CUM SE EXPLICĂ INEGALITĂȚILE DE GEN DIN

SĂNĂTATE? O ANALIZĂ DE GEN A FACTORILOR DE RISC

Această analiză este realizată de Centrul „Parteneriat pentru

Dezvoltare” cu suportul Fundaţiei Est-Europene, din resursele

acordate de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare,

Guvernul Suediei și de Ministerul Afacerilor Externe al

Danemarcei/DANIDA. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu

reflectă neapărat punctul de vedere al donatorilor.

2

CUPRINS

I. SUMARUL EXECUTIV ............................................................................................................................ 3

II. SPERANȚA DE VIAȚĂ............................................................................................................................ 4

III. MORTALITATEA .................................................................................................................................. 7

IV. FACTORII DE RISC ............................................................................................................................... 8

V. RECOMANDĂRI ................................................................................................................................. 13

DESPRE CENTRUL “PARTENERIAT PENTRU DEZVOLTARE” ...................................................................... 14

Autori: Alexei BUZU Rodica IVAȘCU Natalia COVRIG

3

I. SUMARUL EXECUTIV Inegalitățile de gen din sănătate sunt destul de semnificative. Diferența de gen în speranța de viață este unul dintre cei mai direcți indicatori care reflectă nivelul de inegalitate de gen în domeniul sănătății. Discrepanţele de gen în ceea ce privește speranța de viață s-au mărit comparativ cu anii 2000. Deși inegalităţile de gen au variat pe parcursul ultimelor două decenii, tendința generală este că acestea au devenit mai semnificative. În Moldova, diferenţele de gen în ceea ce priveşte speranţa de viaţă sunt destul de semnificative comparativ cu majoritatea țărilor UE. Iar în ultimii 15 ani, Moldova a fost printre puţinele ţări din regiune unde diferența de gen în speranţa medie de viaţă a crescut. Comparativ cu anul 2000, speranţa medie de viaţă în Republica Moldova s-a mărit cu 5 ani. Totodată, în anul 2015, diferenţa de gen în speranţa de viaţă era mai mare cu 0,5 ani comparativ cu anul 2000. Astfel spus, Moldova a înregistrat progrese în sporirea mediei generale a speranţei de viaţă (în mare parte prin reducerea mortalităţii infantile), dar a înregistrat regrese în a reduce inegalităţile de gen pe acelaşi segment (fapt care este datorat în mare parte ȋnrăutăţirii sănătăţii generale a bărbaţilor). Diferența semnificativă de gen în speranța medie de viață se explică prin rata de mortalitate destul de mare în rândul bărbaților. Pentru majoritatea cazurilor de deces, rata de mortalitate a bărbaților este de câteva ori mai mare comparativ cu cea a femeilor. În ultimii 5 ani, inegalităţile de gen în ceea ce privește rata mortalității au crescut. În anul 2010, rata de mortalitate a bărbaților din cauza accidentelor și a traumelor era de 4,9 ori (!) mai mare comparativ cu cea a femeilor, iar în anul 2015, rata de mortalitate pentru aceeași cauză a fost de 5,9 ori. O parte semnificativă a inegalităților în ceea ce privește rata mortalității se explică prin elemente comportamentale (factorii de risc), care sunt influențate de dimensiunea de gen. Dinamica și, în special, dimensiunea inegalităților privind rata mortalității, nu pot fi explicate doar prin prisma unor factori obiectivi ce se referă la biologia femeilor și cea a bărbaților. Din potrivă, magnitudinea diferențelor, în mare parte, poate fi explicată prin elemente de comportament care sunt foarte mult influențate de rolurile de gen. Bărbații reprezintă grupul cel mai expus riscului de abuz de alcool, iar rata celor care fumează este de 8 ori mai mare comparativ cu cea a femeilor. Datele colectate în 2017, prin intermediul unui sondaj naţional de opinie, arată că grupul în care se abuzează de alcool este caracteristic mai mult vârstnicilor, bărbaților și persoanelor cu un nivel scăzut al studiilor și a nivelului de trai. Iar grupul în care consumul de alcool este redus, mai mult este caracteristic femeilor, tinerilor, mediului urban, celor cu nivel de studii și de trai înalt. Diferențele semnificative de gen în ceea ce privește consumul de alcool și fumat se explică prin acceptabilitatea socială pentru aceste vicii. Aceasta este diferită pentru bărbați și femei. Concluzia respectivă are implicații profunde pentru programele de prevenție și sănătate publică. Reducerea inegalităților de gen necesită o agendă de politici ambițioase printre care: (i) Implementarea politicilor consecvente de reducere a consumului de alcool conform celor mai bune practici ale OMS; (ii) Ministerul responsabil de gestionarea domeniului de sănătate, trebuie să se asigure că toate politicile, programele și strategiile vor aborda în mod pro-activ dimensiunea egalității de gen; (iii) Guvernul Republicii Moldova va trebuie să își asume implementarea adecvată a politicilor de sănătate publică, în special prin alocarea resurselor necesare implementării acestora și asigurarea unei abordări sensibile la dimensiunea de gen.

