CULTURA TURCIEI

CULTURA TURCIEI

CUPRINS:IntroducereLocuri care merit de vizitatBuctrieVestimentaieDansMuzicSimboluri/ritualuriSuperstiiiCuvinte

Turcia este una dintre cele mai interesante tari din lume, deoarece se afla pe doua continente, din acest motiv, cultura tarii este mai frumoasa si mai interesanta. Cu ocazia vacantei nu trebuie sa petreceti timpul numai cu admirarea atractiilor, ci si cu cunoasterea culturii.Te-ai ntrebat dac mentalitatea turcilor este diferit de cea a romnilor? Sau poate c deja ai observat acest lucru i ai trecut la urmtoarea ntrebare: De ce? De ce ei muncesc mai mult, sunt mai patrioi, i preuiesc mai mult familia i btrnii? Poate c nu vom afla chiar toate rspunsurile la aceste ntrebri, dar cel puin te voi ajuta s-i faci o prere de ansamblu asupra a ceea ce nseamn cultura turcilor i la ce s te atepi dac vrei s cltoreti sau s te mui n Turcia.

* Cu excepia mediilor familiale sau a celor informale, niciodat nu-i vei auzi pe turci adresndu-se unei alte persoane cu numele mic, aa cum deseori se ntmpl n rile occidentale:Ahmet,Mehmet,EmresauHasan. n mai toate situaiile numele sunt nsoie de apelativulBeyDomnsauHanmDoamnMehmet Bey,Emre Bey,Hasan Bey,Dilara Hanmetc. Uneori, la restaurante, la magazine sau pe strad sunt preferai i termeniibeyefendi / hanmefendi,pentru cazurile n care nu se cunoate numele interlocutorului. Cnd relaiile devin ceva mai apropiate sau interlocutorii sunt la a doua, a treia ntlnire, vei auzi apelative precum:karde folosim pentru biei, brbai tineri, de vrst apropiat cu noi,abla pentru fete, femei mai n vrst dect noi, pentru a le arta respect,aabeysauabi frate mai mare,anne mam, spun nurorile sau ginerii soacrelor,baba,teyze,yenge,abla

DE REINUT!Sfat practic 1: Cnd ajungi n Turcia n casa unor prieteni sau rude, ncearc s te adaptezi situaiei i s foloseti dup numele mic unul dintre apelativele de mai sus. Gestul tu va fi deosebit de apreciat n rndul turcilor i nu va fi uitat prea uor. Un alt exemplu: unui vnztor mai n vrst de la magazinul din colul strzii i poi mulumi cu: Teekkrler, amca! Mulumesc, unchiule!

MERIT S VEZI!!!

KREMLIN PALACE-LARA AKSU

MOSCHEEA ALBASTR

BUCTRIA

Reetele dinbuctria turc(turc: Trk mutfa) de astzi, sunt n mare parte o motenire a buctriei otomane, care poate fi descris ca o fuziune, dar i rafinament al buctriilor din Asia Central, Orientul Mijlociu, zona Balcanilor i Africa de Nord. Preparatele dinbuctria turcnu sunt identice pe tot cuprinsul Turciei de astzi, ci variaz n funcie de regiune.

Turcii, n general, prefer un mic dejun simplu. Un mic dejun turcesc tipic const n brnz (beyaz peynir, kaar etc.), unt, msline, ou, roii, castraveti, gem, miere i kaymak (produs asemntor cu smntna romneasc). Sucuk (crnai picani turceti care pot fi consumai mpreun cu ou), pastrma (pastram), brek (asemntor pateurilor noastre), simit (covrig), poaa i supe sunt consumate n timpul micului dejun n Turcia. O specialitate des ntlnit n Turcia pentru micul dejun este menemen, care se prepar cu roii, ardei verde, ceap, ulei de msline i ou. Invariabil, la micul dejun se servete ceaiul turcesc. Cuvntul turc pentru micul dejun kahvalt, nseamn inainte de cafea (kahve = cafea, alti = sub).Turcii prefer mncarea preparat n cas n detrimentul preparatelor la restaurant. Cu toate c i n Turcia se observ tendina prezent peste tot n lume, i anume stilul de via modern, generaia tnr servind masa din ce n ce mai mult la resturant, mncarea preparat tradiional acas, rmne preferat n opiunile majoritii populaiei.O mas tipic ncepe cu supa (iarna), urmat de un fel de mncare de legume sau legume fierte ntr-o oal (de obicei cu carne sau carne tocat), adesea cu/sau nainte de orez sau pilaful de bulgur, o salat sau cack (iaurt diluat cu ap i castravei feliai foarte subire).

