerm c trebuie avute n vedere urmtoarele:

Pregtirea unui numr optim de combinaii n atac; un numr prea mic (2-3), este uor de contracarat de o echip cu o experien medie, iar un numr prea mare (8-9) face aproape imposibil pregtirea lor eficient.

Necesitatea ca toi juctorii s-i nsueasc perfect particularitile tuturor combinaiilor folosite de echip (inclusiv juctorii de schimb), constituind un factor limitativ realizarea unor combinaii numai cu anumii juctori.

Realizarea unei succesiuni logice a folosirii combinaiilor n timpul jocului;

S se realizeze varietate n folosirea perioadelor loviturii de atac n finalizarea aceleiai combinaii sau variante ale acesteia;

Realizarea unor combinaii diferite n aceeai aezare i cu aceleai caracteristici ale prelurii.

Aceast aplicare creatoare a tacticii nu constituie o ntmplare ci presupune o serioas pregtire, cu aportul ntregii echipe, orice nencadrare a juctorilor dereglnd sistemul.

Tactica n atac trebuie s creeze o situaie n care te poi atepta la mai multe variante, ceea ce l mpiedic pe adversar s-i construiasc o aprare adecvat. Echipa care are atacul imprevizibil va fi ntotdeauna n avantaj ntruct se ntmpl prea multe lucruri pentru a permite aprrii s reacioneze innd seama de ntrzierile inevitabile i limitele inerente sistemului de mnuire a informaiei.

Dar este evident faptul c tactica echipei proprii mai depinde i de echipa advers i de forele i slbiciunile echipei proprii.

n concluzie, tactica colectiv n atac presupune:

O mare mobilitate n desfurarea atacului, renunndu-se la scheme ablon; se prefer combinaii rapide n 2, 3 juctori, ncheiate cu atacuri att din linia I ct i din linia a II-a;

Aprarea advers s fie pus ntotdeauna n alert la mingea a doua, ridictorul ameninnd permanent cu atacul;

Folosirea unor combinaii diverse n atac, permind ntrebuinarea i valorificarea tuturor atacanilor;

Practicarea unor combinaii n atac eficiente mpotriva oricrui sistem de aprare;

Orice combinaie tactic n atac s fie precedat de schimburi de locuri ale atacanilor, ca i folosirea juctorilor din linia a II-a;

Folosirea aezrilor false la primirea serviciului, astfel nct s deruteze adversarul care se apr la blocaj.

PAGE 4