4

II. SPERANȚA DE VIAȚĂ Diferența de gen în speranța de viață este unul dintre cei mai clari indicatori care reflectă nivelul de inegalitate de gen în domeniul sănătății. În contextul acestei analize, diferența de gen în speranța de viață (care în ultimii ani a avut o tendință de creștere atât pentru bărbați, cât și pentru femei) va fi calculată drept diferența dintre speranța de viață a femeilor și cea a bărbaților. Diferențele de gen în ceea ce privește speranța de viață s-au mărit comparativ cu anii 2000. Deși diferențele de gen au variat pe parcursul ultimelor două decenii, tendința generală este că acestea au devenit mai semnificative (figura 1). Inegalitățile de gen în speranța de viață din mediul urban (calculat ca și diferența dintre speranța medie de viață a femeilor din mediul urban și speranța medie de viaţă a bărbaților din acelaşi mediu) au rămas practic neschimbate. Inegalitățile din mediul rural s-au agravat mult mai semnificativ. Acest lucru indica asupra unei duble inegalități – cea de gen și cea a locului de reședință.

Figura 1: Diferența de gen în speranța de viață la nivel național, nivel urban și nivel rural. Sursa: Biroul National de Statistică

Inegalitatea de gen este mai semnificativă comparativ cu inegalitatea mediului de reședință. Inegalitatea în dependență de mediul de reședință poate fi apreciată dacă calculăm diferența dintre speranța medie de viața pentru același sex doar că din medii de reședință diferite. Astfel, putem vedea că, în anul 2015, bărbații din mediul urban în mediu aveau o speranță de viață cu 4,2 ani mai mare comparativ cu bărbații din zonele rurale, diferența pentru femei era de 3 ani. Comparativ cu anul 2000, speranța medie de viață a bărbaților din zonele urbane a crescu cu 5,1 ani, iar a bărbaților din zonele rurale a crescut cu doar 2,8 ani. Progresul înregistrat de către femeile din zonele urbane și cele rurale este mai echilibrat – 4,5 ani pentru femeile din orașe și 3,6 ani pentru femeile din sate. Există variații semnificative dintre raioane în ceea ce privește speranța de viață și inegalitatea de gen în speranța de viață. O a treia latură a inegalității în ceea ce privește diferența de gen în speranța medie de viață poate fi observată la nivelul raioanelor. Figura 2 arată cum sunt poziționate raionale în dependență de speranța media de viață și diferența de gen pentru același indicator. În rezultat, putem observa patru cadrane, care ne permit să identificăm care sunt raioanele în care speranța medie de viață și diferența de gen la acest capitol depășesc sau sunt sub media națională. Putem observa că există diferențe destul de semnificative între raioane. Spre exemplu raioane precum Rîșcani, Basarabeasca și Călărași, diferența de dintre speranța de viață a bărbaților este mai mare cu 10 ani.

8.02

7.35

8.18

7.56

7.62

7

7.2

7.4

7.6

7.8

8

8.2

8.4

8.6

8.8

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Inegalitati national

Inegalitati rural

Inegalitati urban

5

Figura 2: Speranța medie de viață și diferența de gen în speranța de viață pentru fiecare raion Sursa: Biroul Național de Statistică

În Moldova, diferenţele de gen în ceea ce priveşte speranţa de viaţă sunt destul de semnificative comparativ cu majoritatea țărilor UE. În 2015, decalajul dintre speranţa la viaţă a femeilor şi a bărbaţilor încă rămâne a fi unul considerabil în contextul ţărilor UE (figura 3). Comparativ cu statele ex-sovietice, decalajul de gen la speranţa de viaţă nu pare a fi atât de semnificativ (figura 4). Se pare că diferenţa semnificativă în ceea ce priveşte diferenţa de gen la speranţa vieţii este o provocare a tuturor statelor ex-sovietice.

