Cultura Precucuteni.[i]Precucuteni,cultura eneolitica (prima jumatate a mileniului 4 i.Hr),la geneza careia au contribuit doua componente principale ,cultura ceramicii liniare si Boian-Giulesti,carora li s-au adaugat cateva contributii ale culturilor Hamangia,Vinca-Turdas,Tisa (?),etc. Aria ei de formare cuprinde S-E Transilvaniei si zona de centru-vest a Moldovei. A evoluat de-a lungul a trei faze principale (Precucuteni I,Precucuteni II,Precucuteni III) si imbracand caractere proprii.

- In prima faza se mentine aproximativ in limitele ariei de formare,statiunile mai cunoscute fiind cele de la Traian-“Dealul Viei”,Borlesti,Eresteghin,Bancu,etc.

-In faza a a II-a,S-E Transilvaniei pare sa fi fost parasit si incepe expansiunea din Moldova de centru-vest spre E,S-E si N-E,cultura raspandindu-se in aproape toata Moldova ajungand pana la Nistru. Pe teritoriul Romaniei mentionam ca mai cunoscute,din aceasta faza,statiunile de la Larga Jijia,Izvoare II,Trudesti-Ghigoiesti,Mandrisca ,Vladeni I,Iasi,iar la E de Prut asezarile de la Floresti,Chetris,Rogojani,Bernasovka,Holercani,etc.

-In ultima faza (III) cultura se dezvolta pe aria larga ocupata in timpul fazei anterioare,primind si unele impulsuri culturale de la triburile vecine. Cultura Precucuteni se afla in plina explozie demografica si inflorire artistica,acum incepand si desavarsindu-se marea ei expansiune teritoriala,aria ei de raspandire incluzand si Ucraina,trecand Bugul si ajungand pana in preajma Niprului (aici fiind denumita Tripolie A). Evident,in aceasta ultima faza,in cuprinsul intinsei arii ocupate de purtatorii marelui complex Precucuteni-Tripolie A,se constata existenta unor aspecte regionale care insa nu inseamna ca n-ar exista o unitate culturala si nici ca s-ar putea vorbi de origini diferite pentru acest complex. Printre cele mai reprezentative statiuni ale acestei faze se mentioneaza: Izvoare I2,Traian-“Dealul Fantanilor”,Andrieseni,Tarpesti,Targu Negresti,Vladeni II etc. (pe teritoriul Romaniei),Luka,Vrubevetkaia,Darabai,Bernovo Luka,Polivanov Iar I etc (la E de Prut).

Pentru a intregi,cel putin partial,imaginea evolutiva a culturii Precucuteni,vom incerca o succinta prezentare pe faze,cu referire mai ales la statiunile mai intens cercetate. Cea mai reprezentativa a primei faze este cea de la Traian-“Dealul Viei”situata pe un bot de deal si intarita cu un sant de aparare.Locuintele sunt de suprafata,de dimensiuni mici si medii;au avut in unele cazuri substructie de prundis sau chiar platforme asternute peste un pat de frunze sau crengi. Utilajul litic consta din topoare de piatra slefuita (unele in forma de calapod,de traditie liniar-ceramica),in cateva cazuri perforate,si din unelte microlitice de silex (mai rar chiar si de obsidian),tot de traditie liniara. Exista si numeroase unelte de os,printre care se remarca slefuitoarele de mari dimensiuni. La confectionarea ceramicii s-a folosit atat pasta fina cat si cea grosolana cu pleava si paie tocate in compozitie,formele fiind destul de variate:cupe,vase mari cu gat inalt,castroane,strachini,fructiere,capace cu buton,etc.Decorul ,atat cel incizat cat si acela excizat (umplut cu pasta alba de incrustatie),are un pregnant caracter geometrico-spiralic sau bandat.

Asezarile fazei a II-a sunt situate deopotriva pe grinduri plate si terase inferioare si mijlocii,cat si pe boturi de dealuri. Locuintele de dimensiuni medii spre mari sunt tot de

suprafata si cele sapate pe teritoriul dintre Carpati si Prut nu par a fi avut platforme. Continuitatea Precucuteni I-Precucuteni II poate fi bine urmarita si in evolutia uneltelor si a ceramicii. In faza a II-a s-a mentinut traditia (desi in forme mai putin tipice) utilajului de tip liniar,a topoarelor calapod,a diferitelor forme microlitice si microlitizante,a slefuitoarelor de os,etc. Ambele categorii ceramice se imbunatatesc calitativ,formele fiind similare acelora din faza anterioara,fie usor modificate,dar apar si unele tipuri noi care vor fi caracteristice fazei a treia. In ceea ce priveste decorul excizat,uneori cu greu se pot sesiza deosebiri intre primele doua faze;totusi se remarca tendinta inlocuirii lui cu decorul adancit,precum si realizarea mai neglijenta ,tinzand spre degenerare. Se continua decorul incizat si cel canelat si apare decorul imprimat,care va deveni dominant in faza a treia. Se trece,de asemenea, si la completarea spatiilor libere cu culoare rosie-pastoasa.