Karniyarik foarte popular in familiile traditionale turcesti, reprezinta vinete amestecate cu ceapa, usturoi, rosii si carne tocata, tot amestecul, extrem de delicios, fiind facut apoi la foc mic, la cuptor

Ceaiul turcesc

Ceaiul turcesc este foarte aromat si concentrat pentru a fi servit in cesti mari sau cani, de aceea intotdeauna va servit in pahare delicate, sub forma de cupa de lalea (cu margini aurite) pe care trebuie sa le tii de margine, pentru a-ti feri degetele de arsuri, deoarece acesta se serveste foarte fierbinte. Puteti adauga cuburi de zahar, dar niciodata lapte si il puteti servi slab (mai deschis la culoare) sau tare (inchis), in functie de preferinte, ajunstand cantitatea de apa fiarta pusa peste ceaiul initial, care este foarte puternic. Bautorii de ceai impatimiti din Turcia se duc de obicei la cafenele si ceainarii, unde servesc ceaiul din samovar (Semaver in turca) pentru a-si putea reumple paharele singuri, ori de cate ori vor.Pentru a prepara ceaiul trebuie sa folosim un ceainic turcesc (Caydanlik), care se aseamana cu samovarul, si care este format dintr-un vas mic asezat peste un vas de dimensiuni mai mari.4 lingurite de frunze de ceai turcesc2 lingurite de apa3 cesti de apa recePuneti cele trei cesti de apa la fiert, in vasul cel mare. Puneti frunzele de ceai, alaturi de cele doua lingurite de apa, in ceainicul mic, pe care il asezati deasupra celui mare. Lasati apa din acesta sa ajunga la fierbere, la foc mediu, apoi opriti focul, lasand ca apa sa se linisteasca timp de cinci minute * . Apoi turnati jumatate din apa fierbinte, peste frunzele de ceai, in ceainicul mic, lasandu-le timp de cinci minute sa se infuzeze **. Apoi turnati ceaiul in paharele de ceai, folosind o strecuratoare mica. Umpleti cate jumatate din paharele de ceai cu ceai infuzat, restul completandu-le cu apa fierbinte din vasul cel mare. Folosind aceasta reteta veti obtine 4 portii de ceai, servite in pahare de ceai

Sfat practic 2:Cnd te afli n casa unor turci, ncearc s faci ceea ce fac i femeile/brbaii din familia respectiv. Fetele i doamnele ar trebui s o ajutepe gospodinla buctrie, brbaiilor le este ns recomandat s rmn n compania capului familiei.Sfat practic 3:Dac iei masa alturi de un turc n perioada Ramadanului, nu-i comanda buturi alcoolice, consumul de alcool este considerat un mare pcat n religia musulman i prietenii ti turci s-ar putea simi stnjenii. Cu siguran, prin faptul c vei comanda o butur nealcoolic le vei arta respectul pentru religia i tradiiile lor.Sfat practic 4:Dac eti invitat la mas, vei fi apreciat dac vei oferi gazdei un fel de mncare sau un dulce pregtit chiar de tine. Cel puin, aa se obinuiete acolo

VESTIMENTAIA

femeia ce i apr credina i identitatea purt hijabul cu modestie i moralitate, cci, modestia straiului islamic, prezent i la brbai de altfel, este desprins din coran. este cel puin curios s vezi femeile turciei purtnd burka i ieind pe strad doar la lsarea serii, alturi de celelalte femei i de copiii lor, straiul negru ce le acoper ntreg trupul, i poart prul acoperit cu acele earfe colorate ce sunt un adevrat spectacol n felul n care urmeaz conturul chipurilor i redeseneaz linia fragil a gtului.

sunt anumite conditii pe care trebuie sa le indeplineasca vestimentatia barbatilor, iar acestea sunt:-Partea corpului de la buric pana la genunchi, trebuie sa fie acoperita-Nu trebuie sa se asemene cu haine purtate de catre femei-Sa nu fie transparente sau stramte-Sa nu fie vesminte confectionate din matasesi sa nu poarte bijuterii din aur- acestea sunt permise femeilor se considera ca pentru barbati, tot ceea ce este intre buric si genunchi(inclusiv genunchii) trebuie acoperite in prezenta oricarei persoane. Singura exceptie este sotia sa.De asemenea este recomandat pentru barbati sa nu poarte vesminte care cad mai jos de glezne.