Figura 3. Speranţa la viaţă şi decalajul de gen în speranţa la Figura 4. Decalajul de gen în speranţa la viaţă (ani), viaţă, 2015 2015 Sursa: OMS, http://apps.who.int/gho/data/node.main.688 Sursa: Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS)

În ultimii 15 ani, Moldova a fost printre puţinele ţări unde diferența de gen în speranţa de viaţă a crescut. Comparativ cu anul 2000, speranţa medie de viaţă în Republica Moldova s-a mărit cu 5 ani. Totodată, în anul 2015, diferenţa de gen în speranţa de viaţă era mai mare cu 0,5 ani comparativ cu anul

National

Chişinău

NORD

Bălţi

Briceni

Donduşeni

DrochiaEdineţ

Făleşti

FloreştiFloreşti

Ocniţa

Riscani

Sîngerei

Soroca

CENTRU

Anenii Noii

Călăraşi

Criuleni

Dubăsari

Hinceşti

Ialoveni

Nisporeni

Orhei

Rezina

StrăşeniŞoldăneşti

Călăraşi

UngheniSUD

Basarabeasca

Cahul

CantemirCăuşeni

Cimişlia

Leova

Ştefan Vodă

Taraclia

UTA

67.0

68.0

69.0

70.0

71.0

72.0

73.0

74.0

75.0

76.0

5.5 7.5 9.5 11.5 13.5

spe

ran

ța m

ed

ie d

e v

iață

, 201

5

Diferența de gen, speranța medie de viață, ani în 2015

ATBE

BG

HR

CY

CZ

DK

EE

FI

FR

DE EL

HU

IE

IT

LV

LT

LUMTNL

PL

PT

MDA

RO

SK

SI

ESSE

UK

R² = 0.6989

71.5

73.5

75.5

77.5

79.5

81.5

83.5

3 5 7 9 11

5.86.1

88.3

99.3

9.6 9.8

1111.5 11.6

EU 2

8

Arm

Geo

Md

a

Kaz

Est

Lat

Ukr Lta

Blr

s

Ru

s

6

2000. Astfel spus, Moldova a înregistrat progrese în sporirea mediei generale a speranţei de viaţă (în mare parte prin reducerea mortalităţii infantile), dar a înregistrat regrese în a reduce inegalităţile de gen pe acelaşi segment (fapt care este datorat în mare parte ȋnrăutăţirii sănătăţii generale a bărbaţilor). Această tendinţă din ultimii 15 ani a fost caracteristică doar Moldovei, Belorusei, României, Greciei şi Ciprului (figura 5).

Figura 5. Tendinţa decalajului de gen în speranţa la viaţă şi tendinţa speranţei la viaţă din 2000 în 2015 Sursa: OMS http://apps.who.int/gho/data/node.main.688

Țările cu mai multă egalitate de gen au o speranță de viața mai mare. Acest lucru este reflectat prin graficul de mai jos, care arată că în țările cu un nivel mai mare al egalității de gen (măsurat prin intermediul Indexului European pentru Egalitate de Gen) diferența de gen în speranța medie de viață este mai mică. Deci putem concluziona că la nivel macro – un efort comprehensiv de a îmbunătăți sistemul de sănătate, care are drept scop sporirea speranței de viață, trebuie să țină cont de perspectiva egalității de gen pentru a fi cu adevărat eficient. Figura 6. Indexul Egalității de Gen și diferența de gen în speranța medie de viață la nivelul țărilor membre ale UE Sursa: OMS, EIGE