In ultima faza (III) a acestei culturi asezarile sunt situate tot pe terase si boturi de dealuri,protejate uneori cu santuri de aparare. Locuintele,de suprafata,sunt de dimensiuni variabile avand uneori platforme intregi sau partiale ,nedeosebindu-se de cele ale fazelor anterioare.Ceramica isi imbogateste repertoriul formelor si al motivelor,se renunta la decorul excizat,utilizandu-se mult cel canelat,incizat si imprimat. Pe langa pictura cu rosu,apare si acea cu culoare alba aplicata atat inainte cat si dupa arderea vaselor in cuptor.

Cat priveste plastica antropomorfa de lut,daca in prima faza,sub influenta culturii Hamagia si pe fondul vechilor traditii,nu se remarca piese mai deosebite ,in faza a doua se creaza asa-numitul canon precucutenian exprimat prin schematizarea la maximum a partii superioare si steatopigia ,dusa uneori la extrem,a aceleia inferioare. Statuetele ultimelor doua faze sunt aproape identice (cele ale fazei a doua au uneori forme ceva mai ample),in ultima faza incapand sa fie pictate cu culoarea rosie-visinie pe fond alb. Ele sunt modelate cateodata in diferite iposteze,cum ar fi de pilda tipul de “ganditor”,sau inlantuite intr-un dans ritual,fiind cu rare exceptii feminine,legate de cultul fecunditatii si feritilitatii. Putinele piese masculine reprezinta pe acolitul zeitei mame,viitoarea Magna Mater . Cultura Precucuteni a constituit principala componenta a splendidei culturi Cucuteni si de aceea numerosi cercetatori vorbesc despre un mare complex numit Precucuteni-Cucuteni-Ariusd-Tripolie. Pentru ultima faza (III) a culturii Precucuteni exista si o data absoluta (C14) 3580+_85 i.Hr. obtinuta pentru nivelul respectiv din statiunea de la Tarpesti.

Cultura Precucuteni[ii]-Transilvania

Descoperiri ale culturii Precucuteni au fost facute in numeroase statiuni, sondate in special de Zoltán Székely, la Eresteghin si Turia (sondaj 1968: Turia, pe terenul Bisericii reformate, unde au aparut materiale din faza timpurie a culturii Precucuteni). Asemenea descoperiri sunt cunoscute si la Sfantu Gheorghe, apartinand fazei Precucuteni I. Materiale Precucuteni II apar la Alba Iulia, Bancu, Bradut, Casolt, Calnic, Daia Romana, Ghirbom, Halchiu, Pianu de Jos, Poiana in Pisc, Mihalt, Ocna Sibiului, Petresti, Rahau, Tartaria si Turdas. Cel mai adesea acestea sunt asociate unor materiale Petresti timpurii. In judetul Covasna sunt cca. 5 statiuni atribuite culturii Precucuteni la: Eresteghin si Moacsa, Sfantu

Ghorghe - "Cetatea Cocostarcului" si in oras, pe Strada Váradi, unde au fost descoperite trei schelete, Let s.a., in vreme ce in judetul Harghita sunt doar la Bancu, desi numarul lor trebuie sa fie mai mare. Caracteristica fazei timpurii este ceramica cu decor excizat, de cele mai multe ori in forma unor dinti de lup dispusi pe doua sau mai multe siruri, asociata cu linii incizate, benzi incizate inguste, incizii cu puncte, pliseuri si caneluri. In sapaturile lui Z. Szekely de la Eresteghin a fost descoperita o locuinta cu vatra patrulatera pe mijlocul peretelui vestic, de 1x0,75 m, o groapa si un cuptor de paine. Datele publicate sunt deosebit de importante, deoarece se pare ca locuinta avea podeaua si vatra suspendata. Ceramica uzuala era amestecata cu cioburi pisate, ca forme fiind vasul borcan, iar ca decor barbotina organizata. Ceramica semifina si fina are amestec nisipos, cioburi pisate sau resturi organice formele sunt profilate, pahare capace, iar decorul consta din ornamente excizate incrustate cu alb, incizii, apasari, motiv in tabla de sah si multe altele. Descoperirile de la Eresteghin, Ciucsangiorziu si Turia sunt importante deoarece ele difera de etapa Precucuteni I din Moldova. Materialele din Transilvania de sud-est sunt de factura mai buna. Impresia pe care ne-o lasa aceste descoperiri (in special cele vazute la Turia) este geneza lor din descoperiri de tip Giulesti sau elemente inrudite, de aceea credem ca geneza culturii Precucuteni are loc undeva si in sud-estul Transilvaniei (Eresteghin si Turia) si se datoreaza unor influente sudice.