Dansul

In ceea ce priveste terminologia folosita,dansul turcescsi celarabescimpartasesc acelasi limbaj. Totusistilul turcesca fost considerabil influentat de diferitele dansuri folclorice autohtone si destilul folcloric al etniei rome(asa zisii tigani) aflate pe teritoriul turcesc. Foarte multe dansatoare din Turcia, populare in trecut sau in prezent, sunt de etnie roma si se poate cu usurinta observa nuanta specifica pe care ele au adus-o dansului oriental.Indansul turcescintalnim ritmuri neregulate dar des folosite, de cate 5,7 sau 9 timpi spre deosebire de rimurile arabesti de cate 4 si 8 timpi.Stilul clasic turcescdin anii 1920-1960 are foarte multe similitudini custilul clasicegiptean si libanez. Sunt multe dansatoare din Turcia zilelor noastre care se inspira din muzica si dansul egiptean, combinand si elemente de dans folcloric si tiganesc. O caracteristica a acestui dans este data de atitudinea oarecum agresiva si stridenta in interpretare.Stilul turcescinclude accesorii precum voalul, care este mult mai mult utilizat decat la egipteni si libanezi si deasemeni dansul la sol.Ca si nume recunoscute in lumea dansului turcesc am putea aminti pe: Nejla Ates, Nesrin Topkapi, Princess Banu, Tulay Karaca, Sema Yildiz, Birgul Beray, Tanyeli, Asena, Didem, Reyhan and Hale Sultan. Si cateva dansatoare de origine diferita care s-au dedicatstilului turcesc: Artemis USA, Eva Cernik USA.

MUZICACultura bogata se reflecta in muzica si exista chiar si o legenda care povesteste cum a luat nastere muzica in Turcia: intorcandu-se de la vanatoare, unul dintre vanatori a auzit un sunet foarte aparte si frumos. Cand s-a uitat mai atent pentru a vedea de unde vine, a zarit un craniu de cal. Cateva suvite din coama erau infasurate in jurul craniului, vibrand la adierea vantului. Vanatorul a luat craniul si a incercat sa imite sunetul, batand ritmul cu degetele. Muzica venita din craniu era frumoasa si melodioasa, asa ca pe baza acestui principiu a realizat primul instrument cu coarde.

Aka Trl eylerUn ritm mngietor, o voce special i un videoclip superb transform cntecul lui Kenan Doulu, Aka Trl eyler, ntr-o experien plin de emoie.

Akla gelir de dile gelmez Sunt unele lucruri care-i vin n minteBaz eyler Dar pe care nu le poi exprimaKelimeler ikayetsiz Cuvinte lipsite de lamentriEle gelir de kavumaz Chiar dac ne sunt la ndemnBaz eyler Unele lucruri pur i simplu nu pot fi puse cap la capDuygular kifayetsiz Sentimentele nu sunt de ajunsDoal olur esas olur Devine natural, devine fundamentalSiyah beyaz ayn terazide Ca albul i negru s fie pe aceeai balanBazen yanl olur Uneori e greitAma yine de gzel olur Cu toatea astea, e frumosBir adm gel biraz sarl F un pas, mbriaz-m puinEzber bozan bir tavrla Cu o atitudine care stric ordinea lucrurilorBaz eyler baz eyler Unele lucruri,Zamanla olur Unele lucruri au nevoie de timp ca s se ntmpleVarsan varm Dac spui tu DA, spun i euOyun arkadam Partenera mea de jocAk ortam benim Partenera mea n dragosteSevgilimsin Tu eti iubita meaBilsen ne gzel Mcar de-ai tiiSerdim yollarna Ct de frumos am aternut pe al tu drumBaka trl baka trl Diverse lucruri,Aka trl eyler Diverse tipuri de iubireBitebilir de sona ermez Unele lucruri chiar dac se termin, nu pot ajunge la finalBaz eylerNoktalar kifayetsiz S pui punct nu e de-ajunsGze deer de nazar tutmaz Unele lucruri nu pot fi aprate de deochiBaz eylerMelekler telaesiz ngerilor nu le pasTuhaf olur baka durur Devine ciudat, pare diferitBeyaz kalem siyah katta Cnd scrii cu creion alb pe hrtie neagrByk yazar yazmsa Dac marii scriitori au spusSu akar yolunu bulur C totul se rezolv n finalBir adm gel biraz sokul Mai f un pas, lipete-te puin de mineUmut veren bir tavrla Cu o atitudine dttoare de speraneBaz eyler baz eyler Unele lucruri, unele lucruriZamanla olur Devin posibile n timp