ARM

BLR

BEBG HR

CY

CZ

DK

EE

FI FR

GRG

DEEL

HU

IE

IT

KZH

LV

LT

LUMTNLPL

PT

MDA

RO

RU

SK

SI

ES

SE

UKRUK

1

2

3

4

5

6

7

8

-1 -0.5 0 0.5 1 1.5 2 2.5 3

Ten

din

ta s

per

ante

i d

e vi

ata

20

00

-20

15

, an

i

Tendinta decalajului de gen în speranța la viață 2000-2015, ani

BE

BG

CZ

DK

DE

EE

IE

ELES

FRHR

IT CY

LV

LT

LU

HU

MT NL

AT

PL

PT

RO

SI

SK

FI

SEUK

R² = 0.2503

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

30.0 40.0 50.0 60.0 70.0 80.0

Dec

alaj

ul d

e ge

n in

Sp

eran

ta la

via

ta

Indexul egalitatii de gen 2012

7

III. MORTALITATEA

Atestăm o inegalitate de gen destul de semnificativă în ceea ce privește rata mortalității. O metodă destul de simplă de a compara rata de mortalitate după cauze de deces este să raportăm rata de mortalitate a bărbaților la cea a femeilor. Aceasta sunt prezentate în ultima coloană din tabelul de mai jos. Tabelul ilustrează rata de mortalitate pentru bărbați și femei pentru grupul de vîrstă (35-59 de ani), deoarece datele generale pot fi influențate de alți factori, cum ar fi speranța de viață mai mare a femeilor, fapt care ar avea efect asupra ratei de mortalitate pentru anumite tipuri de cauze de deces. Valorile mai mari de unu reprezintă inegalitatea în defavoarea bărbaților, iar cele mai mici de unu - inegalități în defavoare femeilor. Putem observa că pentru cele mai importante categorii de cauze, rata de mortalitate a bărbaţilor este mai mare de câteva ori comparativ cu rata de mortalitate a femeilor.

Numărul decedaților la 100 000 locuitori după cauza de deces

Bărbați Femei Inegalitate

Bărbați/Femei

Boli infecțioase şi parazitare 37,1 7,9 4,7

Tumori maligne 200,3 114,8 1,7

Boli ale aparatului circulator 319,7 119,4 2,7

..infarctul acut al miocardului 87,2 16,8 5,2

Boli ale aparatului respirator 80,9 17,4 4,6

..pneumonie acută 62,3 13,1 4,8

Boli ale aparatului digestiv 176,6 105,1 1,7

..ciroze ale ficatului 128,4 89 1,4

Accidente, intoxicații şi traume 193,5 32,7 5,9

..leziuni auto-provocate 45,5 7,3 6,2

..agresiuni, omucideri 11,6 4,8 2,4

Tabelul 1.Rata mortalităţii pe principalele clase ale cauzelor de decese în Moldova, anul 2015 Sursa: Biroul Național de Statistică

În ultimii 5 ani, inegalităţile de gen în ceea ce privește rata mortalității au crescut. Dacă utilizăm același indicator (rata mortalității a femeilor/rata mortalității a bărbaților pentru 100 000 de locuitori) pentru același grup de vîrstă (35-59 de ani) putem observa că, în anul 2015 comparativ cu anul 2010, indicii de inegalitate pentru cazurile de deces cu cea mai mare pondere a crescut. În anul 2010, rata de mortalitate a bărbaților din cauza accidentelor și a traumelor era de 4,9 ori (!) mai mare comparativ cu cea a femeilor, iar în anul 2015 rate de mortalitate pentru aceeași cauză a fost de 5,9 ori.

Figura 7. Tendinţa ratei mortalităţii pe principalele clase de cauze de deces în Moldova, 2010-2015 Sursa: Biroul Național de Statistică

2.5 2.5 2.7 2.6 2.22.7

4.35.2

6.66.1

4.5 4.6

1.7 1.8 1.7 1.7 1.6 1.7

4.95.8

4.75.7 5.3

5.9

0.0

2.0

4.0

6.0

8.0

2010 2011 2012 2013 2014 2015

Tumori maligne Boli ale aparatului circulator

Boli ale aparatului respirator Boli ale aparatului digestiv

Accidente, intoxicatii si traume

8

IV. FACTORII DE RISC O parte semnificativă a inegalităților în ceea ce privește rata mortalității se explică prin elemente comportamentale, care sunt influențate de dimensiunea de gen. Dinamica și, în special, dimensiunea inegalităților în ceea ce privește rata mortalității, nu pot fi explicate doar prin prisma unor factori obiectivi ce se referă la biologia femeilor și cea a bărbaților. Din potrivă, magnitudinea diferențelor în mare parte poate fi explicată prin elemente de comportament, care sunt foarte mult influențate de rolurile de gen. Faptul că rata de mortalitate, care este cel mai direct legată de comportamentul indivizilor – rata de mortalitate din cauza accidentelor, intoxicațiilor și a traumelor, este concentrată și cea mai mare inegalitate reprezintă un argument foarte clar în acest sens. Figura de mai jos contrapune ponderea cauzelor de deces în totalul deceselor din anul 2014 (pentru femei și bărbați cu vârsta 25-64) și inegalitatea de gen pentru fiecare cauză de deces (care arată de câte ori mai mulți bărbați au decedat comparativ cu femei pentru fiecare cauză de deces). Putem observa că, nivelul de inegalitate este cel mai mare pentru cauzele în care elementele comportamentale sunt evidente (leziuni corporale, omucideri, accidente, traume).

Figura 8. Factorii de inegalitate și ponderea acestora în numărul decedaților (femei și bărbați) pentru anul 2014 Sursa: Biroul Național de Statistică

boli infecţioase

tumori maligne

aparatul circulator

infarct acut

aparatul respirator

pneumonie acută

aparatul digestiv

ciroze a ficatului

accidente, traume

leziuni autoprovocate

omucideri

R² = 0.245

0.00

5.00

10.00

15.00

20.00

1.00 2.00 3.00 4.00 5.00 6.00 7.00

po

nd

erea

afe

cţiu

nilo

r în

cau

zele

de

dec

es, %

factorul de inegalitate, B/F

Diferența de gen în speranța de

viață

Rata de mortalitate a sistemului circulator, digestiv, respirator

Fumat

Roluri și stereotipuri de

gen

Addresabilitatea joasă la servicii medicale

Alte dimensiuni sociale: vârstă, nivel de trai, reședință, statut migrațional, etnie,etc.

Alimentație nesănătoasă

Rata mortalitate din accidente, intoxicații,

omucideri

Consum excesiv de alcool

Roluri și stereotipuri de

gen

9

Consumul excesiv de alcool reprezintă o cauză semnificativă a inegalităților de gen în sănătate. Efectul consumului de alcool asupra sănătății este destul de bine documentat. Organizația Mondială a Sănătății1 estimează că aproximativ 5,5% din decesuri pot fi atribuite consumului de alcool. Figura de mai jos arată că odată ce crește consumul de alcool per capita, crește și diferența de gen în ceea ce privește speranța medie de viață.

Figura 9. Relația dintre consumul de alcool și diferența de gen în speranța medie de viață. Sursa: OMS

Bărbații – printre grupul cel mai expus riscului de abuz de alcool. Figura de mai jos cartează grupurile sociale în dependență de frecvența consumului de alcool și cantitatea consumată. În rezultat putem observa trei categorii de consumatori de alcool: (i) Grupul în care consumul de alcool este redus care este caracteristic mai mult femeilor, tinerilor, mediului urban, celor cu nivel de studii și nivel de trai înalt; (ii) Grupul în care consumul de alcool este relativ frecvent - caracteristic mai mult persoanelor din mediul rural, celor cu nivel al studiilor și nivelul de trai mediu; (iii) Grupul în care se abuzează de alcool - caracteristic mai mult vârstnicilor, bărbaților și persoanelor cu un nivel scăzut al studiilor și de trai.

Figura 10. Cartarea grupurilor sociale în dependență de frecvența și cantitatea consumului de alcool pur Sursa: Sondaj de opinie publică, realizat în 2017 de către CBS-AXA la comanda CPD