SIMBOLURI

Pe parcursul intregii istorii a umanitatii , ochiul a fost considerat un simbol puternic , avand functia de a proteja impotriva fortelor malefice.Aceasta traditie universala a capatat o noua valenta in arta sticlariei , veche de 3000 de ani , din Anatolia , Turcia.Aici , un mester sticlar imbina puterea simbolica a ochiului cu forta focului , dand nastere unui talisman deosebit , numit "Ochiul raului"."Ochiul norocos" sau "Ochiul raului" este o amuleta care , in credinta poporului turc , protejeaza impotriva ochiului rau sau deochiului : un tip de forta negativa sau de putere malefica care , printr-o doza constienta sau inconstienta de invidie sau de resentiment , se poate ascunde chiar si in cele mai binevoitoare complimente sau priviri.Amuleta are rolul de a atrage si a distruge energia negativa directionata catre o persoana.Numele turcesc al acestui talisman este "Nazar Boncuk".El poate fi vazut in Turcia atarnand deasupra intrarilor din case , agatat la geamul din spate al masinilor , purtata la gat de catre multe persoane , si , mai ales , prins de imbracamintea copiilor nou-nascuti.Femeile il poarta pe bratari , cercei , sau pe un lantisor in jurul gatului.In Cabala , conform unei credinte stravechi , un fir de ata rosu infasurat de sapte ori in jurul mormantului lui Rasela , este investit cu puteri mistice.Legand firul de incheietura mainii , purtatorul se crede ca va fi ferit de forta destructiva a ochiului rau , fiind astfel aparat contra bolilor , saraciei sau accidentelor.

CstoriaDespre cstoria n Turcia se pot spune multe, iat ns doar cteva aspecte: tinerii nu trebuie s se cstoreasc cu fete mai nstrite dect ei pentru a nu le cobor standardul de via. Familia biatului prefer o nor nu doar din acelai ora, ci chiar din acelai cartier. Turcii se cstoresc i au copii foarte timpuriu, chiar i n zilele noastre: fetele se mrit cnd au vrsta cuprins ntre 17 20 de ani, iar bieii ntre 17 22 de ani, asta dac familia nu decide c tnrul/tnra ar trebui s termine mai nti facultatea. Un brbat musulman se poate cstori cu o cretin sau cu o femeie de alt religie, indiferent dac ea devine musulmanc sau nu n urma cstoriei, ns femeilor din Turcia le este permis s se mrite doar cu musulmani (sau s-i conving viitorii soi s adopte aceeai religie cu a lor).

DivorulChiar i n epoca modern a Turciei, divorul este destul de puin rspndit. Dei multe femei nu sunt mulumite de csnicia lor, nu au curajul s divoreze din mai multe motive: vor s le asigure copiilor un mediu familial armonios, nu doresc s fie judecate de ctre societate, le este team c nu vor mai avea venituri i modaliti de a se ntreine (cele mai multe femei n Turcia sunt casnice, brbatul este singurul care aduce banii n cas, acest lucru onferindu-i o libertate aparte i un statut privilegiat n familie).

* Turcii sunt superstiioi? Unii dintre ei da! Ce anume le aduce ghinion? Am selectat cteva exemple, altele dect foarte cunoscutele: Nu e bine s coi haina atunci cnd o pori., Oglinda spart aduce 7 ani de ghinion n cas., S treci pe sub o scar i va aduce ghinion. etc, care sunt valabile i n cultura lor.- Foarfecele nu pot fi date din mn n mn pentru c acestea sunt asociate cu dumanii. De asemenea, nici cuitele.- Nu este bine s-i tai unghiile sau s priveti n oglind noaptea.- Este semn de srcie s te mbraci cu pantalonii stnd n picioare.- i vei pierde pofta de mncare pentru 40 de zile dac vei spune unui om ca este porc.- Se vars un recipient cu ap n urma celor ce pleac la drum.

CUVINTE!

BUN ZIUA----MERHABALa revedere-----gle gleTe iubesc--------seni seviyorumMulumesc------teekkr ederimPe curind-------yaknda