1 http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs349/en/

ATBE

BGHR

CY

CZ

DK

FI FR

DEEL

HU

IEIT

LV

LT

LUMTNL

PL

PT

MDA

ROSK

SIES

SEUK

R² = 0.327

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

7 8 9 10 11 12 13 14 15

Dec

alaj

ul d

e ge

n in

sp

eran

ta la

via

ta, 2

013

Consumul de alcool per capita (15+), litri de alcool pur

BARBATI

FEMEI

NIvel inalt de studii

Mediul rural

18-29 ani

30-44 ani45-59 ani

60 + ani

Nivel scazut de studii

Nivel mediu de studii

Mediul urban

NIvel economic scazut

NIvel economic mediu

Nivel economic inalt

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

5 10 15 20 25 30 35 40

can

tita

tea

de

alc

oo

l pu

r

% celor care consuma alcool mai mult de 2 sau 3 ori pe saptamana

Consum abuziv de alcool

Consum frecvent de alcool

Consum redus de alcool

10

Rata bărbaţilor fumători este de 8 ori mai mare comparativ cu cea a femeilor. Privit prin perspectiva de gen, fumatul, reprezintă un viciu care este și mai caracteristic bărbaților. Dacă este să analizăm perspectiva de gen a fumătorilor comparativ cu alte dimensiuni, cum ar fi vârsta, mediul de reședință, nivel de studii sau nivelul de trai, observăm că diferența de gen este cea mai pronunțată. Ceea ce ne permite să concluzionăm că fumatul este un obicei ce este mai mult determinat de genul persoanei și mai puțin de reședința și nivelul de trai a acestuia.

Figura 11. Rata fumătorilor în 2017 Sursa: Sondaj de opinie publică, realizat în 2017 de către CBS-AXA la comanda CPD

Atât consumul de alcool, cât și fumatul au o profundă dimensiune de gen. Pentru a înțelege cu adevărat distanța dintre femei și bărbați, în ceea ce privește modul sănătos de viață, este util să analizăm cât de specifice sunt, anumitor grupuri sociale, ambele vicii - atât consumul frecvent de alcool, cât și fumatul (vezi figura de mai jos). Observăm că, în acest caz, cel mai vulnerabil grup îl reprezintă bărbații. Aceasta reiterează faptul că, diferențele semnificative de gen, în ceea ce privește consumul de alcool și fumat, se explică prin acceptabilitatea socială pentru viciile respective. Aceasta este diferită pentru bărbați și femei. Concluzia ȋn cauză are implicații profunde pentru programele de prevenție.

Figura 12. Cartarea grupurilor sociale în dependență de frecvența consumului de alcool și fumat. Sursa: Sondaj de opinie publică, realizat în 2017 de către CBS-AXA la comanda CPD

42.8

5.3

24.220.6 21.3

29.1

22.5

14.819.4

25.8

19.122.6 21.3 23

Masculin Feminin Urban Rural 18-29ani

30-44ani

45-59ani

60+ ani Nivelscăzut

Nivelmediu

Nivelînalt

Nivelscăzut

Nivelmediu

Nivelînalt

Gen Mediu Resedinta Virsta Nivel de studii Nivel de trai

Populatia Generala

BARBATI

FEMEI

Populatia UrbanaPopulatia Rurala

Tineri 18-29 ani

30-41 ani45-59 de ani

varstnici 60+

Nivel scazut de studii

Nivel mediu de studii

Nivel inalt de studii

Nivel scazut de trai

Nivel mediu de trai

Nivel inalt de trai

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

5 10 15 20 25 30 35 40 45

% c

on

sum

alc

oo

l de

4 o

ri p

e să

ptă

mân

ă şi

mai

mu

lt

% celor carea fumeaza

11

Femeile practică mai puțin sport comparativ cu bărbații. Datele disponibile arată că femeile au un mod de viață mai pasiv, atât din perspectiva practicii sportului (figura 13), cât și a activității fizice în general (figura 14). Această diferență este determinată de faptul că, femeile au o flexibilitate a timpului mult mai redusă comparativ cu bărbații, dat fiind dificultățile acestora de a combina viața profesională cu cea de familie. Diviziunea muncii, care este determinată de rolurile tradiționale de gen, face ca bărbații să realizeze mai multă activitate fizică comparativ cu femeile.

Figura13. % care au practicat sport în ultimele 12 luni Figura14. Număr mediu de minute de activitate fizică Sursa: Sondaj de opinie publică, CBS-AXA, CPD Sursa: OMS/STEPS 2013

Alimentația sănătoasă este caracteristică mai mult femeilor. Comparativ cu bărbații, femeile consumă mai des fructe și legume indiferent de grupul de vîrstă și mediul de reședință. Bărbații consumă mai multe alimente procesate și mai multă sare în timp-ul mesei. Ca și în celelalte cazuri, acest tipaj comportamental poate fi interpretat prin prisma rolurilor de gen.

Figura 15. Aspectele specifice de gen, vârstă și mediu de reședință în ceea ce privește alimentarea sănătoasă Sursa: OMS/STEPS 2013

9.4 10.3 9.6 11.2

59.2

4.27.9 10.8 9.4

67.3

Foarte des Des Uneori Rar Niciodată

Masculin Feminin

299.2333.5 323.5

271.7

206.7

277.4295.8

238.6

18-29 30-44 45-59 60-69

Masculin Feminin

5.4

5.7

5.3

5.1

5.8 5.8 5.8

5.5

18-29 30-44 45-59 60-69

numărul de zile în care a consumat fructe într-o saptamână tipică

Masculin Feminin

5.9

6.2

5.7 5.75.7

65.9

5.6

18-29 30-44 45-59 60-69

numărul de zile în care a consumat legume într-o saptamână tipică

Masculin Feminin

26.429.8

20.2 20.4

Rural Urban

% care adauga sare la fiecare masă

Masculin Feminin

39 36.834.1 32.432

27.9 26.221.1

18-29 30-44 45-59 60-69

% care consumă des mâncare procesatâ cu o cantitate mare de sare

Masculin Feminin

12

Adresabilitatea bărbaților la serviciile medicale este mai mică comparativ cu cea a femeilor. Putem observa din figura 16 că nivelul de adresabilitate al bărbaților este mai mic comparativ cu cel a femeilor, indiferent de grupul de vârstă. Mai mult, diferența de gen în adresabilitatea la servicii medicale a avut o tendință ascendentă în ultimii ani, chiar dacă diferența de adresabilitate, după nivelul de venit și mediu de reședință, au avut o tendință de diminuare (figura 17).

Figura 16. Nivelul de adresabilitate vârstă și gen Figura 17. Diferențele de gen, venit și mediu de reș. Sursa: BNS, 2012 în adresabilitate la servicii medicale 2008-2012

Femeile par să gestioneze mai consecvent riscurile afecțiunilor inimii. Acest lucru este evident când comparăm rata celor diagnosticați cu tensiune hipertonică și utilizează regulat tratament/pastile menite să controleze această afecțiune. Graficul de mai jos arată că, indiferent de grupul de vârstă, rata femeilor hipertonice, care utilizează pastile, este mai mare comparativ cu cea a bărbaților hipertonici. Acest lucru arată încă o dată că factorul de gen este mai relevant în a explica anumite tipaje de comportament comparativ cu alte dimensiuni sociale, cum ar fi vârsta, locul de reședință sau nivelul de trai.

Figura 18. % celor care au tensiune arterială și regulat utilizează pastile pentru a controla tensiunea arterială Sursa: OMS/STEPS 2013

6.5

14 15.6

25.7

35.3

43.9

17.2 15.6

29.5

37.742.5

47.7

25-34 35-44 45-54 55-64 65-74 75+

Barbati Femei

5.3

15.4

3.8

7.6

14.3

6.1

9.110

-1.5

Gen Nivelul de venit Mediul deresedinta

2008 2010 2012

8

27.2

48.3

53.9

24.8

18.1

58

73.6

0 20 40 60 80

18-29

30-44

45-59

60-69

Feminin

Masculin

13

V. RECOMANDĂRI Recomandări conceptuale: Implementarea politicilor ambițioase de reducere a consumului de alcool și tutun vor contribui semnificativ la reducerea inegalităților de gen în sănătate. Dat fiind semnificația de gen în ceea ce privește consumul de alcool și rata fumătorilor și impactul acestora pentru sănătatea publică, Autoritățile trebuie să-și asume la cel mai înalt nivel implementarea celor mai bune practici OMS2 în reducere semnificativă a consumului de alcool și reducerea fumatului. Este important să notăm că ultimele estimări ale OMS3 arată că rata fumătorilor și nivelul consumului de alcool nu s-au atenuat în ultimii ani. Ministerul responsabil de gestionarea domeniului de sănătate trebuie să se asigure că toate politicile, programele și strategiile vor aborda în mod pro-activ dimensiunea egalității de gen. Inegalitățile de gen nu pot fi reduse într-un mod consecvent dacă abordarea din partea Ministerului responsabil de domeniul sănătății va fi una fragmentară. Procedurile interne ale Ministerului trebuie să prevadă clar obligativitatea analizei impactului de gen a fiecărui program, politică sau strategie elaborată sau care se află în implementare. Recomandări specifice: Implementarea mult mai riguroasă a Programului Naţional de Control al Alcoolului în perioada 2016-2020. Acest Program a fost adoptat în anul 2012, cu un set de obiective relativ ambiţioase. După 2016, Programul va fi în etapa a doua de implementare. Aceasta poate fi o oportunitate de a consolida elementele de intervenţii de politici publice prin: (a) reglementarea mult mai clară a măsurilor anti alcool cum ar fi: creşterea semnificativă a taxelor (între 25%-50%), interzicerea totală a publicităţii de alcool, introducerea restricţiilor în vânzarea alcoolului (spre exemplu interzicerea vânzării alcoolului în raza drumurilor naţionale, benzinării, interzicerea vânzării de alcool în week-end, perioada de noapte), (b) alocarea surselor de finanţarea suplimentare pentru implementarea intervenţiilor în ceea ce ţin de serviciile de prevenire şi outreach, educaţia tinerilor. Integrarea dimensiunii egalităţii de gen în Strategia Naţională de Sănătate Publică 2014-2020 şi Programul Naţional de Promovarea a Sănătăţii Publice 2016-2020. Ca şi Programul Naţional de Control al Alcoolului, aceste documente sunt elaborate într-un mod judicios, dar acestea sunt viciate de două elemente cruciale: (a) obiectivele de sănătate publică nu sunt urmate de alocaţii şi investiţii necesare pentru realizarea acestora, (b) dimensiunea egalităţii de gen lipseşte în cadrul de rezultate. În acest sens recomandăm: (a) introducerea dimensiunii egalităţii de gen în cadrul de rezultate a ambelor documente (obiective, rezultate scontate, indicatori, plan de acţiuni), (b) iniţierea programelor pilot pentru a încuraja prestatorii de servicii medicală să sporească adresabilitatea bărbaţilor la servicii medicale.

2 Health Policy Paper Series No. 3: Reducing harmful use of alcohol : cost-effectiveness of alcohol control strategies in the Republic of Moldova, WHO/Europe, 2011 Health Policy Paper Series No. 2. Costs, health effects and cost-effectiveness of tobacco control strategies in the Republic of Moldova WHO/Europe, 2011

3 Republic of Moldova profile of health and well-being (2016)

14

DESPRE CENTRUL “PARTENERIAT PENTRU DEZVOLTARE” Creat în anul 1998, Centrul “Parteneriat pentru Dezvoltare” (CPD) este o instituție obștească, care îşi propune să contribuie la promovarea unui discurs integrator cu privire la problematica genurilor umane, statutul femeii şi egalitatea de șanse pentru femei şi bărbaţi. CPD se afirmă în calitate de structură neguvernamentală, care pledează pentru implementarea conceptului egalităţii de gen în toate domeniile vieții, promovarea politicilor publice în domeniu, abordarea problemelor ce ţin de rolul femeii în societate şi abilitarea acesteia, eliminarea tuturor formelor de discriminare faţă de femei, fiind concomitent şi un centru de documentare, informare şi instruire pentru ONG-urile de profil şi grupurile de inițiativă. Scop. Dezvoltarea şi consolidarea resurselor şi mecanismelor de abilitare echitabilă a femeilor şi bărbaţilor în vederea promovării egalităţii de gen în Republica Moldova prin susținerea unui demers coerent de influențare a politicilor. Misiune. CPD promovează valorile egalităţii de gen, ca parte componentă a unei societăţi deschise, în scopul consolidării unui parteneriat autentic de gen. Viziune. CPD pledează pentru edificarea unei comunităţi cu perspective şi oportunităţi egale pentru membrii/ele săi/sale, a unei societăţi în care femeile şi bărbaţii sunt cetățeni cu drepturi depline, capabili să soluționeze problemele în comun, să beneficieze în mod egal de noile oportunităţi şi să se angajeze plenar în activități politice, economice şi sociale. ADRESA NOASTRĂ: Centrul "Parteneriat pentru Dezvoltare" str. Armenească, 13 Chișinău, MD-2012, Republica Moldova Tel.: +(373 22) 23-70-89; 20-71-58; Tel./Fax: +(373 22) 20-71-57 www.progen.md, e-mail: cpd@progen.md